{"id":15505,"date":"2013-09-28T05:20:27","date_gmt":"2013-09-28T05:20:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15505"},"modified":"2013-09-28T09:30:59","modified_gmt":"2013-09-28T09:30:59","slug":"daris-basarab-dor-de-duca-partea-a-ii-a-tanzania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/09\/28\/daris-basarab-dor-de-duca-partea-a-ii-a-tanzania\/","title":{"rendered":"Daris Basarab: Dor de duc\u0103 (partea a II – a). Tanzania"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

II<\/strong><\/p>\n

T A N Z A N I A<\/strong><\/p>\n

1 9 7 5<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a01 – Boris<\/strong><\/p>\n

2 – Nicu\u015for<\/strong><\/p>\n

3 – Petric\u0103<\/strong><\/p>\n

4 – Dna Negoi\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Trei ani am p\u0103strat cu sfin\u0163enie amintirile \u00eentip\u0103rite pe meleagurile Sharei, cu o amprent\u0103 aparte l\u0103sat\u0103 de Hoggar. Cine mai putea visa la o nou\u0103 \u00eencercare a mult visatului meu dor de duc\u0103<\/strong>, \u0163in\u00e2nd cont de realitatea acelor vremuri, c\u00e2nd, doar profesionalismul meu recunoscut, cu jum\u0103tate de gur\u0103, m\u0103 \u0163inea \u00een aten\u0163ia celor din sistem. Eram bun, dar nu prezentam \u00eencredere. Sc\u0103pat, ca prin minune, din convoiul deport\u0103rii siberiene, deci martor viu al binefacerilor ocupa\u0163iei sovietice din Basarabia, \u00eensurat cu o \u015fv\u0103boaic\u0103 cu tat\u0103l plecat cu nem\u0163ii \u00een retragere \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntat la D\u00fcsseldorf, cam slobod de gur\u0103, \u015fi altele\u2026<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, s-a mai trecut o dat\u0103 peste principiile sistemului. Echipa noastr\u0103 de geologi \u015fi preparatori de minereuri din Tanzania nu-\u015fi putea continua activitatea din lipsa unui laborator chimic care s\u0103 ateste rezultatele cercet\u0103rilor. Cei de la Universitatea din Dodoma, capitala administrativ\u0103 a Tanzaniei, refuzau s\u0103 se implice. GEOMIN, institu\u0163ia care reprezenta Rom\u00e2nia \u00een problemele legate de contractele cu partenerii externi, a sugerat trimiterea urgent\u0103 a unui inginer chimist \u015fi, cum aveau destui \u00een conducere care m\u0103 cuno\u015fteau, dar m\u0103 \u015fi simpatizau, au lansat numele meu. De ce numele meu?…Am aflat mai t\u00e2rziu. Ve\u015ftile despre condi\u0163iile de via\u0163\u0103 \u015fi de munc\u0103 din cadrul unit\u0103\u0163ii \u00eenfiin\u0163ate de rom\u00e2ni nu erau \u00eencurajatoare. Doi candida\u0163i propu\u015fi de GEOMIN au refuzat. \u00cei cuno\u015fteam. Profesional nu aveau ce c\u0103uta acolo iar teama i-a scutit de aceast\u0103 experien\u0163\u0103. A\u015fa am primit eu invita\u0163ia. Nu m\u0103 a\u015fteptam la a\u015fa ceva iar surpriza m-a prins vis\u00e2nd la ceea ce s\u0103dise \u00een mine amintirea unchiului Alex.<\/p>\n

Re\u0163inusem din copil\u0103rie locuri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00een care acel hoinar f\u0103r\u0103 de ast\u00e2mp\u0103r se implicase cu trup \u015fi suflet. \u00cen acea perioad\u0103 nu putea fi vorba de Tanzania anului 1975, ea nefiind constituit\u0103 \u00eenc\u0103, dar exista Kilimanjaro cu aproape cei 6000m ai s\u0103i, purt\u00e2nd o c\u0103ciul\u0103 ve\u015fnic\u0103 de z\u0103pad\u0103, muntele c\u0103runt, cum i se mai spunea, ca un paradox al Ecuatorului, de care era desp\u0103r\u0163it de doar 3 grade latitudine sudic\u0103 , exista lacul Victoria, exista ceea ce ast\u0103zi este cunoscut ca una din cele mai celebre rezerva\u0163ii naturale din Africa \u015fi din lume, parcul Serengeti, exista amintirea celebrului explorator sco\u0163ian David Livingston (1813-1873) medic \u015fi misionar, care, dup\u0103 ce descoperise, urm\u00e2nd cursul fluviului Zambezi, formidabila c\u0103dere de ap\u0103, Cascada Victoria din Zambia, o luase spre Nord pentru a ajunge la izvoarele Nilului, c\u00e2nd a semnalat, pe teritoriul viitoarei Tanzanii, existen\u0163a Lacului Nyasa, exista Zanzibarul, cu \u00eenfrico\u015f\u0103toarele pove\u015fti legate de comer\u0163ul cu sclavi,\u2026<\/p>\n

Toate acestea pluteau ca \u00eentr-o cea\u0163\u0103 deas\u0103 \u00een imagina\u0163ia mea, iar pove\u015ftile, sau, fanteziile unchiului Alex, au fost scoase la iveal\u0103 de nea\u015fteptata propunere. Pus pe jar, am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 documentez.<\/p>\n

\u015ei eu \u015ftiam de condi\u0163iile dificile \u00een care lucrau colegii no\u015ftri, de bolile care b\u00e2ntuiau, ca s\u0103 amintesc doar de febra galbena, paludismul sau boala somnului, de condi\u0163iile climatice nu tocmai favorabile europenilor, de unele viet\u0103\u0163i nu tocmai prietenoase, dintre care scorpionii \u015fi viperele ocupau un loc de frunte.<\/p>\n

\u00a0Toate acestea trebuiau puse \u00een balan\u0163\u0103, \u00een deplin\u0103 \u00een\u0163elegere cu familia. Bolile puteau fi prevenite \u00een parte cu injec\u0163ii \u015fi cu chinin\u0103, dar nu neap\u0103rat cu pl\u0103cere. Chinina face ea \u015fi bine, \u015fi r\u0103u. Condi\u0163iile contractuale s-au adeverit \u00een multe cazuri a nu fi chiar liter\u0103 de lege. Mi s-a propus un contract pentru \u015fase luni, cu posibil\u0103 prelungire \u015fi cu eventual\u0103 trimitere a familiei \u00een vacan\u0163a de var\u0103 – so\u0163ia \u015fi fiica. Era tentant. Dar, ca la noi, nimic sigur. Totu\u015fi, am acceptat. \u015ei au \u00eenceput preg\u0103tirile, cump\u0103r\u0103turile. Aveam ceva experien\u0163\u0103 c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een Sahara Algerian\u0103. Tot clima era cea care hot\u0103ra \u00eembr\u0103c\u0103mintea, rezerva de medicamente, ceva b\u0103utur\u0103. C\u0103r\u0163i de specialitate \u015fi indispensabila \u201dEngleza f\u0103r\u0103 profesor\u201d a lui Levi\u0163chi.<\/p>\n

O surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103 a venit la plecare. Cursa de avion era p\u00e2n\u0103 la Cairo unde, conform programului de zbor, trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n trei zile. Asta da surpriz\u0103, mi-am zis! Pe loc lecturi urgente privind Egiptul, planuri de ac\u0163iune, ochii \u00een tavan. Mai putea dormi cineva \u00een astfel de circumstan\u0163e?!<\/p>\n

Un zbor lini\u015ftit, f\u0103r\u0103 escale tehnice, un taxi \u015fi adresa Agen\u0163iei noastre Economice, pentru \u00eenregistrare \u015fi unele informa\u0163ii. Drumul de la aeroport a fost o \u00eenc\u00e2ntare. O \u015fosea larg\u0103, bine asfaltat\u0103, pe un parcurs impresionant. O trecere \u00een revist\u0103 a unei arhitecturi nesperate, a unui \u015fir nesf\u00e2r\u015fit de vile, una \u015fi una. Opulen\u0163a era la ea acas\u0103. La Agen\u0163ie a fost util, fiind \u00eendrumat la un hotel ieftin \u015fi central! \u00cen schimb, promisiuni zero pentru ob\u0163inerea unor bilete la o excursie pe Valea Regilor. Nu, \u015fi nu!<\/p>\n

Hotelul era chiar ieftin, dar eram singur \u00een camer\u0103 \u015fi deci st\u0103p\u00e2nul meu. \u00cen planul de acas\u0103 mai erau trei lucruri de \u00eendeplinit: Piramidele, Muzeul de Egiptologie \u015fi Alexandria. Dac\u0103 nu reu\u015feam, aveam rezerva altor trei zile la \u00eentoarcere.<\/p>\n

O plimbare pe jos, f\u0103r\u0103 hart\u0103, la inspira\u0163ie, mi-a confirmat p\u0103rerea c\u0103 era vorba de un ora\u015f foarte mare, cu foarte multe contraste, la vedere, cum se spune. Centrul, cu edificii impun\u0103toare, cu vitrine bogate \u00een lucruri europene, magazine specializate pe \u00eembr\u0103c\u0103minte din piele de o calitate deosebit\u0103, vitrine str\u0103lucind de aurul bijuteriilor \u015fi al ceasurilor elve\u0163iene, chio\u015fcuri cu b\u0103uturi r\u0103coritoare preg\u0103tite pe loc din fructe exotice expuse \u00een fa\u0163a \u00eensetatului. Num\u0103rul \u015fi aspectul arhitectonic impun\u0103tor al moscheelor m\u0103 f\u0103ceau s\u0103 realizez c\u0103 m\u0103 aflu \u00eentr-o mare metropol\u0103 \u00een care Islamul era la el acas\u0103. Orice \u00eencercare de a dep\u0103\u015fi \u00een plimbare grani\u0163ele acestui conglomerat al opulen\u0163ei aparente, te introduce \u00eentr-o alt\u0103 lume, iar contrastul de care te izbeai, te trimite \u00een diversitatea dureroas\u0103 a realit\u0103\u0163ii noastre umane. Extremele erau evidente. Ora\u015ful place dar te \u015fi\u00a0 obose\u015fte cu forfota oriental\u0103. \u015ei eu care m\u0103 l\u0103udam cu inepuizabila mea condi\u0163ie fizic\u0103. Important e c\u0103 m-am odihnit bine dup\u0103 o noapte lini\u015ftit\u0103. Urma o zi plin\u0103 de emo\u0163ii: Piramidele \u015fi Sfinxul de la Giseh (Gisa).<\/p>\n

Dup\u0103 o scurt\u0103 curs\u0103 cu taxiul, te pomene\u015fti \u00een de\u015fertul nisipos l\u0103s\u00e2nd \u00een spate ora\u015ful precum o oaz\u0103. Drumul dinspre Cairo merge oarecum din Est spre Nord-Vest, trec\u00e2nd destul de aproape de Sfinx, taxiul debarc\u00e2ndu-m\u0103 cam prin centrul platoului. \u00cen fa\u0163\u0103 se profileaz\u0103 siluetele celor trei mari piramide, Kheops, Khephren \u015fi Mykerinos. O iei pe jos prin nisipul abundent, printre zeci de ofertan\u0163i cu c\u0103mile ascult\u0103toare, refuzi preocupat de scopul vizitei, dar \u015fi de reputa\u0163ia de \u015fmecheri de care se bucur\u0103 ace\u015ftia \u015fi, plin de emo\u0163ie plimbi privirea de la st\u00e2nga la dreapta pentru a localiza pozi\u0163iile celor trei gigan\u0163i \u015fi s\u0103 \u00eencerci s\u0103 recuno\u015fti numele lor istorice. Pozi\u0163ia lor este exact invers\u0103 celei enun\u0163ate mai sus, urm\u00e2nd, parc\u0103, o linie ascendent\u0103 dinspre Est spre Nord-Est, s\u0103 zicem, cam la 45 de grade fa\u0163\u0103 de orizontala imaginar\u0103 Est-Vest. M\u0103rimea piramidelor cre\u015fte \u015fi ea \u00een aceast\u0103 ordine culmin\u00e2nd cu piramida Kheops, cea de a 7-a minune a lumii antice.<\/p>\n

\u00a0Rotind privirea cau\u0163i Sfinxul legendar pe l\u00e2ng\u0103 care ai trecut \u00een graba taximetristului. \u00cel z\u0103re\u015fti mai spre st\u00e2nga-spate, parc\u0103 a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 fie \u015fi el luat \u00een seam\u0103, strivit de complexul dimensiunii sale, \u00een raport cu fascina\u0163ia gigan\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0Curioas\u0103 siguran\u0163a cu care m-am apropiat de aceste nestemate tehnice ale trecutului omenirii \u015fi mul\u0163ume\u015fti \u00een g\u00e2nd celor care \u0163i-au deschis calea cunoa\u015fterii, \u00eentr-un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de mare palet\u0103 informa\u0163ional\u0103. Acei dasc\u0103li predau \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. Sistematic, liceele de vaz\u0103, organizau excursii peste hotare, \u00een centrele cele mai ispititoare ale lumii de peste hotare, pentru profesori \u015fi elevi. Da, Da! Pare neverosimil pentru cei ce au avut ne\u015fansa de a apuca interminabilul \u015fir de \u201dimbun\u0103t\u0103\u0163iri\u201d ale sistemului educa\u0163ional de la noi. \u015ei culmea, acest proces nefast continu\u0103 \u015fi-n zilele noastre. Da, m\u0103 mi\u015fcam pe platou ca \u015fi cum venisem s\u0103 rev\u0103d lucruri dragi, lucruri acumulate din instruire, dar profund p\u0103trunse \u00een memoria mea.<\/p>\n

Cum colosul Kheops era \u0163inta primar\u0103, fiind \u015fi singura piramid\u0103 cu acces pentru turi\u015fti, cu vizitarea camerei mortuare, m-am \u00eendreptat spre \u015firul de vizitatori de la intrare. \u00cen clipa \u00een care am intrat \u00een interior, am sim\u0163it c\u0103 atmosfera m\u0103 cople\u015fe\u015fte. \u201eBoris, prietene, calmeaz\u0103-te \u015fi profit\u0103!\u201d, un sfat salvator pe \u00a0care mi l-am dat, m-a \u00eendrumat \u00een spatele grupului, pentru a evita presiunea celor din spate \u015fi a putea observa mai \u00een voie interiorul minunii care d\u0103inuie de milenii bune.<\/p>\n

Totul era cl\u0103dit din blocuri imense de granit, \u015flefuite \u00een forme paralelipipedice, fiecare c\u00e2nt\u0103rind 2-2,5 tone, a\u015fezate perfect unele peste altele, f\u0103r\u0103 nici un fel de liant, f\u0103r\u0103 nici un\u00a0 fel de spa\u0163ii libere \u00eentre ele. Auzisem acest gen de pove\u015fti \u015fi, curios m-am \u00eenarmat cu o lam\u0103 de ras. Am \u00eencercat s\u0103 introduc lama \u00eentre doua blocuri astfel \u015flefuite, astfel a\u015fezate, \u015fi m-am l\u0103sat convins.<\/p>\n

Ceea ce m-a impresionat \u015fi mai mult a fost planul \u00eenclinat ce se deschidea chiar din \u00eenc\u0103perea \u00een care ne aflam, duc\u00e2nd spre sus, format din acelea\u015fi blocuri de granit paralelipipedice, dar av\u00e2nd dimensiuni mai mari. Totul perfect \u015flefuit, perfect \u00eembinat. Era, de fapt, Marea Galerie, calea de acces spre interiorul piramidei, spre centru, spre camera regelui, atrac\u0163ia vizitei. Un fel de galerie adiacent\u0103 permitea avansul. Ghidul, un t\u00e2n\u0103r simpatic, cu un debit deosebit, altern\u00e2nd engleza cu franceza, plasat \u00een fruntea grupului, amesteca datele istorice cu cele legate de construc\u0163ie, supun\u00e2nd aten\u0163ia turi\u015ftilor la grea \u00eencercare.<\/p>\n

Camera mortuar\u0103, sau camera regelui, cu pere\u0163ii din granit ro\u015fu, ca \u015fi sarcofagul de altfel, \u00ee\u0163i cam taie r\u0103suflarea. \u00cen primul r\u00e2nd dimensiunea blocurilor folosite era cu mult mai mare dec\u00e2t cele \u00eent\u00e2lnite de la intrare. Spunea amicul nostru c\u0103 ar avea \u00een jur de 80 de tone, ceea ce mi s-a p\u0103rut neverosimil, ca multe alte lucruri \u00eent\u00e2lnite. Dar cum aproape totul pare neverosimil, se accept\u0103 precum un dicton biblic. Sarcofagul, ro\u015fu, cioplit dintr-o bucat\u0103, golit de presupusele bog\u0103\u0163ii \u00eenainte de cuceritorii arabi ai Egiptului din anul 641 e.n., de nu se \u015ftie cine, impresiona prin dimensiuni \u015fi perfec\u0163iunea execu\u0163iei. Cu oarecare m\u00e2ndrie nedisimulat\u0103, ghidul a subliniat faptul ca l\u0103\u0163imea sarcofagului era doar cu un cm mai mica dec\u00e2t l\u0103\u0163imea intr\u0103rii, \u00eentreb\u00e2ndu-ne pe noi \u201ecum a fost introdus \u00een\u0103untru?\u201d\u2026Bine\u00een\u0163eles, o \u00eentrebare retoric\u0103, f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n

Drumul de \u00eentoarcere a fost pres\u0103rat iar\u0103\u015fi de informa\u0163ii privind istoria \u015fi construc\u0163ia morm\u00e2ntului lui Kheops (Khufu). Nu-i de loc simplu s\u0103 re\u0163ii date c\u00e2nd fiecare pas f\u0103cut prin galeria adiacent\u0103 \u00ee\u0163i deturneaz\u0103 aten\u0163ia \u00eenspre protejarea propriei persoane.<\/p>\n

Ce pot spune? C\u0103 am v\u0103zut cea mai \u00eenalt\u0103, cea mai mare construc\u0163ie antic\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00een via\u0163\u0103? Cu cca. 140 m \u00een\u0103l\u0163ime, cu o latur\u0103 a bazei p\u0103trate de 227 m, con\u0163in\u00e2nd \u00een corpul s\u0103u cca. dou\u0103 milioane \u015fi jum\u0103tate de blocuri de piatr\u0103, Marea Piramid\u0103, cum i se mai spune, r\u0103m\u00e2ne la vedere singura Minune Antic\u0103 din cele \u015fapte consemnate.<\/p>\n

Ajuns la lumin\u0103, la soare, cu g\u00e2ndul la Sfinxul care m\u0103 a\u015ftepta, ame\u0163it \u015fi r\u0103v\u0103\u015fit oarecum de cele v\u0103zute, mi-am propus s\u0103 fac un tur al piramidei f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u0163in cont de tremurul picioarelor. \u015ei am pornit de la intrarea care se afl\u0103 \u00een latura nordic\u0103, spre Vest, cu \u00eencetinitorul. Am ajuns la col\u0163ul Nord-Vestic al gigantului, am cobor\u00e2t, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, pe latura vestic\u0103 \u015fi am capotat. Am ajuns cam la mijlocul laturii, m-am sprijinit de prima treapt\u0103 a construc\u0163iei, cam 0,7 m \u015fi, privind \u00een st\u00e2nga-dreapta, am s\u0103ltat cu ultimele for\u0163e. M-am a\u015fezat comod, piatra mi s-a p\u0103rut mai moale dec\u00e2t o canapea, am l\u0103sat picioarele s\u0103 at\u00e2rne \u00een voie \u015fi am a\u0163ipit. N-a durat mult deoarece un grup \u015fugub\u0103\u0163 de copii s-a adunat \u00een fa\u0163a mea r\u00e2z\u00e2nd \u00een cor. Am z\u00e2mbit, am scos un dolar din cei preg\u0103ti\u0163i pentru astfel de ocazii \u015fi, cu un gest prietenesc l-am aruncat \u00een mijlocul lor. H\u0103rm\u0103laia care s-a iscat mi-a permis s\u0103 cobor \u015fi s-o tulesc \u00een spre Est, acolo unde z\u0103risem din mersul taxiului Sfinxul. \u00centorc\u00e2nd spatele Marii Piramide, mi-am adus aminte de una din lec\u0163iile de istorie \u0163inute de mult iubitul profesor C. Dinu de la Liceul Em. Gojdu din Oradea \u015fi de cele spuse la o lec\u0163ie despre Napoleon care, se spune, c\u0103, ajuns \u00een fa\u0163a piramidelor de la Giseh s-ar fi adresat armatei prin cuvintele: \u201eSoldats! Du haute de ces Pyramides, 40 si\u00e8cles nous contemplent\u201d.<\/p>\n

Apropiindu-m\u0103 de Sfinx, mi-am schimbat pu\u0163in p\u0103rerea despre dimensiunile monumentului. Da, \u00een raport cu dimensiunile piramidelor din spatele lui, Sfinxul putea s\u0103 se simt\u0103 complexat, dar privit de la picioarele lui, cu capul plecat pe spate, p\u00e2n\u0103 la ame\u0163eal\u0103, a trebuit s\u0103 recunosc c\u0103, fa\u0163\u0103 de percep\u0163ia general\u0103 legat\u0103 de m\u0103rimile \u00eent\u00e2lnite \u00een lumea monumentelor, Sfinxul, la r\u00e2ndul s\u0103u este un colos.<\/p>\n

\u00a0Acest leu, cu cap uman, presupus a fi al lui Khefren (Khaf-Ra), fiul lui Kheops, te cople\u015fe\u015fte. Numai capul m\u0103soar\u0103 \u015fase metri! \u015ei se spune c\u0103 fa\u0163\u0103 de corpul leului este dispropor\u0163ionat de mic!? Da, dac\u0103 te dep\u0103rtezi, dac\u0103 te \u00eenv\u00e2r\u0163i \u00een jurul lui, po\u0163i accepta p\u0103rerile speciali\u015ftilor. Un corp imens, culcat pe patul de nisip, cu labe enorme, fa\u0163\u0103 de care, tu, chiar dac\u0103 ai 1,84 m, te sim\u0163i jenant de mic. Se vorbe\u015fte mult despre privirea lui care te sfredele\u015fte. Dac\u0103 te ui\u0163i de aproape nu \u00een\u0163elegi nimic dintr-o privire care scruteaz\u0103 orizontul, sau, poate mai bine zis, mileniile, privire pe care n-o \u00eent\u00e2lne\u015fti. Trebuie s\u0103 te dep\u0103rtezi pentru a sim\u0163i, m\u0103car \u00een \u00eenchipuirea ta, c\u0103 ai surprins aceast\u0103 \u00a0privire. La un moment dat, merg\u00e2nd cu spatele, g\u0103se\u015fti distan\u0163a, \u015fi unghiul optim de observa\u0163ie, te opre\u015fti \u015fi \u00eencerci s\u0103-i \u00eenfrun\u0163i privirea. El nu clipe\u015fte, tu, da. Ce po\u0163i face?! Te mul\u0163ume\u015fti cu un diapozitiv, dou\u0103. O gre\u015feal\u0103 capital\u0103. Ai vrut s\u0103 imortalizezi ceva ce d\u0103inuie de milenii \u015fi, acas\u0103, la doar c\u00e2\u0163iva ani, consta\u0163i c\u0103 diapozitivul s-a distrus sub influen\u0163a timpului scurs.<\/p>\n

Am pomenit de milenii, vreo patru \u015fi jum\u0103tate dup\u0103 unii, vreo \u015fase-\u015fapte, dup\u0103 al\u0163ii. Oricum, milenii \u00eentregi a stat \u00eengropat \u00een nisip, \u0163in\u00e2nd la suprafa\u0163\u0103 doar capul seme\u0163, probabil, pentru a putea urm\u0103ri curgerea timpului.<\/p>\n

A fost o zi extraordinar\u0103, obositoare, dac\u0103 nu cople\u015fitoare. Seara pe platoul Giseh se organizeaz\u0103 spectacolul de \u201dmuzic\u0103 \u015fi lumin\u0103\u201d. Am renun\u0163at de epuizare. Primul taxi care mi-a ie\u015fit \u00een cale m-a ajutat s\u0103 m\u0103 desprind de vraja acelor locuri \u015fi m-a debarcat la hotel. O noapte, nesperat de lini\u015ftit\u0103, s-a scurs \u00eentr-un somn benefic. \u201eHai, Boris, te a\u015fteapt\u0103 Alexandria, cu celebra ei falez\u0103!\u201d<\/p>\n

O cafea, cum nu beam acas\u0103, preg\u0103tit\u0103 turce\u015fte, m-a adus cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt. Vibram, pur \u015fi simplu. Concluzia, astfel de \u201dexcursii\u201d nu se fac \u00een fug\u0103. Aceast\u0103 concluzie avea s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 de fuga prin Alexandria. Am plecat cu un taxi dintr-o mic\u0103 pia\u0163\u0103 unde, vreo zece taximetri\u015fti, cu gesturi de ademenire, te pofteau s\u0103 iei loc \u00een ma\u015fina, cam \u00eencins\u0103 la soare. \u00cen general taxiurile plecau dup\u0103 ce se adunau patru amatori de o excursie pe \u015foseaua de\u015fertului, spre Alexandria, la cca. 220 km. Era o zi moart\u0103 pentru ei. Nici \u0163ipenie de amatori. Cel l\u00e2ng\u0103 care m\u0103 oprisem, ner\u0103bd\u0103tor \u015fi el, m-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 era dispus s\u0103 fac\u0103 cursa doar cu mine dac\u0103 \u00eei achitam \u015fi \u00eentoarcerea. Am acceptat bucuros un a\u015fa chilipir, chilipir \u00een sensul c\u0103-mi c\u0103dea la suflet \u00een obsedanta mea dorin\u0163\u0103 de a nu avea coturi\u015fti \u00een preajma mea, obicei pe care l-am practicat \u015fi \u00een Delta noastr\u0103, c\u00e2nd \u00eenchiriam barca doar pentru mine. S-a adeverit a fi o idee \u015fi bun\u0103 \u015fi proast\u0103 totodat\u0103.<\/p>\n

\u015eoseaua de\u015fertic\u0103 era un drum asfaltat ce str\u0103b\u0103tea distan\u0163a dintre Cairo \u015fi Alexandria cam \u00een linie dreapt\u0103, m\u0103rginit\u0103 de o re\u0163ea electric\u0103, pe care taximetristul n-o prea l\u0103uda pentru eficacitatea ei nocturn\u0103. Am dat din cap a \u00een\u0163elegere deoarece \u00een g\u00e2nd a str\u0103fulgerat informa\u0163ia hotelierului privind insecuritatea c\u0103l\u0103torului dat\u0103 de frecventele atacuri asupra turi\u015ftilor. S\u0103 fi fost asta o explica\u0163ie pentru lipsa de interes manifestat\u0103 de amatorii de excursii fa\u0163\u0103 de c\u0103l\u0103toria cu taxiul?! Era t\u00e2rziu s-o mai iau \u00een calcul. Mai aveam \u015fi amintirea drumurilor sahariene care s-au adeverit a fi mai pa\u015fnice dec\u00e2t relat\u0103rile ve\u015fnicilor binevoitori. Totul era O.K. C\u0103l\u0103toria a decurs f\u0103r\u0103 incidente \u015fi a durat cam dou\u0103 ore.<\/p>\n

I-am explicat \u00a0\u015foferului c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd doream s\u0103 parcurg \u00een mers lin celebra arter\u0103-falez\u0103. A z\u00e2mbit \u015fi mi-a spus \u201eO.K. Se nume\u015fte Al-Corniche \u015fi leag\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale ora\u015fului, Est-Vest. Ora\u015ful a\u015fezat de-a lungul Mediteranei, la Vest de unul din bra\u0163ele Deltei Nilului. \u201d S-a \u00eenv\u00e2rtit a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t am intrat pe banda interioar\u0103, din Vestul arterei, pe l\u00e2ng\u0103 minunatele vile, mari, m\u0103re\u0163e, distan\u0163ate, nu lipite ca pe la noi, ast\u0103zi. Nu pot spune c\u00e2t \u0163ine aceast\u0103 falez\u0103, dar \u015ftiu c\u0103 omul meu m-a ghicit \u015fi nu a f\u0103cut economie de opriri pentru a-mi permite s\u0103 culeg niscai diapozitive. La cap\u0103tul de atrac\u0163ie al falezei, tr\u0103g\u00e2nd un semn \u015fmecheresc\u00a0 cu ochiul, a \u00eentors brusc, peste liniile continui \u015fi a trecut pe partea ce bordeaz\u0103 Mediterana, cu plajele \u00eentinse \u015fi \u00eembietoare la \u00eendem\u00e2n\u0103, cu ambarca\u0163iunile angajate \u00eentr-un dute-vino continuu, cuceritoare prin form\u0103 \u015fi culoare. Iar\u0103\u015fi eram \u00een domeniul opulen\u0163ei strig\u0103toare pe care nu puteai s\u0103 n-o admiri. Gustul amar nu te mai sup\u0103ra. Vorba rom\u00e2nului, \u201eDec\u00e2t s\u0103rac, mai bine bogat!…\u201d Pe aceast\u0103 bordur\u0103 a m\u0103rii, mult visata Mediterana, opririle le-am dirijat eu, uit\u00e2nd de curgerea timpului. Mai gustasem pl\u0103cerea m\u0103rii nesf\u00e2r\u015fite cu ocazia \u201dexcursiei\u201d \u00een Algeria, dar spectacolul oferit de Alexandria dep\u0103\u015fe\u015fte imagina\u0163ia. Peste ani, aveam s\u0103 cunosc o alt\u0103 falez\u0103 celebr\u0103 \u00een viziunea turi\u015ftilor, cea de la Nisa, ambele merit\u00e2nd cu prisosin\u0163\u0103 superlativul.<\/p>\n

\u015ei timpul s-a scurs, \u015fi taximetristul mi-a ar\u0103tat ceasul, \u015fi s-a uitat spre cer. Trebuia s\u0103 plec\u0103m pentru a evita noaptea pe drum. \u015ei mi-am dat seama c\u0103 excursiile nu pot fi f\u0103cute \u00een fug\u0103. Parc\u0103 am mai spus-o.<\/p>\n

\u00a0Da, Alexandria conceput\u0103 \u015fi comandat\u0103 de Alexandru cel Mare, purta \u00een istoria sa veche una din cele \u015fapte minuni ale lumii, Farul, \u015fi, \u00een plus Marea Bibliotec\u0103, ne\u00eencadrat\u0103 oficial printre minuni, edificii disp\u0103rute, din p\u0103cate, pe parcursul curgerii vremii, precum \u015fi vestigii ale epocii romane, conservate din fericire \u00een condi\u0163ii nesperat de bune. Aici a fost \u015fi motivul unei u\u015foare indispozi\u0163ii care m-a cuprins la \u00eentoarcere, chiar dac\u0103, \u00eendrum\u0103torul meu a f\u0103cut astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 treac\u0103, \u00een fug\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 silueta cololanei lui Pompei \u015fi, \u015fi mai \u00een fug\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 celebrul amfiteatru roman. Puteam s\u0103 mai spun ceva?! S\u0103 pleci \u00een \u201dmisiune\u201d, cum ne pl\u0103cea s\u0103 spunem \u015fi s\u0103 te pomene\u015fti cu o astfel de \u201dplea\u015fc\u0103\u201d, s\u0103 hoin\u0103re\u015fti trei zile printre vechile minuni ale Egiptului Antic, deloc antic \u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea modern\u0103 a capitalei Egiptului de ast\u0103zi!<\/p>\n

\u00centoarcerea a fost lipsit\u0103 de evenimente. Am cobor\u00e2t \u00een fa\u0163a hotelului, a cobor\u00e2t \u015fi taximetristul \u015fi m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat prietene\u015fte. S-a dep\u0103rtat \u0163in\u00e2nd m\u00e2na \u00een dreptul inimii\u2026<\/p>\n

Ziua a treia am consacrat-o vizitei Muzeului de Egiptologie, cunoscut mai mult ca Muzeul Egiptean din Cairo. De fapt, asta \u015fi este, fiind nu numai un imens muzeu, dar \u015fi un muzeu specializat pe expunerea aproape exclusiv\u0103 a antichit\u0103\u0163ilor antice egiptene.<\/p>\n

\u00a0Am v\u0103zut unele din cele mai mari muzee din Europa, cum sunt \u00a0Louvre parizian, National Galery sau British Museum din Londra, Muzeul Vaticanului, Pu\u015fchin din Moscova, dar nic\u0103ieri nu am \u00eent\u00e2lnit o astfel de consacrare pe o tem\u0103 strict \u201dna\u0163ional\u0103\u201d. Peste tot \u00eent\u00e2lne\u015fti acel caracter al expozi\u0163iei universale care st\u00e2rne\u015fte implicit \u00eentrebarea, dac\u0103 nu chiar nedumerirea – cum au ajuns \u00een proprietatea lor comori inestimabile apar\u0163in\u00e2nd te miri c\u0103rei na\u0163iuni?! O \u015ftire din 2007, mi se pare, anun\u0163a deschiderea la National Gallery din Australia a unei expozi\u0163ii de antichit\u0103\u0163i egiptene cu artefacte apar\u0163in\u00e2nd Muzeului Louvre. Ca s\u0103 nu mai spun de cea ce am v\u0103zut la British Museum, apar\u0163in\u00e2nd antichit\u0103\u0163ii \u00een general, celei indiene \u00een special. Ceea ce am remarcat, ba la unii, ba la al\u0163ii, lucr\u0103ri dezechilibrate de obicei prin con\u0163inut, las\u0103 \u015fi \u00een mintea turistului amator, un dezechilibru al aprofund\u0103rii, al \u00een\u0163elegerii.<\/p>\n

\u00a0Cu aceast\u0103 stare de spirt am p\u0103\u015fit prin impresionanta intrare a Muzeului Egiptean din Cairo. Holul te ia de la \u00eenceput tare printr-o statuie gigantic\u0103, \u00a0pentru un interior, a faraonului Amenhotep al III-lea, al\u0103turi de altele mai apropiate de dimensiunile vizitatorilor. Dac\u0103 numele faraonului nu-mi spune ceva deosebit, arta execu\u0163iei antice, conservate de milenii, \u00ee\u0163i opre\u015fte respira\u0163ia. Din gura unui ghid care \u00eenso\u0163ea un grup de turi\u015fti francezi am aflat c\u0103, muzeul de\u0163ine comori ale Egiptului Antic unit la 3100 \u00ee.H., cu circa 130.000 de artefacte la vedere, cu un\u00a0 num\u0103r enorm de piese \u00een depozitele de la subsol, c\u0103 este unic \u00een lume, \u00een felul s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0Iar\u0103\u015fi g\u00e2ndul \u00eemi zboar\u0103 la \u201dpr\u0103d\u0103torii de comori\u201d, de relat\u0103rile Margaretei, so\u0163iei, privind existen\u0163a la Berlin a celebrei insule a muzeelor, unde, pe l\u00e2ng\u0103 mult discutatul \u201dPergamon Museum\u201d \u015fi \u201dAltarul de la Pergamon\u201d, adus de pe l\u00e2ng\u0103 \u0163\u0103rmul turcesc al m\u0103rii Egee prin a doua jum\u0103tate a secolului XIX, mai exist\u0103 un muzeu specializat pe antichit\u0103\u0163ile Egiptului.<\/p>\n

Urm\u00e2nd, la o mic\u0103 distan\u0163\u0103, pa\u015fii grupului de turi\u015fti amintit, m\u0103 simt mai \u00een voie. Dac\u0103 te apuci s\u0103 cite\u015fti denumirile obiectelor expuse, nu mai apuci s\u0103 vezi mai mult de o \u00eenc\u0103pere. A\u015fa, totul se simplific\u0103. \u00cenc\u0103perile parterului, pline de vitrine con\u0163in\u00e2nd papirusuri, monede din aur, argint, bronz, mici obiecte g\u0103site \u00een mormintele faraonilor, \u015fi nu numai, multe culese cu ocazia dezvelirii ruinelor \u00eengropate de nisipul de\u015fertic.<\/p>\n

\u00a0Am spus c\u0103 prezen\u0163a ghidului simplific\u0103 lucrurile dar, trebuie s\u0103 ascul\u0163i \u00een urma grupului \u00een mi\u015fcare \u015fi s\u0103 te apleci asupra celor auzite \u00eentr-o fug\u0103 continu\u0103, pentru a nu pierde contactul cu premerg\u0103torii t\u0103i. \u00cenc\u0103perile sunt multe, \u00eemp\u0103r\u0163ite pe probleme legate de categoria artefactelor, de perioadele istorice, de mai \u015ftiu eu ce. Nu este u\u015for. Avantajul meu este c\u0103 nu sunt un cunosc\u0103tor, ci un curios, care se \u00eencarc\u0103 de pl\u0103cere, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ceva. \u015ei r\u0103m\u00e2i cu o deosebit\u0103 admira\u0163ie pentru acest trecut glorios, despre care \u015ftim, \u00eenc\u0103, prea pu\u0163ine.<\/p>\n

Trecerea la etaj, enorm, dar mult mai odihnitor pentru vizitator \u015fi,\u00a0 unde se pretinde a fi p\u0103strate adev\u0103ratele piese de rezisten\u0163\u0103 ale muzeului, aduce o relaxare. Piesele expuse sunt mari, sarcofage regale, statui cu chipuri de faraoni, obiecte provenind din mormintele acestora, at\u00e2tea c\u00e2te s-au putut salva, mumii. Spa\u0163iile dintre piesele mai mari sunt bine g\u00e2ndite permi\u0163\u00e2nd observarea obiectelor din unghiuri diferite, folosirea aparatelor foto \u015fi a blitzurilor interzis\u0103, at\u00e2t de sup\u0103r\u0103toare pentru ochii \u00eencorda\u0163i ai amatorilor de frumos \u015fi lini\u015fte. Este, \u00eentr-adev\u0103r, cople\u015fitor. De oboseal\u0103 s\u0103 nu mai vorbesc. Vrei s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu ceva?, cumperi un ghid al muzeului ca s\u0103-l r\u0103sfoie\u015fti peste ani, t\u00e2njind dup\u0103 o nou\u0103 \u201dexcursie profesional\u0103\u201d\u2026<\/p>\n

C\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit muzeul, mi-am propus s\u0103-l rev\u0103d la \u00eentoarcere. O s\u0103 vede\u0163i c\u0103 aceste promisiuni nu se realizeaz\u0103 aproape niciodat\u0103. Mereu apar noi \u015fi noi tenta\u0163ii, renun\u0163\u0103ri, scuze.<\/p>\n

\u00cen drum spre hotel, am b\u0103ut o por\u0163ie dubl\u0103 de suc f\u0103cut la botul calului \u015fi, cu pa\u015fi nesiguri, datora\u0163i ame\u0163elii acumulate \u00een muzeu, mi-am dat seama c\u0103 eram deficitar la condi\u0163ia fizic\u0103, cu tot tenisul practicat sistematic.<\/p>\n

Dup\u0103 un zbor lini\u015ftit\u00a0 urmat de o escal\u0103 tehnic\u0103 de opt ore la Nairobi, capitala Keniei, m-am pomenit \u00eentr-un aeroport destul de modest, pentru faima locurilor evocate de unchiul Alex, cu restric\u0163ie la dep\u0103\u015firea perimetrului, cu unele probleme rezolvabile, din fericire, legate de transferul bagajelor la cel\u0103lalt aparat de zbor. \u00cembr\u0103cat bine ca \u00eentr-un martie bucure\u015ftean, m-am pomenit transpir\u00e2nd ca \u00eentr-o saun\u0103. A trebuit s\u0103 m\u0103 rog, \u00een fel \u015fi chip, ca s\u0103 am acces la bagajul meu \u015fi s\u0103 m\u0103 echipez ca pentru Ecuator.<\/p>\n

\u00a0Eram la ora amurgului, c\u00e2nd, ie\u015find pe teras\u0103, am z\u0103rit pentru prima dat\u0103, silueta muntelui ve\u015fnic \u00eenz\u0103pezit, Kilimanjaro.<\/p>\n

\u00a0\u201eNo, unchiule drag\u0103, n-ai vorbit \u00een zadar despre hoin\u0103relile tale at\u00e2t de hulite! Iat\u0103-m\u0103 la poalele gigantului african, la doi pa\u015fi, m\u0103ricei, Sud de aeroportul din Nairobi, imediat dincolo de grani\u0163a care desparte Kenia de Tanzania. Muntele c\u0103runt apar\u0163ine \u00a0geografic Tanzaniei, dar se afl\u0103 de fapt pe un teritoriu \u201dcomun\u201d al celebrelor \u201dSafari\u201d, ce se desf\u0103\u015foar\u0103 pe ambele p\u0103r\u0163i ale unei frontiere conven\u0163ionale, \u00een zona climatic\u0103 a Ecuatorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0Cum aveam c\u00e2teva ore bune de a\u015fteptare, am scos o c\u0103r\u0163ulie despre niscai \u0163\u0103ri africane publicat\u0103 de Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 prin 1956, pentru popularizare. Nu se vorbea de Tanzania, la acea vreme nefiind, \u00eenc\u0103, constituit\u0103 prin unirea dintre Tanganica \u015fi Zanzibar. \u00cen timp ce r\u0103sfoiam, urm\u0103rind \u00een acela\u015fi timp anun\u0163urile care ap\u0103reau cu privire la zboruri, am tras o sudalma neao\u015f\u0103.<\/p>\n

\u00a0Nu mai aveam chef de escale tehnice, sau mai \u015ftiu eu de care, \u015fi m-am pomenit, totu\u015fi, cu una nesperat\u0103 – oprire la Mogadiscio, capitala Somaliei. Privind pe o hart\u0103 a Africii mi-am dat seama c\u0103, \u00een loc s-o\u00a0 lu\u0103m spre Sud, spre DAR ES SALAAM, trebuia s\u0103 mergem spre Nord-Est \u015fi, abia apoi spre Sud. Era vorba de o escal\u0103 scurt\u0103, dar cu o mare abatere. Nimic de f\u0103cut! Ironia era c\u0103 Mogadiscio f\u0103cuse \u015fi el parte din aventurile unchiului Alex \u015fi eram convins c\u0103, undeva, acolo, unde hoin\u0103rea prin Eternitate, a z\u00e2mbit \u015fugub\u0103\u0163. Mogadiscio f\u0103cea parte din colec\u0163ia lui de pove\u015fti cu pira\u0163ii de la Cornul Africii.<\/p>\n

Planul de zbor a fost respectat cu stricte\u0163e. Am aterizat la Mogadiscio, doar pentru o escal\u0103 \u201dtehnic\u0103\u201d de o or\u0103, am r\u0103mas \u00een avion, apoi am survolat Oceanul Indian \u015fi, \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit am ajuns la Dar, cum i se spunea curent capitalei Tanzaniei. Tot staful de la SILVERSANDS era la aeroport. Miclea, \u015feful misiunii economice, Nicu\u015for,\u00a0 Nikos, Petric\u0103 \u015fi un reprezentant al Ambasadei, un fel de Consul, Roman. To\u0163i m-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cu c\u0103ldur\u0103, cu ur\u0103ri de succes, succes de care, s\u0103 fie vorba, ei aveau cea mai mare nevoie. Mi-a \u00eentins m\u00e2na \u015fi consulul \u015fi m-a \u00eentrebat, \u00een \u015foapt\u0103, dac\u0103 fac ceva sport. C\u00e2nd a auzit de tenis \u015fi de ping-pong, s-a luminat la fa\u0163\u0103 \u015fi mi-a prorocit c\u0103 vom fi prieteni. \u201eVoi veni s\u0103 te v\u0103d la laborator s\u0103 organiz\u0103m ceva meciuri, aproape de voi, la motelul unor evrei veni\u0163i din Rom\u00e2nia.\u00a0 Pl\u0103cut s\u0103 fii luat cu at\u00e2ta bun\u0103voin\u0163\u0103!<\/p>\n

De la aeroport, Miclea ne-a invitat \u00een RangeRoverul lui, de fapt al Agen\u0163iei, \u015fi ne-a condus pe mine, pe Nikos \u015fi pe Nicu\u015for, \u015fof\u00e2nd personal, p\u00e2n\u0103 la sediul \u201eSilversends\u201d, de pe malul oceanului, la cca. 20 km de Dar. Era prima oar\u0103 \u00een via\u0163\u0103 c\u00e2nd am mers pe st\u00e2nga, o mo\u015ftenire de la coloni\u015ftii englezi. Mi s-a p\u0103rut curios. Silversends era o baz\u0103 \u00eemprejmuit\u0103 cu un gard de s\u00e2rm\u0103, dar nu din s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, cu o poart\u0103 larg\u0103, larg deschis\u0103 \u00een a\u015fteptarea noastr\u0103. Petric\u0103, topograful, a mers cu ma\u015fina bazei, un ARO cu p\u00e2nz\u0103, av\u00e2ndu-l la volan pe simpaticul \u015fofer, de prin partea locului, Victor.<\/p>\n

Baza, amplasat\u0103 chiar la malul oceanului, cu instala\u0163iile pilotului de prelucrare a nisipurilor titanifere, majoritatea sub cerul liber, cu trei bar\u0103ci nem\u0163e\u015fti, bine concepute pentru a fi locuite de speciali\u015ftii adu\u015fi prin contract, \u00een cazul respectiv din Rom\u00e2nia, o cl\u0103dire din c\u0103r\u0103mid\u0103 destinat\u0103 laboratoarelor \u015fi birourilor tehnice, o improviza\u0163ie din patru \u0163evi sus\u0163in\u00e2nd un fel copertin\u0103, umbrar, sub care o mas\u0103 \u015fi c\u00e2teva scaune asigurau \u201dsufrageria \u00een aer liber\u201d, c\u00e2teva utilaje r\u0103sfirate \u015fi un alt umbrar improvizat pentru ARO. Cam at\u00e2t, pe un teren nisipos cobor\u00e2nd lin spre apa oceanului.<\/p>\n

Ce s\u0103 spun? Era ceea ce a\u015f fi visat s\u0103 g\u0103sesc f\u0103r\u0103 s\u0103-mi fi povestit cineva despre, preten\u0163ios spus, Baza de Cercetare. Mi s-a repartizat o camer\u0103 \u00eentr-una din bar\u0103ci, provizoriu, p\u00e2n\u0103 la terminarea celei care trebuia s\u0103 fie gata \u00eemprosp\u0103tat\u0103, dar, zugravii o lungiser\u0103 cu preg\u0103tirile. Nu eram deranjat. Eram \u00een schimb \u00een culmea \u201dfericirii\u201d. S\u0103 te pomene\u015fti \u00een inima Africii, \u00een Tanzania visurilor unui copil care nu avea habar de geografie sau istorie, ci se hr\u0103nea cu povestirile unui unchi n\u0103b\u0103d\u0103ios, pe malul oceanului Indian, zi \u015fi noapte, cu o plaj\u0103 ce se \u00eentindea pe zeci de kilometri, era peste a\u015ftept\u0103ri.<\/p>\n

\u00centunericul ne-a prins la taclale, \u00een jurul c\u00e2torva sticle de b\u0103utur\u0103 aleas\u0103, aduse special pentru s\u0103rb\u0103torirea sosirii mele. Nikos nu mai contenea s\u0103-\u015fi etaleze bucuria \u015fi, spre \u00eengrijorarea mea, care-i cuno\u015fteam meteahna, se str\u0103duia s\u0103 par\u0103 c\u00e2t se poate de treaz, f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u015feasc\u0103. Sc\u0103pasem de problemele din \u0163ar\u0103, unde un alt Nicolae \u00eemi fusese dat, cumva, \u00een custodie, \u015fi iat\u0103-m\u0103, la mii de kilometri distan\u0163\u0103, pricopsit cu un Nicolae al II-lea, cum mi-a tr\u0103snit prin cap, aduc\u00e2nd o umbr\u0103 peste starea mea de \u00eenc\u00e2ntare.\u00a0 Obosit, c\u0103ci obosit eram, am propus s-o mai l\u0103s\u0103m \u015fi pe alt\u0103dat\u0103 \u015fi m-am \u015fi s\u0103ltat de la masa \u201dfestiv\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0Nicu\u015for, geologul grupului, m-a condus la baraca unde avea apartamentul, fiind familist, m-a l\u0103sat \u00een camera mea provizorie, preg\u0103tit\u0103 cu toate cele, s\u0103 desfac bagajele \u015fi s\u0103 m\u0103 acomodez. C\u00e2nd s\u0103 plece, v\u0103z\u00e2nd o dihanie ce se mi\u015fca lent pe l\u00e2ng\u0103 tavan, l-am \u00eentrebat cum pot sc\u0103pa de nea\u015fteptatul meu coleg de camer\u0103. A r\u00e2s copios explic\u00e2ndu-mi c\u00e2t de benefice erau aceste \u015fop\u00e2rlu\u0163e \u00eentr-o camer\u0103, av\u00e2nd rolul de a v\u00e2na \u0163\u00e2n\u0163arii. Ceea ce, am \u00een\u0163eles c\u0103, nu era de neglijat. I-am dat crezare \u015fi, cu chiu, cu vai, am adormit, l\u0103s\u00e2nd, totu\u015fi, lumina aprins\u0103.<\/p>\n

M-am trezit devreme, eram cam cu 14 grade longitudine mai la Est dec\u00e2t acas\u0103 \u015fi la vreo 7 grade sub Ecuator, ora Bucure\u015ftilor era 6 a.m., iar pe aici, pe la Dar, 7, ca la Moscova. Am s\u0103rit din pat \u015fi am ie\u015fit s\u0103 v\u0103d dac\u0103 oceanul mai era acolo unde-l l\u0103sasem \u00eenainte de culcare. \u00cenc\u0103 totul \u00eemi p\u0103rea a fi un vis. Apa, u\u015for unduit\u0103, m-a trezit la realitate. Am str\u0103b\u0103tut cei vreo 25 m dintre barac\u0103 \u015fi \u0163\u0103rm, cobor\u00e2nd o u\u015foar\u0103 pant\u0103 nisipoas\u0103 \u015fi, l\u0103s\u00e2nd papucii \u00een spate, am intrat \u00een ap\u0103 p\u00e2n\u0103 la genunchi. Am \u00eenchis ochii \u015fi am trimis un salut unchiului Alex. \u201eDrag\u0103 unchiule, nepotul t\u0103u Bob te salut\u0103, cu picioarele \u00een oceanul Indian!…\u201d<\/p>\n

\u00a0P\u0103rea totul at\u00e2t de neverosimil \u00eenc\u00e2t aveam de g\u00e2nd s\u0103 cer o zi de liber pentru a o lua de-a lungul plajei, care se \u00eentindea promi\u0163\u0103tor, \u015fi spre st\u00e2nga, \u015fi spre dreapta. Cum ceea ce trebuia s\u0103 fie sediul micului meu laborator era \u00een zugr\u0103veal\u0103, a\u015fa s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Dup\u0103 un mic dejun luat sub copertina \u201dsalonului de var\u0103\u201d \u00eempreun\u0103 cu Nikos, geologul \u015fi topograful fiind deja pleca\u0163i pe teren, \u00eenarmat cu c\u00e2teva sfaturi amicale, am pornit-pe plaj\u0103 spre st\u00e2nga, adic\u0103, spre Nord.<\/p>\n

Nu \u015ftiam \u00eencotro s\u0103-mi \u00eendrept privirile. Apa, cerul, plaja \u00eenaint\u00e2nd spre h\u0103t-departe, toate m\u0103 furau. De un singur lucru, \u00eens\u0103, uitasem. Nikos mi-a atras aten\u0163ia s\u0103 urm\u0103resc plaja cu aten\u0163ie pentru a evita s\u0103 dau de vreo viper\u0103 st\u00e2nd la soare, care c\u0103lcat\u0103 pe coad\u0103, se zburle\u015fte \u015fi atac\u0103. Am parcurs c\u00e2\u0163iva kilometri f\u0103r\u0103 s\u0103 dau de nici o dihanie, dar, totu\u015fi, am scos papucii de plastic, o mic\u0103 arm\u0103 defensiv\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, \u015fi mi-am continuat drumul prin ap\u0103 p\u00e2n\u0103 la glezne.<\/p>\n

Nisipul fin este comparabil cu al nostru de la Mamaia. Aici jocul mareei, important prin m\u0103rimea fluxului \u015fi refluxului, aranjeaz\u0103 lucrurile s\u0103 fie cum sunt. Dac\u0103 fluxul aduce cu abunden\u0163\u0103 scoici m\u0103run\u0163ite, crabi neast\u00e2mp\u0103ra\u0163i \u015fi tot felul de \u201dtrofee\u201d, refluxul face cur\u0103\u0163enie l\u0103s\u00e2nd doar nisipul fin \u015fi \u201dpiesele\u201d mari, de muzeu, at\u00e2t de c\u0103utate de turi\u015fti.<\/p>\n

Apropo de trofee, \u00een mersul meu molcom, am z\u0103rit pe mal, pu\u0163in \u00een fa\u0163a mea, o pies\u0103 gigantic\u0103. Am ie\u015fit din ap\u0103 \u015fi m-am apropiat cu emo\u0163ie. O carapace goal\u0103 de broasc\u0103 \u0163estoas\u0103, m\u0103sur\u00e2nd cam 75\/60 cm, enorm\u0103 pentru un ageamiu ca mine, sta la soare, aruncat\u0103 pe spate. Am studiat-o cu emo\u0163ie \u015fi neg\u0103sind pe nimeni \u00een\u0103untru, am \u00eencercat s-o repun \u00een pozi\u0163ie normal\u0103. N-a fost chiar a\u015fa de simplu. Nu \u015ftiu de ce, am c\u0103utat prin jur o creang\u0103, ceva b\u0103\u0163, dar neg\u0103sind nimic, am f\u0103cut ceea ce trebuia f\u0103cut de la bun \u00eenceput, s\u0103 folosesc bra\u0163ele, mai bine zis palmele. M-am opintit oleac\u0103 \u015fi am reu\u015fit. Era altceva s-o vezi pe burta ei, chiar dac\u0103 nu era cine s\u0103-\u015fi scoat\u0103 l\u0103bu\u0163ele, care \u00een cazul de fa\u0163\u0103, ar fi trebuit s\u0103 fie ni\u015fte labe adev\u0103rate. \u0102sta era \u00eentr-adev\u0103r un trofeu pe cinste, dar ce s\u0103 faci cu el?! N-ar fi \u00eenc\u0103put \u00een nici o valiz\u0103.<\/p>\n

Am revenit cu picioarele \u00een ap\u0103 \u015fi mi-am continuat drumul. Nu \u015ftiu s\u0103 spun c\u00e2\u0163i kilometri am f\u0103cut de la baza noastr\u0103, c\u00e2nd, \u00eencrunt\u00e2ndu-mi pu\u0163in privirea, am depistat \u00een fa\u0163\u0103 ceva care sem\u0103na a a\u015fezare omeneasc\u0103. M-am g\u00e2ndit la motelul apar\u0163in\u00e2nd evreilor rom\u00e2ni de care mi-a pomenit Nikos, dar \u015fi consulul Roman c\u00e2nd m-a abordat la aeroport. Am \u00eentins pu\u0163in pasul, cuprins de o curiozitate stranie. Cum m\u0103 vor primi, pe nepus\u0103 mas\u0103, era \u00eentrebarea ce s-a cuib\u0103rit \u00een mintea mea.<\/p>\n

\u015ei m-au primit ca pe unul de-al lor. C\u00e2nd m-am apropiat de camping, c\u0103ci a\u015fa sem\u0103na a fi, o mam\u0103, probabil, \u0163in\u00e2nd de m\u00e2nu\u0163e doi b\u0103ie\u0163i, mi-au ie\u015fit \u00een cale strig\u00e2nd \u201ebine ai venit, Boris!\u201d M\u0103mica m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat, a pronun\u0163at Gabi, mi-a prezentat \u015fi fl\u0103c\u0103ii – Samuel \u015fi Victor – m-a \u00eendrumat spre o teras\u0103 cu mese, ne-am a\u015fezat \u015fi, \u015fi am r\u0103mas \u00een espectativ\u0103, a\u015ftept\u00e2nd, parc\u0103, s\u0103 \u00eenceap\u0103 cel\u0103lalt. A ap\u0103rut un b\u0103iat localnic, \u00eembr\u0103cat \u00een alb, cu o tav\u0103 plin\u0103 cu sucuri, diferite, cu bere, \u015fi o farfurie cu fructe exotice, dintre care numai bananele \u00eemi erau cunoscute. Ce era s\u0103 fac? Am pornit-o eu.<\/p>\n

\u00a0\u201eCum ai \u015ftiut cine sunt?!…\u201d \u201eM-a sunat Roman, mi-a spus c\u0103 ai sosit, c\u0103 duminica te va aduce aici s\u0103 juca\u0163i ping-pong, \u015fi at\u00e2t.\u201d \u201eM-a abordat la aeroport, dar am considerat c\u0103 era un gest de polite\u0163e\u2026\u201d \u201eE un tip grozav. O s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i bine. Vine \u015fi Nikos.\u201d \u201eEu am plecat de unul singur profit\u00e2nd c\u0103 locul meu de munc\u0103 nu era preg\u0103tit\u2026\u201d \u201eBoris, joci bine ping-pong?\u201d \u201eVictor, cum \u00eei spui pe nume?\u201d \u201eTu cum \u00eei spui?!\u201d \u201eLas\u0103-l Gabi, eu sunt prieten la cataram\u0103 cu to\u0163i copiii.\u201d \u201eVreau \u015fi eu s\u0103 spun Bohris\u2026\u201d \u201eDa, drag\u0103 Samy, o s\u0103 fim prieteni \u015fi o s\u0103 juc\u0103m to\u0163i ping-pong.\u201d \u201eAi s\u0103 stai la noi \u015fi noaptea?\u201d \u201eNuuu, drag\u0103 Victor, trebuie s\u0103 lucrez cu Nikos, dar am s\u0103 vin des pe aici, \u00eemi place mult.\u201d \u201eUite c\u0103 vine \u015fi Aby, so\u0163ul.\u201d Un b\u0103rbat, cu o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare blajin\u0103, mi-a str\u00e2ns m\u00e2na spun\u00e2nd \u201ebine ai sosit, Boris! Trebuie s\u0103 vin\u0103 \u015fi Misha, fratele meu.\u201d Totul a mers ca la carte. Cum s\u0103 nu te sim\u0163i bine c\u00e2nd e\u015fti primit ca-n familie.<\/p>\n

Drumul de \u00eentoarcere l-am f\u0103cut cu picioarele \u00een apa cald\u0103 a oceanului, preocupat de cele \u00eent\u00e2mplate, pu\u0163in chiar contrariat. \u201eOare ce hram poart\u0103 acest Roman?! \u00cei adun\u0103 pe to\u0163i romanii la un loc ca s\u0103 ce? Se vede c\u0103-s proasp\u0103t plecat de acas\u0103. Om tr\u0103i \u015fi om vedea!…\u201d<\/p>\n

Ajuns acas\u0103, doar cas\u0103 avea s\u0103-mi fie un timp, m-am pus pe inspectarea Bazei. Cu coada ochiului mereu spre oceanul de care nu m\u0103 puteam desprinde, m-am \u00eenv\u00e2rtit printre cabanele de locuit, cum aveam s\u0103 le spunem bar\u0103cilor, trei \u00een total, a\u015fezate ca \u00eentr-un careu, cea mai apropiat\u0103 de \u0163\u0103rm fiind a lui Nicu\u015for, care-\u015fi a\u015ftepta familia, cea din mijloc, baza careului, era cea \u00een care urma s\u0103 locuiesc eu \u015fi Petric\u0103, iar \u00a0a treia, a lui Nikos, care visa \u015fi el la familia \u00een a\u015fteptare. Camere erau destule, iar cabanele \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een c\u00e2te dou\u0103 apartamente, cu intr\u0103ri separate. Apartamentele erau prev\u0103zute cu buc\u0103t\u0103rii cu plit\u0103 electric\u0103, cu baie cu du\u015furi \u015fi grup\u00a0 sanitar. Ferestrele erau prev\u0103zute cu plase contra insectelor, du\u015fmanul principal fiind reprezentat de \u0163\u00e2n\u0163ari. Am mai spus-o, \u00eempotriva \u0163\u00e2n\u0163arilor ne bazam \u015fi pe \u015fop\u00e2rle, a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 a devenit acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve.<\/p>\n

Laboratorul urma s\u0103 func\u0163ioneze \u00eentr-o cl\u0103dire din c\u0103r\u0103mid\u0103, \u00een\u0103l\u0163at\u0103 cam la un metru de sol pentru a nu fi sc\u0103ldat\u0103 de eventualele valuri ale oceanului, lini\u015ftit \u00een general, dar nu f\u0103r\u0103 surprize. Dincolo de aceast\u0103 cl\u0103dire se \u00eentindea domeniul lui Nikos, de prelucrare a nisipurilor, pentru valorificarea Titanului \u015fi a Zirconiului, prin procedee gravita\u0163ionale umede, pe mese vibratoare sau \u00een cicloane. Sta\u0163ia ar\u0103ta bine, iar Nikos, un specialist de clas\u0103.<\/p>\n

\u00a0Am colaborat cu el \u015fi \u00een \u0163ar\u0103, pe \u015fantierele nucleare. Un suflet mare, sub un control labil. Nu prea \u00eenalt, mai degrab\u0103 scund, cu ochi alba\u015ftri, dar nu de securist, cum se spunea \u00een glum\u0103, cu un chip pl\u0103cut. Ce mai, un b\u0103rbat bine!<\/p>\n

\u00a0Meteahna de care am pomenit \u00een treac\u0103t era nenorocul vie\u0163ii sale. B\u0103utor de t\u0103rie, dar \u015fi de orice alt\u0103 b\u0103utur\u0103 alcoolic\u0103, devenit sclavul propriei lipse de voin\u0163\u0103, se acuza de vina de a fi provocat na\u015fterea cu handicap a celui de al doilea copil, un b\u0103iat de o frumuse\u0163e rar\u0103. C\u0103t\u0103lin manifesta o \u00eent\u00e2rziere \u00een dezvoltarea intelectului ceea ce nu era v\u0103dit dec\u00e2t \u00een rela\u0163ia direct\u0103. Lumini\u0163a, cu doi ani mai mare, finu\u0163\u0103, frumoas\u0103, sclipitoare \u00een atitudine \u015fi conversa\u0163ie, echilibra starea de lucruri, inerent dureroase, \u00een familie. La sosirea mea \u015fi-a manifestat zgomotos bucuria. \u00centre noi exista un respect profesional deosebit iar colaborarea devenise proverbial\u0103. Era ner\u0103bd\u0103tor s\u0103-\u015fi vad\u0103 copiii care urmau s\u0103 soseasc\u0103, zic eu, spre binele lui. Din p\u0103cate formalit\u0103\u0163ile trenau, \u015fi nu numai din motive birocratice, dar, dar \u015fi din sforile care se tr\u0103geau de c\u0103tre fo\u015ftii lui colegi, care visau s\u0103-i ia locul. Era ceva la ordinea zilelor de atunci.<\/p>\n

M-am apropiat de ARO-ul nostru la care me\u015fterea ceva Victor. Vorbea engleza cu un accent at\u00e2t de nostim \u00eenc\u00e2t era o pl\u0103cere s\u0103-l ascul\u0163i. Mai rupea \u015fi ceva pe rom\u00e2ne\u015fte, gesticula foarte expresiv. \u201eCe faci, Mister Devid? Place la ma\u015fin\u0103? Mister Micle are mai bun\u0103. \u015etii condus?…\u201d Da, \u015ftiu \u015fi-mi place. Acas\u0103 am avut Fiat, acum am Dacia rom\u00e2neasc\u0103. Tu m\u0103 \u00een\u0163elegi c\u00e2nd vorbesc?\u201d \u201eDa, da, \u00een\u0163elege eu veri bine\u2026 vrei s\u0103 merge cu Aro?\u2026\u201d \u201eDa, s\u0103 \u00eencerc pu\u0163in\u2026\u201d \u015ei m-am urcat la volan. Motorul a pornit la prima cheie \u015fi am urnit ma\u015fina de pe loc. Victor a zbughit-o spre poart\u0103 \u015fi a deschis-o larg. Am ie\u015fit dar nu m\u0103 sim\u0163eam confortabil, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu pe st\u00e2nga. Am c\u0103utat un loc de \u00eentoarcere \u015fi am dus ma\u015fina la locul ei de sub umbral. \u201eVeri gud, veri gud, mister Devid. Place la eu\u2026\u201d<\/p>\n

G\u0103sisem o nou\u0103 juc\u0103rie, un mod de a-mi petrece timpul liber. Mikos s-a apropiat r\u00e2z\u00e2nd. \u201eBine c\u0103 n-a fost Miclea pe aici. S\u0103 vezi cum te-ar fi apostrofat\u2026\u201d \u201eNu mi s-a p\u0103rut un dur \u015fi, pe urm\u0103, conduc de at\u00e2\u0163ia ani\u2026\u201d \u201eEi, cu mine are el ce are. S-ar putea s\u0103 te vrea aliat \u00eempotriva mea\u2026\u201d \u201eCe are cu tine?! Se bag\u0103 \u00een meseria ta?!\u201d \u201eSe bag\u0103 el \u00een toate, ai s\u0103 vezi\u2026se bag\u0103 \u015fi Doamna lui\u2026\u201d \u201eVorba ta, o s\u0103 v\u0103d\u2026\u201d<\/p>\n

Tipul, bine f\u0103cut, manierat, vorbind fluent o englez\u0103 clasic\u0103, european\u0103 a\u015f spune, foarte apreciat de ambasadorul care avea \u00een subordine Tanzania, Kenia \u015fi Madagascarul, mereu trimis \u00een misiuni economico-politice, locuind la Dar Es Salaam \u00eentr-un apartament superb, cu Rover la dispozi\u0163ie, c\u00e2\u015ftiga pe loc \u00eencrederea interlocutorilor. Dar, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 aparte, te f\u0103cea s\u0103-l rumegi pu\u0163in trec\u00e2nd de aparen\u0163e. Critica deschis, ca s\u0103 nu spun zgomotos, treburile de acas\u0103, contrapun\u00e2nd starea de lucruri \u015fi fapte din lumea \u201dcivilizat\u0103\u201d, lumea \u201dVestului S\u0103lbatec\u201d, at\u00e2t de evocat\u0103, e drept \u00een surdin\u0103, de s\u0103rmana noastr\u0103 intelectualitate autohton\u0103.<\/p>\n

Scriind, mai bine zis, evoc\u00e2nd aceste amintiri dup\u0103 aproape 40 de ani, eu, rigurosul, \u00eemi dau seama c\u0103 sunt \u00eempins, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, de \u00eenc\u0103lcarea cronologiei evenimentelor. \u015etiu c\u0103 nu am\u0103nuntele legate de aspectele profesionale m\u0103 preocup\u0103 \u00een redactarea acestui \u201djurnal de amintiri\u201d, dac\u0103 pot s\u0103-i spun a\u015fa, care pentru mine sunt perimate \u015fi fiind de strict\u0103 specialitate nu pot trezi un c\u00e2t de c\u00e2t interes. M\u0103 pomenesc s\u0103lt\u00e2nd peste aceast\u0103 cronologie \u00eempins de aspectul aleatoriu al amintirilor. \u00cemi propun s\u0103 n-o fac, dar libertatea care ghideaz\u0103 lumea scrisului, m\u0103 absolv\u0103, deseori, de aceast\u0103 vin\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eemi permit luxul s\u0103 mai \u015fi \u00eenfloresc, sau, \u015fi mai grav, s\u0103 bat pu\u0163in c\u00e2mpii imagina\u0163iei, atunci, \u015fi a\u015fa fl\u0103m\u00e2nd de libertate, am s\u0103 folosesc aceast\u0103 ocazie pentru a m\u0103 \u00eembuiba cu \u201daceast\u0103\u201d libertate, \u015fi nu alta, \u00een compensa\u0163ie cu cea l\u0103sat\u0103 acas\u0103.<\/p>\n

Astfel, s\u0103rind peste timp, pot s\u0103 continui povestea lui Nikos, a c\u0103rei familie, a poposit la un moment dat, pe acele meleaguri, binecuv\u00e2ntate de mine. Doi copii, chiar minuna\u0163i, Lumini\u0163a de 12 ani, \u015fi C\u0103t\u0103lin de 10 ani, au adus atmosfera familiilor l\u0103sate acas\u0103. De frumo\u015fi, erau am\u00e2ndoi frumo\u015fi. Lumini\u0163a, cuminte, ginga\u015f\u0103, ocrotitoare fa\u0163\u0103 de fr\u0103\u0163iorul ei mai mic, era dup\u0103 el ca o umbr\u0103. C\u0103t\u0103lin, retras, aparent timid, nu ie\u015fea din cuv\u00e2ntul surioarei, mai mari.<\/p>\n

\u00a0Dac\u0103 contactul cu Lumini\u0163a a fost absolut normal, cu fr\u0103\u0163iorul, frumos ca un portret din vechile icoane, s-a desf\u0103\u015furat pu\u0163in altfel. Pus \u00een gard\u0103, la un moment dat de Nikos, l-am abordat chem\u00e2ndu-l la plaj\u0103, s\u0103 c\u0103ut\u0103m scoici, trofee. A r\u0103spuns st\u00e2ngaci, dar bucuros, se putea citi din privirile lui, lu\u00e2ndu-m\u0103 cu Dle David. I-am explicat c\u0103, \u201daici\u201d, pe plaja oceanului Indian, lumea \u00ee\u015fi spune pe numele mic. \u201e\u015etii, copiii pe care i-am cunoscut \u015fi acas\u0103, \u015fi aici, to\u0163i, dar absolut to\u0163i, \u00eemi spun Boris. Ai s\u0103 vezi c\u00e2nd vom merge la Victor \u015fi Samy.\u201d \u201dCare Victor \u015fi Samy?!…unde sunt?\u201d \u201eAi r\u0103bdare!…Aici totul se face f\u0103r\u0103 grab\u0103\u2026o s\u0103 vezi duminica\u2026o s\u0103-\u0163i plac\u0103\u2026facem o mic\u0103 baie, bine?\u201d \u201eMi-e fric\u0103, nu \u015ftiu s\u0103 \u00eenot\u2026\u201d \u201eTe \u00eenv\u0103\u0163 eu\u2026nici nu le spunem lui mami \u015fi tati\u2026le facem o surpriz\u0103\u2026\u201d \u015ei a f\u0103cut C\u0103t\u0103lin prima baie \u00een ocean. Era \u00een culmea fericirii. \u00cel \u0163ineam cu o m\u00e2n\u0103 sub piept f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u00eenoat\u0103. C\u00e2nd ne-am \u00eentors din mica noastr\u0103 escapad\u0103, m\u0103 \u0163inea de m\u00e2n\u0103. Seara, m-am trezit cu Nikos pl\u00e2ng\u00e2nd. \u0162inea s\u0103-mi mul\u0163umeasc\u0103. Pentru ce?! De c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu am fost prietenul copiilor care m\u0103 respectau apel\u00e2ndu-m\u0103 Boris. \u015ei au fost destui\u2026<\/p>\n

Am f\u0103cut acest \u201dLob peste timp\u201d, vorba lui Gogu Viziru, primul mare tenisman rom\u00e2n, pentru c\u0103 \u00een perioada care s-a scurs p\u00e2n\u0103 la sosirea familiei lui Nikos, s-au \u00eent\u00e2mplat destule, \u015fi bune \u015fi rele, \u00een care acest prieten mi-a dat mult\u0103 b\u0103taie de cap.<\/p>\n

Se \u00eent\u00e2mplaser\u0103 destule rele \u015fi p\u00e2n\u0103 la venirea mea, dar discre\u0163ia celorlal\u0163i, l\u0103udabil\u0103 de fapt, m-a scutit de astfel de informa\u0163ii. \u00centr-o duminic\u0103, am primit vizita Familiei Miclea care mi-a adus o ma\u015fin\u0103 de bun\u0103t\u0103\u0163i de-ale gurii: ananas, mango, piersici, ro\u015fii, morcovi, ceap\u0103, cartofi, zah\u0103r, sare, iaurt. Pentru mine via\u0163a nu este scump\u0103. Cheltuiesc cam 20 de \u015filingi pe zi din cei 68 diurn\u0103 \u015fi practic nu duc lips\u0103 de nimic. Doamna este dr\u0103gu\u0163\u0103, dar cam plin\u0103 de sine. \u00cen schimb copiii sun foarte dr\u0103gu\u0163i \u015fi bine crescu\u0163i \u2013 o feti\u0163\u0103 de de 12 ani \u015fi un b\u0103ie\u0163el de 5 ani.<\/p>\n

A fost o vizit\u0103 pl\u0103cut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een clipa \u00een care Miclea m-a chemat la un pahar de vorb\u0103. A fost, \u00eens\u0103, \u015fi o discu\u0163ie de informare, ceva premeditat, prin care m-a pus \u00een gard\u0103 \u00een privin\u0163a lui Nikos. Prea multe \u201dabateri\u201d de la disciplin\u0103, de la moral\u0103. \u015etiam la ce se putea referi, dar pot spune c\u0103 am avut un gust amar. Situa\u0163ii penibile \u00een clipele lui de be\u0163ie, \u00eencurc\u0103turi cu femei localnice, prea multe zile de mahmureal\u0103, \u015fi toate acestea \u00een v\u0103zul celor din jur pe care-i coordona. Cel mai r\u0103u mi-a picat finalul discu\u0163iei c\u00e2nd mi-a cerut s\u0103-l iau \u00een custodie, s\u0103-l \u0163in sub observa\u0163ie, ca o sarcin\u0103 de serviciu. Alternativa era expedierea \u00een \u0163ar\u0103 cu toate consecin\u0163ele de rigoare. Na\u0163i-o bun\u0103, c\u0103 \u0163i-ai dres-o! Acas\u0103 l\u0103sasem un Nicolae, prieten \u015fi rud\u0103, sculptor la v\u00e2rful carierei, portretist f\u0103r\u0103 pereche, pe care, \u00eempreun\u0103 cu sora lui, aveam misiunea de a-l feri de tenta\u0163ii. Doar fusese elevul preferat a lui Romul Ladea, \u015fi cum a\u015fchia nu cade departe\u2026! \u015ei acum, vorba mea, Nicolae al II-lea, coleg \u015fi prieten.<\/p>\n

Colac peste pup\u0103z\u0103, a doua zi, baza noastr\u0103 a fost vizitat\u0103 de reprezentantul Rom\u00e2niei la Dar Es Salaam, ambasadorul Dr\u00e2nceanu. S-a plimbat cu noi printre instala\u0163ii, a intrat \u00een laborator \u015fi m-a invitat la o discu\u0163ie pe malul oceanului. M-am sim\u0163it, cum se spune, onorat, dar nu \u015fi surprins. Plajele noastre erau un loc excelent pentru destindere. Discu\u0163ia a fost, \u00eens\u0103, scurt\u0103. F\u0103cuse un referat pentru prelungirea contractului meu de la \u015fase luni la un an, la sugestia lui Miclea. Apoi, apoi a venit \u00eens\u0103rcinarea cu paza lui Nikos. \u015etia c\u0103-i bun profesional, dar c\u0103 era certat cu morala. \u201eNu putem s\u0103 ne permitem un e\u015fec. Tanzanienii au contactat speciali\u015fti australieni care urmeaz\u0103 s\u0103 soseasc\u0103 pentru o expertiz\u0103 la fa\u0163a locului. Sunt cei mai buni din lume \u00een materie de valorificare a nisipurilor titanifere \u015fi zirconifere. Tovar\u0103\u015fe Boris, organiza\u0163i cum trebuie laboratorul. S-a lucrat f\u0103r\u0103 control analitic, cei de la Universitatea din Dodoma refuz\u00e2nd s\u0103-l fac\u0103. Ave\u0163i grij\u0103 de colegul dumneavoastr\u0103, s\u0103 nu ne facem de r\u00e2s\u2026\u201d \u201eAm s\u0103 \u00eencerc, tovar\u0103\u015fe ambasador\u2026\u201d<\/p>\n

\u00cens\u0103\u015fi exprimarea asta cu \u201dam s\u0103 \u00eencerc\u201d a sunat, chiar \u015fi pentru mine, a un fel de vorb\u0103 goal\u0103. Era \u00een perioada c\u00e2nd m\u0103 rugam lui Dumnezeu s\u0103-i trimit\u0103 familia. \u00centre timp, tr\u0103sn\u0103ile lui Nikos se \u0163ineau lan\u0163. Ziua mai mergea cum mergea. Noaptea \u00eens\u0103 folosea tot felul de tertipuri ca s\u0103 dispar\u0103 \u015fi c\u00e2nd revenea, sau era adus de vreunul din muncitori sau de \u015fofer, era cri\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00centr-o noapte m-a trezit Victor b\u0103t\u00e2nd insistent \u00een u\u015f\u0103. \u201eMister Devid, mister Nikosi, repede mergem la el\u2026\u201d \u201eUnde s\u0103 mergem, Victor?…Nu este acas\u0103?!\u201d \u201eNou, nou, el este la negri, la bar, merge cu Aro repede.\u201d<\/p>\n

Am luat teni\u015fi, pantaloni scur\u0163i \u015fi o bluz\u0103 \u015fi am fugit spre ma\u015fin\u0103. Victor a p\u0103r\u0103sit repede \u015foseaua, a luat-o peste o zon\u0103 de\u015fertic\u0103, plin\u0103 de gropi, de tufe. Nu \u015ftiu c\u00e2t am mers, \u015ftiu c\u0103 am r\u0103mas surprins c\u00e2nd a oprit \u00een fa\u0163a unei rotonde, construit\u0103 cu \u00eendem\u00e2nare din lemne fasonate, cu \u201dpanga\u201d, cred, un fel de palo\u015f scurt, ceva foarte util undeva \u00een jungl\u0103, bun la toate. Barul era o \u00eenc\u0103pere rotund\u0103, cam de zece metri diametru, cu o mas\u0103 \u00eenalt\u0103 pentru servit, ca de bar, cu rafturi la perete pline cu tot felul de sticle \u015fi borcane. \u00a0\u00cen spatele tejghelei, manevr\u00e2nd acrobatic, demonstrativ, o sticl\u0103 \u015fi un pahar, un malac, cum am spune la noi, cu o privire aproape amenin\u0163\u0103toare, nu a schi\u0163at nici o urm\u0103 de inten\u0163ie de a r\u0103spunde la salutul nostru. De-a lungul peretelui circular st\u0103teau \u00een picioare, \u00een pozi\u0163ii relaxate, de a\u015fteptare a\u015f spune, patru geala\u0163i de culoare \u015fi o femeie de-a lor, aparent t\u00e2n\u0103r\u0103, oricum z\u00e2mbitoare.<\/p>\n

\u00cen centrul \u00eenc\u0103perii, la o m\u0103su\u0163\u0103 pipernicit\u0103, pe un scaun, mai bine zis taburet, st\u0103tea aplecat cu capul pe mas\u0103, sprijinindu-se pe o m\u00e2n\u0103 v\u00e2njoas\u0103, apar\u0163in\u00e2nd unui individ bine legat, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eenving\u0103 somnul. Era Nikos al nostru, congestionat, de nerecunoscut.<\/p>\n

Cum, aparent, nimeni nu ne acorda nici o aten\u0163ie, \u00een\u0163ele\u015fi din ochi, ne-am apropiat de amicul nostru \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l trezim. Nu a fost chip. Ne-am opintit s\u0103-l s\u0103lt\u0103m, au ie\u015fit ceva morm\u0103ieli indescifrabile, am insistat, l-am s\u0103ltat \u00eentre noi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m \u00eenspre ie\u015fire. De data aceasta ni s-a acordat o aten\u0163ie zgomotoas\u0103. Vorbeau \u00een swahili, se pare, ei vocifer\u00e2nd, Victor \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 potoleasc\u0103 spiritele. Habar nu aveam ce negociau. Important e c\u0103 \u00eenaintam. Odat\u0103 ajun\u015fi afar\u0103, cu un balot recalcitrant care refuza s\u0103 se sprijine pe propriile picioare, ne-am apropiat de spatele ma\u015finii. \u00censo\u0163itorii no\u015ftri au devenit mai vehemen\u0163i fa\u0163\u0103 de Victor, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 se lase intimidat. La un moment dat mi-a strecurat \u00een m\u00e2n\u0103 cheile ma\u015finii. Am \u00een\u0163eles ce pl\u0103nuia \u015fi le-am f\u0103cut semn geala\u0163ilor s\u0103-l ajute pe Victor pentru a-l urca pe Nikos \u00een spatele ma\u015finii. Au f\u0103cut-o, spre surprinderea mea, dar au \u00eenceput s\u0103 vocifereze amenin\u0163\u0103tor. Cum nu mi se acorda mult\u0103 aten\u0163ie, am ocolit ma\u015fina, am s\u0103ltat la volan \u015fi am \u00eencercat cheia. Motorul a sf\u00e2r\u00e2it \u00eencurajator, Victor a urlat un \u201eg\u0103u!\u201d, iar eu am cuplat \u015fi am demarat f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 mai asigur dac\u0103 Nikos era o.k.<\/p>\n

\u00a0Nu cuno\u015fteam locul, mai ales noaptea, \u015ftiam doar direc\u0163ia, n-aveam cum ocoli gropile sau tufele, nu m\u0103 g\u00e2ndeam la confortul lui Nikos \u015fi, \u015fof\u00e2nd \u00een viteza a doua, am r\u0103zbit p\u00e2n\u0103 la \u015fosea. Am intrat \u00een\u0103untru pe poarta l\u0103sat\u0103 larg deschis\u0103 de Victor la plecare \u015fi am oprit \u00een fa\u0163a bar\u0103cii lui Nikos. Abia acum am realizat ce se petrecuse, f\u0103r\u0103 a pricepe \u00eens\u0103, cum m-au sc\u0103pat din m\u00e2n\u0103. Un fior rece m-a scuturat g\u00e2ndindu-m\u0103 la Victor. Oare cum s-a descurcat? Era de-al lor, dar nu era cu ei. \u0162inea foarte mult la slujba de la Silversands \u015fi era gata s\u0103 sar\u0103 pentru noi \u00een orice \u00eemprejurare. Cel pu\u0163in a\u015fa g\u00e2ndeam.<\/p>\n

\u00a0M-am g\u00e2ndit s\u0103-l bag pe Nikos \u00een cas\u0103, pe ne ve, dar inten\u0163ia a r\u0103mas nerealizat\u0103. Nikos dormea tun \u015fi nu r\u0103spundea la nici o \u00eencercare de a-l trezi. Parc\u0103 a\u015fa nu-l v\u0103zusem niciodat\u0103. M-am a\u015fezat la volan, cu g\u00e2ndul s\u0103-l a\u015ftept pe Victor. Nu puteam s\u0103-l las nesupravegheat. Victor a venit spre diminea\u0163\u0103. A f\u0103cut drumul pe jos, dup\u0103 ce le-a promis c\u0103 va aduce banii pentru femeia ag\u0103\u0163at\u0103 \u00een ajun \u015fi pentru b\u0103utura consumat\u0103 la bar. Era vorba de 100 de \u015filingi, pe care i-am dat lui Victor, dup\u0103 ce l-am t\u00e2r\u00e2t pe Nikos \u00een pat. Am \u00eenchis baraca cu cheia, ca s\u0103 nu am surprize \u015fi I-am mul\u0163umit lui Dumnezeu c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een lipsa lui Nicu\u015for \u015fi Petric\u0103, pleca\u0163i pe teren. M-am retras la mine, s\u0103 fac un du\u015f \u015fi s\u0103 m\u0103 preg\u0103tesc de o nou\u0103 zi c\u00e2nd, volens-nolens, trebuia s\u0103-mi scutur colegul meu n\u0103b\u0103d\u0103ios. Doar eram \u00een misiune dictat\u0103 \u015fi acceptat\u0103 cu jum\u0103tate de gur\u0103.<\/p>\n

Condi\u0163iile \u00een care l-am transportat pe Nikos \u00een ARO nu au fost chiar confortabile. Din cauza h\u00e2rtoapelor peste care a trebuit s\u0103 zbor, Nikos f\u0103r\u0103 reac\u0163ii, ar\u0103ta ca b\u0103tut cu b\u00e2ta. Plin de v\u00e2n\u0103t\u0103i, pornit pe sfad\u0103, arunc\u00e2nd repro\u015furi ca s\u0103 nu fie singurul vinovat, m-a pus pe g\u00e2nduri. Ori be\u0163ivii au un Dumnezeu al lor, cum se spune, ori eu am avut un noroc chior. P\u0103i aruncat dintr-o parte \u00een alta din spatele ma\u015finii, putea s-o p\u0103\u0163easc\u0103 mult mai r\u0103u.<\/p>\n

O \u00eent\u00e2mplare care m-a obsedat mult timp, dar dac\u0103 stau s\u0103 recunosc, nu a putut umbri starea general\u0103 care m\u0103 cuprinsese de la primul contact cu plajele, cu \u0163\u0103rmul oceanului Indian. Un ocean lini\u015ftit, \u00een mare, un \u0163\u0103rm scutit de vizite inoportune ale rechinilor, \u0163inu\u0163i la respect, dup\u0103 cum mi s-a explicat, de barierele de corali, spectacolul diurn al fluxului \u015fi refluxului cu al s\u0103u aport de trofee, \u00eentinderea neobi\u015fnuit\u0103 a plajelor \u00eembietoare la plimbare \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, locul meu de munc\u0103 la c\u00e2\u0163iva metri de \u00eenceputul nesf\u00e2r\u015fitului spectacol marin.<\/p>\n

Laboratorul, odat\u0103 pus la punct, din punct de vedere al cur\u0103\u0163eniei, mi-a ridicat de la bun \u00eenceput probleme ce p\u0103reau insurmontabile. Mese de lucru bine executate, \u015fi o ni\u015f\u0103 dotat\u0103 cu un ventilator puternic, te agasau prin lipsa de aparatur\u0103 specific\u0103 \u015fi materiale de laborator, chimic \u00een spe\u0163\u0103, ca s\u0103 nu mai amintesc de reactivi. O microbalan\u0163\u0103 acceptabil\u0103, un spectrofotometru banal, sovietic, dereglat cu \u201dprofesionalism\u201d, un bec Bunsen \u015fi o butelie de aragaz, ca pe la noi, dou\u0103 scaune \u00eenalte ca pentru bar, o etuv\u0103 acceptabil\u0103 \u015fi un cuptor cu muf\u0103, de fapt un cuptora\u015f, mai r\u0103u ca la noi.<\/p>\n

Cu spectrofotometrul m-am descurcat relativ u\u015for ceea ce mi-a atras aprecieri din partea celor doi laboran\u0163i, un musulman \u015fi un cre\u015ftin, echipa\u0163i din prima zi cu halate albe imaculate. Se bucurau deoarece un specialist venit \u00een fug\u0103 de la Universitatea din Dodoma, d\u0103duse verdictul – bun de aruncat la gunoi. Nikos era m\u00e2ndru de mine \u015fi m\u0103 \u0163inea pe dup\u0103 um\u0103r, ceea ce nu-i era chiar la \u00eendem\u00e2n\u0103, el fiind cu vreo cincisprezece cm mai mic. Singura speran\u0163\u0103 era legat\u0103 de o eventual\u0103 vizit\u0103 la Universitatea din Dodoma, dar acest lucru era la cheremul mult prea ocupatului Domn Miclea.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dup\u0103 vreo dou\u0103 zile de a\u015fteptare, plimbat cu RangeRowerul ultra \u00eengrijit, cum \u00eemi pl\u0103cea mie s\u0103 v\u0103d o ma\u015fin\u0103, cu Miclea la volan, am luat-o spre Dodoma, capitala administrativ\u0103 a Tanzaniei, situat\u0103 strategic \u00een centrul \u0163\u0103rii, f\u0103r\u0103 a avea \u00eens\u0103 atuurile Dar Es Salaamului, port la ocean, ora\u015f plin de farmec. O \u015fosea acceptabil\u0103 pentru o c\u0103l\u0103torie de cca. 500 km, cu un driwer, jos p\u0103l\u0103ria, cu un eu vis\u00e2nd la cum voi devaliza depozitele universit\u0103\u0163ii. Profesorul Bomboe ne-a \u00eent\u00e2mpinat bucuros asigur\u00e2ndu-ne de tot sprijinul lui. A continuat s\u0103 ne \u00eenso\u0163easc\u0103 pentru a trece \u00een revist\u0103 Universitatea din Dodoma, cum era cunoscut\u0103, aflat\u0103 \u00een plin\u0103 dezvoltare.<\/p>\n

Aten\u0163ia special\u0103 a fost acordat\u0103 Sec\u0163iei de Chimie \u015fi Laboratoarelor de Analiz\u0103. Nu era r\u0103u, dar nici prea grozav. Erau dispu\u015fi s\u0103 ne livreze ceva reactivi, dar \u00een nici un caz, aparatur\u0103. Vizit\u00e2nd laboratorul de Spectrografie, \u00een care am \u00eent\u00e2lnit, printre altele, un spectrograf\u00a0 german, un Q.24, produs de Zeiss, cunoscut din \u0163ar\u0103, am f\u0103cut un gest involuntar de m\u00e2ng\u00e2iere a generatorului. Specialistul localnic, un t\u00e2n\u0103r \u015fcolit prin Germania de Est, a z\u00e2mbit \u015fi a dat din umeri a neputin\u0163\u0103 spun\u00e2ndu-mi c\u0103 n-a dat de \u015fmecheriile aparatului \u015fi nu-l putea folosi. \u201eV\u0103 pricepe\u0163i, cumva?…\u201d \u201e\u00cemi place spectrografia\u2026ce nu merge?\u201d \u201eNu-l pot focaliza \u015fi nu ob\u0163in spectrul pe placa fotografic\u0103\u2026\u201d \u201eDomnule Director, putem z\u0103bovi pu\u0163in?…\u201d \u201eDa, dac\u0103-i putem ajuta cu ceva.\u201d<\/p>\n

\u015ei i-am ajutat. Focalizarea a mers strun\u0103, nefiind o problem\u0103, dup\u0103 care am \u00eenc\u0103rcat o plac\u0103 foto, \u015fi ea provenit\u0103 din RDG. Am f\u0103cut c\u00e2teva expuneri cu electrozi de fier \u015fi am intrat \u00een camera foto. T\u00e2n\u0103rul a f\u0103cut developarea \u015fi, \u00eenc\u00e2ntat a exclamat un \u201emerge!\u201d. \u201eVrei s\u0103 repe\u0163i \u015fi Dumneata?\u201d L-am urm\u0103rit la \u00eenc\u0103rcarea pl\u0103cii \u015fi l-am oprit. \u201eDumneata \u00eencarci placa cu sticla \u00een fa\u0163\u0103\u2026trebuie \u00eenc\u0103rcat cu emulsia \u00eenspre sursa de lumin\u0103\u2026sticla absoarbe radia\u0163iile ultraviolete \u015fi nu apare nici un spectru\u2026\u201d Bine\u00een\u0163eles, treaba era f\u0103cut\u0103. Am sperat la o \u00een\u0163elegere a cererilor noastre, \u00een compensa\u0163ie. Nu a fost chip \u00een privin\u0163a aparatelor.<\/p>\n

La reactivi am g\u0103sit \u00een\u0163elegere, dar, din p\u0103cate nu aveau \u00een stoc Pyrosulfat de Potasiu, indispensabil pentru activitatea noastr\u0103, analizele de Titan. Eram \u00een pom. O idee, totu\u015fi, mi-a venit. Am cerut acid sulfuric \u015fi hidroxid de potasiu \u015fi un loc \u00eentr-o ni\u015f\u0103. Chimistul care r\u0103spundea de reactivi a privit mirat. \u201eCe dori\u0163i s\u0103 face\u0163i?!\u201d \u201eS\u0103 le combin\u0103m, chiar dac\u0103 reac\u0163ia va fi vehement\u0103. La Dar nu avem condi\u0163ii. Ce spune\u0163i?…\u201d \u201eNu avem voie s\u0103 fabric\u0103m reactivi \u015fi nici nu putem face experien\u0163e periculoase.\u201d \u201eO s\u0103 ne protej\u0103m, lucr\u0103m cu cantit\u0103\u0163i mici, cu ni\u015fa \u00eenchis\u0103. Eu am s\u0103 fac treaba asta personal\u2026\u201d \u201eNu, nu, \u00een nici un caz! Nu, nu!\u201d De data aceasta nici profesorul Bomboe nu m-a sprijinit. \u201eCe facem, Domnule Director?! Lu\u0103m cu noi reactivii \u015fi fac treaba la noi.\u201d \u201e\u015ei cum transport\u0103m astfel de reactivi?! Cu Rowerul \u00een nici un caz!\u201d \u201eAtunci am s\u0103 \u015fomez p\u00e2n\u0103 sosesc reactivii din import. Sau s\u0103 ni-i trimit\u0103 cu trenul. Tot vor sosi \u00een c\u00e2teva zile\u2026\u201d<\/p>\n

Am ciupit ce am ciupit din reactivii \u201dpa\u015fnici\u201d, ceva sticl\u0103rie de laborator, h\u00e2rtie de filtru, dou\u0103 becuri Bunsen, \u015fi mai nu \u015ftiu ce. Au fost \u00eempachetate cu grij\u0103 \u015fi plasate \u00een spatele Rowerului, spre vizibila nemul\u0163umire a lui Miclea. I-am mai spus o dat\u0103 c\u0103, dac\u0103 nu lu\u0103m cu noi, \u015fomez. Totu\u015fi, am c\u0103p\u0103tat ceva, nu ca la Dar, la Universitate, unde am fost refuza\u0163i cu polite\u0163e.<\/p>\n

Apropo de \u015fomaj, \u00eentr-o zi \u201dliber\u0103\u201d, vr\u00e2nd s\u0103 profit pu\u0163in de timpul strict al meu, m-am urcat \u00een ARO \u015fi am pornit-o spre Dar. Totul a mers strun\u0103 p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een ora\u015f, c\u00e2nd, d\u00e2nd de primul sens giratoriu, uit\u00e2nd de circula\u0163ia pe st\u00e2nga, am luat-o ca la noi. De noroc, nimic grav nu s-a \u00eent\u00e2mplat, dar m-am pomenit apostrofat de cel de la circula\u0163ie, cu fluierat strident \u015fi c\u00e2teva gesturi semnificative. S-a uitat la num\u0103r, mi-a z\u00e2mbit, da, da!, mi-a z\u00e2mbit, \u015fi mi-a ar\u0103tat pe unde trebuia s-o iau. Puteam s\u0103 nu-i z\u00e2mbesc \u015fi eu, chiar dac\u0103 transpirasem abundent la auzul claxoanelor celor din jur. N-am mai avut astfel de b\u00e2lb\u00e2ieli, chiar dac\u0103 aveam \u015fi sensul, \u015fi volanul, pe st\u00e2nga.<\/p>\n

Acum, c\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri, dup\u0103 38 de ani de la evenimente, rev\u0103d totul ca \u015fi cum s-ar fi petrecu ieri. Mare lucru e \u015fi cu memoria asta selectiv\u0103. Sunt at\u00e2tea lucruri pe care le-am uitat, at\u00e2tea nimicuri inutile studiate la \u015fcoal\u0103, de evenimente, \u015fi mai ales de nume \u00eent\u00e2lnite, pierdute ca ni\u015fte obiecte f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103. Ce rol \u00eel are frumosul, sau interesantul, care se fixeaz\u0103 ca \u00eentr-o arhiv\u0103 electronic\u0103, de care nu te debarasezi dec\u00e2t dac\u0103 tu o vrei! Doamne, ce noroc am avut c\u0103 l-am ascultat pe neuitatul meu unchi Alex, c\u0103 am \u00eensu\u015fit nebunia asta cu \u201ddorul de duc\u0103\u201d, c\u0103 ineditul m\u0103 atrage \u015fi nu m\u0103 sperie, c\u0103 natura devine u\u015for \u201dpatria mea\u201d, c\u0103 nu m\u0103 \u00eempiedic de grani\u0163e, fie ele naturale sau conven\u0163ionale, c\u0103\u2026\u00eemi place via\u0163a a\u015fa cum e, cu bune \u015fi cu rele, c\u0103 sunt un incorigibil \u00eendr\u0103gostit de frumos, frumosul care, \u00eentotdeauna acoper\u0103 ur\u00e2tul.<\/p>\n

C\u00e2nd mi-au parvenit reactivii \u201dn\u0103b\u0103d\u0103io\u015fi\u201d, am decretat zi de s\u0103rb\u0103toare la laborator, am \u00eenvoit laboran\u0163ii, dintre care musulmanul a plecat acas\u0103 \u00een halatul imaculat, st\u00e2rnind z\u00e2mbetul colegului s\u0103u cre\u015ftin, de fapt evanghelist, religie r\u0103mas\u0103 de pe timpul st\u0103p\u00e2nirii germane a Tanganik\u0103i. Am aflat ce era cu acel z\u00e2mbet de la Victor. Laborantul meu, m\u00e2ndru de noua lui condi\u0163ie, se ducea sistematic \u00een halat pentru a se plimba, \u00een aceast\u0103 \u0163inut\u0103, pe strada principal\u0103 a satului. Am z\u00e2mbit \u015fi eu, dar l-am rugat pe amicul meu s\u0103 lase halatul la plecare \u00een laborator. Nu \u015ftiu dac\u0103 a \u00een\u0163eles gestul meu, dar s-a conformat.<\/p>\n

R\u0103mas singur, cu u\u015fa laboratorului \u00eenchis\u0103, m-am apucat de treab\u0103. \u015ei acidul sulfuric concentrat, \u015fi hidroxidul de potasiu, trecut \u00een solu\u0163ie \u00een prealabil, erau reactivi agresivi, fiecare \u00een parte, \u015fi, \u015fi mai \u015fi \u00eempreun\u0103, iar \u00eentr-un amestec f\u0103cut imprudent, deveneau s\u0103lbatici. Vasul de amestec l-am plasat \u00eentr-unul mai mare umplut, pe c\u00e2t se putea, cu ap\u0103 rece, pentru atenuarea, pe c\u00e2t posibil, a efectului termic al reac\u0163iei exoterme a amestecului. Reactivii i-am diluat, am uitat s\u0103 spun c\u0103 aveam un aparat de distilat ap\u0103 de mare capacitate, pe fiecare \u00een parte, \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163indu-le concentra\u0163ia ini\u0163ial\u0103. A\u015fteptare pentru a r\u0103ci dilu\u0163iile preg\u0103tite, preg\u0103tirea unei p\u00e2lnii gradate picur\u0103toare, amplasarea vasului de reac\u0163ie \u00een vasul de r\u0103cire \u015fi postarea p\u00e2lniei picur\u0103toare pe un\u00a0 stativ de laborator. Totul era preg\u0103tit \u015fi la atingerea unei temperaturi, destul de joas\u0103, a reactivilor, am fumat o \u0163igar\u0103 \u015fi am purces la treab\u0103.<\/p>\n

Fiecare pic\u0103tur\u0103 de acid sulfuric atingea suprafa\u0163a lichidului cu hidroxid de potasiu cu un sf\u00e2r\u00e2it, deloc amical, cu stropi arunca\u0163i \u00een jur, cu sufletul meu ajuns la gur\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, pentru a \u00eenlesni reac\u0163ia, dar \u015fi pentru a o calma, agitam con\u0163inutul \u00een reac\u0163ie cu o baghet\u0103 groas\u0103 de sticl\u0103. Nu dispuneam de un agitator, de nici un fel, nici mecanic, nici magnetic. Era rudimentar \u015fi absurd de plictisitor. S\u0103 n-o mai lungesc. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic deosebit. Nu \u015ftiam c\u00e2nd s\u0103 opresc \u201dinstala\u0163ia\u201d. Era trecut de mult de miezul nop\u0163ii, am mai fumat o \u0163igar\u0103, \u015fi sim\u0163ind o usturime pe m\u00e2inile goale, nu agream m\u00e2nu\u015file de cauciuc, o t\u00e2mpenie c\u00e2t mine de mare, am oprit alimentarea cu acid \u015fi m-am dus la chiuvet\u0103 s\u0103 m\u0103 sp\u0103l.\u00a0 Nu a fost pl\u0103cut s\u0103 constat c\u00e2t de mul\u0163i stropi mi-au ciuruit halatul. Eram mul\u0163umit c\u0103 maieul, de care nu m\u0103 desp\u0103r\u0163eam \u00een laborator, m\u0103 ferise de nepl\u0103cerea contactului cu stropii, foarte fini de alt fel, de acid, opri\u0163i \u00een drumul lor meschin de bietul halat de un alb imaculat.<\/p>\n

Spre diminea\u0163\u0103, am adus ghea\u0163\u0103 de la frigider, am ad\u0103ugat-o \u00een vasul exterior de r\u0103cire \u015fi, la nici o or\u0103 de a\u015fteptare, tot agit\u00e2nd cu bagheta, am observa cristale fine plutind sub ac\u0163iunea \u201dcentrifugii\u201d mele manuale. Am l\u0103sat totul balt\u0103 cu Evrica \u00een g\u00e2nd. M-am dus la barac\u0103, dar somnul nu s-a prins de mine. Eram curios. M-am \u00eentors la laborator \u015fi Evrica s-a adeverit. \u00cen vasul de reac\u0163ie, cristale m\u0103\u015fcate de pyrosulfat de potasiu, sau poate doar de intermediarul pyrosulfat acid de potasiu, z\u0103ceau pe fundul vasului. Oricum, era bine, nesperat de bine. La c\u0103ldur\u0103, tot ca Pyrosulfat avea s\u0103 ac\u0163ioneze. Ce a urmat, chiar c\u0103 nu mai prezint\u0103 interes. Important\u0103 era improviza\u0163ia care reu\u015fise. Da, acolo, pe malul oceanului, cel pu\u0163in pentru mine, totul avea farmec, mai ales c\u0103 reactivul indispensabil realizat, a func\u0163ionat foarte bine la topiri.<\/p>\n

Miclea, \u00een vizit\u0103 \u201dde lucru\u201d, \u00eenc\u00e2ntat de reu\u015fit\u0103, mi-a promis drept premiu, un drum cu RangeRowerul la Zanzibar. Mi-aduc aminte cu pl\u0103cere deoarece s-a \u0163inut de cuv\u00e2nt. Am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la ce ar trebui s\u0103 fac ca s\u0103 m\u0103 duc\u0103 \u015fi la Serengeti. N-a fost s\u0103 fie, iar cu ARO, la a\u015fa distan\u0163\u0103, nu m\u0103 puteam \u00eencumeta.<\/p>\n

\u00centre timp, duminicile au devenit clipe de relaxare, petrecute la motelul lui Aby \u015fi Gabi, \u00eempreun\u0103 cu Nikos \u015fi, aproape, nelipsitul Roman. Atmosfera era cald\u0103, prietenoas\u0103, f\u0103r\u0103 ifose, cu doi copii adorabili \u015fi b\u0103g\u0103cio\u015fi, cu p\u0103rin\u0163i purt\u00e2nd izul ospe\u0163imii rom\u00e2ne\u015fti. Plecaser\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een Israel, cum se pleca, dar nu au f\u0103cut mul\u0163i purici acolo fiind speria\u0163i de munca ce urma s\u0103 fie dus\u0103 la constituirea kibbutzurilor, dac\u0103 a\u015fa s-or fi numind. Mi-amintesc de observa\u0163ia f\u0103cut\u0103 de Aby – \u201eUrma s\u0103 cad din lac \u00een pu\u0163, din comunismul sovietic, \u00eentr-o utopie evreiasc\u0103, s\u0103 devin un kibbutznik, ceva care, chiar c\u0103 aducea a o denumire potrivit\u0103 din rus\u0103.\u201d Au plecat \u00een Tanzania chema\u0163i de fratele lui Aby, Misha, care avea o afacere cu pe\u015fti exotici, afacere prosper\u0103, cu un ansamblu de acvarii la doi pa\u015fi de oceanul Indian, un adev\u0103rat muzeu, de care era foarte m\u00e2ndru, av\u00e2nd \u00een colec\u0163ie, printre altele, un pe\u015fte ce-i purta numele. A trebuit s\u0103-l urmez pe Victor la acvariu pentru a-l admira pe \u201dpe\u015fti\u015forul Misha\u201d, m\u00e2ndria familiei Feinsilber.<\/p>\n

Ping-pongul ocupa un rol important \u00een petrecerea timpului. O teras\u0103 bine f\u0103cut\u0103, cu o mas\u0103 de joc excelent\u0103, ne asigura, chiar \u015fi \u00een condi\u0163ii de nocturn\u0103, meciuri \u201dmemorabile\u201d. De la Roman m\u00e2ncam sistematic b\u0103taie, cu toate c\u0103 \u00een adolescen\u0163\u0103 jucam bini\u015for. Era cert mai bun ca mine, dar meciurile erau frumoase, antrenante.<\/p>\n

De Victora\u015f m\u0103 ocupam personal, f\u0103ceam ping-pong \u015fi \u00eenot. Pu\u015ftiul se lipise de mine \u015fi la plecare, ca s-o anticipez, a trebuit s\u0103-i las cadou paleta, un exemplar de calitate, cu strat dublu, cum era moda, cump\u0103rat\u0103 la ocazii, la un talcioc bucure\u015ftean. Era mai greu cu Samy, Pr\u00e2slea, cum \u00eei spuneam eu, care se b\u0103ga \u00eentre noi, avid \u015fi el de joac\u0103.<\/p>\n

Vreo doi ani Gabi ne-a scris \u0163in\u00e2ndu-m\u0103 la curent cu evenimentele, cu Victor dormind cu paleta sub pern\u0103, cu Samy f\u0103c\u00e2nd primii pa\u015fi spre ping-pong, cu acela\u015fi Roman neschimbat \u00een atitudine.<\/p>\n

Acest Roman, nedefinit de mine, a venit, de c\u00e2teva ori, s\u0103 m\u0103 duc\u0103 la Clubul de Tenis al diploma\u0163ilor, unde am jucat meciuri frumoase, cu o rachet\u0103 Wilson \u00eemprumutat\u0103. La tenis lucrurile erau pu\u0163in diferite, valorile fiind apropiate. C\u00e2\u015ftigam pe r\u00e2nd \u00een meciurile de simplu \u015fi aproape sistematic la dublu c\u00e2nd f\u0103ceam pereche. Racheta Wilson era excelent\u0103, mai u\u015foar\u0103 dec\u00e2t cele dou\u0103 cu care jucam acas\u0103 – Dunlop \u015fi Shlesinger. Da, de Roman \u015fi de familia Feinsilber m\u0103 leag\u0103 amintiri aparte. Sosit singur, cum de altfel \u00eemi \u015fi pl\u0103cea \u00een parte, am fost practic adoptat.<\/p>\n

\u00a0\u00centr-o duminic\u0103, seara, f\u0103r\u0103 preaviz, a venit Roman la Baz\u0103 s\u0103 m\u0103 ia \u00een ora\u015f. Nu mi-a dat explica\u0163ii, dec\u00e2t rug\u0103mintea de a lua o \u00eembr\u0103c\u0103minte mai decent\u0103, cu cravat\u0103 dac\u0103 se putea. Aveam ce-mi trebuia dar nu eram deloc \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 m\u0103 \u00eembrac ca la carte. Am f\u0103cut-o, totu\u015fi, f\u0103r\u0103 probleme, fiind \u00eenarmat, pentru orice eventualitate, cu un costum de var\u0103 \u015fi toate accesoriile. Dar es Salaamul nocturn era \u015fi mai atr\u0103g\u0103tor. Ne-am oprit \u00een centru, nu departe de giratoriul cu pricina, \u015fi, spre mirarea mea nedisimulat\u0103, am intrat pe u\u015fa unui restaurant care, s-a adeverit a fi de lux. Eram deja a\u015ftepta\u0163i de Gabi \u015fi Aby, am\u00e2ndoi la \u0163inut\u0103 de sear\u0103.<\/p>\n

Sincer nu m\u0103 a\u015fteptam la a\u015fa ceva. Salonul, \u00een ro\u015fu catifea, \u00eentr-un semi\u00eentuneric de mister, cu lustre de cristal sofisticate, abia lumin\u00e2nd, primind de prin col\u0163urile salonului, spre reflectare, fascicole colorate curcubeu, o adev\u0103rat\u0103 org\u0103 de lumini juc\u0103u\u015fe, te \u00eembia la o discret\u0103 observare, parc\u0103, pentru a nu te deconspira drept un intrus sadea. Mesele rotunde, acoperite cu catifea ro\u015fie, br\u0103zdat\u0103 de o re\u0163ea de fire aurii, impuneau o atitudine sobr\u0103.<\/p>\n

O orchestr\u0103 din cinci instrumente, pian, ghitar\u0103, viol\u0103, contrabas \u015fi saxofon, \u00eentr-o prezen\u0163\u0103 colorat\u0103 de apartenen\u0163a autohton\u0103, lansa \u00eenspre mesele ce \u00eenconjurau ringul de dans, o permanent\u0103 chemare la audi\u0163ie \u00een mi\u015fcare. Ritmul lent, al unor melodii specific africane, \u00eendemna partenerii la afi\u015farea intimit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Masa noastr\u0103 era preg\u0103tit\u0103 pentru cin\u0103. Bine \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu tot felul de specialit\u0103\u0163i, cu b\u0103uturi alese, toate pe o structur\u0103 de mare clas\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte calitatea tac\u00e2murilor, a accesoriilor. Ce mai! M\u0103 sim\u0163eam oriunde, dar nu \u00een Tanzania. \u00centr-o oarecare m\u0103sur\u0103, \u00eemi aducea aminte de saloanele ro\u015fii de la Cap\u015fa, de ce se mai p\u0103strase \u00een acel local din vechea stare a acelui celebru restaurant. Noi nu am dansat, urmare a unei \u00een\u0163elegeri, sub pretextul nevoii de a tr\u0103nc\u0103ni \u00een voie. Urm\u0103rind \u00eens\u0103 perechile dans\u00e2nd, care nu etalau numai elegan\u0163a \u0163inutei femeilor, a trebuit s\u0103 semnalez frumuse\u0163ea lor fizic\u0103, de la \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare la structura corpului. De regul\u0103, erau femei metise, superbe, ce mai?!, \u00eenso\u0163ite de b\u0103rba\u0163i albi. Asta da, coabitare!<\/p>\n

A fost o sear\u0103 superb\u0103, petrecut\u0103 \u00eentr-o companie minunat\u0103, \u00een fond eram numai \u00eentre noi, rom\u00e2ni, \u00eentr-un local de lux de clas\u0103, cu un serviciu irepro\u015fabil, \u015fi asta, undeva, unde acas\u0103, eram taxat cu \u201es\u0103rmanul Boris\u201d\u2026<\/p>\n

Dup\u0103 38 de ani, oare ce mi-a venit s\u0103 dep\u0103n toate acestea?! Cred c\u0103 dorul acesta rom\u00e2nesc, dor de ceva, dor de cineva, \u015fi de ce nu, dor dup\u0103 lucruri nev\u0103zute \u00eenc\u0103, cum, parc\u0103, am mai spus-o. Un lucru \u00eens\u0103 \u00eemi scap\u0103 acum. De ce, \u00een acest cadru romantic, am continuat s\u0103 scriu poezie, dar s-o \u015fi rup, \u00een virtutea angajamentului naiv, al adolescentului de alt\u0103dat\u0103? Presupun c\u0103 nu sosise \u00eenc\u0103 vremea. O spun deoarece, la numai c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103, lucrurile aveau s\u0103 ia o alt\u0103 turnur\u0103. Dar s\u0103 nu mai dau \u201dloburi peste timp\u201d, chiar dac\u0103, nu rareori, mi-e dor de maestrul Gogu Viziru, de sfaturile lui, de ziua \u00een care m-a f\u0103cut s\u0103-mi cump\u0103r o rachet\u0103 adev\u0103rat\u0103. Era o figur\u0103!<\/p>\n

La Baza noastr\u0103 de cercetare treburile mergeau \u00eencurajator. Vizita speciali\u015ftilor australieni \u00een materie de valorificare a titanului din nisipuri a avut loc. Pilotul conceput de Nikos de la A la Zed, a f\u0103cut impresie, iar rezultatele primare ob\u0163inute au st\u00e2rnit chiar interes. Miclea nu-\u015fi mai \u00eenc\u0103pea \u00een piele. El se \u015fi visa \u00eencheind cu australienii o colaborare la nivel industrial.<\/p>\n

\u00a0Eu, sincer s-o spun, eram pu\u0163in sceptic. C\u00e2nd s-a pus problema unei vizite la cap\u0103tul de Sud al plajei, la Mtwara, foarte aproape de grani\u0163a cu Mozambicul, unde se conturau con\u0163inuturi mai mari de Titan, au ezitat v\u0103dit, invoc\u00e2nd un \u201dprogram african\u201d foarte \u00eenc\u0103rcat. Era \u015fi previzibil. Ei veniser\u0103 s\u0103 se conving\u0103 la fa\u0163a locului, dar nu putea s\u0103 le sur\u00e2d\u0103 o colaborare, la \u201dindustrial\u201d, cu o \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103 precum Rom\u00e2nia, ce s\u0103 fac?!, a\u015fa eram cota\u0163i, \u015ftiindu-se prima\u015fii domeniului \u00een lume. Cam a\u015fa s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Noi am dat tehnologia, dar n-am fost invita\u0163i pentru industrial. \u00centr-un fel se repeta istoria din Algeria. Noi le-am dat rezervele, iar Fran\u0163a s-a oferit pentru exploatare, \u015fi asta c\u00e2nd noi eram \u201dla noi acas\u0103\u201d \u00een materie de uraniu.<\/p>\n

\u015ei a sosit \u015fi ziua promisiunii. \u00centr-o duminic\u0103, am fost invitat s\u0103 urc \u00een RangeRoverul lui Miclea, al\u0103turi de el, av\u00eend-o pe banca din spate pe Doamna cu cei doi copii. \u201eMergem \u00een Zanzibar?…\u201d \u201eMergem!\u201d \u015ei am pornit. O \u015fosea acceptabil\u0103, o ma\u015fin\u0103 super, driwer, jos p\u0103l\u0103ria, pentru un drum de cca. 100 km. Pe drum am fost cam t\u0103cut. De fapt nici n-a fost nevoie, a vorbit Doamna pentru to\u0163i. Nici copiii n-au \u00eendr\u0103znit s-o \u00eentrerup\u0103. Noroc c\u0103 era pe post de narator \u015fi nu ne punea \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

Pe drum am r\u0103mas surprins de num\u0103rul mare de umbrare – patru be\u0163e pe care era a\u015fezat\u0103 o foaie de carton sau rogojin\u0103 sub care, una sau dou\u0103 persoane, localnici, me\u015ftereau ceva. \u201eCe fac \u0103\u015ftia sub umbrarele astea?\u201d \u201eSunt makondarii, arti\u015ftii lor plastici, sculptori. Lucreaz\u0103 \u00een lemn de abanos sau \u00een filde\u015f. Este vorba de un important grup etnic, originar din Sudul Tanzaniei \u015fi Nordul Mozambicului, de o parte \u015fi de cealalt\u0103 a fluviului Ruvuma care separ\u0103 aceste dou\u0103 \u0163\u0103ri. Pe Platoul Mueda de la Sudul fluviului s-a dezvoltat, din timpuri memoriale aceast\u0103 art\u0103 a sculpturii lemnului \u015fi a filde\u015fului, cunoscut\u0103 azi sub numele de art\u0103 makond\u0103, p\u0103strat\u0103 cu sfin\u0163enie de aceast\u0103 grupare etnic\u0103, conservatoare a tradi\u0163iilor rituale. O etnie d\u00e2rz\u0103 care a \u015ftiut s\u0103 lupte, s\u0103-\u015fi apere teritoriul, s\u0103 evite prezen\u0163a v\u00e2nz\u0103torilor de sclavi sau a coloni\u015ftilor, ale c\u0103ror binefaceri le-au cunoscut abia dup\u0103 1920.<\/p>\n

Cu timpul, \u201darti\u015ftii\u201d acestei etnii s-au mai \u00eempr\u0103\u015ftiat pe teritoriul actualei Tanzanii ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103-n Nord \u015fi trec\u00e2nd chiar \u015fi \u00een Kenia, pe teritoriul istoric al vechilor lupt\u0103tori Masay. De asemenea, sunt bine cantona\u0163i \u015fi \u00een Zanzibar. \u00cen general, au c\u0103utat s\u0103 se fixeze \u00een zonele turistice unde posibilitatea valorific\u0103rii obiectelor de art\u0103 este mai mare.\u201d<\/p>\n

Am pus o \u00eentrebare simpl\u0103 \u015fi m-am ales cu o adev\u0103rat\u0103 prelegere care, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 mi-a l\u0103rgit orizontul cuno\u015ftin\u0163elor, a mai \u00eentrerupt \u015fi p\u0103l\u0103vr\u0103geala Doamnei. \u00cen lumea artei africane \u201dnaive\u201d, cum o mai caracterizeaz\u0103 unii doc\u0163i \u00een materie de cultur\u0103, \u00a0maconda ocup\u0103 un loc deosebit. De fapt, a numi asta art\u0103 naiv\u0103 este neavenit. Este, f\u0103r\u0103 exagerare, un curent modernist \u00een sculptur\u0103, curent adus prin mo\u015ftenire, din genera\u0163ii \u00een genera\u0163ii, prezervat de la\u00a0 vechile civiliza\u0163ii care au cantonat pe aceste teritorii.<\/p>\n

De la aceast\u0103 excursie mi s-a tras pofta de achizi\u0163ionare a lucr\u0103rilor makondarilor.<\/p>\n

Am \u00eenceput s\u0103 caut aceste \u201dateliere de crea\u0163ie\u201d, s\u0103 m\u0103 a\u015fez al\u0103turi de ace\u015fti arti\u015fti sub umbrar, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103 tac \u015fi s\u0103 privesc, bine\u00een\u0163eles cu o min\u0103 de admira\u0163ie, pentru a fi acceptat. Am \u00eenceput s\u0103 cump\u0103r, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 t\u00e2rguiesc, \u015fi asta de ru\u015fine. Pre\u0163urile erau modice. Ad\u0103ugam ceva peste pre\u0163ul cerut, a\u015fa, ca s\u0103 am con\u015ftiin\u0163a \u00eemp\u0103cat\u0103, ceea ce a atras simpatia lor \u015fi invita\u0163ia de a-i vizita. \u00cencepeam s\u0103 \u00een\u0163eleg rostul unor denumiri, \u00een englez\u0103, pentru apartenen\u0163a la o anumit\u0103 categorie de lucr\u0103ri, precum: \u201dTree of Family\u201d, \u201eTree of Life\u201d, \u201dCeremonial Masks\u201d. \u00cen condi\u0163iile acestea precare, folosind unelte confec\u0163ionate din te miri ce, \u015fi mai ales cum, ie\u015feau lucr\u0103ri care te fascinau. Ajunsesem s\u0103 m\u0103 alarmez la g\u00e2ndul transportului. Mi-am fixat drept \u0163int\u0103 o valiz\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103toare. Serile, la mine \u00een camer\u0103, le aranjam \u015fi le rearanjam, ca s\u0103 \u00eencap\u0103 mai multe \u015fi mai bine. Nikos surprinz\u00e2ndu-m\u0103 \u00eentr-o astfel de postur\u0103, mi-a tr\u00e2ntit-o direct: \u201eTu e\u015fti nebun, nu?!…Unde ai mai auzit s\u0103 cari lemne acas\u0103?…Nici nu cred c\u0103 te las\u0103 la control\u2026\u201d \u201eLas\u0103, c\u0103 m\u0103 las\u0103\u2026\u00eencerc \u015fi eu.\u201d \u015ei m-au l\u0103sat, ca s\u0103 anticipez reu\u015fita, mai ales c\u0103 multe au luat drumul prietenilor, \u015fi aveam destui care iubeau lemnul\u2026<\/p>\n

\u00a0C\u0103 veni vorba, Tanzania este recunoscuta a fi fost leag\u0103nul dezvolt\u0103rii fiin\u0163ei umane, ca urmare a condi\u0163iilor climatice favorabile create de ceea ce geologii numesc \u201dValea Marelui Rift\u201d, care str\u0103bate Tanzania de la Nord la Sud, venind de pe la Cornul Africii \u015fi p\u0103trunz\u00e2nd \u00een Tanzania \u00een dreptul Lacului Victoria. Este vorba, \u00een mare, de un fenomen geologic tectonic, arhaic cum \u00eemi spunea Nicu\u015for, debut\u00e2nd undeva prin Miocen, dac\u0103 v\u0103 spune asta ceva, cu important\u0103 activitate vulcanic\u0103. Marele Rift Est-African, de pe teritoriul actualei Tanzanii, format din doua ramuri, s\u0103 zicem paralele, dintre care cea estic\u0103, urm\u00e2nd oarecum linia \u0163\u0103rmului oceanic, este \u201dvinovat\u0103\u201d de conservarea fosilelor hominide care au dus la definirea Australopitheq-ului \u015fi, \u00een cronologie a Homo Sapiens-ului. Ramura vestic\u0103, cunoscut\u0103 ca ramura lacurilor se poate l\u0103uda cu cel mai mare lac al Africii, Lacul Victoria \u015fi cu cel mai ad\u00e2nc lac al Africii, Lacul Tanganica, \u015fi al doilea ca ad\u00e2ncime dup\u0103 Lacul Baical. Dar, s\u0103 trec la excursia pe insula Zanzibar, cadoul lui Miclea.<\/p>\n

Zanzibar, un stat, \u00eenainte de unificarea cu Tanganika, cu iz arabo-indian, \u00eentins pe \u0163\u0103rmul oceanului Indian, cuprinz\u00e2nd la acea vreme insulele Zanzibar, Pemba \u015fi mai pu\u0163in Mafia, din fa\u0163a Tanzaniei actuale. Renumele s\u0103u istoric, de trist\u0103 amintire, a fost, \u015fi continu\u0103 s\u0103 d\u0103inuie, fiind legat de comer\u0163ul cu sclavi, \u00een care centrul activit\u0103\u0163ii era pe celebra pia\u0163\u0103, \u00eengr\u0103dit\u0103 cu un zid de temni\u0163\u0103, \u00een centrul insulei Zanzibar, zid care te \u00eenghea\u0163\u0103 \u015fi azi.. Cu aceste g\u00e2nduri, culese dintr-o bro\u015fur\u0103 primit\u0103 la Universitatea din Dodoma, am urcat cu Roverul pe un bac prev\u0103zut cu propulsie autonom\u0103. A fost pl\u0103cut s\u0103 urm\u0103resc de pe apa lini\u015ftit\u0103 a oceanului, plaja at\u00e2t de \u00eembietoare a \u0163\u0103rmului indian. \u0162\u0103rmul este speran\u0163a celui care-l prive\u015fte din larg\u2026<\/p>\n

Miclea, nefiind la prima vizit\u0103 \u00een Zanzibar, a pornit direct spre Pia\u0163a Sclavilor, consider\u00e2nd c\u0103 ora\u015ful \u00a0propriu zis nu prezenta\u00a0 interes turistic major. Eu, care eram avid tocmai de a\u015fa ceva, am \u00eenghi\u0163it \u00een sec, mul\u0163umindu-m\u0103 cu ceea ce se servea. Oricum, era mai mult dec\u00e2t sperasem. Eram pe insula al c\u0103rei trecut arabo-musulman, trezea \u00een sufletele negrilor africani, asimila\u0163i c\u00e2t de c\u00e2t de continentul american, resentimente de ne\u015fters. Anii de sclavie petrecu\u0163i de str\u0103mo\u015fii lor pe teritoriile celor dou\u0103 Americi, f\u0103ceau parte integrant\u0103 din arborele lor genealogic umbrit de umilin\u0163\u0103.<\/p>\n

Pentru cineva care avea cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre trecutul acestei insule, Pia\u0163a Sclaviei zanzibariene nu prezenta un interes turistic, ci, mai de grab\u0103, o vizit\u0103 la un monument al holocaustului inventat de om \u00eempotriva omului. Istoria omenirii, chiar \u015fi cea recent\u0103, este plin\u0103 de tot felul de astfel de exemple dureroase.<\/p>\n

Vorba aceea, am vizitat, m-am dumirit, \u015fi am plecat dus de viziuni imaginare, dar inimaginabile \u00eentr-o minte normal\u0103. Pia\u0163a de sclavi, dup\u0103 spusele cronicelor, p\u0103streaz\u0103 nealterate zidurile care o \u00eenconjoar\u0103 \u015fi prin asta \u015fi atmosfera care putea domni \u00een acele vremuri. Prin aceasta este \u00eentr-adev\u0103r un monument, \u00een fa\u0163a c\u0103ruia, ar trebui s\u0103 apar\u0103 cuvintele \u201dNu uita\u0163i!\u201d, cum am v\u0103zut la Var\u015fovia, pe ruinele unui edificiu distrus de r\u0103zboi \u015fi conservat ca atare.<\/p>\n

Ca s\u0103 \u00eenchei cu Zanzibarul \u015fi rolul jucat \u00een istoria popula\u0163iei negre din Africa, am s\u0103 amintesc doar faptul c\u0103, sub protectoratul englez, \u00een 1873 sclavagismul a fost abolit. Cu toate acestea comer\u0163ul cu sclavi a continuat clandestin p\u00e2n\u0103 \u00een 1890 c\u00e2nd abolirea \u015fi-a intrat deplin \u00een drepturi iar aceast\u0103 dat\u0103 a r\u0103mas p\u0103strat\u0103 cu sfin\u0163enie \u00een memoria urma\u015filor supravie\u0163uitorilor acestei pagini ru\u015finoase a istoriei omenirii.<\/p>\n

\u00cen rest, zone cu imagini de vis, date de vegeta\u0163ia luxuriant\u0103 a ecuatorialului oceanic. Plus, pentru mine, senza\u0163ia de plutire ce \u0163i-o d\u0103 o insul\u0103 \u00een plin ocean. Plute\u015fti, \u015fi totu\u015fi, nu schimbi nici latitudinea, nici longitudinea, ci stai pe loc, \u00een extaz. \u015ei iar\u0103\u015fi, \u00eel pomenesc pe unchiul Alex \u015fi-i trimit un salut de hoinar, acolo unde este.<\/p>\n

\u00centoarcerea s-a desf\u0103\u015furat f\u0103r\u0103 probleme, copiii, profit\u00e2nd de lini\u015ftea care pusese st\u0103p\u00e2nire pe amatorii de discu\u0163ii, au tras un pui de somn p\u00e2n\u0103 la Dar. \u00cen general au fost foarte cumin\u0163i, cumva plictisi\u0163i. Surprinz\u0103tor fa\u0163\u0103 de vioiciunea celor doi Feinsilberi.<\/p>\n

Treburile au \u00eenceput s\u0103 mi\u015fte, \u015fi \u00een pilotul lui Nikos, \u015fi \u00een laboratorul meu. Aventurile lui Nikos s-au restr\u00e2ns la perimetrul bar\u0103cii lui. Micile incidente le-am rezolvat c\u00e2t mai discret ajutat fiind \u015fi de anun\u0163ul privind sosirea iminent\u0103 a familiei, lucru pe care l-am anticipat oarecum prin acel \u201dlob peste timp\u201d a lui Gogu.<\/p>\n

\u00a0\u015ei ziua mult a\u015fteptat\u0103 a sosit. Atunci am realizat adev\u0103rata dimensiune a dramei pe care o tr\u0103ia Nikos \u015fi am \u015fi \u00een\u0163eles, oarecum, felul \u00een care, Nicolae al II-lea al meu, atenua durerea care-l m\u0103cina. Am avut grij\u0103\u00a0 de Nicolae I, m\u0103cinat de hipersensibilitea lui de artist plastic, de problema etnic\u0103 ce-o c\u0103ra \u00een spate, \u015fi o\u00a0 f\u0103ceam cu toat\u0103 prietenia \u015fi \u00een\u0163elegerea. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103 \u00eens\u0103, problema era diferit\u0103. Omul acesta suferea cumplit, suferea pentru copilul lui care, cresc\u00e2nd, avea s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care un handicap ca al lui avea s\u0103-l marginalizeze. Mai puteam eu s\u0103 fac pe \u00een\u0163eleptul \u015fi s\u0103-i explic, ce?! C\u0103 a\u015fa-i via\u0163a, cu bune \u015fi cu rele?! Realmente cred c\u0103 nu am \u015ftiut, sau, nu am g\u0103sit calea de a-l ajuta, sprijini. \u00cen plus, meteahna avea deja vechime, ceea ce, \u00een asemenea cazuri, era f\u0103r\u0103 solu\u0163ie.<\/p>\n

Primul \u015foc l-am avut c\u00e2nd, vizitat de Doamna, care-mi aducea o sticl\u0103 de coniac Murfatlar cadou, m-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 a adus o valiz\u0103 \u00eentreag\u0103 cu b\u0103uturi. \u201eN-am \u00een\u0163eles, Dumneavoastr\u0103 nu \u015fti\u0163i nimic de meteahna lui Nikos?!…\u201d \u201eDe ce?!, cu mine nu va bea niciodat\u0103 mai mult dec\u00e2t trebuie!…\u201d \u201eNu, nu-mi vine s\u0103 cred\u2026Nikos nu are voie s\u0103 ia nici un strop de b\u0103utur\u0103\u2026mai bine lua\u0163i-l acas\u0103\u2026aici nu ve\u0163i putea s\u0103-l scoate\u0163i dintr-o criz\u0103 alcoolic\u0103\u2026\u00een plus, la o prim\u0103 \u201dabatere\u201d, va fi \u00eempachetat \u015fi trimis cu patalama acas\u0103\u2026dac\u0103 tot a\u0163i venit, p\u0103zi\u0163i-l f\u0103r\u0103 concesii, total\u2026profita\u0163i c\u0103 sunt copiii\u2026\u201d \u201eSunte\u0163i prea alarmist, Dle Boris, am s\u0103 v\u0103d cum voi proceda, nu este pentru prima dat\u0103.\u201d \u00cen clipa aceea am \u015ftiut c\u0103 sunt \u00eenvins \u015fi, simbolic, ca s\u0103 nu spun furios, am ridicat m\u00e2inile spre Cer, aproape strig\u00e2nd, Doamne!<\/p>\n

Nu mi-a purtat pic\u0103. Era mul\u0163umit\u0103 v\u0103z\u00e2ndu-l pe C\u0103t\u0103lin cum se \u0163inea de mine. Era a\u015fa de frumos \u015fi cu o privire at\u00e2t de clar\u0103, c\u0103ut\u00e2nd mereu s\u0103 m\u0103 \u0163in\u0103 de m\u00e2n\u0103, \u00eenc\u00e2t, pentru cei care ne priveau de la distan\u0163\u0103, nimic nu p\u0103rea diferit. C\u00e2nd voia s\u0103-mi spun\u0103 ceva, se oprea, se \u00eentorcea spre mine, m\u0103 privea f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 \u015fi-\u015fi spunea p\u0103sul aproape \u015foptit, ca s\u0103 nu ne aud\u0103 nimeni. \u201eC\u00e2nd m\u0103 duci cu ARO, mi-ai promis\u2026\u201d \u201eARO nu-i al meu, e a lui Victor\u2026c\u00e2nd n-o s\u0103 aib\u0103 nevoie de el, mergem \u015fi noi pu\u0163in\u2026bine, voinicule?\u201d \u201eNu sunt voinic \u015fi nici nu trebuie\u2026tu conduci, nu?!…\u201d \u201eCum s\u0103 nu fii voinic?!…n-ai v\u0103zut ce u\u015for ai \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 \u00eeno\u0163i?\u201d \u201eDa, da\u2026Tu m-ai \u0163inut de burt\u0103\u2026a\u015fa \u015ftie orice copil, nu?\u201d \u201eEu te-am \u0163inut ca s\u0103 \u0163inem direc\u0163ia\u2026de \u00eenotat, ai \u00eenotat tu, singur.\u201d \u201eMereu m\u0103 min\u0163i!\u201d \u201eEu nu mint, eu te p\u0103c\u0103lesc uneori, ca s\u0103 mai \u015fi r\u00e2dem.\u201d \u201eNu vreau s\u0103 r\u00e2d\u0103 nimeni de mine!\u201d \u201eNu, eu vreau s\u0103 r\u00e2dem am\u00e2ndoi, s\u0103 glumim\u2026\u201d<\/p>\n

\u00centr-o zi eram cu to\u0163i la plaj\u0103. \u00cel \u00eenv\u0103\u0163asem s\u0103 construiasc\u0103 castele din nisip. \u00cel preocupa \u015fi m\u0103 ruga s\u0103 stau departe ca s\u0103 m\u0103 strige c\u00e2nd va fi gata. Deodat\u0103 am \u00eenlemnit. De dup\u0103 o tuf\u0103 am v\u0103zut un \u015farpe care se \u00eendrepta spre C\u0103t\u0103lin. Am strigat dup\u0103 Nikos \u015fi am ar\u0103tat cu m\u00e2na. \u201e\u015earpe, Nikos!…\u201d Nu-l \u015ftiam sportiv pe Nikos, dar am v\u0103zut un fel de triplu salt atletic, trimi\u0163\u00e2nd cu piciorul un val de nisip \u00eenspre \u015farpe. Putea s\u0103 aib\u0103 40-50 cm, nu mai mult. \u015earpele a p\u0103r\u0103sit brusc direc\u0163ia \u015fi a disp\u0103rut dup\u0103 tufe. \u00cen clipa urm\u0103toare Nikos l-a luat \u00een bra\u0163e pe C\u0103t\u0103lin \u015fi a \u00eenceput s\u0103-l s\u0103rute printre lacrimi. Pu\u015ftiul ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd nimic, aproape c\u0103 s-a smuls \u015fi s-a a\u015fezat l\u00e2ng\u0103 castelul \u00een devenire. Am r\u0103mas foarte mi\u015fcat de reac\u0163ia lui Nikos \u015fi, mai ales, de gestul lui at\u00e2t de p\u0103rintesc, de cald.<\/p>\n

Eram \u00een iulie c\u00e2nd am aflat c\u0103 nici \u00een cazul prelungirii contractului meu, nu se mai punea problema aducerii familiei. Eram hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu mai semnez nici un contract de prelungire a delega\u0163iei \u015fi am cerut \u00een scris s\u0103 se urgenteze trimiterea unui \u00eenlocuitor. \u00cen acest sens l-am \u015fi propus pe \u015etefan, \u015feful Laboratorului de Analize Chimice de la Centrul de Cercet\u0103ri pentru Metale Radioactive \u015fi Rare, unde \u015fi eu conduceam Laboratorul tehnologic de sorb\u0163ie a uraniului cu schimb\u0103tori de ioni \u015fi rafinaj prin extrac\u0163ie cu solven\u0163i organici. \u015etiam ce \u015ftie, nu-l simpatizam, dar \u00eel consideram cel mai potrivit.<\/p>\n

Cu g\u00e2ndul la plecare, obsedat de \u015fansa de a nu mai face vreo excursie, am \u00eenceput s\u0103 studiez harta Tanzaniei pentru a \u00eenlocui visul meu legat de\u00a0 Rezerva\u0163ia Serengeti, cu ceva fezabil de unul singur. \u015ei am g\u0103sit Parcul Na\u0163ional Mikumi. Se apropia luna august, timpul p\u0103rea s\u0103 se stabilizeze, eu \u00eel b\u0103team la cap pe Victor s\u0103-mi preg\u0103teasc\u0103 ARO, cu toate cele necesare unei excursii – canistre cu benzin\u0103, cu ap\u0103, ulei de motor, ceva becuri rezerv\u0103, cric, roat\u0103 de rezerv\u0103. I-am spus ce aveam de g\u00e2nd, mi-a spus O.K., i-am atras aten\u0163ia s\u0103 nu popularizeze \u00eenc\u0103, mi-a f\u0103cut \u015ftreng\u0103re\u015fte cu ochiul, \u015fi cam a\u015fa.<\/p>\n

\u00a0I-am spus de inten\u0163ie lui Nikos \u015fi am regretat pe loc. \u201eMergem \u015fi noi cu tine. Copiii se vor bucura mult, mai ales C\u0103t\u0103lin\u2026\u201d \u201eNu, Nikos drag\u0103, asta nu se poate! Nu suntem la noi acas\u0103, eu m\u0103 bag \u00een chestia asta deoarece se apropie plecarea, m\u0103 duc \u00eentr-o zon\u0103 necunoscut\u0103 mie, cu ARO cu prelat\u0103 de p\u00e2nz\u0103\u2026nu, nu pot s\u0103 m\u0103 \u00eencarc cu o astfel de r\u0103spundere fa\u0163\u0103 de copii. Trebuie s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163elegi. Probabil c\u0103 este unica mea \u015fans\u0103 s\u0103 m\u0103 pomenesc pe teritoriul unui safary\u2026\u201d<\/p>\n

Ce s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 omul?!. S-a dus pu\u015fc\u0103 la caban\u0103, le-a spus vestea, ca \u015fi cum era ceva hot\u0103r\u00e2t \u015fi at\u00e2ta mi-a trebuit, mai ales c\u0103 le d\u0103duse sarcina, \u015fi lui C\u0103t\u0103lin, \u015fi nevestei, de a m\u0103 convinge. B\u0103t\u0103lia a \u00eenceput a doua zi de diminea\u0163\u0103. C\u0103t\u0103lin nu dormise, Doamna se agitase \u015fi ea, f\u0103cuser\u0103 un consiliu de noapte \u015fi stabiliser\u0103 plecare pentru prima s\u00e2mb\u0103t\u0103, care era peste dou\u0103 zile, ca s\u0103 avem \u015fi duminica la dispozi\u0163ie, etc., etc. Nu apucam s\u0103 mai am nici un fel de argumente \u00een favoarea mea. Cel care mi-a dat peste cap pledoaria a fost, cum era \u015fi de a\u015fteptat, C\u0103t\u0103lin. S-a lipit de pieptul meu \u015fi, cu ochii lui alba\u015ftri a\u0163inti\u0163i \u00een ochii mei a b\u00e2iguit un \u201ete rog, te rog, te rog, vreau s\u0103 v\u0103d leul, vreau\u2026\u201d<\/p>\n

\u00cen acea clip\u0103 nu am putut s\u0103-l refuz. Bucuria cu care s-a dus la Lumini\u0163a \u015fi a s\u0103rutat-o prelung, \u015foptindu-i, nu \u015ftiu ce, m-a cople\u015fit. A venit, \u00een schimb noaptea mea de insomnie \u015fi inerentul monolog cu mine. \u201e\u00ce\u0163i dai seama ce t\u00e2mpenie faci?! Cum po\u0163i fi at\u00e2t de iresponsabil?! Trebuie s\u0103-l l\u0103muresc pe Nikos de riscurile unei astfel de excursii. M\u0103car dac\u0103 putea veni cu noi Victor, \u015fofer priceput, t\u00e2n\u0103r, cu mult bun sim\u0163, dar acest lucru nu era posibil, era interzis\u2026\u201d \u00centr-un t\u00e2rziu am adormit, dar a fost un somn agitat, plin de vise, care mai de care.<\/p>\n

Mai aveam doar o singur\u0103 zi pentru preg\u0103tiri. Dac\u0103 Victor \u00ee\u015fi f\u0103cuse datoria ar\u0103t\u00e2ndu-mi \u015fi tot ce trebuia s\u0103 \u015ftiu despre ma\u015fin\u0103, Doamna tocmai intrase \u00een panic\u0103, ea av\u00e2nd responsabilitatea cu partea alimentar\u0103. Rezultatul, nu am putut pleca dec\u00e2t s\u00e2mb\u0103t\u0103 pe la pr\u00e2nz, spre disperarea mea. Din cauza prezen\u0163ei permanente a lui C\u0103t\u0103lin, nici nu m\u0103 puteam manifesta cum s-ar fi cuvenit. Eram furios pe Doamna, dar \u00een sinea mea, eram furios pe mine. \u201eCe dobitoc am putut fi!\u201d, era leit motivul monologului meu.<\/p>\n

Odat\u0103 plecat, m-am lini\u015ftit cu g\u00e2ndul la lozinca \u0163inut\u0103, printre altele de mine la un cap\u0103t, pe T\u00e2mpa bra\u015fovean\u0103, \u00een excursia de absolvire a facult\u0103\u0163ii, av\u00e2nd \u00eenscris\u0103 atitudinea noastr\u0103 la lansarea \u00een via\u0163\u0103 – p\u2026. m\u2026.! Mi-am spus \u015fi eu \u201efie ce-o fi\u2026\u201d. \u015ei a fost bine p\u00e2n\u0103 la urm\u0103.<\/p>\n

Am pornit-o din Dar es Salaam spre Vest, pe \u015foseaua asfaltat\u0103 ce ducea spre Dodoma, dar la Morogoro am deviat spre Sud-Vest cobor\u00e2nd spre fluviul Rufiji. Parcul Mikumi, respectiv, zona sa turistic\u0103, se \u00eentinde la Nord de aceast\u0103 ap\u0103 cunoscut\u0103 pentru delta sa, al c\u0103rei rol \u00een formarea triunghiului magnific din sudul Tanzaniei, cunoscut sub numele de Marea Rezerva\u0163ie Natural\u0103 \u201dSelous\u201d este esen\u0163ial\u0103. Aceast\u0103 rezerva\u0163ie se refer\u0103 la ceea ce francezii numesc \u201dgibier\u201d, respectiv animale s\u0103lbatice v\u00e2nate pentru hran\u0103.<\/p>\n

\u00a0Oricine se uit\u0103 pe o hart\u0103 a Tanzaniei, va observa acest triunghi al Sudului, str\u0103juit de \u0163\u0103rmul oceanului la Est, \u00eentre Dar \u015fi Mtwara, la Sud de fluviul Ruvuma, grani\u0163a cu Mozambicul, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Songea \u015fi la Vest, de la Songea p\u00e2n\u0103 la Dar es Salaam, limitat cumva de apele lui Rufiji \u00een cobor\u00e2rea lor spre Sud. Acest triunghi, colorat pe toate h\u0103r\u0163ile \u00een verde, este raiul unui ecosistem, rar \u00eent\u00e2lnit \u00een lume.<\/p>\n

\u00cen drumul nostru noi vizam partea turistic\u0103 a parcului, situat\u0103 la Nord de apele fluviului Rufiji. Spun asta deoarece, Sudul, pe por\u0163iunea cea mai mare a Rezerva\u0163iei Selous, era destinat pentru adev\u0103ratele safariuri, pentru v\u00e2n\u0103tori autoriza\u0163i, totul \u00een baza unei legisla\u0163ii stricte.<\/p>\n

Mikumi Park, dup\u0103 cum am mai spus, reprezent\u00e2nd de fapt limita nordic\u0103 a rezerva\u0163iei Selous, este cea mai vizitat\u0103 zon\u0103 turistic\u0103, ideal\u0103 pentru amatori, \u015fi, ceea ce este foarte important, accesibil\u0103 practic pe parcursul \u00eentregului an.<\/p>\n

Plec\u00e2nd destul de t\u00e2rziu, dup\u0103 pr\u00e2nz, cei 280 de kilometri care normal se parcurg \u00een cca. 4 ore, noi i-am str\u0103b\u0103tut \u00een aproape 8 ore. Nici nu puteam merge mai repede, cu trei persoane dup\u0103 mine, dintre care doi copii. Nu pot spune acum cam care era frecven\u0163a opririlor comandate de necesit\u0103\u0163ile fire\u015fti, dar, parc\u0103, mi se transmiteau \u015fi mie precum c\u0103scatul, ceea ce m\u0103 \u00eempiedica de la comentarii. O dat\u0103 nu s-a potrivit s\u0103 avem un comportament de echip\u0103, s\u0103 cobor\u00e2m to\u0163i patru, ca la comand\u0103.<\/p>\n

\u00a0Seara se l\u0103sa alarm\u00e2ndu-m\u0103 \u00een privin\u0163a ad\u0103postirii. Nu mai aveam mai mult de 20 km c\u00e2nd vizibilitatea sc\u0103zut\u0103 \u015fi lipsa unor indicatoare clare, m-a f\u0103cut s\u0103 profit de prezen\u0163a aproape de \u015fosea a unui motel \u00eembietor, cu o parcare luminat\u0103 a giorno. Am \u00eencercat dar f\u0103r\u0103 succes. Toate locurile de cazare ocupate.<\/p>\n

\u201ePutem r\u0103m\u00e2ne noaptea \u00een parcare?\u201d \u201eNu v\u0103 putem asigura protec\u0163ie \u00een timpul nop\u0163ii. Merge\u0163i mai departe, este destul de aproape intrarea \u00een Park, acolo g\u0103si\u0163i locuri la cabane.\u201d<\/p>\n

Ce puteam face? Problema copiilor nu era de neglijat. Am propus s\u0103 continu\u0103m drumul, dar Nikos \u015fi-a exprimat \u00eengrijorarea. Doamna m-a sus\u0163inut. Copiii dormeau. \u201eNo, Boris, cum e cu lozinca aia?\u201d \u201eCe-ai spus?!\u201d \u201eNimic, am zis s\u0103 mergem. Nu vezi ce primire ne-au f\u0103cut?!\u201d<\/p>\n

\u00a0\u015ei am pornit, cu sufletul la gur\u0103. Fiind pe \u015foseaua care mergea pe l\u00e2ng\u0103 perimetrul parcului, cel pu\u0163in a\u015fa mi s-a spus, oric\u00e2nd ne puteam pomeni cu ceva jivin\u0103 \u00een lumina farurilor, care, de ce s\u0103 n-o recunosc, ziua nu mi s-au p\u0103rut at\u00e2t de proaste. Am mers la pas, ca s\u0103 nu ies din \u015fosea. Eu transpir u\u015for la efort fizic, dar n-am \u015ftiut c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi la volan. Totu\u015fi, dup\u0103 toat\u0103 tevatura, spre miezul nop\u0163ii am ajuns la \u201dPor\u0163ile Raiului\u201d. Am trecut de poart\u0103 r\u0103sufl\u00e2nd u\u015furat \u015fi m-am \u00eendreptat spre cabana recep\u0163iei. De data aceasta, \u00eens\u0103, Doamna m-a oprit \u015foptind la ureche. Am oprit, ca la comand\u0103 au s\u0103rit cu to\u0163ii din ma\u015fin\u0103 \u015fi s-au u\u015furat. Am z\u00e2mbit, dar am \u015fi \u00eentrebat: \u201eDe ce n-a\u0163i f\u0103cut a\u015fa \u015fi pe drum?!, la gr\u0103mad\u0103, \u015fi nu pe r\u00e2nd. Am fi ajuns aici pe lumin\u0103\u2026\u201d Eu am spus, eu am auzit. Dar ce mai conta?!<\/p>\n

\u00a0Eram pe o platform\u0103 cu multe cabane, cu un gard de delimitare, cu poart\u0103 larg deschis\u0103, dar p\u0103zit\u0103, cu un recep\u0163ioner t\u00e2n\u0103r \u015fi simpatic, vorb\u0103re\u0163, cunosc\u0103tor de englez\u0103 \u015fi francez\u0103, vorba aia, ce mai puteam dori. Lini\u015ftea s-a cuib\u0103rit \u00een mintea mea agitat\u0103 \u015fi, ca prin minune, to\u0163i au adoptat starea mea de bine. Un singur lucru m\u0103 punea pe g\u00e2nduri. Un bar ademenitor, cu program non stop, cu rafturi pline de b\u0103uturi alcoolice, scumpe dar bune, cu un barman f\u0103c\u00e2nd semne disperate \u00eencuraj\u00e2ndu-ne s\u0103 termin\u0103m cu recep\u0163ia \u015fi s\u0103-l onor\u0103m cu prezen\u0163a. O privire stranie aruncat\u0103 de Nikos \u00eenspre interiorul barului, mi-a accentuat starea de nelini\u015fte. \u201eDoamn\u0103 drag\u0103, v\u0103d c\u0103 sucuri de fructe nu prea au?! Ave\u0163i mare grij\u0103 la noapte\u2026\u201d \u201eEi, sigur c\u0103 nu am s\u0103-l las singur. Fi\u0163i pe pace!\u201d<\/p>\n

Ne-am retras spre cabana indicat\u0103, destul de apropiat\u0103 de recep\u0163ie \u015fi inspect\u00e2nd, \u015fi pe din\u0103untru, \u015fi pe dinafar\u0103 construc\u0163ia, d\u00e2nd un O.K. \u00eendoielnic, am purces la instalare. Am ales o caban\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103toare pentru a instala o atmosfer\u0103 de siguran\u0163\u0103 \u015fi a imprima \u015fi ceva specific excursiilor \u00een ga\u015fc\u0103. Pentru mine era solu\u0163ia optim\u0103 sim\u0163indu-m\u0103 responsabil de toat\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia.<\/p>\n

O construc\u0163ie din c\u00e2\u0163iva st\u00e2lpi de sus\u0163inere \u015fi ceva sc\u00e2nduri \u00eencruci\u015fate, \u00eembr\u0103cat totul cu un fel de rogojini \u00eempletite din trestie, av\u00e2nd o u\u015f\u0103 destul de \u015fubred\u0103 \u00een partea frontal\u0103 a cabanei \u015fi c\u00e2te o fereastr\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i ale u\u015fii. Am spus ferestre, dar nu geamuri. Locul sticlei era ocupat tot de rogojini, a\u015fa c\u0103 lumina electric\u0103 trebuia men\u0163inut\u0103 24 de ore. Spa\u0163iul dreptunghiular al \u00eenc\u0103perii avea cam 10×5 m. Patru paturi erau a\u015fezate, ca \u00een multe spitale de pe la noi, perpendicular, de-a lungul unui perete. Pe partea opus\u0103 se mai afla un pat lipit de perete \u015fi o mas\u0103 cu patru tabure\u0163i b\u0103ga\u0163i sub ea. Patul acesta l-am luat eu, familia culc\u00e2ndu-se \u00een celelalte patru, \u00een ordinea de la fereastr\u0103 spre interior \u015fi anume, Doamna, Nikos, Lumini\u0163a \u015fi C\u0103t\u0103lin.<\/p>\n

Cum eram \u00eenfometa\u0163i, Doamna a preg\u0103ti o mas\u0103 copioas\u0103 \u015fi, \u00eentr-o veselie prevestitoare de rele, ne-am \u00eenfruptat cu tot felul de bun\u0103t\u0103\u0163i. La desert am avut banane.<\/p>\n

Am parcat ARO chiar \u00een fa\u0163a intr\u0103rii, am luat cele dou\u0103 leviere existente, am re\u0163inut unul \u015fi cel\u0103lalt l-am pasat lui Nikos. \u201eDrag\u0103, nu se \u015ftie niciodat\u0103. \u0162ine-l sub pern\u0103!\u201d Luminile odat\u0103 stinse, lini\u015ftea s-a instalat spre mul\u0163umirea mea. Nu se auzea dec\u00e2t un sfor\u0103it, constant, pe care l-am localizat ca venind din patul lui Nikos. N-a fost chiar deranjant, dovad\u0103 c\u0103 am adormit destul de repede. Cam dup\u0103 prima tur\u0103 de somn, care nu a putut dura mai mult de o or\u0103, s-au auzit un fel de zg\u00e2rieturi care au trezit-o \u015fi pe Doamna. \u201eAoleu!, ce-o fi?!\u201d \u201eNu \u015ftiu, dar cred c\u0103 e o pisic\u0103 care-\u015fi ascute ghearele\u00a0 \u00een rogojin\u0103.\u201d Am luat lanterna \u015fi am \u00eentredeschis u\u015fa lumin\u00e2nd spa\u0163iul dintre ma\u015fin\u0103 \u015fi cabana noastr\u0103. Ceva a \u0163\u00e2\u015fnit \u00een noapte \u015fi lini\u015ftea s-a restabilit. Ne-am culcat, am adormit cu to\u0163ii, adic\u0103 eu \u015fi Doamna, ceilal\u0163i nu se treziser\u0103, \u015fi am s\u0103rit din pat trezit de un strig\u0103t de disperare lansat de Doamna.<\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mplase? Un animal, c\u0103 altceva nu putea fi, reu\u015fise s\u0103 fac\u0103 o gaur\u0103 mare \u00een rogojina ferestrei de l\u00e2ng\u0103 Doamna \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi av\u00e2nt a s\u0103rit \u015fi a poposit chiar \u00een patul apropiat. Strig\u0103tul, nu pot s\u0103-l descriu, a speriat dihania care, cu tot \u00eentunericul, a s\u0103rit \u00eenapoi prin gaura din fereastr\u0103. Din clipa asta a \u00eenceput t\u0103r\u0103boiul. Ne-am sculat, oarecum teroriza\u0163i, afar\u0103 de Nikos care continua s\u0103 sfor\u0103ie, am aprins luminile \u015fi am \u00eenceput dezbaterile, ca \u00eentr-un consiliu. Vorbeam to\u0163i.<\/p>\n

Mi-am luat inima \u00een din\u0163i, chiar c\u0103 nu mai era la locul ei, \u015fi cu lanterna \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u015fi levierul \u00een dreapta, era un levier de ARO, nu glum\u0103, am deschis iar\u0103\u015fi u\u015fa. Ceea ce am v\u0103zut nu a durat mai mult de o clip\u0103 deoarece dihania de sub ma\u015fin\u0103, ca o pisic\u0103 mare, mare-mare, neagr\u0103 pe spate, alb\u0103 pe burt\u0103, a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103. Am m\u0103turat cu lanterna spa\u0163iul din fa\u0163a cabanei, m-am aplecat s\u0103 v\u0103d ce-i sub ma\u015fin\u0103 \u015fi, \u00eentr-un fel m-am dumirit. Un mu\u015furoi mare, proasp\u0103t, m-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 dihania avea, probabil, o galerie subteran\u0103.<\/p>\n

\u00centre timp se trezise \u015fi Nikos \u015fi nefiind martor la cele \u00eent\u00e2mplate, a \u00eenceput s\u0103 ne lini\u015fteasc\u0103 cu pove\u015fti de adormit copiii, nu a reu\u015fit \u015fi dornic de odihn\u0103, l-am chemat la ordin propun\u00e2nd s\u0103 baricad\u0103m, c\u00e2t de c\u00e2t, u\u015fa \u015fi ferestrele, cu masa \u015fi scaunele de care dispuneam. A durat ceva opera\u0163iunea de consolidare a cazematei noastre \u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai stingem lumina, ne-am b\u0103gat \u00een a\u015fternut.<\/p>\n

\u00a0Oboseala, totu\u015fi, este un somnifer bun. Am dormit cu to\u0163ii p\u00e2n\u0103 \u00een zori. Drept e c\u0103 n-a mai fost mult, dar ne-a prins bine. Cea mai marcat\u0103 era Doamna, care s-a luat de Nikos \u015fi de \u201dnesim\u0163irea\u201d cu care a dormit \u00een timpul evenimentelor. \u201eCum de a fugit, totu\u015fi, animalul acesta?!…\u201d \u201eDoamn\u0103 drag\u0103, nu a\u0163i auzit cum a\u0163i urlat?! Cu asta ne-\u0163i salvat pe to\u0163i.\u201d \u201ePutea\u0163i fi mai delicat \u00een exprimare, Domnule Boris\u2026\u201d \u201eN-am glumit, dihania s-a speriat. \u015ei eu am s\u0103rit din pat\u2026\u201d<\/p>\n

Diminea\u0163a m-am dus la recep\u0163ie s\u0103 m\u0103 dumireasc\u0103. A r\u00e2s. Dihania vine atras\u0103 de mirosul de banane, dar nu face r\u0103u nim\u0103nui. \u201eDup\u0103 ce m\u00e2nca\u0163i banane, arunca\u0163i cojile afar\u0103 din caban\u0103, altfel vine iar\u0103\u015fi\u2026\u201d Mi-a confirmat c\u0103 dihania arat\u0103 a\u015fa cum am descris-o eu. M-a lini\u015ftit.<\/p>\n

Cum planificaser\u0103m s\u0103 pornim \u00eenapoi la Dar pe la 4-5 dup\u0103 amiaza, timpul r\u0103mas pentru vizitarea parcului, din p\u0103cate, fiind scurt, am accelerat \u00eembarcarea. Se \u015ftie c\u0103 nop\u0163ile \u00een aceste zone ecuatorial-tropicale sunt destul de reci. Rezultatul, ARO, nu a pornit la prima cheie. N-a pornit nici la a doua. \u201eNu putem for\u0163a bateria. Nikos, f\u0103 bine \u015fi coboar\u0103 pu\u0163in la \u00eempins\u2026\u201d \u201eCeee\u2026?!\u201d \u201eBine, \u00eemping eu, dac\u0103 treci tu la volan\u2026\u201d \u201eCum s\u0103 trec la volan, dac\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 conduc?!…\u201d \u201eAtunci r\u0103m\u00e2n eu la volan \u015fi tu coboar\u0103\u2026F\u0103-i semn portarului s\u0103 vin\u0103 \u015fi el\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00centre timp s-a apropiat \u015fi recep\u0163ionerul, a pip\u0103it prelata, seara n-o remarcase, \u015fi, mirat at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 m\u0103 enerveze, a spus: \u201eCu asta vre\u0163i s\u0103 merge\u0163i prin park?!…bine!…regulamentul nu interzice\u2026ce face\u0163i dac\u0103 se opre\u015fte motorul?!\u201d \u201eNu se mai opre\u015fte dac\u0103-l porni\u0163i!…Hai, v\u0103 rog\u2026\u201d \u015ei a pornit. Am mers vreo zece metri, ca s\u0103-l alerg pu\u0163in\u00a0 pe Nikos, ne-a ajuns g\u00e2f\u00e2ind \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit am pornit urm\u00e2nd drumul principal de intrare \u00een inima parkului.<\/p>\n

\u00cen scurt timp am sim\u0163it c\u0103 suntem \u00een mijlocul Savanei, care, \u00eentr-un fel sem\u0103na cu un c\u00e2mp galben de pe la noi, cu gr\u00e2u ajuns la coacere, vreau s\u0103 spun, unduind \u00een briza aproape permanent\u0103. Cu o \u00een\u0103l\u0163ime medie de vreo 70 de cm, acoperind mari \u00eentinderi, te fermeca, dar te \u015fi punea pe g\u00e2nduri. \u015etiai c\u0103 vei \u00eent\u00e2lni animale cu talie mare, antilope, zebre, girafe, elefan\u0163i, dar g\u00e2ndul \u00ee\u0163i fugea inerent \u015fi la cele mai scunde, pe care, din p\u0103cate, nu le puteai z\u0103ri dec\u00e2t prea t\u00e2rziu, ca s\u0103 spun a\u015fa, fiind foarte bine mascate de Savan\u0103. Te opreai cu g\u00e2ndul la lei, la tigri, la hiene, la mai \u015ftiu e ce jivine s\u0103l\u0103\u015fluind \u00een memoria copilului de alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

\u00cen general, \u00eentinderea parkului era br\u0103zdat\u0103 \u015fi de alte drumuri, s\u0103 zicem secundare dup\u0103 aspect, marcate cu panouri ce indicau reparti\u0163ia animalelor dup\u0103 zone specifice. Ici colo ap\u0103rea \u015fi c\u00e2te un pom, singuratec \u00een peisajul acestor \u00eentinderi savaniere. \u015etiam c\u0103 vom da \u015fi de un lac, raiul hipopotamilor.<\/p>\n

Am oprit pentru un scurt consiliu, acceler\u00e2nd u\u015for relantiul pentru a nu avea surprize, \u015fi am hot\u0103r\u00e2t, la vocea copiilor, s\u0103 c\u0103ut\u0103m b\u00e2rlogul leului, rege necontestat al savanelor. Am luat-o dup\u0103 indicator \u015fi dup\u0103 vreo doi km am asistat la spectacolul \u00eenchin\u0103rii turi\u015ftilor \u00een fa\u0163a \u00cen\u0103l\u0163imii Sale. Era o movil\u0103 \u00een v\u00e2rful c\u0103reia trona Leul Tat\u0103, frumos, cu o coam\u0103 superb\u0103, dar cu o min\u0103 de plictiseal\u0103 evident\u0103. La poalele movilei, de fapt o movili\u0163\u0103, st\u0103teau cumin\u0163i doi pui de lei, Prin\u0163ii Casei Regale. Toate ma\u015finile cu turi\u015fti f\u0103ceau acela\u015fi lucru – mergeau la pas \u00een jurul movilei, f\u0103r\u0103 a opri, f\u0103c\u00e2nd un cerc la cca. 15 m de baza movilei. Unii se mul\u0163umeau cu o singur\u0103 tur\u0103, al\u0163ii, de regul\u0103 cu copii, reintrau \u00een cerc \u015fi de 2-3 ori. Nu erau multe ma\u015fini, iar noi, eram la coad\u0103, fiind ultimii sosi\u0163i. C\u0103t\u0103lin \u015fi Lumini\u0163a erau \u00een culmea emo\u0163iei. Strigau, se \u0163ineau str\u00e2ns \u00een bra\u0163e, m\u0103 b\u0103teau pe um\u0103r \u015fi m\u0103 s\u0103rutau. La un moment dat, dup\u0103 dou\u0103 ture, c\u00e2nd mai eram doar noi \u00een circuit, m-au rugat s\u0103 opresc pu\u0163in s\u0103 vad\u0103 \u015fi ei mai bine \u015fi s\u0103 facem poze. Eram a\u015fa de pornit pe gafe \u00eenc\u00e2t n-am stat pe g\u00e2nduri \u015fi am fr\u00e2nat. Motorul s-a b\u00e2lb\u00e2it pu\u0163in, a tu\u015fit \u015fi, spre disperarea mea, s-a oprit.<\/p>\n

\u201eEi, Nikos, s\u0103 v\u0103d cum cobori s\u0103 ne \u00eempingi pu\u0163in\u2026ia levierul, cine \u015ftie?!…\u201d \u201eCum s\u0103 coboare, Domnule?!…\u201d \u201eAm glumit\u2026a\u015ftept\u0103m, poate mai vine o ma\u015fin\u0103\u2026\u201d Spre disperarea mea, nu prea bine disimulat\u0103, mi-am adus aminte iar de lozinca absolven\u0163ilor \u015fi am citat \u00een g\u00e2nd con\u0163inutul, \u00een traducere, fire\u015fte. \u201eFie ce-o fi\u2026!\u201d am rostit f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau cu voce tare, st\u00e2rnind nedumerirea Doamnei, pentru a doua oar\u0103. \u201eAdic\u0103, cum?!…r\u0103m\u00e2nem aici?!\u201d \u201eNu, Doamn\u0103, m\u0103 duc s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163eleg cu Majestatea Sa, poate are El vreo idee.\u201d \u201eV\u0103 arde de glum\u0103?!…\u201d \u201eNuuu!…\u201d \u00cen aceea\u015fi clip\u0103 am \u00eenv\u00e2rtit cheia de contact, scurt, ca s\u0103 nu descarc bateria \u015fi, ARO, s-a zburlit cu zgomot. M-am cufundat \u00een scaun, ca pentru relaxare \u015fi am r\u0103mas cu piciorul pe accelera\u0163ie pentru a \u00eenviora motorul. \u201eCe facem?!…nu plec\u0103m o dat\u0103?!…\u201d \u201eM\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103 cobor\u00e2m pu\u0163in s\u0103 facem c\u00e2teva poze\u2026\u201d \u015ei am pornit-o tocmai c\u00e2nd am v\u0103zut dou\u0103 LandRovere apropiindu-se. Ne-au salutat cu gesturi prietenoase, le-am r\u0103spuns \u015fi am p\u0103r\u0103sit Casa Regal\u0103. A fost \u201dnostim\u201d, dar \u015fi pilduitor pentru de-al de mine.<\/p>\n

Urm\u0103rind indicatoarele am luat-o pe o lateral\u0103, un drum mai pu\u0163in bine lucrat, spre locul preferat al girafelor. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva kilometri str\u0103b\u0103tu\u0163i \u00een lini\u015fte, am z\u0103rit o \u00eengr\u0103m\u0103dire de pomi, pe o suprafa\u0163\u0103 relativ mic\u0103. Apropiindu-ne, drumul ne-a fost blocat de un grup de vreo opt girafe, mai mari \u015fi mai mici, care, \u00een \u00eencercarea de a trece drumul \u00een direc\u0163ia pomilor, s-au oprit observ\u00e2ndu-ne. Probabil c\u0103 nu v\u0103zuser\u0103, \u00eenc\u0103, o a\u015fa dr\u0103covenie de ma\u015fin\u0103. Am oprit spre bucuria zgomotoas\u0103 a copiilor, care, interesant, nu manifestau nici o team\u0103. Cum prietenoasele ar\u0103t\u0103ri nu manifestau nici o inten\u0163ie de a se da la o parte, am claxonat, la \u00eenceput scurt, apoi mai prelung, cu speran\u0163a \u00eentr-o reu\u015fit\u0103. A\u015fi, de unde! Nici g\u00e2nd.<\/p>\n

\u00a0Am deschis portiera, am schi\u0163at inten\u0163ia de cobor\u00e2re, am pus chiar un picior jos, dar totul \u00een zadar. Timpul nostru era pre\u0163ios, dar jivinele, \u00een g\u00e2nd a\u015fa am \u00eenceput s\u0103 le numesc, nu se sinchiseau. Nimic. M-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eentorc, c\u00e2nd din fa\u0163\u0103 a ap\u0103rut o ma\u015fin\u0103 cu turi\u015fti \u015fi apropiindu-se, au ap\u0103sat claxonul. Dar ce claxon, ceva la o frecven\u0163\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea din glasul Doamnei, la caban\u0103.<\/p>\n

\u00a0Sunetul strident, continuu, acompaniat de urletele \u015fi r\u00e2setele a trei turi\u015fti, probabil veni\u0163i de la barul recep\u0163iei, parc\u0103 pentru a-i face \u00een ciud\u0103 lui Nikos, a rezolvat problema. Din c\u00e2teva mi\u015fc\u0103ri ml\u0103dioase, girafele au zbughit-o \u00eenspre copacii \u00eenfrunzi\u0163i, nu le-am mai spus jivine, unde, cu capetele ridicate la o \u00een\u0103l\u0163ime de neb\u0103nuit, s-au pus pe rumegat frunze. Am venit, am v\u0103zut, \u015fi \u00eenc\u0103 foarte de aproape, spre satisfac\u0163ia micilor mei noi prieteni, \u015fi, condu\u015fi de un nou indicator, am luat-o \u00een c\u0103utarea elefan\u0163ilor. Drumul continua prin acela\u015fi peisaj de savan\u0103 c\u00e2nd, Doamna, iar\u0103\u015fi Doamna, a stigat \u201eAten\u0163ie turm\u0103 mare \u00een dreapta\u2026\u201d Avea dreptate. Am \u00eencetinit ca s\u0103 ne dumirim. Dup\u0103 dimensiunile care dep\u0103\u015feau iarba savanei, am spus c\u0103 trebuie s\u0103 fie bufalo. Dar tot Doamna a reperat \u015fi o leoaic\u0103, cam \u00een st\u00e2nga noastr\u0103, s\u0103ltat\u0103 din ascunzi\u015ful ierbii, gata s\u0103 se repead\u0103 \u00eenspre turm\u0103. Era o turm\u0103 mare, care cu mic cu mare, p\u0103\u015ftea lini\u015ftit\u0103. A\u015fa ceva era greu de \u00eent\u00e2lnit.<\/p>\n

Ce era s\u0103 fac? V\u0103z\u00e2nd leoaica preocupat\u0103 de o partid\u0103 de v\u00e2n\u0103toare, de fapt acesta era rolul ei \u00een familia regal\u0103, am deschis portiera, am ie\u015fit pe jum\u0103tate afar\u0103 \u015fi, cu pieptul pe \u201dcapota\u201dcam moale a\u00a0 AroRoverului nostru, cu aparatul foto\u00a0 m-am pus la \u0163intit momentul atacului. Ce s\u0103 \u0163intesc! \u201eIntr\u0103 Donule \u00een ma\u015fin\u0103 \u015fi \u00eenchide u\u015fa!\u201d \u201eCe s-a \u00eent\u0103mplat?!, leoaica este ocupat\u0103, nu vede\u0163i?!…\u201d \u201eDe unde \u015ftii Domnule Boris c\u0103 nu-i alta, undeva \u00een iarb\u0103, \u00een spate?\u201d Puteam s\u0103 mai spun ceva?! Am intrat \u00een ma\u015fin\u0103, am \u00eenchis portiera \u015fi, to\u0163i cinci am urm\u0103rit goana nebun\u0103 a turmei urm\u0103rit\u0103 de salturile atletice ale leoaicei. Tot ne-am ales cu ceva!…Am amintit de rolul leoaicei \u00een familia regal\u0103. Da ea r\u0103spunde de hrana familiei, v\u00e2neaz\u0103 \u00een timp ce regele are grij\u0103 de puii lor, aduce, t\u00e2r\u0103\u015fte, mai bine zis prada \u015fi a\u015fteapt\u0103, sau poate se odihne\u015fte. Primul se \u00eenfrupt\u0103 regele, apoi prin\u0163i\u015forii \u015fi, doar la urm\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi \u201dv\u00e2n\u0103torul\u201d familiei. Da, da!, e o cutum\u0103 consfin\u0163it\u0103 de o lege a naturii \u015fi respectat\u0103 cu sfin\u0163enie regal\u0103.<\/p>\n

Conform indicatoarelor a trebuit s\u0103 schimb\u0103m direc\u0163ia. O nou\u0103 pist\u0103 improvizat\u0103, acela\u015fi peisaj. Savan\u0103 peste tot. Primii c\u00e2\u0163iva copaci i-am observat eu, de data aceasta, dar tot Doamna a observat \u015fi familia de elefan\u0163i ce se plimbau la umbra celor c\u00e2\u0163iva pomi. Cum terenul din dreapta noastr\u0103 era pu\u0163in \u00een pant\u0103, am f\u0103cut o manevr\u0103 \u015fi am b\u0103gat ma\u015fina cu spatele, ca \u00een caz de ceva, s\u0103 pornesc la vale pentru a porni motorul. Am \u00eendr\u0103znit s\u0103 opresc motorul pentru a-l r\u0103ci c\u00e2t de c\u00e2t. \u00centr-adev\u0103r se \u00eenc\u0103lzise peste m\u0103sur\u0103, la un mers, de multe ori \u00een viteza a doua, f\u0103r\u0103 un curent de aer adecvat r\u0103cirii.<\/p>\n

Distan\u0163a relativ mic\u0103 p\u00e2n\u0103 la elefan\u0163i, o familie din trei exemplare, tat\u0103l \u015fi mama impresionan\u0163i prin dimensiunile lor \u015fi, puiul, dr\u0103gu\u0163 foc, plimb\u00e2ndu-se continuu pe sub picioarele p\u0103rin\u0163ilor, n-a provocat nici o reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de prezen\u0163a ma\u015finii. \u00cenc\u00e2ntat, am cobor\u00e2t u\u015for din ma\u015fin\u0103 \u015fi \u00eenarmat cu aparatul foto, am pornit s\u0103 m\u0103 apropii de aceste animale bl\u00e2nde. Ceva poze trebuia s\u0103 duc \u015fi eu, ca probe m\u0103car, la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103. \u015ei am mai f\u0103cut vreo trei pa\u015fi a\u015ftept\u00e2nd un moment prielnic pentru a-i avea pe to\u0163i trei \u00een obiectiv. N-a fost s\u0103 fie, nici de data aceasta!<\/p>\n

Brusc, aparent f\u0103r\u0103 nici un motiv, gigantul tat\u0103 s-a burzuluit, a \u00eenceput s\u0103 trop\u0103ie pe loc, s\u0103 arunce trompa \u00een toate direc\u0163iile \u015fi s\u0103 scoat\u0103 ni\u015fte sunete deloc lini\u015ftitoare. \u201eVino \u00eenapoi!\u201d Instinctiv o \u015fi luasem spre ma\u015fin\u0103, merg\u00e2nd cu spatele. Totu\u015fi, aceste aten\u0163ion\u0103ri, de fapt comenzi militare, strigate cu o voce ascu\u0163it\u0103, m\u0103 enervau. Nu eram eu \u015feful expedi\u0163iei, ci angajatul Doamnei, limitat \u00een replici din cauza prezen\u0163ei copiilor.<\/p>\n

Am ajuns nev\u0103t\u0103mat la ma\u015fin\u0103, elefantul mai f\u0103cuse c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00een direc\u0163ia noastr\u0103, eu am urcat precipitat \u015fi am spus cu voce tare un \u201eDoamne ajut\u0103!\u201d g\u00e2ndind la faptul c\u0103 oprisem motorul \u015fi m\u0103 bazam pe pant\u0103. Motorul a pornit la cheie, am l\u0103sat ma\u015fina s\u0103 coboare de bun\u0103 voie panta \u015fi am pornit \u00een c\u0103utare de noi indicatoare. Ca o ironie, am \u00eent\u00e2lnit urm\u0103torul avertisment: Nu st\u00e2rni\u0163i elefan\u0163ii! Sunt foarte periculo\u015fi c\u00e2nd sunt deranja\u0163i. Drum bun!<\/p>\n

\u00a0Am evitat orice discu\u0163ie pe aceast\u0103 tem\u0103 profit\u00e2nd de faptul c\u0103 nimeni n-a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 uz de pu\u0163inele cuno\u015ftin\u0163e de englez\u0103. Un nou indicator ne-a st\u00e2rnit interesul. La nici 5 km era un lac unde st\u0103p\u00e2ni erau hipopotamii. \u201eMergem la hipopotami?\u201d \u201eDaaa\u2026\u201d strigat \u00een cor. \u015ei am pornit, ei \u00eenc\u00e2nta\u0163i, eu, cu g\u00e2ndul la amurgul care se profila. Trebuia s\u0103-i conving s\u0103 nu ne \u00eentoarcem la Dar \u015fi s\u0103 ne odihnim \u00eenc\u0103 o noapte la camping. Propunerea, spre a mea surprindere, a fost primit\u0103 cu ova\u0163ii. Doar Nikos \u015fi-a manifestat \u00eengrijorarea. \u201eCu munca la pilot ce facem?! Are cine s\u0103 se descurce, dar, dar dac\u0103 afl\u0103 Miclea la \u00eentoarcerea din Madagascar, o \u00eencurc\u0103m.\u201d \u201eIl calmez eu. Sunt pe picior de plecare \u015fi, mai bine s\u0103 urgenteze sosirea \u00eenlocuitorului meu. N-a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 nimic cu familia mea, contractul cade. Ne scul\u0103m diminea\u0163a devreme \u015fi dac\u0103 v\u0103 organiza\u0163i bine cu \u201descalele tehnice\u201d, \u00een 4 ore suntem la Baz\u0103.\u201d \u201eBine Boris, sunt pentru \u00eenc\u0103 o noapte.\u201d<\/p>\n

Am ajuns la lac, cam pe \u00eenserat, dar nu foarte, suficient pentru a admira \u015fi preg\u0103tirea unui amurg tropical. Ne-am apropiat de malul unui lac \u00eentins, lini\u015ftit \u015fi am primit o lec\u0163ie de la jivinele de care ne temem at\u00e2t. La ad\u0103pat, pe marginea lacului veniser\u0103 tot felul de animale. Am v\u0103zut grup de antilope, de zebre, p\u0103s\u0103ri, necunoscute nou\u0103, girafe, \u00eentr-o armonie liber consfin\u0163it\u0103 de adev\u0103ratele legi ale naturii. Nu ni se acorda vreo aten\u0163ie. N-am \u00eendr\u0103znit s\u0103 cobor\u00e2m, nici s\u0103 opresc motorul \u00een lipsa unui d\u00e2mb, a unei pante. Ceea ce f\u0103cea \u00eens\u0103 spectacol pentru copii, era jocul hipopotamilor, care, ca \u00eentr-un dans, cu mi\u015fc\u0103ri line, ritmic, se cufundau \u015fi-\u015fi scoteau enormul cap pentru a lua aer. \u015ei, parc\u0103 d\u0103ruind copiilor o ultim\u0103 satisfac\u0163ie, la o distan\u0163\u0103 c\u00e2t s\u0103 arunci o piatr\u0103, silueta abia descifrabil\u0103 a unui crocodil, doar unul singur, f\u0103c\u00e2nd parc\u0103 slalom printre capetele hipopotamilor. A fost un spectacol unic \u015fi o lec\u0163ie african\u0103 a naturii: \u00een savan\u0103, \u00een jungl\u0103, animalele se atac\u0103 \u015fi se omoar\u0103 doar pentru hran\u0103. Nu exist\u0103 ceva asem\u0103n\u0103tor nou\u0103, oamenilor. Totul se face doar din necesitate \u015fi nu din l\u0103comie. De re\u0163inut, nu?!<\/p>\n

Duminica s-a scurs repede, cu \u015fi f\u0103r\u0103 peripe\u0163ii, cu privirile de neuitat ale celor doi copii, cu regretul c\u0103 nu am putut acoperi \u00eentreaga arie de minuni ale naturii, concentrate aici, la Mikumi Park, locul cel mai propice excursiilor de tip safari, at\u00e2t pentru prezen\u0163a unei faune a\u00a0 toate cuprinz\u0103toare, c\u00e2t \u015fi de amplasamentul tropical, cu ale sale dimine\u0163i pline de farmecul r\u0103s\u0103ritului de soare, sau \u00eenser\u0103rile fantastice datorate incredibilului amurg tropical.<\/p>\n

C\u00e2nd am ajuns la caban\u0103, era sear\u0103 plin\u0103, deloc propice \u00eentoarcerii la Dar. Nu eram singur, eram \u015fi pu\u0163in obosit, cum erau de altfel to\u0163i, a\u015fa c\u0103 am propus s\u0103 am\u00e2n\u0103m plecarea pentru diminea\u0163\u0103. De data aceasta to\u0163i au fost de acord. Am cinat, ne-am baricadat, am ascultat impresiile celor doi copii, C\u0103t\u0103lin intervenind rar \u00een discu\u0163ii, Lumini\u0163a cucerindu-ne cu poezia vorbelor alese. Entuziasmul era mare, deschis, f\u0103r\u0103 timiditate.<\/p>\n

\u00a0Am uitat ezit\u0103rile mele dinaintea plec\u0103rii \u00een excursie. Eram \u00eemp\u0103cat cu realiz\u0103rile zilei v\u0103z\u00e2nd totul \u00een culori roz, glumind pe seama a\u015fa ziselor incidente. O noapte lini\u015ftit\u0103, f\u0103r\u0103 vizite inoportune, ne-a asigurat o odihn\u0103 bine meritat\u0103. Ceva vise n\u0103stru\u015fnice au tulburat pu\u0163in somnul lui C\u0103t\u0103lin care la trezirea a \u00eencercat, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 ni le prezinte cu lux de am\u0103nunte. Totul plutea \u00eentr-o viziune nedefinit\u0103, unde imaginile se suprapuneau \u00eentr-o ordine aleatorie, departe de cursul real al parcurgerii parkului. Am scris cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u201dparkul\u201d cu Kapa, pentru a accentua importan\u0163a care i se acord\u0103 la fa\u0163a locului, acestor rezerva\u0163ii menite conserv\u0103rii habitatului natural oferit de natura.<\/p>\n

Diminea\u0163a toat\u0103 lumea a fost \u00een\u0163eleg\u0103toare \u015fi, dup\u0103 un mic dejun luat \u00een fug\u0103, AroRangerul nostru, rebotezat astfel \u00een timpul safariului, a pornit la prima cheie, comport\u00e2ndu-se precum calul \u00eenh\u0103mat la c\u0103ru\u0163\u0103, care simte apropierea de f\u00e2nul de acas\u0103.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria f\u0103r\u0103 de peripe\u0163ii s-a desf\u0103\u015furat normal, cu inerentele opriri, dar de data aceasta, parc\u0103, controlate mai judicios de membrii echipei de safari\u015fti.<\/p>\n

Am g\u0103sit totul \u00een ordine, cei r\u0103ma\u015fi la datorie f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi pe deplin datoria, sub supravegherea riguroas\u0103 a geologului nostru \u015fef, Nicu\u015for.<\/p>\n

Mi-am adus aminte de ceva nostim, dac\u0103 se poate numi a\u015fa, petrecut pe 23 august, la recep\u0163ia de la ambasad\u0103, unde, cei c\u00e2\u0163iva \u201dspeciali\u015fti\u201d care eram la SILVERSENDS, am fost invita\u0163i. Cum era \u015fi normal, ne-am pus pe noi hainele de gal\u0103, f\u0103r\u0103 de care nu pleac\u0103 nimeni \u00eentr-o misiune ca a noastr\u0103. Vorba aceea – eram crema! Bine organizat cu aportul lui Miclea, atmosfera era chiar pl\u0103cut\u0103. Personal, nu pot spune c\u0103 m\u0103 sim\u0163eam confortabil. Nu-mi f\u0103cea nici o pl\u0103cere s\u0103 umblu \u00eembr\u0103cat la cravat\u0103, chiar dac\u0103 aveam un costum bej, f\u0103cut la cel mai bun, dar \u015fi cel mai scump croitor din Bucure\u015fti. La un moment dat, ambasadorul s-a apropiat jovial de mine \u015fi, cu un gest care m-a surprins, mi-a m\u00e2ng\u00e2iat reverul impecabil al hainei. \u201eFrumos, cusut a-nt\u00e2ia! Unde l-a\u0163i lucrat, la Bucure\u015fti?!…\u201d \u201eDa, la un croitor bine cotat, unul Costel, de l\u00e2ng\u0103 Ambasada American\u0103\u2026\u201d \u201eA, da, am auzit de el. A f\u0103cut un lucru pe cinste! Cum stau umerii \u015fi reverele! Bravo lui!\u201d Acum, ca s\u0103 termin ideea, sar \u015fi eu p\u00e2n\u0103-n Bucure\u015fti. C\u00e2nd am ajuns acas\u0103, m-am repezit p\u00e2n\u0103 la Costel, la atelierul de la subsolul zidului ambasadei, de pe o strad\u0103 lateral\u0103. \u201eNea Costele, ai f\u0103cut furori cu costumul meu. Cred c\u0103 te-ai f\u0103cut de un client, ambasador.\u201d \u201eCe ambasador?!\u201d \u201eAmbasadorul Tanzaniei, Keniei \u015fi a Madagascarului, unul Dr\u00e2nceanu.\u201d \u201eCred \u015fi eu c\u0103 s-a oprit la costum! A fost croitor, pre\u015fedintele sindicatului croitorilor\u2026ce mic\u0103-i lumea, Domnule\u2026\u201d<\/p>\n

Dr\u00e2nceanu era un tip dezghe\u0163at, scump la vorb\u0103, dar nu arogant. \u00centr-o discu\u0163ie de pe plaja noastr\u0103, ne-a relatat, oarecum marcat \u00eenc\u0103, o \u00eent\u00e2mplare de la Paris, unde era consul prin anii cincizeci. \u00cen 1956, la moartea lui George Enescu, a fost la \u00eenmorm\u00e2ntare, s\u0103 reprezinte ambasada noastr\u0103. \u00cen timpul slujbei de \u00eenmorm\u00e2ntare, uit\u00e2nd probabil c\u0103 era printre cre\u015ftini, a fost reperat \u015fi admonestat de c\u0103tre participan\u0163i cu \u00eendemnul \u201e\u00cenchin\u0103-te p\u0103g\u00e2ne!…\u201d \u201eA fost jenant s\u0103 vezi acele fe\u0163e congestionate, privindu-m\u0103 cu ur\u0103\u2026\u201d Cred \u015fi eu!<\/p>\n

Timpul a \u00eenceput s\u0103 zboare nemilos. Sufeream de dorul de cas\u0103 \u015fi, totu\u015fi, am \u00eenceput s\u0103 privesc cu oarecare team\u0103 oceanul, plaja. Aveam de \u00eencheiat tot felul de lucr\u0103ri \u00een a\u015fteptarea sosirii \u00eenlocuitorului meu, bine zis, un fel de surogat al vremii, un nepot de general de securitate, chimist cu diplom\u0103, din p\u0103cate, \u0163inut prin laboratoarele de la \u201dMetale Rare \u015fi Radioactive\u201d din \u015etei, ca microactivist, ca s\u0103 nu-i spun pas\u0103re ciripitoare, pe nume Gu\u0163, sau, mai pe scurt Gu\u0163\u0103, \u00een gura colegilor. \u015etiam de ce-i poate pielea \u015fi la aflarea ve\u015ftii, l-am propus pe \u015etefan, av\u00e2nd \u00eencredere \u00een practica lui \u00een chimie analitic\u0103. N-a fost cine s\u0103 m\u0103 asculte \u015fi, \u00eentr-o zi mai pu\u0163in fast\u0103, m-am pomenit cu el.<\/p>\n

Tipul, mic \u015fi pric\u0103jit, precum numele, ca s\u0103 spun \u015fi eu o r\u0103utate, de la bun \u00eenceput a manifestat o team\u0103 de tot ce vedea \u00een jur. Nu-i pl\u0103cea clima, nu-i pl\u0103cea oceanul at\u00e2t de apropiat, de fapt nu \u015ftia s\u0103 \u00eenoate, nu-i pl\u0103ceau jivinele de care auzise c\u0103 exist\u0103 pe bune, nu-i pl\u0103cea camera repartizat\u0103, nu-i pl\u0103cea laboratorul, nu-i pl\u0103ceau laboran\u0163ii, nu-i pl\u0103cea engleza, de care era str\u0103in 100 la 100, nu-i pl\u0103ceau laboran\u0163ii at\u00e2t de colora\u0163i, ce mai?!, nu-i pl\u0103cea nimic.<\/p>\n

M\u0103 apucase disperarea. Seara, la o discu\u0163ie de informare, \u00een camera mea, v\u0103z\u00e2nd cartea lui Levi\u0163chi, Engleza f\u0103r\u0103 Profesor, mi-a cerut s\u0103 i-o las la plecare. Ce puteam spune?! \u201eDa, dar o las prin Nikos. Vrea \u015fi el.\u201d I-am vorbit de laborator, de lipsa, uneori acut\u0103, de reactivi, de improviza\u0163iile inerente la care am apelat. \u201eEu nu fac a\u015fa ceva! Dac\u0103 m-au adus, s\u0103-mi asigure condi\u0163iile de lucru.\u201d \u201eNu-\u0163i face planuri f\u0103r\u0103 s\u0103 faci cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu realitatea. Ai r\u0103bdare \u015fi te vei obi\u015fnui. Nikos f\u0103r\u0103 analize e om mort, ca de altfel, \u00eentreaga activitate. A\u015fa-i \u015fi acas\u0103, la noi. Analizele hot\u0103r\u0103sc totul. \u015etie \u015fi Miclea, \u015ftie \u015fi ambasadorul.\u201d<\/p>\n

Obosit \u015fi f\u0103\u0163i\u015f speriat s-a retras \u00een camera lui, apropiat\u0103 de a mea, fiind \u00een aceea\u015fi caban\u0103. Deodat\u0103 a dat n\u0103val\u0103 la mine, tr\u00e2ntind u\u015fa cu zgomot. \u201eCe s-a \u00eent\u00e2mplat, omule?!\u201d \u201eVino s\u0103 vezi ce am \u00een camer\u0103!\u201d L-am urmat, de fapt el m-a urmat, la un pas distan\u0163\u0103 de mine, gata s\u0103 m\u0103 calce pe papuci. Enigma era o \u015fop\u00e2rl\u0103 care st\u0103tea cuminte la \u00eembinarea dintre perete \u015fi tavan. \u201eUite, sus, cum sc\u0103p\u0103m de ea?!\u201d \u201eNu sc\u0103p\u0103m, o p\u0103str\u0103m, nu mu\u015fc\u0103\u2026\u201d I-am explicat pe \u00eendelete ceea ce am aflat \u015fi eu la r\u00e2ndul meu, dar nu l-am convins. S-a dus la Nikos, unde era spa\u0163iu mai mult \u015fi a r\u0103mas peste noapte. \u00cen fa\u0163a lui Nikos \u015fi-a dat drumul \u015fi a pl\u00e2ns.<\/p>\n

\u00cenceputurile nu erau de bun augur, dar eu eram preocupat de plecare, de luat r\u0103mas bun de la familia Feinsilber, de la Victor care s-a lipit de mine cu lacrimi \u00een ochi, b\u00e2iguind printre sughi\u0163uri \u201emul\u0163umesc pentru palet\u0103, drag\u0103 Boris\u2026\u201d La aeroport m-a dus personal Miclea cu RengeRoverul, iar \u00een sala de a\u015fteptare se plimba, pu\u0163in emo\u0163ionat, zic eu, Roman. I-am mul\u0163umit pentru tot ce f\u0103cuse pentru mine \u015fi ne-am promis s\u0103 ne vedem \u00een Bucure\u015fti. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat, din p\u0103cate. Cariera lui diplomatic\u0103 l-a \u0163inut mult departe de \u0163ar\u0103, iar timpul \u015fi-a f\u0103cut datoria. Nu ne-am mai c\u0103utat.<\/p>\n

Cel mai afectat de desp\u0103r\u0163ire a fost Nikos, ca s\u0103 nu mai spun de C\u0103t\u0103lin. Au trecut ani, s-au \u00eentors \u015fi ei \u015fi, \u00eentr-o bun\u0103 zi, \u00een curtea Centrului de Cercet\u0103ri, am auzit un strig\u0103t puternic: \u201eDomnu David\u2026\u201d M-am \u00eentors \u015fi m-am pomenit \u00een bra\u0163ele unui t\u00e2n\u0103r. Era C\u0103t\u0103lin, angajat \u00eentr-o sec\u0163ie de pe platform\u0103, de care r\u0103spundea Nikos. Era un t\u00e2n\u0103r bine legat, cu un chip frumos, dar cu aceea\u015fi privire re\u0163inut\u0103, ca s\u0103 nu-i spun stranie, cea care m-a frapat c\u00e2nd l-am cunoscut la Dar. Ne-am plimbat la bra\u0163, eu ascult\u00e2nd, el povestind, mai bine zis reamintind episoade r\u0103mase foarte bine \u00eentip\u0103rite din zilele petrecute la malul oceanului. Nikos, cu toate c\u0103 venea des pe platform\u0103, nu s-a prea \u00eenghesuit s\u0103 m\u0103 caute. C\u0103t\u0103lin, \u00een schimb, m\u0103 v\u00e2na de c\u00e2te ori ie\u015feam \u00een curte.<\/p>\n

Zborul la Cairo a fost normal, eu relat\u00e2ndu-mi \u00een g\u00e2nd, multiplele episoade care m-au fermecat pe parcursul celor \u015fase luni petrecute \u00een Tanzania, \u00eentotdeauna pomenindu-l pe unchiul Alex.<\/p>\n

M-am cazat la acela\u015fi hotel modest, am \u00eencercat s\u0103 plec pe Valea Regilor, f\u0103r\u0103 succes. Aglomera\u0163ia era \u00een toi iar eu nu puteam a\u015ftepta. \u00a0De data aceasta aveam la dispozi\u0163ie numai dou\u0103 zile. O zi am dedicat-o cadourilor pentru acas\u0103, ceea ce nu este chiar o \u00eendeletnicire pl\u0103cut\u0103. Aveam comenzi bine definite, cu m\u0103suri, cu modele, cu de toate. A doua zi, am pornit pe jos s\u0103 colind str\u0103zile, s\u0103 m\u0103 satur de acest mare, foarte mare, \u015fi frumos, ora\u015f. De fapt, g\u00e2ndul \u00eemi era sechestrat de escala planificat\u0103 la Atena. Acropole \u015fi Muzeul de Antichit\u0103\u0163i fiind \u0163intele urm\u0103rite.<\/p>\n

Totul a mers ca la carte, am g\u0103sit u\u015for o camer\u0103 la un hotel central, am luat ceva informa\u0163ii de la hotelier \u015fi am pornit cu g\u00e2ndul la cucerirea Eladei. Mi-amintesc c\u0103 la aeroport, c\u0103ut\u00e2nd un taxi, la semnul meu, s-a oprit o Dacie. \u015eoferul, foarte dezghe\u0163at, rup\u00e2nd-o \u00een toate limbile de circula\u0163ie, m-a l\u0103murit c\u0103 Dacia este cea mai c\u0103utat\u0103 ma\u015fin\u0103 pentru taximetrie. Ora\u015ful este foarte aglomerat iar rezisten\u0163a la h\u0103r\u0163uiala de taxi este deosebit\u0103. Nu \u015ftiu dac\u0103 m\u0103 dibuise de la \u00eenceput c\u0103-s rom\u00e2n, dar, sincer s\u0103 fiu, m\u0103gulit, i-am spus c\u0103 sunt din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Eram \u00een 2 septembrie, telegrafiasem acas\u0103 c\u0103 voi sosi pe 4 \u00een Bucure\u015fti, emo\u0163iile se \u00eemp\u0103r\u0163eau cumva dihotomic \u00een dou\u0103 direc\u0163ii, mai mult, sau mai pu\u0163in, antonimice. Muream de curiozitate fa\u0163\u0103 de ceea ce speram c\u0103 voi vedea la prima mea vizit\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul Eladei \u015fi c\u0103utam, \u00een acela\u015fi timp s\u0103 strivesc cealalt\u0103 pornire, dorul de cas\u0103. Cum aveam aproape dou\u0103 zile dispozi\u0163ie, informat la hotel asupra a ceea ce aveam \u00een plan, am luat metroul \u015fi dup\u0103 o scurt\u0103 plimbare am ajuns \u00een Pyraeus, practic portul Atenei. \u0162ineam, o boal\u0103 veche, s\u0103 v\u0103d o mi\u015fcare portuar\u0103 de nivel mondial, lucru ce s-a \u015fi confirmat. Un spectacol cople\u015fitor de dute-vino, executat de ni\u015fte mastodon\u0163i marini, ca \u00eentr-un balet pe ap\u0103. Era \u00eentr-adev\u0103r ceva peste a\u015ftept\u0103ri, incomparabil cu ceea ce v\u0103zusem \u00cen golful portuar al Algerului.<\/p>\n

O cafea \u015fi drumul \u00eenapoi la Atena, \u00een Pia\u0163a Omonia, unde era \u015fi hotelul cu acela\u015fi nume. Cum doream s\u0103 iau contact direct cu ora\u015ful, am luat-o la picior \u00eenspre Stadionul Olimpic, acea potcoav\u0103 unic\u0103, prin form\u0103, dar \u015fi prin marmura alb\u0103, imaculat\u0103. Am petrecut destul\u0103 vreme pe stadioane ca s\u0103 nu realizez unde m\u0103 aflam. \u015ei cum s\u0103 nu ai emo\u0163ii, dar \u015fi satisfac\u0163ia c\u0103 te afli pe o pist\u0103 pe care s-a alergat acum mii de ani \u00een urm\u0103!<\/p>\n

\u00a0La un moment dat, tot rotindu-mi privirea, \u00een c\u0103utare de inedit, am tres\u0103rit v\u0103z\u00e2nd, aparent la o mic\u0103 distan\u0163\u0103, ceea ce trebuia s\u0103 fie \u201dSt\u00e2nca Sacr\u0103\u201d a Atenei Vechi, pe care se distingea silueta Parthenonului Atenei, zei\u0163a \u00een\u0163elepciunii. Aceast\u0103 construc\u0163ie reprezint\u0103 de fapt centrul marelui ansamblu arhitectural antic cunoscut sub numele de Acropolis. Atena, cunoscut\u0103 azi ca av\u00e2nd o vechime atestat\u0103 de cca. 6000 de ani, este pream\u0103rit\u0103 \u00een lucr\u0103rile de istorie, \u015fi inerent, \u00een manualele \u015fcolare, cel pu\u0163in cum erau pe vremea mea, pentru \u201dV\u00e2rsta ei de Aur\u201d a timpurilor lui Pericle, din secolul V \u00ee.H., for\u0163\u0103, pe atunci, economic\u0103, militar\u0103, cultural\u0103 \u015fi, de necrezut pentru zilele noastre, pentru Democra\u0163ia sistemului politic-social-economic.<\/p>\n

Urm\u0103rind pe o minuscul\u0103 hart\u0103 turistic\u0103, te descurci relativ u\u015for pe drumul spre Acropole. La \u00eenceput am luat-o dup\u0103 ceea ce fixase privirea de pe Sadionul Olompic, dar m-am z\u0103p\u0103cit repede, av\u00e2nd mereu obturat c\u00e2mpul vizual de cl\u0103dirile ce m\u0103rgineau str\u0103zile, cl\u0103diri \u00een nici un caz de dimensiunile gigantice care\u00a0 altereaz\u0103 \u00een zilele noastre arhitectura ora\u015felor. Oricum, m-am descurcat \u015fi am ajuns la poalele Muntelui Sacru, cu 150 m peste nivelul m\u0103rii, de unde, urm\u00e2nd calea mul\u0163imii de turi\u015fti, am atacat, cu aparatul foto gata de atac, treptele \u015fi terasele intermediare, de temperare a av\u00e2ntului, prin izul lor comercial, atr\u0103g\u0103tor dar nu \u015fi de atins pentru oricine.\u00a0 Sincer s\u0103 fiu, aparatul foto este \u015fi el o pacoste \u015fi nu o desf\u0103tare de colec\u0163ionar de imagini, cum sus\u0163in unii. Cau\u0163i imagini, unghiuri, lumin\u0103, \u015fi nu rare ori, dai \u00een gropi, la propriu. Doar umbli printre ruine \u015fi, mai ales, cu spatele!<\/p>\n

Odat\u0103 ajuns pe platoul din v\u00e2rful st\u00e2ncii, nu-mi place s\u0103 spun muntelui, nu merge \u00een centrul unui ora\u015f, \u00eencepe deruta. La \u00eenceput umbli \u00eenv\u00e2rtindu-te, oprindu-te, ocolind, s\u0103rind de la un obiectiv la altul, l\u0103s\u00e2nd \u00een pace aparatul foto, c\u0103ut\u00e2nd cele dou\u0103-trei obiective fixate \u00een planul t\u0103u, personal. Obose\u015fti, f\u0103r\u0103 s\u0103 po\u0163i spune c\u0103 e\u015fti mul\u0163umit. A, da!, e\u015fti mul\u0163umit c\u0103 ai ajuns acolo, dar realizezi pe dat\u0103 c\u0103 pentru ceea ce urm\u0103re\u015fti, \u0163i-ar trebui c\u00e2teva zile bune \u015fi nu o scurt\u0103 escal\u0103 \u00een drumul de \u00eentoarcere acas\u0103. \u00cen plus, c\u0103ci nu te aude nimeni, e\u015fti convins c\u0103 odat\u0103 sosit acas\u0103, a\u015fa cum te cuno\u015fti, vei urma f\u0103r\u0103 voie mo\u015ftenirea unchiului Alex \u015fi vei visa la o nou\u0103 oportunitate de a da via\u0163\u0103 neostoitului t\u0103u \u201ddor de duc\u0103\u201d.<\/p>\n

Lucrurile se mai lini\u015ftesc, totu\u015fi, poate de oboseal\u0103, poate de necurmatul alergat al acelor de ceasornic, poate, chiar de setea de a cunoa\u015fte, dar \u015fi de a r\u0103m\u00e2ne cu ceva. \u00cemi aleg dou\u0103 obiective, nu, trei: Parthenonul, Erechtheumul \u015fi Teatrul lui Dyonisos, dup\u0103 cobor\u00e2rea de adio. Ceva, tot auzisem eu c\u00e2te ceva, despre Acropolis, dar nu tot ce ar fi trebuit, sau meritat.<\/p>\n

Parthenonul, ca \u015fi alte ruine de pe mapamond, are o istorie ce se pierde \u00een timp, perioad\u0103 \u00een care a suferit mari distrugeri, cauzate nu at\u00e2t de fenomene naturale, c\u00e2t mai ales de barbaria oamenilor. Reconstruc\u0163ia, poate cea mai important\u0103, \u0163ine tot de v\u00e2rsta de aur a Atenei, din vremea lui Pericle, c\u00e2nd a beneficiat \u015fi de aportul lui Phidias.<\/p>\n

\u00a0Nu \u015ftiu cum o fi ar\u0103t\u00e2nd ast\u0103zi, dup\u0103 aproape de 40 de ani, dar \u00een 1975, \u00eentr-o zi minunat\u0103 de \u00eenceput de septembrie, totul era romantic, \u00een primul \u015fi \u00een primul r\u00e2nd. Am \u00eenconjurat, de nu mai \u015ftiu c\u00e2te ori, impresionantele coloane de marmur\u0103, cu capul aplecat pe spate p\u00e2n\u0103 la o durere greu de suportat, num\u0103r\u00e2nd coloanele fa\u0163adei, spatelui \u015fi lateralelor templului, intr\u00e2nd \u00een spa\u0163iul interior, \u00eempotriva regulilor afi\u015fate, plin \u00eenc\u0103 de resturile lucr\u0103rilor de restaurare \u00eencepute, un adev\u0103rat obstacol pentru amatorii foto. Oprit, cale de multe minute la intrarea \u00een templu, \u00een fa\u0163a celor opt coloane gigantice, bine \u00eenfipte \u00een structura st\u00e2ncoas\u0103\u00a0 a locului, dar lipsite de ceea ce purtaser\u0103\u00a0 pe vremuri pe umerii lor, ast\u0103zi doar profil\u00e2ndu-se triunghiul \u00een ruin\u0103 specific construc\u0163iei.<\/p>\n

Nu, nu este de nasul unui iubitor de frumos, de trecutul \u00een ruin\u0103 al istoriei antice, \u015fi at\u00e2t doar, s\u0103 se hazardeze \u00een prezentarea unor monumente de asemenea anvergur\u0103 \u015fi trecut. Ar fi chiar indecent. Pentru aceasta exist\u0103 profesioni\u015fti, ghizi, albume de art\u0103. Un turist, unul ca mine, poate privi, se poate entuziasma, documenta la repezeal\u0103, \u015fi nimic mai mult. Ba, nu!, s\u0103 p\u0103streze \u00een memorie pl\u0103cerea momentului tr\u0103it.<\/p>\n

Am pomenit de faimosul templu Erechtheum, po\u0163i spune la doi pa\u015fi laterali de latura Parthenonului. \u015etiam c\u0103 voi vedea celebrele coloane de marmur\u0103, \u015fase femei la num\u0103r, sus\u0163in\u00e2nd parc\u0103 acoperi\u015ful unui balcon, Caryatidele. \u015ei le-am v\u0103zut \u015fi admirat, cum spune rom\u00e2nul, p\u00e2n\u0103 la refuz.<\/p>\n

Dac\u0103 te luai dup\u0103 prezentarea scris\u0103 pe o plac\u0103 a marelui Complex Acropolis, puteai lini\u015ftit, s\u0103 n-o cread\u0103 nimeni, s\u0103-\u0163i prelunge\u015fti \u015federea la Atena, pe banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i, \u015fi nu pe diurn\u0103 \u015fi s\u0103 te complaci \u00een postura unui turist f\u0103r\u0103 probleme, f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii. \u00cen plus, la acea vreme, Atena prezenta, neoficial bine\u00een\u0163eles, tenta\u0163ia de a r\u0103m\u00e2ne, \u00een dorin\u0163a de a cunoa\u015fte mai profund \u201dcapitalismul s\u0103lbatec\u201d, dup\u0103 unii, sau \u201dfascina\u0163ia vestului\u201d. Nu mi-am propus s\u0103 le pun \u00een balan\u0163\u0103 din \u201ddor de cas\u0103\u201d, \u015ftiind c\u0103 exista \u015fi reversul problemei, plastic spus \u201ddorul de duc\u0103\u201d, at\u00e2t de prezent \u00een \u201dstatul acas\u0103\u201d.<\/p>\n

Am pornit cu av\u00e2nt la cobor\u00e2\u015f. Mergeam la vale convins c\u0103 de m\u00e2ine voi sim\u0163i sindromul \u201ddorului de ce-ai v\u0103zut\u201d \u015fi dup\u0103 sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi pe panta sud-estic\u0103 a st\u00e2ncii sacre, am v\u0103zut, din spate cum coboram, superbul arc de cerc al tribunei arhaicului teatru, \u00eenchinat lui Dyonisos, teatru folosit \u015fi \u00een prezent pentru spectacole de mare c\u0103utare.<\/p>\n

Privit de sus, amfiteatrul \u015fi scena ofer\u0103 privitorului o priveli\u015fte de nedescris. R\u0103m\u00e2i \u00een expectativ\u0103 \u015fi nu-\u0163i mai vine s\u0103 cobori. Totu\u015fi, o faci. Trebuie s\u0103 te a\u015fezi, s\u0103 te sim\u0163i corp comun cu cei 17000 de spectatori pe care le poate \u00eenghi\u0163i amfiteatrul. M-am a\u015fezat mai \u00een spate, pentru a avea o perspectiv\u0103 mai bun\u0103 asupra scenei, asupra fundalului \u00een ruin\u0103 conservat\u0103 a ceea ce, c\u00e2ndva, a fost sala teatrului. Nu eram singurul spectator, dar eram singurul disciplinat, \u00eenarmat cu r\u0103bdarea spectatorului avizat, care nu f\u0103ceam curse printre r\u00e2ndurile at\u00e2t de judicios cl\u0103dite \u00een trecutul glorios al Eladei.<\/p>\n

\u00a0Am plecat \u00eemplinit oarecum \u00een dorin\u0163ele propuse, n-am luat metroul, n-am c\u0103utat un taxi. Am ajuns la hotel t\u00e2rziu \u00een noapte, fr\u00e2nt. Mi-am propus s\u0103 pornesc de diminea\u0163\u0103 devreme \u00een c\u0103utarea Muzeului de Antichit\u0103\u0163i unde speram s\u0103 v\u0103d cu ochii mei, de aproape, ceva recuperat din marea Egee, un bronz, incredibil conservat \u00een apa s\u0103rat\u0103 a m\u0103rii, \u201dun copil c\u0103lare\u201d, \u00een m\u0103rime natural\u0103. N-a fost a\u015fa, diminea\u0163a m-am trezit greu, cu o febr\u0103 muscular\u0103 feroce, \u015fi am ales prelungirea odihnei \u00een patul camerei de hotel din Pia\u0163a Omonia. A urmat cursa la aeroport, cu un taxi Ford, se pare, cu regretul c\u0103 nu s-a nimerit o Dacie. Zona era prea central\u0103\u2026<\/p>\n

Zborul lin, cu o tav\u0103 copios \u00eenc\u0103rcat\u0103, inclus\u0103 \u00een bilet, din care am ales doar o cafea. \u00cencepuse s\u0103 intre \u00een func\u0163iune \u201ddorul de cas\u0103\u201d\u2026<\/p>\n

Daris Basarab alis Boris David<\/p>\n

24 septembrie 2013<\/p>\n

www.darisbasarab.com<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bucure\u015fti<\/p>\n

Va urma:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

II T A N Z A N I A 1 9 7 5 \u00a0 \u00a01 – Boris 2 – Nicu\u015for [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15505","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15505","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15505"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15505\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15508,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15505\/revisions\/15508"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15505"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15505"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15505"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}