{"id":15522,"date":"2013-09-28T05:48:58","date_gmt":"2013-09-28T05:48:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15522"},"modified":"2013-09-28T09:34:20","modified_gmt":"2013-09-28T09:34:20","slug":"vavila-popovici-fericire-vs-nefericire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/09\/28\/vavila-popovici-fericire-vs-nefericire\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Fericire vs. Nefericire"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNefericirea este pretutindenea, dar si fericirea, de asemenea.\u201d <\/em>\u2013 Voltaire<\/p>\n

Fericirea<\/em> este starea de mul\u021bumire a sufletului, definit\u0103 ca sens \u0219i scop al vie\u021bii; nefericirea sau nenorocirea este starea de suferin\u021b\u0103. \u00a0Fericirea trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca o r\u0103splat\u0103 a unei activit\u0103\u021bi, f\u0103cut\u0103 cu un scop nobil \u0219i av\u00e2nd un caracter virtuos. Domnul nostru Iisus Hristos a v\u0103zut nenorocirile oamenilor \u0219i posibilit\u0103\u021bile \u00een\u0103l\u021b\u0103rii lor \u0219i a rostit o predic\u0103 pe Muntele \u00a0Fericirilor, care \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 puterea \u00een zilele noastre. Cuvintele au fost rostite nu numai pentru aceia care cred, ci pentru \u00eentreaga omenire. I-a numit ferici\u021bi pe to\u021bi aceia care\u00a0 primesc lumina \u00een via\u021ba lor, adic\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219esc fapte bune \u0219i drepte.<\/p>\n

Fericirea nu const\u0103 \u00een satisfac\u021bie, \u00een joc sau \u00een glum\u0103. Ar fi de neconceput ca via\u021ba noastr\u0103 s\u0103 fie un joc, o glum\u0103, iar osteneala \u0219i suferin\u021ba vie\u021bii s\u0103 aib\u0103 ca scop numai jocul. Avem nevoie de recrea\u021bie, de joc, fiindc\u0103 nu putem lucra \u00een continuu, dar recrea\u021bia nu poate fi un scop \u0219i nu trebuie s\u0103 devin\u0103 obi\u0219nuin\u021b\u0103. De aceea, via\u021ba fericit\u0103 pare a fi o via\u021b\u0103 conform\u0103 virtu\u021bii, \u00eensemn\u00e2nd o via\u021b\u0103 de munc\u0103 serioas\u0103. \u00cen \u201eBanchetul \u0219i alte dialoguri\u201d<\/em> \u2013 se spune c\u0103 Platon a v\u0103zut pe cineva juc\u00e2nd zaruri \u0219i l-a certat. Persoana dezvinov\u0103\u021bindu-se, i-a spus c\u0103 joac\u0103 pe nimica toat\u0103. Platon i-a replicat: \u201eDar obi\u0219nuin\u021ba nu-i o nimica toat\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Eu cred c\u0103 fericirea umbl\u0103 ca un \u00eenger printre noi, aleg\u00e2ndu-\u0219i un timp \u0219i un spa\u021biu \u00een care s\u0103-\u0219i poat\u0103 \u00eentinde aripile pentru a se odihni. Intr\u0103 sub aripile sale numai cei ce se str\u0103duiesc. \u0218i mai cred c\u0103 numai cel care a sim\u021bit o mare nefericire poate c\u0103uta persuasiv \u0219i poate aprecia mai mult c\u0103ldura aripilor fericirii, intensitatea adev\u0103rat\u0103 a clipelor. Fericirea nu poate fi atins\u0103 f\u0103r\u0103 iubire \u0219i avem nevoie de fericire!<\/p>\n

Vie\u021bile ne sunt diferite, dar ele pot fi oarecum etajate \u2013 vie\u021bi simple, mai pu\u021bin simple, mai complexe etc., cu grade corespunz\u0103toare de fericire. Pentru un om simplu via\u021ba se rezum\u0103 doar la c\u00e2teva preten\u021bii. Dac\u0103 omul st\u0103 \u00een expectativ\u0103 a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 i le ofere via\u021ba, va fi nefericit. Dac\u0103 va lupta pentru acele preten\u021bii \u0219i dac\u0103 le va ob\u021bine, va fi fericit. Omul a c\u0103rui via\u021b\u0103 este mai complex\u0103, are preten\u021bii mai mari; dac\u0103 lupt\u0103 pentru ele \u0219i le ob\u021bine, va fi fericit, iar dac\u0103 ele solicit\u0103 eforturi care dep\u0103\u0219esc putin\u021ba omului, nu va putea atinge fericirea \u0219i se va considera, la r\u00e2ndu-i, un om nefericit. Scriitorul \u0219i filozoful indian Rabindranath Tagore (1861-1941) spunea, cu privire la aceasta, c\u0103 \u201eeste foarte simplu s\u0103 fii fericit, dar este foarte greu s\u0103 fii simplu\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen crosul nostru dup\u0103 fericire avem nevoie de curaj. \u00cen exces, p\u00e2n\u0103 la uitarea de sine, curajul poate duce la nefiin\u021b\u0103, spunea filozoful german Arthur Schopenhauer. Deci, \u00een via\u021b\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 curaj, avem nevoie \u0219i de pruden\u021b\u0103, iar \u201eo pruden\u021b\u0103 exagerat\u0103 \u00eenseamn\u0103 la\u0219itate\u201d.<\/em><\/p>\n

Scriitorul, filozoful rom\u00e2n Emil Cioran, despre care jurnalistul elve\u021bian Francois Bondy spunea c\u0103 a fost de o \u201esinceritate \u0219i luciditate frapant\u0103\u201d,<\/em> considera c\u0103 \u201evia\u021ba este suportabil\u0103 numai pentru c\u0103 nu mergem p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201d. <\/em>G\u00e2ndea c\u0103 prin moarte suntem absolvi\u021bi de alte fe\u021be ale nefericirii \u0219i murim sper\u00e2nd \u00een fericire\u2026 Mi-a pl\u0103cut comentariul g\u00e2nditorului Constantin Noica pe care l-a f\u0103cut personajului din Zorba grecul<\/em>, un film despre inadaptare uman\u0103, despre semnifica\u021biile vie\u021bii: \u201eZorba \u0219tie s\u0103 se desprind\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103tor de toate, dar nu \u0219tie \u00een ce s\u0103 se prind\u0103, a\u0219a cum nu \u0219tie c\u0103 sunt lucruri mai mari, care-l cuprind. Va c\u0103dea fr\u00e2nt de oboseal\u0103, la cap\u0103tul dansului. \u0218i va exclama: \u00abvoiam s\u0103 uit ceva!\u00bb \u00cen timp ce lumea aceasta nu e de uitat, ci e de luat \u00een bra\u021be\u201d. <\/em>Este o lec\u021bie pentru cei descuraja\u021bi.<\/p>\n

Filozoful englez Thomas Hobbes (1588-1679) a vorbit despre condi\u021biile naturale ale oamenilor, referindu-se la fericire \u2013 nefericire, precum \u0219i despre treapta ei cea mai de jos\u00a0\u2013 mizeria. Remarca lui era c\u0103 natura a f\u0103cut oamenii, \u00een ansamblu desigur, egali cu privire la facult\u0103\u021bile corpului \u0219i ale min\u021bii. Exemplifica prin faptul c\u0103 un om slab poate \u00eenvinge sau poate chiar s\u0103 omoare pe cel puternic, fie printr-o uneltire secret\u0103, fie printr-o unire cu al\u021bii care sunt \u00een acela\u0219i pericol ca \u0219i el. \u00cen ceea ce prive\u0219te facult\u0103\u021bile mintale considera c\u0103 \u00a0exist\u0103 o dib\u0103cie a cuvintelor \u2013 dar \u0219i a faptelor, cred!\u00a0\u2013 pe care pu\u021bini oameni o au \u0219i o folosesc \u0219i cu care pot fi ademeni\u021bi ceilal\u021bi. Oricum, el pornea de la aceast\u0103 egalitate a oamenilor care poate determina egalitatea \u00een atingerea \u021belurilor noastre. Prin urmare, dac\u0103 doi oameni doresc acela\u0219i lucru, de care nu se pot bucura am\u00e2ndoi, devin du\u0219mani, unul \u00eencearc\u0103 s\u0103 distrug\u0103 pe cel\u0103lalt sau s\u0103-l subjuge. Ne\u00eencrederea unuia fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt cre\u0219te \u0219i pune \u00een ac\u021biune for\u021ba sau \u00een\u0219el\u0103ciunea pentru a st\u0103p\u00e2ni c\u00e2t poate, p\u00e2n\u0103 apare o alt\u0103 for\u021b\u0103 care \u00eel pune pe acesta \u00een primejdie. \u0218i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

\u00cen natura omului g\u0103sim trei cauze principale de conflict: mai \u00eent\u00e2i concuren\u021ba, \u00een al doilea r\u00e2nd ne\u00eencrederea, \u00een al treilea r\u00e2nd, gloria. Prima face pe om s\u0103 dea n\u0103val\u0103 pentru c\u00e2\u0219tig, a doua pentru siguran\u021b\u0103, a treia, pentru reputa\u021bie. Fizicianul francez Jean Augustin Fresnel (1788-1827) constata, ne spune Petre \u021au\u021bea, prezen\u021ba legii efortului minim \u00een procesele naturale, deci a unei ordini ra\u021bionale universale, Nietsche\u00a0 fiind de alt\u0103 p\u0103rere \u0219i anume c\u0103 \u201etotul este haos\u2026\u201d,<\/em> \u00een sensul \u201elipsei ordinei, armoniei, \u00een\u021belepciunii \u0219i frumuse\u021bii\u201d.<\/em> Nietzsche, cel care dorea o lume f\u0103r\u0103 nici o sanc\u021biune divin\u0103, un om superior, cu \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d.<\/em> \u00cei era team\u0103 probabil de pedeaps\u0103, sim\u021bea c\u0103 nu o va putea suporta, fiind prea slab, toat\u0103 via\u021ba fiind un om bolnav.<\/p>\n

N-ar trebui s\u0103 uit\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 mai presus de toate lucrurile se afl\u0103 Divinitatea \u0219i legea ei este legea Binelui, c\u0103 am fost crea\u021bi pentru a fi ferici\u021bi \u0219i pentru a lupta la \u00eenl\u0103turarea dezordinii, haosul ivit, prostiei \u0219i ur\u00e2tului.<\/p>\n

Despre violen\u021b\u0103 am mai scris. Unii spun c\u0103 este r\u0103utatea genetic\u0103 care trebuie st\u0103p\u00e2nit\u0103 prin voin\u021b\u0103 \u0219i prin educa\u021bie. Dar, se pare c\u0103 \u00een acest secol \u00een care am intrat, oamenii gr\u0103bi\u021bi, obseda\u021bi de prea rapida trecere a timpului, nu mai vor s\u0103 \u021bin\u0103 cont nici de voin\u021b\u0103 \u2013 cea care poate regla comportamentul verbal sau fizic \u2013, nici de echilibrul necesar, nici de calm, pentru a se comporta demn, s\u0103 ajung\u0103 la lini\u0219te \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 fericirea. Fericirea este ca trupul unei zei\u021be, unii crez\u00e2nd c\u0103 nu poate fi cuprins. Dar \u00eel putem atinge \u0219i ca s\u0103-l putem atinge, trebuie s\u0103 vrem s\u0103 ajungem la ea, nu s-o distrugem, ci s-o vener\u0103m.<\/p>\n

Observ\u0103m cum o stare de conflict permanent, de agresivitate s-a instalat \u00een lume. \u0218i nu de acum, ci mai demult, dar\u00a0amplificat\u0103 ast\u0103zi \u0219i practicat\u0103 f\u0103r\u0103 limite, ca \u0219i cum ar fi un drept dob\u00e2ndit al libert\u0103\u021bii. Se dore\u0219te\u00a0a se urma diploma\u021bia lui Machiavelli, admi\u021b\u00e2nd folosirea oric\u0103ror mijloace \u00een via\u021ba noastr\u0103, \u00een politic\u0103, pentru atingerea scopului propus, precum vicle\u0219ugul, minciuna, lipsa de scrupule, sfor\u0103ria, tr\u0103darea, coruperea etc. Iscusin\u021ba ne-a determinat s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u0219i alte mijloace, tot machiavelice, g\u00e2ndurile noastre legate de r\u0103u, ur\u0103, orgoliu, care duc toate la nefericirea omului. \u0218i istoria \u00ee\u0219i scrie \u00een acest mod paginile\u2026 Cine face istoria? Oamenii mari \u2013 conduc\u0103torii\u00a0\u2013 sau masele de oameni care acord\u0103 \u00eencredere unor personalit\u0103\u021bi pentru a le expune interesele?\u00a0 Eseistul, filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea afirma c\u0103 \u201emasele pot fi \u00een\u0219elate \u00een istorie\u201d. <\/em>Dar, zic, mare p\u0103cat pentru cei care s\u0103v\u00e2r\u0219esc o astfel f\u0103r\u0103delege!<\/p>\n

Violen\u021ba se poate amplifica precum undele unei pietre aruncate \u00een ap\u0103, \u00een familie, \u00een societate \u0219i poate duce chiar la r\u0103zboi. Am cunoscut acest aspect al violen\u021bei \u00een anii nu foarte \u00eendep\u0103rta\u021bi ai confrunt\u0103rilor \u015fi atrocit\u0103\u0163ilor mondiale din secolul trecut, c\u00e2t \u015fi \u00een ideologiile regimurilor extremiste totalitare care au promovat cu fervoare lupta omului contra omului \u015fi implicit contra lui Dumnezeu. \u00cen asemenea condi\u021bii nu exist\u0103 loc pentru s\u00e2rguin\u021b\u0103, timp pentru a ne concentra asupra unui scop nobil, ci este o continu\u0103 team\u0103 \u0219i pericol de moarte. No\u021biunile de dreptate \u0219i nedreptate, justi\u021bie \u0219i injusti\u021bie nu-\u0219i g\u0103sesc locul \u0219i forma potrivit\u0103, sunt complet distorsionate.<\/p>\n

Solu\u021bia pentru a ne priva de violen\u021b\u0103, cred c\u0103 poate fi numai \u00eentoarcerea fe\u021bei c\u0103tre \u00een\u0163elepciune, bl\u00e2nde\u0163e \u0219i iubire. Aceste nobile sim\u021biri sunt opuse violen\u021bei, prostiei, urii. Refuz s\u0103 cred c\u0103 s\u0103r\u0103cia poate scuza formele violen\u021bei. Obezitatea violen\u021bei este alarmant\u0103! S\u0103r\u0103cia poate motiva nemul\u021bumirea, nefericirea, dar nu poate scuza actul violen\u021bei. Nu cred, c\u0103 bun\u0103starea conteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, ci st\u0103p\u00e2nirea de sine, educa\u021bia, civiliza\u021bia, respectul fa\u021b\u0103 de tine \u00eensu\u021bi \u0219i fa\u021b\u0103 de cel de l\u00e2ng\u0103 tine. De asemenea, dup\u0103 umila mea p\u0103rere, nu este suficient\u0103 analiza \u0219i recunoa\u0219terea acestei boli a societ\u0103\u021bii, poate chiar a fiec\u0103ruia dintre noi, ci, \u0219i luarea de atitudine, at\u00e2t personal\u0103 c\u00e2t \u0219i colectiv\u0103. A\u0219a este \u00een via\u021b\u0103! Orice lupt\u0103 \u00eenceput\u0103 are cruzimea ei.\u00a0Omul care nu respect\u0103 legile \u0219i nu \u021bine seam\u0103 de bunul sim\u021b, nu trebuie pedepsit? Un conduc\u0103tor \u0219i un regim totalitar care \u00ee\u0219i ucide proprii fii, folose\u0219te arme de distrugere \u00een mas\u0103, nu trebuie pedepsit? Alegerea pedepsei \u021bine de strategia folosit\u0103 cu inteligen\u021b\u0103. R\u0103zboaiele mari ale vie\u021bii noastre, dar \u0219i ale popoarelor, au fost c\u00e2\u0219tigate cu inteligen\u021b\u0103 \u0219i prezen\u021b\u0103 de spirit \u00een momentele cheie ale luptei. Strategia trebuie s\u0103 con\u021bin\u0103 \u0219i perspectiva, acea art\u0103 de a privi dincolo de lupt\u0103, de a intui dac\u0103 vei putea\u00a0 atinge scopul pe care l-ai avut \u00een vedere la pornirea luptei.<\/p>\n

O victorie \u00eempotriva instinctelor, a primitivismului existent \u00eenc\u0103 la unii oameni, un \u00eendemn pentru respectarea regulilor de convie\u021buire social\u0103, ar fi de dorit \u0219i ne-ar face ferici\u021bi. Ar trebui s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 fim mai buni, lipsi\u021bi de orgoliu, mai iubitori unii fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, con\u0219tientiz\u00e2nd scurtimea \u0219i valoarea acestei vie\u021bi. Ar trebui\u2026 \u0218i totu\u0219i, cu toate derap\u0103rile, se pare c\u0103 balan\u021ba tinde, cu timpul s\u0103 se men\u021bin\u0103 \u00eentr-o oarecare stare de echilibru. Un economist britanic \u0219i filozof al fericirii a consemnat c\u0103 \u201e\u00een medie, oamenii nu sunt mai ferici\u021bi \u00een ziua de ast\u0103zi dec\u00e2t erau, de exemplu, cu 50 de ani \u00een urm\u0103\u201d.<\/em> Am putea spune c\u0103, \u00een acest moment, nefericirea \u00ee\u0219i arat\u0103 din nou chipul, depresia cresc\u00e2nd \u00een ultimele decenii, \u00een special \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Emo\u021bia, satisfac\u021bia pe care ar trebui s\u0103 o provoace starea de fericire nu mai este tr\u0103it\u0103 la intensitatea de odinioar\u0103, ca \u0219i cum hotarul dintre fericire \u0219i nefericire s-ar fi \u00eengustat.<\/p>\n

Unii oameni doresc pacea, le este fric\u0103 de moarte, \u00ee\u0219i doresc o via\u021b\u0103 lini\u0219tit\u0103 \u0219i sper\u0103 a fi ferici\u021bi. Ra\u021biunea le sugereaz\u0103 elementele favorabile p\u0103cii, oamenii ajung\u00e2nd de multe ori la \u00een\u021belegere. Astfel, negocierile diploma\u021biei sunt \u00eentotdeauna preferabile r\u0103zboiului. Dar, s\u0103 amintim spusele filozofului german G.W.F. Hegel, reprezentantul idealismului \u00een filozofia secolului al XIX-lea, despre \u201e\u0219iretenia ra\u021biunii\u201d<\/em>\u00a0\u2013 sofism caracteristic epocii \u00een care tr\u0103im acum \u0219i care nu trebuie neglijat. Negocierile \u00eendelungate s-au dovedit \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri a fi un c\u00e2\u0219tig de timp pentru una dintre p\u0103r\u021bi \u0219i pierdere pentru alta. Rareori ele au dus la echilibrul mult dorit.<\/p>\n

Orice om trebuie s\u0103 caute pacea at\u00e2t timp c\u00e2t are speran\u021ba de a o ob\u021bine, dar, c\u00e2nd nu o poate ob\u021bine, din multe complicate cauze, s\u0103 caute s\u0103 foloseasc\u0103 toate avantajele r\u0103zboiului, pentru ca \u00een final, r\u0103zboiul s\u0103-\u0219i defineasc\u0103 utilitatea, s\u0103 duc\u0103 pa\u0219ii spre armonie, spre lumin\u0103. R\u0103zboiul este mereu justificat ca mijloc de reinstaurare a p\u0103cii, dar exist\u0103 riscul ca el s\u0103 se poat\u0103 prelungi, iar distrugerile pot s\u0103 nu mai justifice scopul. Sunt unii care consider\u0103 justificarea r\u0103zboiului ca readuc\u0103tor al \u00een\u021belegerii \u0219i p\u0103cii ca fiind f\u0103\u021b\u0103rnicie, al\u021bii \u2013 o form\u0103 de utopie. Cu alte cuvinte, dreptul de a ac\u021biona r\u0103zboinic se poate ob\u021bine, dar c\u00e2t de drept este acel r\u0103zboi, este a cugeta. R\u0103zboiul ar putea fi justificat \u00een m\u0103sura \u00een care ar evita o catastrof\u0103 global\u0103, fiindc\u0103, violen\u021ba atrage o foarte mare violen\u021b\u0103, pun\u00e2nd \u00een pericol \u00eentreaga planet\u0103. \u00a0Amintesc r\u0103spunsul lui Einstein la \u00eentrebarea cum va fi al treilea r\u0103zboi mondial: \u201eNu \u0219tiu cum va fi al treilea r\u0103zboi mondial, dar \u00een al patrulea, sigur, lumea se va lupta cu be\u021bele!\u201d <\/em>R\u0103spunsul este oarecum cinic, dar poate avea mult adev\u0103r.<\/p>\n

\u0218i \u00eenchei cu \u00een\u021beleptele cuvinte: \u201edac\u0103 ideile sunt chemate s\u0103 explice f\u0103r\u0103 s\u0103 conving\u0103, miturile sunt chemate s\u0103 conving\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 explice\u201d, <\/em>mitul, considerat de scriitorul, istoric al religiilor Mircea Eliade, fiind \u201eexpresia unui mesaj codat c\u0103ruia trebuie s\u0103-i g\u0103sim cheia de decodare\u201d. <\/em><\/p>\n

Vavila Popovici<\/em><\/p>\n

\u00a0 Raleigh, Carolina de Nord, SUA<\/em><\/p>\n

Convorbiri \u2013 Vavila Popovici<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNefericirea este pretutindenea, dar si fericirea, de asemenea.\u201d \u2013 Voltaire Fericirea este starea de mul\u021bumire a sufletului, definit\u0103 ca sens [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-15522","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15522"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15522\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15525,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15522\/revisions\/15525"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}