{"id":15672,"date":"2013-10-06T20:04:58","date_gmt":"2013-10-06T20:04:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15672"},"modified":"2013-10-06T20:04:58","modified_gmt":"2013-10-06T20:04:58","slug":"vavila-popovici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/10\/06\/vavila-popovici\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Gestul lipsit de demnitate \u2013 Reprimarea vie\u021bii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em><\/em><\/em>\u201eSinuciderea este cea mai imoral\u0103 dintre crime\u201d \u2013 <\/em>Massimo Bontempelli\u00a0 <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Ast\u0103zi 27 sept. 2013 citesc \u00een ziare despre c\u00e2teva sinucideri: \u201e<\/em>Tragedie! O t\u00e2n\u0103r\u0103 de 15 ani s-a sp\u00e2nzurat la marginea municipiului Boto\u0219ani…<\/a>\u201d, \u201eO fat\u0103 de 15 ani din V\u00e2lcea s-a aruncat \u00een fa\u0163a trenului\u201d, \u201eUn b\u0103rbat tocmai s-a aruncat \u00een cap de la etajul 17 al unui hotel, \u00een buricul Bucure\u015ftilor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 SINUCIDEREA – un gest tragic, lipsit de demnitate, o dovad\u0103 de sl\u0103biciune a celor care-l s\u0103v\u00e2r\u0219esc. Explicarea gestului, existent \u00eenc\u0103 din timpuri str\u0103vechi \u0219i care se perpetueaz\u0103 \u0219i \u00een timpurile noastre, a fost \u00eencercat\u0103 de psihologi, psihiatrii, neurologi, filozofi, scriitori. Este tra\u00adgic, deoarece se datoreaz\u0103 unei crize personale acute. Omul este dintr-o dat\u0103 rupt de temeiul Divin, nu mai crede \u00een existen\u021ba Creatorului sau nu a crezut niciodat\u0103, se simte p\u0103r\u0103sit de to\u021bi cei din jur. \u0218i-a distrus singur religiozitatea sufletului, a rupt leg\u0103turile cu cei apropia\u021bi, s-a \u00eenstr\u0103inat. Motiva\u021biile atribuite de obi\u00adcei sinuciderii (s\u0103r\u0103cia, patologia psihic\u0103, gelozia, be\u021bia, suferin\u021bele trupe\u0219ti etc.) pot fi uneori reale, dar pot fi \u0219i autoinduse de persoana respectiv\u0103, eului s\u0103u. Adev\u0103ratele r\u0103d\u0103cini ale sinuciderii nu constau \u00een dificult\u0103\u021bile vie\u021bii, ci sunt datorate faptului c\u0103 oamenii nu cunosc scopul vie\u021bii lor, pentru a da la o parte greut\u0103\u021bile reale sau imaginare. Lipsa moralit\u0103\u021bii duce la s\u0103v\u00e2r\u0219irea acestui fapt reprobabil \u2013 sinuciderea, atunci c\u00e2nd nu se face diferen\u021bierea inten\u021biilor, deciziilor, ac\u021biunilor bune de cele rele, ele \u00eentotdeauna afl\u00e2ndu-se al\u0103turate. Cum s-ar \u00een\u021belege, de exemplu, curajul, puterea, dac\u0103 la\u0219itatea, sl\u0103biciunea nu ar sta al\u0103turi de ele? De fiecare dat\u0103 \u00eens\u0103, c\u00e2nd se face alegerea – fiindc\u0103 avem libertatea de a hot\u0103r\u00ee singuri \u2013 ea trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een spirit moral. S\u0103 alegem ce este demn fiin\u021bei noastre umane, fiindc\u0103 ceea ce este bine, demn, dorit, moral produce bucurie, mul\u021bumire. Ne \u00eentreb\u0103m, pe bun\u0103 dreptate, de ce aceast\u0103 team\u0103, \u00een special a unor tineri, asupra viitorului, team\u0103 ce-i \u00eempinge la consumul de droguri \u0219i reprimarea vie\u021bii? De ce atunci c\u00e2nd\u00a0 g\u00e2ndim asupra viitorului, nu \u00eentoarcem pentru o clip\u0103 fa\u021ba spre trecut, spre lupta, puterea mo\u0219ilor, str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri? Au avut ei condi\u021bii mai bune de via\u021b\u0103? De cele mai multe ori, nu! Dar au avut curajul s\u0103 lupte cu greut\u0103\u021bile ei. Nu le-a lipsit dragostea de via\u021b\u0103, i-au f\u0103cut loc \u00een inimile lor. \u0218i-apoi, tr\u0103im \u00eentre oameni, primim lovituri, putem c\u0103dea, ne putem r\u0103ni, dar trebuie s\u0103 avem puterea de a ne ridica, de a ne vindeca, de a merge mai departe!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am citit c\u0103 \u00eentr-una din universit\u0103\u021bile unui stat din America, la o investigare am\u0103nun\u021bit\u0103 a studen\u021bilor care au \u00een\u00adcercat s\u0103 se sinucid\u0103, s-a constatat c\u0103 \u201e85% nu aveau nici un scop \u00een via\u021b\u0103, cu toate c\u0103 urmau studiul; 93% din ei erau s\u0103n\u0103\u00adto\u0219i fizic \u0219i psihic, aveau condi\u021bii bune de trai, se \u00een\u021bele\u00adgeau bine cu familia, participau activ la via\u021ba ob\u0219teasc\u0103 \u0219i aveau toate motivele s\u0103 fie mul\u021bumi\u021bi de rezultatele \u0219colare\u201d<\/em> \u0219i c\u0103, spune psihiatrul vienez Viktor Frankl (1905-1997) \u2013 autorul – \u201enici nu se pu\u00adnea problema nevoilor nesatisf\u0103cute\u201d.<\/em> Pun\u00e2ndu-\u0219i \u00eentrebarea: ce a putut atunci s\u0103 de\u00adtermine o persoan\u0103, mul\u021bumit\u0103 de via\u021b\u0103, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 se si\u00adnucid\u0103? R\u0103spunde: \u201eNecunoa\u0219terea sensului vie\u021bii\u201d,<\/em> dorin\u021ba fireasc\u0103 pentru via\u021b\u0103 fiind \u00eenlocuit\u0103 cu atrac\u021bia pentru moarte, prin atingerea nivelului maxim de sin\u00adgur\u0103tate interioar\u0103, disperare, triste\u021be. Considerat \u201eprofetul sensului vie\u021bii\u201d, Frankl a fost preocupat de valoarea sensului ei, consider\u00e2nd c\u0103 voin\u021ba de a g\u0103si \u0219i de a da un sens vie\u021bii, este for\u021ba motrice primordial\u0103 a omului. La cei 13 ani ai s\u0103i, c\u00e2nd profesorul de chimie a afirmat c\u0103 \u201evia\u021ba nu este altceva dec\u00e2t un proces de ardere\u201d,<\/em> a s\u0103rit \u00een picioare \u0219i i-a spus: \u00a0\u201eDomnule profesor, dac\u0103 via\u021ba nu este altceva dec\u00e2t un proces de ardere, atunci care mai este sensul ei?!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103c\u00e2nd o scurt\u0103 incursiune \u00een filozofie, voi aminti sumar felul \u00een care au privit diver\u0219i filozofi, acest mare p\u0103cat al sinuciderii. \u201eAtenieni, striga Socrate, nu este at\u00e2t de greu s\u0103 scapi de moarte, c\u00e2t este s\u0103 fugi de p\u0103cat, c\u0103ci acesta alearg\u0103 mai iute ca moartea!\u201d<\/em> Tot el spunea: \u201eCu c\u00e2t va fi mai mult\u0103 necredin\u021b\u0103 dec\u00e2t credin\u021b\u0103, cu at\u00e2t va fi mai mult\u0103 neexisten\u021b\u0103 dec\u00e2t existen\u021b\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful stoic roman Seneca spunea: \u201eChibzuie\u0219te cum ai putea s\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219ti cu sufletul \u00eemp\u0103cat o via\u021b\u0103 pe care mul\u021bi o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u0219i de care se \u021bin precum cei ce sunt fura\u021bi de \u0219uvoiul apei se aga\u021b\u0103 de buruieni \u0219i de pietre\u2026 Cei mai mul\u021bi se zbat neputincio\u0219i \u00eentre frica mor\u021bii \u0219i chinurile vie\u021bii; nu vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i nu \u0219tiu s\u0103 moar\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful grec Epictet sf\u0103tuia ca la orice ademenire exterioar\u0103 s\u0103 r\u0103spundem cu o virtute interioar\u0103, fiindc\u0103 greut\u0103\u021bi ale vie\u021bii \u00eent\u00e2lnim la tot pasul, dar trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u0219i s\u0103 g\u0103sim for\u021ba interioar\u0103 cu care s\u0103 le \u021binem piept, c\u0103ci \u201efericirea se ob\u021bine cu voin\u021b\u0103\u201d. <\/em>El considera c\u0103 judecata pe care trebuie s\u0103 ne-o form\u0103m pe parcursul vie\u021bii, ne va face s\u0103 ne ab\u021binem de la anumite lucruri, ac\u021biuni, s\u0103 fim binevoitori cu semenii \u0219i s\u0103 ascult\u0103m de poruncile divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103ratul roman, filozoful Marcu Aureliu sf\u0103tuia s\u0103 nu spunem niciodat\u0103:\u00a0 \u201enenorocitul de mine\u201d<\/em>, ci s\u0103 r\u0103m\u00e2nem senini, nici \u201e\u00eencovoia\u021bi de prezent \u0219i nici nelini\u0219ti\u021bi din cauza viitorului\u201d<\/em>. De aceea religia ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd ne apas\u0103 grijile prea tare, c\u00e2nd sim\u021bim c\u0103 nu le mai putem duce \u00een spate, s\u0103 le l\u0103s\u0103m \u00een seama lui Dumnezeu: \u201eNu v\u0103 \u00eengrijora\u0163i de nimic<\/em><\/strong>; ci, \u00een orice lucru, aduce\u0163i cererile voastre la cuno\u015ftin\u0163a lui Dumnezeu, prin<\/em> rug\u0103ciuni \u015fi cereri, cu mul\u0163umiri<\/em><\/strong>.\u00a0<\/em>\u201d (Filipeni 4:6)<\/p>\n

\u00a0 Filozoful francez Ren\u00e9 Descartes, \u00eentr-o frumoas\u0103 scrisoare adresat\u0103 Principesei Elisabeta, \u00een 1645, explica cum un om poate s\u0103 devin\u0103 mul\u021bumit cu el \u00eensu\u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u0219tepte nimic din alt\u0103 parte, observ\u00e2nd doar ni\u0219te lucruri: \u201eDac\u0103 noi facem \u00eentotdeauna ceea ce dicteaz\u0103 ra\u021biunea noastr\u0103, nu vom avea niciodat\u0103 un subiect de remu\u0219care, chiar dac\u0103 evenimentele ne-ar ar\u0103ta dup\u0103 aceea c\u0103 ne-am \u00een\u0219elat, fiindc\u0103 nu a fost din gre\u0219eala noastr\u0103.[\u2026] \u00cen plus, nici nu este necesar ca ra\u021biunea noastr\u0103 s\u0103 nu se \u00een\u0219ele, este de-ajuns con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 s\u0103 ne arate c\u0103 nu ne-au lipsit niciodat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea \u0219i virtutea de a executa toate lucrurile pe care le-am judecat a fi cele mai bune, \u0219i \u00een acest fel virtutea singur\u0103 este suficient\u0103 pentru a ne face ferici\u021bi \u00een via\u021ba aceasta \u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spinoza, filozof evreu-olandez, spunea: \u201eC\u00e2nd sufletul se bucur\u0103 de dragostea divin\u0103, altfel spus de beatitudine, el are puterea de a se \u00eenfr\u00e2na apetiturilor rele. \u0218i cum puterea omului const\u0103 \u00een inteligen\u021b\u0103, nimeni nu se bucur\u0103 de beatitudine fiindc\u0103 el \u0219i-a \u00eenfr\u00e2nat afec\u021biunile, dar din contra, puterea de a-\u0219i \u00eenfr\u00e2na afec\u021biunile, na\u0219te din beatitudinea \u00eens\u0103\u0219i\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful german Immanuel Kant sus\u021binea c\u0103 virtutea de care are nevoie fiecare om \u00een luarea deciziilor sale, poate fi dob\u00e2ndit\u0103, c\u0103ci moralitatea omului nu ar fi virtute, dac\u0103 nu ar triumfa \u00een lupta cu \u00eenclin\u0103rile contrare. C\u00e2t prive\u0219te caracterul omului, Kant afirma: \u201eNu import\u0103 ceea ce face natura din om, ci ceea ce el \u00eensu\u0219i face din sine\u2026[\u2026] Legea moral\u0103 \u00eemi dezv\u0103luie o via\u021b\u0103 independent\u0103 de animalitate \u0219i chiar de toat\u0103 lumea sim\u021burilor, cel pu\u021bin c\u00e2t se cunoa\u0219te din scopul statornicit existen\u021bei mele prin aceast\u0103 lege, scop care nu se opre\u0219te la condi\u021biunile \u0219i hotarele acestei vie\u021bi, ci care se \u00eentinde spre infinit.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Johann Gottlieb Fichte, p\u0103rintele idealismului german, \u00een cartea sa Menirea omului,<\/em> afirm\u0103 c\u0103 binele este scopul vie\u021bii noastre terestre, pe care ni-l prescrie ra\u021biunea: \u201eO, el poate fi \u00eendeplinit \u00een via\u021b\u0103 \u0219i prin via\u021b\u0103, c\u0103ci ra\u021biunea \u00eemi porunce\u0219te s\u0103 tr\u0103iesc; el poate fi \u00eendeplinit, c\u0103ci \u2013 eu exist!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful G.W.F. Hegel, figur\u0103 major\u0103 a idealismului german, ne aminte\u0219te c\u0103 omul se deosebe\u0219te de animal prin g\u00e2ndire \u0219i are religie fiindc\u0103 g\u00e2nde\u0219te, dar spune el, \u201ereligia si moralitatea trebuie s\u0103 fie date omului \u0219i pe calea sentimentului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful german Arthur Schopenhauer, cunoscut prin teoria sa asupra primatului voin\u021bei<\/em>, \u00ee\u0219i \u00eencepe cartea Via\u021ba, iubirea \u0219i moartea <\/em>cu cuvintele: \u201eVoin\u021ba de a tr\u0103i este singura expresie a existen\u021bei \u00eens\u0103\u0219i a universului\u201d. <\/em>Atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 \u201eorice om are nevoie de griji, dureri ori mizerie dup\u0103 cum corabia are nevoie de \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103, spre a merge drept \u0219i sigur\u201d.<\/em> Vorbe\u0219te de suferin\u021ba fizic\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de suferin\u021ba moral\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 ele se pot anihila, \u00een timp ce \u201eo durere moral\u0103 violent\u0103 devine idee ce pune st\u0103p\u00e2nire pe spirit. Dac\u0103 amintirea dureroas\u0103 ajunge s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 individul, atunci natura \u00eengrozit\u0103 se scufund\u0103 \u00een nebunie\u201d. <\/em>A\u0219a s-ar explica st\u0103rile depresive care duc la sinucidere, \u201eca manifestare exterioar\u0103 a durerii, menit\u0103 s\u0103 anihileze suferin\u021be morale.<\/em>\u201d. <\/em>\u00cen capitolul Moartea \u2013 r\u0103ul vie\u021bii, <\/em>exemplific\u0103 lipsa curajului \u0219i a voin\u021bei: \u201eacela care se omoar\u0103 este \u00eentocmai unui bolnav care neav\u00e2nd curajul s\u0103 se lase a i se face o opera\u021bie dureroas\u0103 dar m\u00e2ntuitoare, ar prefera s\u0103-\u0219i p\u0103streze boala\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful francez Alfred Fouill\u00e9e sf\u0103tuia s\u0103 lucr\u0103m ca \u0219i cum am socoti c\u0103 triumful bun\u0103t\u0103\u021bii morale nu este imposibil \u00een lume \u0219i c\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt, el se afl\u0103 \u00een m\u00e2inile noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Matematicianul \u0219i filozoful francez Pierre Boutroux, \u00eentr-una din scrierile sale, compar\u0103 drumul vie\u021bii cu o c\u0103l\u0103torie a navigatorilor pe mare, spun\u00e2nd c\u0103 \u201ea \u00eenainta nu \u00eenseamn\u0103 a sc\u0103pa mai mult sau mai pu\u021bin de pericolele cu care este asem\u0103nat drumul lor, ci a se apropia de scop\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rata sinuciderilor \u00een Rusia a fost \u00eentotdeauna destul de mare. Marele scriitor rus Feodor Dostoievski afirma la vremea sa, c\u0103 numai credin\u021ba evan\u00adghelic\u0103 \u00een nemurirea sufletului umple via\u021ba de sens: \u201eTaina existen\u021bei omene\u0219ti nu const\u0103 numai \u00een faptul de a tr\u0103i, ci \u0219i \u00een pentru ce s\u0103 tr\u0103im.\u201d<\/em> Cu adev\u0103rat, ne spune Biblia, \u201eOmul nu va tr\u0103i numai cu p\u00e2ine, ci cu ori\u00adce cuv\u00e2nt al lui Dumnezeu\u201d <\/em>(Luca, cap.4). Dostoievski a descris foarte bine senza\u021biile celor care sunt \u00een pragul sinuciderii, \u00een mai multe scrieri ale lui. A investigat ad\u00e2ncimile sufletului uman, a analizat st\u0103rile patologice ale min\u021bii – nebunia, crima, suicidul. Cele mai multe din personajele lui sunt con\u0219tiin\u021be fracturate, chinuite de povara libert\u0103\u021bii spiritului, incertitudinea existen\u021bei lui Dumnezeu, negarea valorilor umane \u0219i domina\u021bia r\u0103ului. \u00cen sufletele acelora\u0219i personaje lic\u0103re\u0219te uneori sentimentul iubirii, dorin\u021ba de rena\u0219tere spiritual\u0103 prin suferin\u021b\u0103, ceea ce ajut\u0103 la salvarea sufletelor din imperiul r\u0103ului, al p\u0103catului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Faust,<\/em> drama scris\u0103 de Johann Wolfgang von Goethe, exist\u0103 o scen\u0103 a \u00eencerc\u0103rii de sinucidere. Faust vede o fiol\u0103, o ia, vrea s\u0103 bea \u0219i \u00een acel moment aude un cor afar\u0103. Era \u00een noaptea de \u00cenviere, se c\u00e2nta \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d Renun\u021b\u0103, \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 o dat\u0103 cu moartea nu se termin\u0103 nimic, c\u0103 exist\u0103 posibilitatea ca dup\u0103 moarte s\u0103 po\u021bi tr\u0103i \u00een planul altei realit\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul, filozoful rom\u00e2n Emil Cioran, preocupat de problema mor\u021bii, suferin\u021bei, a sinuciderii, scria despre acest subiect \u00een cartea Pe culmile disper\u0103rii<\/em>: \u201eSunt oameni c\u0103rora le este dat s\u0103 guste numai otrava din lucruri, pentru care orice surpriz\u0103 este o surpriz\u0103<\/em> dureroas\u0103 \u015fi orice experien\u0163\u0103 un nou prilej de tortur\u0103\u201d. <\/em>Dispre\u021bul lui fa\u021b\u0103 de cei care r\u00e2d de sinuciderile din iubire, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 o iubire nerealizat\u0103 duce la pr\u0103bu\u0219irea fiin\u021bei, ne duce cu g\u00e2ndul c\u0103 aceste fiin\u021be ar trebui cu adev\u0103rat ajutate, deoarece pasiunile mari\u00a0 tulbur\u0103 sufletele, dezechilibreaz\u0103 psihicul \u0219i fiin\u021bele se pot \u00eendep\u0103rta de adev\u0103r.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u021bele celor din \u00eenchisorile comuniste din \u021bara noastr\u0103 au fost cumplite. \u00cen cartea lui Petre \u021au\u021bea – \u00centre<\/em> Dumnezeu \u0219i neamul meu<\/em> este redat ultimul lui dialog cu Lucia Hossu Longhin, \u00een care \u201eSocrate al rom\u00e2nilor\u201d m\u0103rturise\u0219te: \u201e\u2026am vrut s\u0103 m\u0103 sinucid, dar n-am avut curaj. Nu am avut, nu curaj fizic, ci pe cel metafizic. N-am vrut s\u0103-l ofensez pe Dumnezeu\u201d. \u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biblia ne propune libera alegere, via\u021ba \u0219i binele sau moar\u00adtea \u0219i r\u0103ul, binecuv\u00e2ntarea sau blestemul: \u201e<\/em>Iau azi cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul martori \u00eempotriva voastr\u0103 c\u0103 \u0163i-am pus \u00eenainte via\u0163a \u015fi moartea, binecuv\u00e2ntarea \u015fi blestemul. Alege via\u0163a, ca s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, tu \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163a ta<\/em>\u201d<\/em> (Deuteronomul cap.30:19).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica Ortodox\u0103 \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 comentariile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest subiect, asupra a dou\u0103 teme: crea\u0163ia persoanelor umane dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu \u015fi convingerea c\u0103 via\u0163a este un dar de la Dumnezeu, izvor\u00e2nd de la El \u015fi st\u00e2nd sub puterea Sa. Ca dar, existen\u0163a uman\u0103 presupune responsabilitatea \u201echivernisirii\u201d.<\/em> Via\u0163a nu ne apar\u0163ine nou\u0103, ci lui Dumnezeu \u2013 Creatorul \u0219i ne este dat\u0103 pentru a fi exprimat\u0103; curmarea vie\u021bii \u00eenseamn\u0103 sinucidere. Lui \u00eei dator\u0103m at\u00e2t via\u0163a c\u00e2t \u015fi moartea. Deoarece El este St\u0103p\u00e2nul vie\u0163ii \u015fi al mor\u0163ii, al celor vii \u015fi al celor mor\u0163i, aceast\u0103 d\u0103ruire de sine trebuie s\u0103 fie \u201e\u00eentreag\u0103, deplin\u0103, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd fiecare aspect al existen\u0163ei noastre p\u0103m\u00e2nte\u015fti, de la z\u0103mislire \u015fi p\u00e2n\u0103 la moarte\u201d. <\/em>Sinuciderea e condamnat\u0103 de multe voci ale Ortodoxiei, ca fiind un act ireversibil, de neiertat, al revoltei \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i dac\u0103 lipsa de orientare a omului spre \u00eenf\u0103ptuirea binelui este \u00een vreun fel diminuat\u0103, se consider\u0103 c\u0103 faptul se datoreaz\u0103 \u201esl\u0103biciunii morale, p\u0103catului, unei lipse de credin\u0163\u0103 sau\u00a0 disper\u0103rii \u015fi blasfemiei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Recentele descoperiri din domeniul psihologiei \u015fi al neurologiei, cu privire la cazurile de sinucidere, duc la concluzia c\u0103 avem de-a face cu \u201ealienarea\u201d, <\/em>adic\u0103, cele mai multe acte de sinucidere au loc mai pu\u0163in datorit\u0103 \u201ep\u0103catului\u201d<\/em> sau \u201esl\u0103biciunii morale\u201d <\/em>\u0219i mai mult din cauza factorilor ce dep\u0103\u015fesc puterea de control a victimei, precum \u201edepresie major\u0103 recurent\u0103\u201d<\/em> \u015fi \u201etulburare de stres posttraumatic\u201d<\/em>. Aceste concluzii au avut o publicitate excesiv\u0103 \u00een ultimii ani \u015fi multe diagnostice s-au pus prea rapid, prea u\u015for \u0219i uneori gre\u0219it. Cu toate acestea, condi\u0163iile exist\u0103 \u015fi echivaleaz\u0103 cu boli grave care sl\u0103besc organismul. Studiile au demonstrat o corelare, semnificativ\u0103 statistic, \u00eentre sinucidere \u015fi sl\u0103birea neurotransmi\u0163\u0103torilor (substan\u021be chimice care se g\u0103sesc \u00een sistemul nervos \u0219i care intermediaz\u0103 transmiterea, modul\u00e2nd \u0219i amplific\u00e2nd impulsurile nervoase). Anumite boli sunt urmarea sc\u0103derii cantit\u0103\u0163ii de dopamin\u0103 – substan\u0163\u0103 secretat\u0103 de creier care transmite informa\u021bia \u00eentre neuronii creierului, \u0219i care s-a dovedit a avea un rol important \u00een determinarea dispozi\u0163iei omului, a deciziilor sale; poate rezulta depresia, marcat\u0103 de starea de spirit oscilant\u0103, c\u00e2nd omul cedeaz\u0103 impulsului sinuciga\u015f. Se confirm\u0103 astfel sinuciderea ra\u0163ional\u0103, produs al voin\u0163ei ce ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een libertate, afectat\u0103 de p\u0103cat, \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it\u0103 de boal\u0103. \u00centrebarea care se pune ast\u0103zi este dac\u0103 ar trebui s\u0103 fie acceptat\u0103 sinuciderea \u00een cazurile de boal\u0103 \u00een faz\u0103 terminal\u0103 sau chiar acolo unde \u201evoin\u0163a de a tr\u0103i\u201d a fost mic\u015forat\u0103 pentru un oarecare motiv. R\u0103spunsul Bisericii este c\u0103 Dumnezeu singur are puterea, autoritatea \u015fi dragostea s\u0103 ofere \u201edemnitatea\u201d deplin\u0103, sensul final \u015fi valoarea final\u0103 vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii noastre. A\u015fadar, moartea noastr\u0103 – a\u0219a zis\u0103 moarte, fiindc\u0103 de fapt nu exist\u0103 moarte \u00een univers, ci o continu\u0103 via\u021b\u0103 sub alt\u0103 form\u0103 – \u00eei apar\u0163ine Lui, la fel cum \u00eei apar\u0163ine via\u0163a noastr\u0103 biologic\u0103 \u015fi spiritual\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Religia face parte din cultur\u0103 \u0219i nu ar trebui s\u0103 lipseasc\u0103 nici unui om. \u00cencep\u00e2nd din copil\u0103rie ar trebui s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile credin\u0163ei, reguli, tradi\u0163ii \u015fi evenimente religioase ale Bisericii (ceea ce nu s-a f\u0103cut \u00een comunismul ateist), astfel se pot dob\u00e2ndi obi\u015fnuin\u0163e spirituale care \u00eenal\u0163\u0103: copiii, tinerii \u0219i oamenii maturi devin mai buni, dob\u00e2ndesc \u00een\u021belegerea vie\u021bii, valoarea, sensul ei. \u00centr-o carte intitulat\u0103 Rolul religiei,<\/em> s-a punctat foarte bine situa\u021bia din societatea actual\u0103 \u00een care trebuie ref\u0103cut\u0103 scara valorilor morale: \u201e\u00cen contemporaneitate nu se mai pune accent pe educa\u0163ia moral\u0103. Se trece foarte u\u015for peste acest aspect pe care mul\u0163i dintre p\u0103rin\u0163i \u00eel las\u0103 pe seama \u015fcolii, \u015fcoala se a\u015fteapt\u0103 ca educa\u0163ia s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een familie, iar copilul alege practic educa\u0163ia din mass-media \u015fi pe cea a str\u0103zii.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord, SUA<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSinuciderea este cea mai imoral\u0103 dintre crime\u201d \u2013 Massimo Bontempelli\u00a0     Ast\u0103zi 27 sept. 2013 citesc \u00een ziare despre [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15672","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15672","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15672"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15672\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15676,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15672\/revisions\/15676"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}