{"id":15710,"date":"2013-10-07T15:01:56","date_gmt":"2013-10-07T15:01:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15710"},"modified":"2013-10-07T15:01:56","modified_gmt":"2013-10-07T15:01:56","slug":"argumente-la-volumul-%e2%80%9eincheierea-cronologiei-picturii-moldovenesti-secolului-xv-xvi-cu-datarea-ansamblurilor-de-la-parhauti-si-arbure%e2%80%9d-de-sorin-ulea-volum-lansat-la-targului-de-cart","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/10\/07\/argumente-la-volumul-%e2%80%9eincheierea-cronologiei-picturii-moldovenesti-secolului-xv-xvi-cu-datarea-ansamblurilor-de-la-parhauti-si-arbure%e2%80%9d-de-sorin-ulea-volum-lansat-la-targului-de-cart\/","title":{"rendered":"Argumente la volumul \u201e\u00cencheierea cronologiei picturii moldovene\u015fti secolului XV-XVI, cu datarea ansamblurilor de la P\u0103rh\u0103u\u0163i \u015fi Arbure\u201d, de Sorin Ulea, volum lansat la T\u00e2rgului de carte Libris 2013"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/ju.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-15711\" title=\"ju\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/ju.jpg\" alt=\"\" width=\"316\" height=\"469\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/ju.jpg 316w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/ju-202x300.jpg 202w\" sizes=\"auto, (max-width: 316px) 100vw, 316px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Am considerat c\u0103 cea mai potrivit\u0103 prezentare a c\u0103r\u0163ii dar \u015fi a felului complex \u2013 nou \u2013 \u00een care profesorul Sorin Ullea a socotit c\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 cercetarea istoric\u0103 a fenomenului artistic e redarea unor texte publicate \u00een 2001 \u015fi fragmente din capitolul introductiv al volumului de fa\u0163\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>,,Cu acest volum \u00eenchei publicarea studiilor privind cronologia \u015fcolii moldovene\u015fti de pictur\u0103 din secolele de aur al-XV-lea \u015fi al-XVI-lea, \u015fcoal\u0103 pe care am descoperit-o \u00eenc\u0103 din primii doi ani ai cercet\u0103rilor mele, 1955-1957, \u015fi, \u00een timp, am g\u0103sit \u015fi numele a opt pictori moldoveni: Gavril ieromonahul la B\u0103line\u015fti, \u00een 1955, Toma zugravul de curte al lui Petru Rare\u015f la Homor, 1963, Drago\u015f Coman la Arbure, ,,popa Cr\u0103ciun \u015fi M\u0103tie\u015f \u015fi popa Ignat \u015fi Gligorie\u201d la Dragomirna \u015fi ultimul pictor \u015etefan de la Densu\u015f.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>C\u00e2nd am \u00eenceput studiul artei medievale moldovene\u015fti \u2013 arhitectur\u0103 \u015fi pictur\u0103 deopotriv\u0103 \u2013 am v\u0103zut c\u0103 predecesorii mei, at\u00e2t rom\u00e2ni c\u00e2t \u015fi str\u0103ini, socotiser\u0103 pictura secolelor al-XV-lea \u015fi al\u2014XVI-lea realizat\u0103 de me\u015fteri veni\u0163i din afar\u0103 \u015fi nedatabil\u0103 pentru c\u0103 spuneau ei era lipsit\u0103 de dinamic\u0103 \u015fi ca urmare f\u0103r\u0103 o evolu\u0163ie sesizabil\u0103.<\/em><\/strong><br \/>\n<strong><em>Deosebit de expresiv\u0103 e astfel p\u0103rerea marelui bizantinist A. Grabar.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>,,Prefer\u0103m cu prec\u0103dere expresia de ,,art\u0103 compozit\u0103\u201d aplicat\u0103 artei moldave (\u2026) aceast\u0103 art\u0103 este la fel de \u2018compozit\u0103\u2019 la \u00eenceputul c\u00e2t \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul \u00eenfloririi sale, f\u0103r\u0103 a putea \u00eentr-adev\u0103r distinge, din decad\u0103 \u00een decad\u0103, o evolu\u0163ie logic\u0103 \u015fi clar\u0103. Nu este oare aceasta \u015fi cauza marii variet\u0103\u0163i de date propuse de critici pentru unele monumente moldave? De \u00eendat\u0103 ce o inscrip\u0163ie nu ofer\u0103 o dat\u0103 precis\u0103 te sim\u0163i derutat. For\u0163ele \u2018statice\u2019 ale acestei arte moldave din secolul XVI sunt \u00een definitiv mai importante dec\u00e2t cele c\u00e2teva semne de evolu\u0163ie pe care, din obi\u015fnuin\u0163\u0103, ni se pare c\u0103 le-am recunoa\u015fte. Ar fi poate mai \u00een spiritul epocii s\u0103 recurgem c\u00e2t mai rar la aceast\u0103 metod\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Dar cum nici unul din speciali\u015fti nu studiase toate monumentele ci numai pe cele bine p\u0103strate, am socotit c\u0103 procedeul a dus probabil la dat\u0103ri eronate care nu le-a mai permis s\u0103 observe dac\u0103 exista o dinamic\u0103 \u00een pictur\u0103, singura care permite observarea evolu\u0163iei unui fenomen. De aceea am pornit s\u0103 studiez exhaustiv toate monumentele \u2013 bine sau prost p\u0103strate \u2013 f\u0103r\u0103 preconcep\u0163ii dar cu hot\u0103r\u00e2rea de a vedea dac\u0103 aceast\u0103 pictur\u0103 este crea\u0163ia me\u015fterilor str\u0103ini sau reprezint\u0103 o realizare autohton\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103. \u015ei chiar din primul an \u2013 1955 \u2013 am descoperit la B\u0103line\u015fti minuscula semn\u0103tura, de doi milimetri, a ieromonahului Gavril la picioarele lui Iisus din tabloul votiv. M\u0103sur\u0103torile precise \u015fi analizarea atent\u0103 a picturilor, pe care le-am f\u0103cut din turl\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la podea la fiecare monument mi-au dezv\u0103luit \u00een doi ani (1955-1957) cronologia \u015fcolii moldovene\u015fti de pictur\u0103 din secolele al- XV-lea al-XVI-lea.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Urm\u0103rind din monument \u00een monument leg\u0103tura dintre concep\u0163ia decorativ\u0103 a zugravilor \u015fi fazele dezvolt\u0103rii arhitecturii, am demonstrat c\u0103 epoca lui \u015etefan cel Mare reprezint\u0103 perioada timpurie \u00een care pictura \u2013 registrele \u015fi personajele \u2013 urmeaz\u0103 fidel cre\u015fterea \u00een \u00een\u0103l\u0163ime a monumentului, fenomen ce se continu\u0103 \u015fi \u00een timpul primei domnii a lui Petru Rare\u015f, p\u00e2n\u0103 \u00een 1534 la biserica mitropolitan\u0103 Sf. Gheorghe din Suceava. Am numit aceast\u0103 perioad\u0103 (\u015etefan cel Mare \u2013 prima domnie a lui Petru Rare\u015f) prima faz\u0103. De remarcat c\u0103 \u00een pictura din vremea lui \u015etefan zugravii au folosit unul dup\u0103 altul \u015fi cu o constan\u0163\u0103 surprinz\u0103toare acela\u015fi cod de norme \u015fi dimensiuni. Aceast\u0103 identitate de procedee dovede\u015fte c\u0103 zugravii lui \u015etefan nu erau ni\u015fte me\u015fteri din afar\u0103 ci ni\u015fte oameni forma\u0163i \u00een acela\u015fi mediu artistic local, \u00een aceea\u015fi \u015fcoal\u0103, ei transmi\u0163\u00e2ndu-\u015fi unul altuia acelea\u015fi principii decorative.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Spre deosebire de pictura secolului al-XV-lea, pictura din secolul al-XVI-lea evolueaz\u0103 \u00een cadrul stabil al unui stil arhitectonic gata format, fapt de mare importan\u0163\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea evolu\u0163iei picturii monumentale moldovene\u015fti.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Este locul s\u0103 observ\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 constatare n-a devenit posibil\u0103 dec\u00e2t numai dup\u0103 ce am ajuns s\u0103 punem ordine \u00een datarea monumentelor. C\u0103ci atribuind secolului XV ansambluri murale din XVI \u015fi invers \u015fi \u00eenc\u0103 uneori la mari distan\u0163e de timp \u00eentre ele, se \u00een\u0163elege c\u0103 predecesorii no\u015ftri, dintre care nici unul nu s-a ocupat temeinic de problema dat\u0103rilor, au avut o imagine foarte neclar\u0103 \u015fi plin\u0103 de contradic\u0163ii cu privire la evolu\u0163ia picturii medievale moldovene\u015fti.<\/em><\/strong><br \/>\n<strong><em>\u00cen a doua faz\u0103, (1535 p\u00e2n\u0103 la Sucevi\u0163a \u015fi chiar mai t\u00e2rziu p\u00e2n\u0103 la mitropolitul Varlaam \u015fi Vasile Lupu) zugravii \u00eencep s\u0103 piard\u0103 suflul \u015fi viziunea monumental\u0103 adic\u0103 leg\u0103tura cu monumentul, \u015fi apare diminuarea progresiv\u0103 a viziunii monumentale, ce culmineaz\u0103 la Sucevi\u0163a unde sunt cele mai mici dimensiuni din \u00eentreaga pictur\u0103 moldoveneasc\u0103 a secolelor XV-XVI.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Pictura exterioar\u0103 fusese, ca \u015fi cea interioar\u0103, socotit\u0103 de \u00eenainta\u015fii mei de origini str\u0103ine diferite: iranian\u0103, romanic\u0103, oriental\u0103 prin filier\u0103 bulg\u0103reasc\u0103, s\u00e2rbeasc\u0103, iar cei ce au v\u0103zut \u00een ea un fenomen local l-au pus fie pe seama dragostei \u0163\u0103ranului rom\u00e2n pentru culoare, fie pe cea a repet\u0103rii lec\u0163iei de educa\u0163ie religioas\u0103 din interior.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Dac\u0103 \u00eenc\u0103 din 1957 stabilisem cronologia \u015fcolii de pictur\u0103 moldoveneasc\u0103, abia \u00een 1959 prin exegeza teologic\u0103 a \u00eentregului program iconografic al picturii exterioare moldovene\u015fti, am ajuns la concluzia c\u0103 aceast\u0103 pictur\u0103 ascunde un mesaj: o rug\u0103ciune ini\u0163iat\u0103 de Petru Rare\u015f \u00een numele poporului Moldovei pentru victoria militar\u0103 \u00eempotriva turcilor, adic\u0103 o ectenie, \u015fi anume ectenia a \u015fasea, exclusiv militar\u0103 din Marea ectenie cu care \u00eencepe slujba liturghiei, o ,,Mare Rug\u0103ciune\u201d pentru ap\u0103rarea Moldovei, repetat\u0103 cu o tenacitate f\u0103r\u0103 egal din monument \u00een monument \u2013 fenomen unic \u00een istoria ideilor.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Am demonstrat c\u0103 la cererea lui Petru Rare\u015f, episcopul de Roman Macarie a conceput ampla \u015fi complexa Rug\u0103ciune \u015fi c\u0103 primul l\u0103ca\u015f ce a purtat ve\u015fm\u00e2ntul pictat \u00een exterior a fost biserica domneasc\u0103 din H\u00e2rl\u0103u, \u00een 1530. Punctul de plecare al ideii lui Rare\u015f a fost actualitatea politic\u0103 \u015fi militar\u0103 reflectat\u0103 \u00een pictura interioar\u0103 a vremii lui \u015etefan cel Mare. Am mai demonstrat de asemenea c\u0103 programul de la H\u00e2rl\u0103u \u00ee\u015fi are originea \u00een pronaosul bisericii din Dobrov\u0103\u0163 (1529) unde sunt invoca\u0163i to\u0163i sfin\u0163ii pentru victoria militar\u0103 a Moldovei. Scoaterea acestei invoc\u0103ri \u00een exterior a permis exprimarea ei \u00eentr-o vast\u0103 \u015fi erudit\u0103 g\u00e2ndire teologic\u0103. Schema iconografic\u0103 a ansamblurilor din vremea lui Rare\u015f a r\u0103mas riguros aceea\u015fi de la primul la ultimul monument, acela\u015fi program tematic dinainte stabilit.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Acesta a fost \u00eenceputul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologic\u0103 a \u00eentregului program iconografic al picturii exterioare moldovene\u015fti, \u2013 metod\u0103 ce m\u0103rturisesc c\u0103 nu \u015ftiam la ce m\u0103 va duce \u2013 \u015fi pe care am expus-o pe larg \u00eentr-un studiu din 1963 \u015fi 1972.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>S-a impus astfel r\u0103spunsul la o \u00eentrebare: care sunt sursele de informare ale istoricului medievist, \u0163in\u00e2nd seam\u0103 c\u0103 din toate marile perioade ale istoriei Europei perioada medieval\u0103 e unica fundamental \u015fi exclusiv teocentric\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, prin ad\u00e2ncite studii \u015fi medita\u0163ii, trebuie p\u0103truns\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi tr\u0103it\u0103 psihologia omului medieval care considera, \u00een infinit mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t cel de azi, c\u0103 tot cea ce creeaz\u0103 sau realizeaz\u0103 major semenii s\u0103i \u015fi chiar el \u00eensu\u015fi vine de la Dumnezeu, fie prin porunc\u0103 divin\u0103, fie ca urmare a rug\u0103ciunii omului, fie prin inteligen\u0163a \u015fi talentul dat acestuia de Creator. Cauzalitatea suprem\u0103 afl\u00e2ndu-se a\u015fadar \u00een Divinitate, cercet\u0103torul medievist \u2013 care, ca orice cercet\u0103tor, tocmai cauza o caut\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u2013 e obligat la un efort de interpretare, de exegez\u0103 a fenomenelor pe care le descoper\u0103 \u015fi le studiaz\u0103, incomparabil mai intens \u015fi mai complex dec\u00e2t \u00een oricare alt\u0103 perioad\u0103 a istoriei europene. C\u0103ci simbolismul medieval fiind ubiquu \u015fi \u0163in\u00e2nd totul sotto il velame, efortul de investigare trebuie s\u0103 se extind\u0103 corespunz\u0103tor, nexul unei probleme, indiferent care ar fi aceea, put\u00e2ndu-se afla fie \u00een interiorul disciplinei \u00een care e specializat un medievist, fie acolo unde nici nu viseaz\u0103, adic\u0103 \u00een disciplinele conexe pe care \u00eens\u0103 medievistul socotindu-le irelevante pentru ceea ce urm\u0103re\u015fte el, le ignor\u0103 \u015fi le las\u0103 exclusiv pe m\u00e2na speciali\u0219tilor respectivi. \u00cen realitate aceast\u0103 mentalitate separatist\u0103 \u015fi fixat\u0103 pe discipline strict cantonate e falacioas\u0103 c\u0103ci toate disciplinele sunt istorie \u015fi istoria e una \u015fi numai din comoditate, fric\u0103 de complica\u0163ii, lips\u0103 de imagina\u0163ie sau lips\u0103 de cultur\u0103 istoricii, nedorind s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentregul, \u00eel sfarm\u0103 \u00een buc\u0103\u0163i \u015fi-\u015fi iau fiecare c\u00e2te una. \u00cens\u0103 trebuie subliniat \u00een mod expres c\u0103\u2026singura solu\u0163ie eficient\u0103 pentru a \u00een\u0163elege lumea medieval\u0103 e de a cuprinde \u00eentr-o unic\u0103 privire de ansamblu toate componentele pentru a le studia apoi analitic\u2026cu scopul declarat de a ajunge prin analize la sintez\u0103. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 sintez\u0103, f\u0103r\u0103 viziunea de ansamblu istoricul medievist e condamnat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een cu\u015fca \u00een care singur s-a \u00eenchis \u015fi, fie s\u0103 ignore cauze fundamentale ale problemelor pe care le studiaz\u0103, fie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 convins c\u0103 le-a g\u0103sit dar ele s\u0103 fie false [&#8230;]<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Pentru evul mediu num\u0103rul disciplinelor necesare e mai mic dec\u00e2t pentru orice alt\u0103 perioad\u0103, cercet\u0103torul urm\u00e2nd a asimila istoria politic\u0103, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literar\u0103 \u015fi paleografia. Pare mult numai celor ce n-au curajul s\u0103 se arunce \u00een ap\u0103. Altminteri e absolut pasionant s\u0103 vezi c\u00e2t de spornic se extinde \u015fi se ad\u00e2nce\u015fte totodat\u0103 orizontul cunoa\u015fterii \u00een toate domeniile men\u0163ionate. [&#8230;] Teologii, istoricii literari, istoricii de art\u0103 \u015fi paleografii nu manifest\u0103 un mare interes nici \u00eentre ei \u015fi nici pentru istoria politic\u0103, de\u015fi politicul (cu anexele sale: socialul, economicul, institu\u0163iile etc.) a constituit dintotdeauna baza pe care s-a ridicat \u00eentreaga cultur\u0103 uman\u0103. Dar la r\u00e2ndul lor nici istoricii politici n-au ar\u0103tat vreun interes pentru teologie f\u0103r\u0103 de care, practic vorbind, nu se poate p\u0103trunde cu adev\u0103rat \u00een evul mediu, \u015fi nici pentru estetica literar\u0103 \u015fi vizual\u0103. Istoricii politici exclud \u00een mod declarat istoria artei din preocup\u0103rile lor \u015fi ignor\u0103, ca urmare, valoarea esteticii ca unul din importantele izvoare ale istoriei politice. Dau aici dou\u0103 exemple peremptorii. Silviu Dragomir [scrie \u00een 1930 c\u0103, la Criscior,] ,,scenele biblice\u2026ofer\u0103 specialistului pre\u0163ioase elemente pentru a judeca arta maestrului zugrav. Pe istoric \u00eens\u0103 \u00eel ispitesc de \u00eendat\u0103 picturile \u00een care sunt reprezenta\u0163i ctitorii acestui l\u0103ca\u015f dumnezeiesc.\u201d A\u015fadar, de pictur\u0103 s\u0103 se ocupe \u201cspecialistul\u201d, adic\u0103 istoricul de art\u0103, \u00een vreme ce istoricul politic e interesat exclusiv de personajele din tabloul votiv. Scurt. Al doilea exemplu e din propria mea experien\u0163\u0103. Un erudit istoric politic \u00eent\u00e2lnindu-m\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u00e2ndva, demult, mi-a spus foarte \u00eenc\u00e2ntat, c\u0103 avusese tocmai prilejul s\u0103 viziteze cu ni\u015fte prieteni monumentele din Moldova. Dup\u0103 care a ad\u0103ugat: \u201cFrumoas\u0103 meserie ai\u201d. N-am g\u0103sit potrivit s\u0103-i fac teorii \u00een viteza momentului \u015fi s\u0103-i spun c\u0103 de \u201cfrumoasa meserie\u201d ar fi trebuit s\u0103 se ocupe \u015fi el pentru c\u0103 nu vizitase unit\u0103\u0163i zootehnice ci monumente istorice, adic\u0103 surse de informa\u0163ie istoric\u0103. I-am r\u0103spuns doar: \u201c\u00cen adev\u0103r, frumoas\u0103 meserie pentru to\u0163i istoricii\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>E harul istoricului de a pip\u0103i trecutul cu lungi antene de artist ce \u0163in de imagina\u0163ia creatoare \u015fi de expresia literar\u0103, adic\u0103 de talentul s\u0103u literar, f\u0103r\u0103 de care nici retr\u0103irea \u015fi nici for\u0163a de evocare ce-l definesc pe istoricul adev\u0103rat nu pot exista. C\u0103 lucrurile stau \u00eentocmai a\u015fa ar trebui s\u0103 fie un adev\u0103r arhicunoscut oric\u0103rui intelectual veritabil \u015fi interesat de istorie. Pentru rom\u00e2ni exemplul cel mai conving\u0103tor e Neculai Iorga, pe care to\u0163i istoricii rom\u00e2ni \u00eel declar\u0103 \u2013 de obicei cu mari ditirambe \u2013 a fi fost \u015fi a fi r\u0103mas cu mult cel mai mare dintre ei, un gigant, dar nefiind ei \u00een\u015fi\u015fi este\u0163i \u015fi arti\u015fti ai scrisului, nu s-au g\u00e2ndit deloc \u015fi n-au scris nimic despre faptul fundamental c\u0103 Iorga s-a \u00eenscris la Universitate cu scopul precis de a deveni om de litere (vezi merituosul s\u0103u studiu despre Ion Creang\u0103 la numai 19 ani!) \u015fi c\u0103 abia dup\u0103 aceea a trecut de la literatur\u0103 la istorie. \u015ei n-au scris \u015fi nici s-au g\u00e2ndit admiratorii s\u0103i \u2013 din nepermis\u0103 lips\u0103 de lecturi literare \u2013 c\u0103 Iorga a fost unul din cei patru mari scriitori, dup\u0103 cum bine remarca \u015eerban Cioculescu, ai secolului XX (alfabetic): Arghezi, Iorga, Eugen Lovinescu, Sadoveanu.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Cu c\u00e2t o limb\u0103 e mai bogat\u0103 \u00een cuvinte de tot felul \u015fi bine alese, \u015fi plin\u0103 de nuan\u0163e, stimuleaz\u0103 \u015fi \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte g\u00e2ndirea \u015fi, invers, cu c\u00e2t limba e mai s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103 \u015fi redus\u0103 total \u00een fondul ei de cuvinte elevate, decade \u015fi ajunge la nivelul mizer a\u015fa cum o auzim de pild\u0103 la televiziune \u015fi la radio, la care se mai adaug\u0103 \u015fi oribila vulgaritate care e inerent\u0103 unei societ\u0103\u0163i \u00een degradare. Catastrofa celor pe care i-a prins bol\u015fevismul \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s-a manifestat \u00een primul r\u00e2nd prin stricarea din ce \u00een ce mai accentuat\u0103 a limbii rom\u00e2ne\u015fti, deoarece murind r\u00e2nd pe r\u00e2nd \u2013 extermina\u0163i \u00een chinuri sau de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u2013 to\u0163i exponen\u0163ii elitei cerebrale din toate domeniile, limba fatal a dec\u0103zut p\u00e2n\u0103 la nivelul at\u00e2t de rudimentar de azi, \u00een care nu se mai pot \u00eenchega idei \u00eenalte. C\u0103ci inteligen\u0163a omului se exprim\u0103 prin cuvinte \u015fi idei.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Sursa: <a href=\"http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/\">Revista Melidonium<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am considerat c\u0103 cea mai potrivit\u0103 prezentare a c\u0103r\u0163ii dar \u015fi a felului complex \u2013 nou \u2013 \u00een care profesorul [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-15710","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15710","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15710"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15710\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15713,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15710\/revisions\/15713"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15710"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15710"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15710"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}