{"id":15863,"date":"2013-10-20T23:26:16","date_gmt":"2013-10-20T23:26:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15863"},"modified":"2013-10-20T23:32:02","modified_gmt":"2013-10-20T23:32:02","slug":"vavila-popovici-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/10\/20\/vavila-popovici-2\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: \u00cencredere vs. Ne\u00eencredere"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em>“Prietenia sf\u00e2r\u015fe\u015fte acolo unde \u00eencepe ne\u00eencrederea.”\u00a0 – <\/em>Seneca<\/p>\n

Conform dic\u021bionarului, \u00ceNCREDEREA se define\u0219te prin a pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencrederea ne d\u0103 lini\u0219tea sufleteasc\u0103 de care avem nevoie \u00een foarte multe aspecte ale vie\u021bii: \u00een familie, \u00een societate, \u00een oamenii cu care lucr\u0103m \u0219i cu care avem rela\u021bii, \u00een credin\u021ba pe care o purt\u0103m\u00a0 cu noi de la botezul pe care-l primim, \u00een afaceri – cei cu care tranzac\u021bion\u0103m, \u00een politica intern\u0103, dar \u0219i \u00een cea extern\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencrederea este um\u0103rul pe care ne sprijinim pentru a avea energia \u0219i voin\u021ba de a merge mai departe \u00een drumul pe care ni l-am ales. Ea nu se ob\u021bine u\u0219or, de multe ori se c\u00e2\u0219tig\u0103 foarte greu \u0219i trebuie acordat\u0103 tot at\u00e2t de greu, pentru a evita eroarea. \u00cencrederea se cultiv\u0103 cu ajutorul voin\u021bei \u0219i pentru ea trebuie mintea s\u0103 lucreze pentru\u00a0 nu se \u00een\u0219ela.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sunt oameni care prezint\u0103 dintr-un \u00eenceput respect \u0219i \u00eencredere prin g\u00e2ndurile lor spuse sau scrise, dar sunt \u0219i al\u021bii \u2013 majoritari \u2013 cu care trebuie muncit, dialogat, justificat, exemplificat, \u00een fine, folosindu-ne de ra\u021bionamente, stabilim o rela\u021bie de \u00eencredere, de lini\u0219te, de pace. Este, \u00een acest caz, ca \u0219i cum am a\u0219tepta fierberea unui must \u0219i transformarea lui \u00eentr-un vin de calitate cu propriet\u0103\u021bi stabile, dup\u0103 ce l-am observat \u00een tot acest timp \u0219i am intervenit ori de c\u00e2te ori era nevoie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencrederea se cl\u0103de\u0219te de cele mai multe ori \u00een timp, studiind persoana, prietenul, conduc\u0103torul, grupul, \u021bara, ac\u021biunile lor, felul cum ac\u021bioneaz\u0103 \u00een anumite situa\u021bii, cum reac\u021bioneaz\u0103 la anumite \u00eencerc\u0103ri etc. Apoi se pun \u00een balan\u021b\u0103 calit\u0103\u021bi \u0219i defecte. C\u00e2nd ai ob\u021binut \u00eencrederea, ai sentimentul de siguran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cinstea, buna-credin\u021ba sau sinceritatea acelei persoane sau grup. Exist\u0103 \u0219i posibilitatea neacord\u0103rii \u00een final a \u00eencrederii, retragerea din aceast\u0103 rela\u021bie \u00eencercat\u0103, atunci c\u00e2nd cel \u00eencercat d\u0103 dovad\u0103 de lips\u0103 de seriozitate, de sinceritate, de cinste, de dreptate, sau d\u0103 dovad\u0103 de tr\u0103dare, caut\u0103 s\u0103 te p\u0103c\u0103leasc\u0103 \u201efur\u00e2ndu-\u021bi\u201d \u00eencrederea, urm\u0103rindu-\u0219i interesele personale, c\u00e2\u0219tigul de bani, de avere sau de putere. \u201ePacea,<\/em> spunea filozoful Baruch Spinoza, nu \u00eenseamn\u0103 absen\u021ba r\u0103zboiului, ci \u00eenseamn\u0103 virtute, este o stare de spirit, de bun\u0103voin\u021b\u0103, \u00eencredere \u0219i dreptate.<\/em>\u201d Ca atare, la ob\u021binerea unei \u00een\u021belegeri trebuie s\u0103 existe dovezi de virtute din ambele p\u0103r\u021bi, altfel, lini\u0219tea, pacea nu pot fi ob\u021binute. Filozofii au ajuns la concluzia c\u0103 virtutea nu o avem de la na\u0219tere, ea nu poate avea profesori care s\u0103 ne \u00eenve\u021be, Immanuel Kant afirm\u00e2nd c\u0103 virtutea poate fi dob\u00e2ndit\u0103 \u00een decursul vie\u021bii, c\u0103ci facultatea moral\u0103 a omului nu ar fi virtute, dac\u0103 nu ar triumfa prin puterea principiului \u00een lupta cu \u00eenclin\u0103rile contrare. Caracterul omului conteaz\u0103 \u00een aceste rela\u021bii de \u00eencredere care se stabilesc \u0219i a avea caracter \u00eenseamn\u0103 a poseda acea proprietate a voin\u021bei, dup\u0103 care omul \u00ee\u0219i face leg\u0103m\u00e2nt cu anumite principii, tot Kant spun\u00e2nd c\u0103 \u201enu import\u0103 ceea ce face natura din om, ci, ceea ce el \u00eensu\u0219i face din sine\u201d.<\/em> Considera c\u0103 dintr-un principiu practic suprem, pot fi deduse legile voin\u021bei: \u201eac\u021bioneaz\u0103 astfel ca s\u0103 \u00eentrebuin\u021bezi omenirea at\u00e2t \u00een persoana ta, c\u00e2t \u0219i \u00een persoana oric\u0103rui altuia, totdeauna \u00een acela\u0219i timp ca scop, niciodat\u0103 \u00eens\u0103 ca mijloc\u201d.<\/em> \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 NE\u00ceNCREDEREA este definit\u0103 ca \u00eendoial\u0103, suspiciune. Balzac spunea: \u201eCine zice \u00eendoial\u0103 zice neputin\u021b\u0103.\u201d<\/em> A\u0219a este dac\u0103 nu se iese din aceast\u0103 stare, c\u0103ci neputin\u021ba poate duce la suferin\u021b\u0103. Psihologii spun c\u0103 atunci c\u00e2nd ne \u00eendoim \u00eencerc\u0103m s\u0103 evit\u0103m suferin\u021ba, dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i reu\u0219im, fiindc\u0103 \u00een acele momente ezit\u0103m, putem fi bombarda\u021bi de un presentiment, d\u0103m dovad\u0103 uneori de neputin\u021b\u0103, adic\u0103 de lipsa voin\u021bei, a energiei necesare \u00een stabilirea unui adev\u0103r. \u00cendoiala macin\u0103 sufletul omului p\u00e2n\u0103 ajunge la un echilibru, multe caren\u021be ale caracterului eviden\u021biindu-se \u00een ac\u021biunea \u00eentreprins\u0103. De\u0219i toate lucrurile, chiar \u0219i cele care ne par sigure pot fi puse la \u00eendoial\u0103, exist\u0103 ceva sigur \u0219i anume faptul c\u0103 noi g\u00e2ndim, c\u0103 ne \u00eendoim \u0219i dac\u0103 g\u00e2ndim \u0219i ne \u00eendoim, este sigur c\u0103 exist\u0103m, ne spune Descartes \u00een celebra sa cugetare: \u201eCogito ergo sum\u201d. <\/em>Con\u0219tiin\u021ba g\u00e2ndirii, deci a sufletului <\/em>este mai sigur\u0103 dec\u00e2t con\u0219tiin\u021ba pe care o avem despre lumea exterioar\u0103. Pornind de la egalitatea puterii de a g\u00e2ndi a oamenilor, rezult\u0103 \u0219i egalitatea speran\u021bei \u00een atingerea \u021belurilor, \u00een drumul c\u0103rora ne izbim de vederi deosebite, uneori de du\u0219m\u0103nii, certuri, de ne\u00eencredere a unuia fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Orice om poate trece \u00een via\u021b\u0103 printr-o perioada de \u00eendoial\u0103, \u00eens\u0103, flexibilitatea spiritului, ra\u021biunea min\u021bii, ra\u021biunea inimii ne pot face s\u0103 rec\u0103p\u0103t\u0103m \u00eencrederea fa\u021b\u0103 de aproapele nostru, fa\u021b\u0103 de cei cu care rela\u021bion\u0103m \u00een via\u021b\u0103 sau s\u0103 stabilim ne\u00eencrederea \u0219i s\u0103 lupt\u0103m pentru adev\u0103rul nostru. Pascal a fost cel care credea c\u0103 toat\u0103 demnitatea noastr\u0103 st\u0103 \u00een ra\u021biune, pe l\u00e2ng\u0103 care admitea existen\u021ba cuno\u0219tin\u021bei intuitive a inimii. Astfel putem evita eroarea care este cauza mizeriei la care ajung oamenii. Cuno\u0219tin\u021bele noastre acumulate \u0219i h\u0103rnicia spiritului ne pot ajuta s\u0103 definim situa\u021bia, s\u0103 g\u0103sim acel punct de sprijin at\u00e2t de necesar, fiindc\u0103 singuri \u0219i \u00een eroare, nu putem tr\u0103i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103im \u00een democra\u021bie care presupune existen\u021ba unor valori, precum: libertatea, dreptatea \u0219i egalitatea, idealuri pentru care oamenii au luptat \u0219i totodat\u0103 repere pe baza c\u0103rora s-au creat normele ce reglementeaz\u0103 via\u021ba \u00een societate. Cet\u0103\u021benii trebuie s\u0103 aib\u0103 dreptul la opinii proprii \u0219i totodat\u0103 s\u0103 se bucure de securitatea personal\u0103, a domiciliului \u0219i a bunurilor pe care le posed\u0103. Ei trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 exercita libertatea de a se exprima, precum \u0219i dreptul de a-\u0219i alege conduc\u0103torii \u0219i de a decide \u00een probleme de interes public. \u00cen libertatea de exprimare se pot crea conflicte privind ideile politice sau de alt\u0103 natur\u0103 a unor cet\u0103\u021beni \u0219i \u00een acest caz trebuie s\u0103 se recurg\u0103 la consultarea de legi, pentru stabilirea adev\u0103rului \u0219i a drept\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politologului Christoph Stefes, profesor la Universitatea Colorado, din Denver, SUA, a acordat un interviu ziarului DW, \u00een care a analizat situa\u021bia regimurilor autocratice – cele din afara democra\u021biei – spun\u00e2nd c\u0103 cercet\u0103torii au identificat trei factori pe care se bazeaz\u0103 puterea regimurilor autocratice \u0219i anume: legitimare, represiune \u015fi cooptare, acestea fiind \u201esoclul pe care se ridic\u0103 liderul\u201d,<\/em> interzicerea \u015fi reprimarea oric\u0103rei opinii divergente fiind instrumentele cele mai puternice, spun\u00e2nd c\u0103 \u201etrebuie f\u0103cut\u0103 diferen\u0163a \u00eentre reprimare dur\u0103 \u015fi reprimare \u00abcu m\u0103nu\u015fi de catifea\u00a0\u00bb<\/em>. C\u00e2nd se ac\u021bioneaz\u0103 dur, demonstran\u0163ii \u0219i politicienii de opozi\u0163ie sunt aresta\u021bi, arunca\u0163i \u00een \u00eenchisori. Oprimarea, spune el, are \u00eens\u0103 loc cel mai adesea mascat: \u201eDe exemplu, ziari\u015fti incomozi sunt t\u00e2r\u00e2\u0163i \u00een nenum\u0103rate procese pentru calomnie. O alt\u0103 metod\u0103 este trimiterea organelor fiscale \u00een control la organiza\u0163iile care critic\u0103 regimul\u201d. \u201e\u00centre m\u0103surile moi se num\u0103r\u0103 modificarea inten\u0163ionat\u0103 a legilor fiscale sau blocarea unor conturi bancare, care pot fi puse \u00een practic\u0103 mai simplu \u015fi f\u0103r\u0103 tapaj\u2026 Cel mai mare efect asupra men\u0163inerii la putere a unui lider autoritar sau a unui regim nedemocratic \u00eel are legitimarea. \u00cen vreme ce orice guvern democratic este legitimat prin alegeri, \u00eentr-o dictatur\u0103 potenta\u0163ii trebuie s\u0103 se legitimeze ei \u00een\u015fi\u015fi\u201d. <\/em>Iat\u0103 c\u00e2t de u\u0219or \u0219i machiavelic poate fi atins derapajul unei democra\u021bii!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103im vremuri \u00een care sentimente \u0219i impulsuri de o mic\u0103 intensitate existente c\u00e2ndva, au crescut, au devenit mai puternice, schimb\u0103rile repet\u00e2ndu-se ciclic,\u00a0 dar diferit \u00een formele lor particulare.\u00a0 Exist\u0103 deci o lege a dezvolt\u0103rii contrariilor care se impune at\u00e2t \u00een dezvoltarea fiec\u0103rui individ c\u00e2t \u0219i \u00een dezvoltarea societ\u0103\u021bii. Ea se accentueaz\u0103 \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i istoric\u0103, av\u00e2nd importan\u021b\u0103 pentru domeniul vast al vie\u021bii \u0219i ca atare, necesit\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

Convorbiri \u2013 Vavila Popovici<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Prietenia sf\u00e2r\u015fe\u015fte acolo unde \u00eencepe ne\u00eencrederea.”\u00a0 – Seneca Conform dic\u021bionarului, \u00ceNCREDEREA se define\u0219te prin a pune temei pe cinstea, pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15863","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15863","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15863"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15863\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15866,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15863\/revisions\/15866"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15863"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15863"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15863"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}