{"id":16013,"date":"2013-10-28T17:49:30","date_gmt":"2013-10-28T17:49:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16013"},"modified":"2013-10-28T17:49:30","modified_gmt":"2013-10-28T17:49:30","slug":"prof-univ-dr-ilie-badescu-%e2%80%9cde-realizarea-lumii-prin-elite-false%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/10\/28\/prof-univ-dr-ilie-badescu-%e2%80%9cde-realizarea-lumii-prin-elite-false%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Prof. Univ. Dr. Ilie B\u0103descu: \u201cDe-realizarea lumii prin elite false\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cCele mai \u00eensemnate manifest\u0103ri specific omene\u015fti sunt tr\u0103irile \u00een\u0103l\u021b\u0103toare, acele manifest\u0103ri suflete\u015fti sau spirituale prin care viata individului \u015fi deopotriv\u0103 a marilor colectivit\u0103ti este \u00een\u0103ltat\u0103 din planul supravie\u021buirii biologice \u00een planul vie\u021bii spirituale, adic\u0103 al dob\u00e2ndirii vietii ve\u015fnice. Omul caut\u0103 solutii la problema r\u0103ului \u015fi a bolii \u00een frunte cu boala cea mai teribil\u0103, care este \u00eens\u0103\u015fi maladia mortii, iar aceast\u0103 c\u0103utare este pentru oricine lucrul cel mai de pret, mai de pret dec\u00e2t averile, dec\u00e2t frumusetea \u015fi dec\u00e2t orice ar aduce succesul vremelnic al fiintei omene\u015fti. Far\u0103 de succesul dob\u00e2ndirii vietii ve\u015fnice toate celelalte sunt nimic. Pentru a \u00eentelege aceste imbolduri ale actiunii individuale \u015fi sociale, am propus un nou sistem de categorii sociologice, prin care am inaugurat perspectiva noologic\u0103 \u00een sociologie. Respectivele categorii sunt: laten\u021be suflete\u015fti, cadre noologice sau spirituale, \u00eenv\u0103t\u0103turi \u015fi manifest\u0103ri. Via\u021ba omeneasc\u0103 nu este pur \u015fi simplu dat\u0103, ci d\u0103ruit\u0103, iar darurile sunt cea dint\u00e2i dovad\u0103 asupra latentelor suflete\u015fti, care nu pot fi explicate \u00een ordine natural\u0103, c\u0103ci nu deriv\u0103 din cele ale naturii, ci din cele ve\u015fnice, sunt energii necreate, cum le afl\u0103m denumite la Sf. Grigorie Palama. Este straniu s\u0103 constati c\u00e2t de mult datoreaz\u0103 omul energiilor necreate \u00een toate manifest\u0103rile sale, ca \u00een cazul darurilor (de la darul frumuse\u021bii, al cumin\u021beniei, la talente, \u00eensu\u015firi de toate felurile \u015fi, culminativ, la geniu \u015fi sfin\u021benie), al harismelor, etc., c\u00e2t de \u00eendatorat este el cadrelor spirituale (ale tr\u0103irii \u00een\u0103l\u021b\u0103toare) \u00een desf\u0103\u015furarea acelora\u015fi manifest\u0103ri, \u015fi c\u00e2t de \u00eensemnate sunt pentru viata omeneasc\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile \u015fi, pe de alt\u0103 parte, c\u00e2t de ignorate sunt aceste categorii \u00een procesele cunoa\u015fterii sociale \u015fi antropologice. Darurile toate atest\u0103 energii care n-au cum s\u0103 fie furnizate de fluxurile vietii biologice ori, pur \u015fi simplu, psihice. Ele sunt energii suprafire\u015fti, a\u015fa cum ni se atest\u0103 \u00een cazul profetilor, al sfintior, al geniilor, al eroilor, al harismaticilor \u00een genere etc. \u00cen aceea\u015fi ordine de idei, cu greu ar confunda cineva cadrele spirituale ale vie\u021bii cu celelalte cadre de via\u021b\u0103, de la cele biologice, la cele sociale \u00een genere. Tot astfel, c\u0103ile omene\u015fti datoreaz\u0103 at\u00e2t de mult \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor \u015fi \u00een\u021belepciunii \u00een frunte cu \u00eenv\u0103t\u0103tura \u00eenv\u0103t\u0103turilor descoperit\u0103 omului de c\u0103tre \u00eensu\u015fi Dumnezeu prin cele dou\u0103 moduri ale revelatiei, a\u015fa de l\u0103muritor aprofundate de c\u0103tre Nichifor Crainic: revela\u021bia natural\u0103 \u015fi revela\u021bia supranatural\u0103. Far\u0103 de \u00eenv\u0103t\u0103turile descoperite omului de c\u0103tre Dumnezeu s- au iscat mereu forte ale abaterii, care au lucrat spre a-l devia pe om \u015fi chiar marile colectivit\u0103ti de la \u00eendrumarea r\u00e2nduielilor fire\u015fti, ale creatiei, \u015fi deci de la \u00eendrept\u0103rile descoperite omului de c\u0103tre \u00censu\u015fi Dumnezeu.<\/p>\n

Mecanismul prin care s-au s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een toate epocile \u015fi pe durate variate aceste devieri au fost \u015fi sunt elitele false, elitele care ascult\u0103 \u015fi aduc popoarele la ascultarea r\u0103ut\u0103\u021bii. Procesul sub care s-au manifestat asemenea devieri colective a fost numit de antropologi contracultur\u0103. Forma sub care se manifest\u0103 conduitele deviate este deopotriv\u0103 aceea a sistemului de g\u00e2ndire eronat, a teoriilor mistificate, pe care le numim de aceea \u015fi parateorii, a ideologiilor \u00een genere \u015fi, culminativ, aceea a idolatriilor. Devierile sunt \u015fi ele stratificate, compun altfel spus, un sistem destul de stufos, \u00eenc\u00e2t reg\u0103sirea \u00een h\u0103ti\u015furile lor cap\u0103t\u0103 forma r\u0103t\u0103cirii printr-un labirint. Pot fi devieri de la linia \u00eenv\u0103t\u0103turilor revelate, dup\u0103 cum pot fi devieri de la mari traditii \u015fi tot astfel de la r\u00e2nduielile creationale, fire\u015fti, ba chiar de la cele naturale, date omului prin natura lui. Epoca modern\u0103 \u015fi-a justificat devierile slujindu-se \u00een acest sens de conglomerate ideologice, care s-au constituit \u00een forte greu de strunit, slujind un singur scop, acela de a justifica, a legitima devierile. Nici chiar statele cele mai puternice n-au g\u0103sit solutia controlului acestor teribile forte ale devierii. Singur\u0103 Biserica are ghidul \u015fi puterea acestui control c\u0103ci are acces la \u00eenv\u0103t\u0103turile revelate. Ideologiile se disemineaz\u0103 cu o fort\u0103 de difuziune extraordinar\u0103 gratie marilor corpora\u021bii intelectuale care se pun \u00een serviciul lor. Uria\u015fe corpuri de intelectuali se pun \u00een slujba lor, constituindu-se \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 cast\u0103 a ideocratilor.<\/p>\n

Anii \u201990 sunt marcati de escaladarea unui astfel de fenomen. Un \u201esistem de g\u00e2ndire\u201d aflat deja \u00eentr-o criz\u0103 secular\u0103 a cucerit elitele politice \u015fi mari segmente ale corpora\u021biei intelectuale rom\u00e2ne\u015fti. Acest \u201esistem\u201d a trecut prin trei cicluri \u015fi cinci subfaze de criz\u0103 \u201eteoretico-ideologic\u0103\u201d (devoal\u00e2ndu-\u015fi, altminteri spus, falsitatea) \u015fi cu toate acestea a fost adoptat de elitele postdecembriste drept unul dintre sistemele exemplare de a g\u00e2ndi problemele \u201e\u00eennoirii\u201d Rom\u00e2niei. Ca \u015fi cum ar fi cu putint\u0103 \u00eennoirea unei societ\u0103ti, reforma ei, convoc\u00e2nd \u00een acest scop sisteme teoretice \u015fi ideologice de g\u00e2ndire invalidate de mai multe ori \u015fi \u00een diverse arii ale planetei. \u00cen plan teoretic, respectivul sistem de g\u00e2ndire a \u00eembr\u0103cat forma \u201eteoriilor moderniz\u0103rii\u201d \u015fi a acelei persistente \u201ecredinte ideologice\u201d pe care Lovinescu a numit-o printr-un termen memorabil, \u201esincronism\u201d. Sincronismul \u015fi \u201eteoriile\u201d sincroniz\u0103rii reprezint\u0103 sinteza tuturor acelor reprezent\u0103ri \u015fi sentimente nutrite de credinta c\u0103 salvarea unei societ\u0103ti poate veni de la imitatia masiv\u0103 a institutiilor \u015fi formelor de viat\u0103 moderne, amplu \u00eembr\u0103ti\u015fate \u00een Occident, unele fiind chiar izvodite acolo, adoptate amplu de popoarele europene \u015fi ne-europene indiferent de traditiile proprii \u015fi chiar \u00eempotriva lor.<\/p>\n

Teoriile moderniz\u0103rii, a\u015fadar, zidite pe postulate sincroniste, sustin c\u0103 societ\u0103\u021bile relativ nemodernizate se pot \u00eennoi prin influen\u021ba societ\u0103\u021bilor relativ modernizate. Procesul influentelor a fost numit, \u00een Rom\u00e2nia anilor 20, \u201esincronizare\u201d, iar sistemul de idei \u015fi credinte care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc o asemenea viziune a fost numit sincronism. Ca sistem de g\u00e2ndire \u015fi de credinte ideologice, sincronismul \u015fi teoriile moderniz\u0103rii, \u00een calitate de corelativ teoretic al acestuia, au \u00eenregistrat primul lor prag de criz\u0103 letal\u0103 \u00eentre 1870- 1910 \u00een Europa de est, unde se remarc\u0103 \u015fi prima reactie major\u0103 la criza acestui \u201esistem\u201d prin grupul \u201eteoriilor formei f\u0103r\u0103 fond\u201d, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de toti intelectualii epocii, indiferent de orientarea lor ideologic\u0103, conservatori (Eminescu, Maiorescu, Motru), liberali (Zeletin), sociali\u015fti (Gherea), poporani\u015fti (Stere), t\u0103r\u0103ni\u015fti (Madgearu), neoliberali (Manoilescu). Putem califica aceast\u0103 atmosfer\u0103 de deziluzie ob\u015fteasc\u0103 \u015fi de masiv\u0103 reac\u021bie la \u201eiluzia liric\u0103\u201d a teoriilor moderniz\u0103rii (nutrit\u0103 de credinta parareligioas\u0103 \u00een rolul crucial al \u201e\u00eemprumutului cultural\u201d) printr-o sintagm\u0103: \u201ecultura critic\u0103\u201d. Aceasta desemneaz\u0103 o stare intelectual\u0103 \u015fi afectiv\u0103 marcat\u0103 de \u201edeziluzia \u00een fata progresului\u201d, de brutal\u0103 \u201etrezire\u201d la realitate din \u201esomnul sincronist\u201d, de \u201ereactionarism\u201d \u015fi, evident, de reorientare a g\u00e2ndirii colective, proces \u00een \u015fi prin care s- au n\u0103scut un alt sistem de g\u00e2ndire teoretic\u0103 \u015fi alte idei sociale (\u015fi politice). Noile teorii \u015fi idei sociale reprezint\u0103 curentul organic \u00een viata intelectual\u0103 a \u021b\u0103rilor \u00eenapoiate \u015fi totodat\u0103 expresia eliber\u0103rii g\u00e2ndirii colective din \u201ecolonialismul mental\u201d \u00een care fusese \u00eempins\u0103 la startul modernit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Cum am precizat, prezumtia de baz\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de toti intelectualii afirmati \u00een curentul de ascensiune a culturii critice a fost aceea c\u0103 exist\u0103 societ\u0103ti p\u0103c\u0103lite, \u00een\u015felate \u015fi care se auto\u00een\u015feal\u0103 miz\u00e2nd pe iluzia c\u0103 \u00eemprumut\u00e2nd o form\u0103 (de oriunde ar prelua-o, inclusiv din Apusul Europei) dob\u00e2ndesc automat \u015fi fondul ei spiritual.<\/p>\n

Constatarea lor, \u00een noua atmosfer\u0103 a epocii, a fost aceea c\u0103 forma \u00eemprumutat\u0103 a r\u0103mas o form\u0103 goal\u0103. C\u0103ci n-a adus dup\u0103 ea \u015fi o dezvoltare de aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 a fondului. Fondul social r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare nedezvoltat, \u00een ciuda \u00eemprumutului masiv de forme apusene (institutii occidentale). Prin urmare, influen\u021bele moderniz\u0103rii nu induc dezvoltare, ci, cum va spune A. G. Frank, \u00een anii \u201960, aduc subdezvoltare, sau cu termenul teoreticienilor rom\u00e2ni ai primelor decade ale secolului, \u201eforme f\u0103r\u0103 fond\u201d, auto\u00een\u015felare, simpl\u0103 decoratie de fatad\u0103. Teoreticienii fenomenului latino-american au desemnat acest fenomen de propagare a influentei occidentale modernizatoare prin termeni ca: subdezvoltare sau dezvoltare dependent\u0103 ori, \u015fi mai exact, capitalism dependent \u015fi \u201eperiferialism\u201d.<\/p>\n

Deci sincronizarea nu aduce dezvoltare ci dependen\u021b\u0103 (tehnologic\u0103, economic\u0103, politic\u0103 \u015fi, ceea ce e mai grav, mental\u0103).\u00a0Intelectualii din t\u0103rile dependente prezint\u0103 toti acela\u015fi sindrom regresiv, dependent de \u201eformele de g\u00e2ndire\u201d fabricate de altii \u015fi impuse ca \u201ereguli de g\u00e2ndire\u201d \u015fi de \u201econduit\u0103\u201d socotite valide indiferent de conditiile particulare de timp \u015fi de spa\u021biu. Ei devin astfel \u201eobedien\u021bi\u201d, capricio\u015fi \u015fi, pe cale de consecint\u0103, teribili\u015fti, zeflemi\u015fti, bonjuri\u015fti, neserio\u015fi, simpli scripcari ai unei melodii pe care, \u00een cele din urm\u0103, nici n-o mai gust\u0103, dar pe care nici n-au curajul s-o p\u0103r\u0103seasc\u0103, fiindc\u0103 ar pierde ocazia de a se manifesta g\u0103l\u0103gios \u00een cultur\u0103, de a se autointitula grupare progresist\u0103, admis\u0103 la catedre, la pupitrul revistelor \u015fi televiziunilor \u00een pozitia de lideri de opinie sau, cum se spune azi, de \u201eanali\u015fti\u201d. Este plebea suburbialismului oriental cu mult mai agresiv\u0103 dec\u00e2t plebea marii metropole a antichit\u0103tii romane, care \u015fi ea a reu\u015fit la un moment dat s\u0103 cucereasc\u0103 Senatul \u015fi s\u0103 ocupe \u201epozitiile directoare\u201d ale institutiilor. \u015ei atunci, ca \u015fi acum, p\u0103turile dezordinii au acaparat institu\u021bii ale ordinii \u015fi au provocat marea criz\u0103 care a zguduit \u201estatul roman\u201d teras\u00e2ndu-i \u201epanta declinului\u201d.<\/p>\n

Toate aceste \u201efenomene\u201d sunt simptome ale crizei unui sistem de g\u00e2ndire produs de marea metropol\u0103 pentru uzanta \u201eperiferiilor\u201d. Al doilea proces care se leag\u0103 de cel dint\u00e2i, adic\u0103 de imitatia masiv\u0103 practicat\u0103 cu o \u00eencredere de tipar religios \u00een rolul salvator al formelor imitate, este o masiv\u0103 culpabilizare difuz\u0103: aceia\u015fi intelectuali obedienti \u015fi necreativi transfer\u0103 vina pentru e\u015fecurile sincronismului asupra poporului c\u0103ruia i se aplic\u0103 cele mai ur\u00e2te etichete. Lucrurile sunt la fel azi ca \u015fi ieri, \u00een pragul moderniz\u0103rii societ\u0103tii rom\u00e2ne\u015fti, doar c\u0103, azi, cultura critic\u0103 este mult mai fragil\u0103, iar valul, mai precis subcultura \u201esincroni\u015ftilor\u201d este mult mai agresiv promovat\u0103. Zeflemeaua a atins proportii teribile \u00een zilele noastre, iar obr\u0103znicia noilor cenu\u015feri a atins pragurile unei ur\u00e2te maladii. \u201eTurcitii\u201d s-au \u00eenmultit, zeflemi\u015ftii de profesie au dezvoltat o adev\u0103rat\u0103 industrie mediatic\u0103 pe c\u00e2t de complex\u0103 pe at\u00e2t de stric\u0103cioas\u0103 \u015fi de primejdioas\u0103 prin efectele sale asupra spiritului public de azi \u015fi de m\u00e2ine. \u00cen egoismul ei \u201enoua clas\u0103\u201d pierde din vedere efectele de lung termen ale fenomenului pe care l-a \u00eencurajat prin tot felul de recompense care-au permis acestei plebea scribax s\u0103- \u015fi constituie baza logistic\u0103 (programe, burse, sedii, etc. etc., sunt ast\u0103zi speranta celui de-al doilea val al recrutilor am\u0103girii \u015fi ai mistific\u0103rii).\u00a0Lucrul cel mai grav pervertit la noii \u201erecru\u0163i\u201d este memoria p\u0103rintilor.\u00a0Ei nu mai vor s\u0103 \u015ftie de p\u0103rintii lor, de \u201elocul\u201d originii lor, indiferent care-o fi acela. Lucrul grav, deci, \u00een devierea sincronist\u0103 este degradarea memoriei, iar aceasta nu este o chestiune strict ideologic\u0103, ci atinge chiar acele categorii suflete\u015fti, care ordoneaz\u0103 fluxul de tr\u0103iri \u00een care se includ obiceiuri \u015fi traditii \u015fi deopotriv\u0103 amintirea p\u0103rintilor. Groz\u0103via fenomenului tocmai \u00een asta const\u0103, c\u0103 degradeaz\u0103, odat\u0103 cu institutiile, simple forme f\u0103r\u0103 fond, \u015fi categoriile suflete\u015fti, adic\u0103 r\u0103ne\u015fte tr\u0103irile cele mai intime, precum cele la care tocmai ne-am referit: amintirea p\u0103rintilor, memoria str\u0103mo\u015filor \u015fi cultul eroilor. De vreme ce degrad\u0103rile ating straturile profunde ale sufletului este urgent\u0103 c\u0103utarea unor metode noi de cercetare a \u201eprofunzimilor\u201d. \u00cen cercet\u0103rile noastre am preluat sugestiile unei metode pe care cercet\u0103torii lui Dostoievschi au numit-o \u201esondaj pneumatologic\u201d. Este metoda regin\u0103 a sociologiei noologice.\u201d<\/p>\n

Not\u0103:<\/em><\/strong>\u00a0Textul este extras din cursul\u00a0 \u2013 Ilie B\u0103descu \u2013 \u201eGlobalizare, comunicare intercultural\u0103, identitate \u0219i integrare european\u0103. Perspectiva sociologiei\u201d<\/em>http:\/\/www.art-emis.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cCele mai \u00eensemnate manifest\u0103ri specific omene\u015fti sunt tr\u0103irile \u00een\u0103l\u021b\u0103toare, acele manifest\u0103ri suflete\u015fti sau spirituale prin care viata individului \u015fi deopotriv\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16013","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16013","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16013"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16013\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16016,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16013\/revisions\/16016"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16013"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16013"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16013"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}