{"id":16070,"date":"2013-11-02T15:57:03","date_gmt":"2013-11-02T15:57:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16070"},"modified":"2013-11-02T15:57:03","modified_gmt":"2013-11-02T15:57:03","slug":"obstacole-sociale-in-calea-catre-o-societate-buna-de-prof-univ-dr-ilie-badescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/02\/obstacole-sociale-in-calea-catre-o-societate-buna-de-prof-univ-dr-ilie-badescu\/","title":{"rendered":"Obstacole sociale \u00een calea c\u0103tre o societate bun\u0103 de Prof. Univ. Dr Ilie B\u0103descu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n

“Iesirea din comunism n-a insemnat intrarea pe o cale dreapta spre o noua societate, cum ne spun teoriile schimbarii. Din contra. Acea iesire a fost comparabila cu intrarea \u00eentr-un peisaj potrivnic, cu multe furtuni si turbulen\u021be care-au preschimbat perioada aceasta intr-un interregn mai degraba decat \u00eentr-o faz\u0103 de tranzi\u021bie. Interregnul este anarhic, lisit de direc\u021bie, departe de un standard defini\u021bional.<\/em> Primul obstacol a fost cel al sistemului de gandire<\/em>. Elita guvernatoare a \u00eempins poporul rom\u00e2n \u00een mentalitatea acelor popula\u021bii insulare care a\u0219teapt\u0103 un salvator din l\u0103rgimea oceanului, de peste m\u0103ri.<\/p>\n

Salvatori externi<\/em> nu exist\u0103 \u0219i lucrul acesta se poate dovedi cu mersul lucrurilor \u00een cele dou\u0103 cicluri de c\u00e2te zece ani<\/em>. Dac\u0103 \u00een anii 90 din largul oceanului economic se z\u0103reau la orizont marile cor\u0103bii salvatoare ale marilor metropole, \u00eencep\u00e2nd cu 2001 aceste cor\u0103bii au disp\u0103rut deja sub linia orizontului c\u0103ci criza izbucnit\u0103 atunci a a fost asemenea unui tsunami care a \u00eempins slavatorii \u00eenapoi cu o for\u021b\u0103 pe care o masoar\u0103 uria\u0219ul deficit provocat de marea dispropor\u021bie dintre pasivul \u00een lichidit\u0103\u021bi<\/em> al b\u0103ncilor \u0219i activul nelichid plasat \u00een investi\u021bii de lung termen \u0219i \u00een \u00eemprumuturi substandard.<\/em> America s-a trezit brusc \u00een criz\u0103 de lichidit\u0103\u021bi ceea ce a preschimbat dolarul \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 fata morgana a celor care tocmai circulau pe imensitatea oceanului economic.<\/p>\n

Pentru a ie\u0219i din criz\u0103 s-a inventat pia\u021ba swap-urilor, adic\u0103 a achizi\u021bion\u0103rii activelor cu risc de neplat\u0103<\/em> (care \u00eencorporau deficite, ipoteci substandard etc.) ceea ce a transformat medicul financiar-bancar al planetei \u00een vraci otr\u0103vitor fiindc\u0103 banca garanta \u0219i ea cu derivate. \u00cen 2008, de pild\u0103, swapurile s-au \u00eenmul\u021bit \u201eating\u00e2nd o valoare pe h\u00e2rtie de 60 de trilioane de dolari\u201d devenind, cum precizeaz\u0103 Roubini \u201ecea mai important\u0103 surs\u0103 a riscului sistemic<\/em>\u201d al lumii. Care metropol\u0103 mai putea veni \u00een chip salvator din largul oceanului economic al lumii?<\/p>\n

Neaten\u021bia, inabilitatea de a privi lumea \u00een culorile sale reale au condus clasa politic\u0103 la un gest asem\u0103n\u0103tor cu consumul narcoticelor. Instalarea \u00een aceast\u0103 a\u0219teptare soteriologic\u0103 a devenit cel mai nenorocit narcotic \u0219i primul obstacol social al Rom\u00e2niei. Putem spune c\u0103 op\u021biunea aceasta \u00een forma ei soteriologic\u0103 a creat un imens \u201dhazard moral\u201d (\u00eencrederea \u00eentr-o promisiune echivalent\u0103 cu instalarea \u00eentr-o a\u0219teptare irealist\u0103, care la sf\u00e2r\u0219it aduce nu salvare ci e\u0219ec spre dezastru), escaladat cu fiecare ciclu electoral. Fenomenul acestei \u00eencrederi de tip soteriologic are o anume recuren\u021b\u0103 \u0219i revine ori de c\u00e2te ori societatea se afl\u0103 \u00een crize majore. Un atare fenomen a fost cercetat de c\u0103tre Roubini pe cazul op\u021biunii Greenspan, care a nutrit a\u0219a de mult speran\u021ba pie\u021belor \u00eentr-o interven\u021bie salvatoare<\/em> \u00eenc\u00e2t hazardul moral<\/em> a dob\u00e2ndit propor\u021bii catastrofale din care s-a nutrit apoi cerul baloanelor speculative care pluteau deasupra pie\u021belor americane \u0219i mondiale.<\/p>\n

Op\u021biunea soteriologic\u0103 a clasei politice rom\u00e2ne\u0219ti a creat un hazard moral pe care l-a accentuat spre catastrofic refuzul clasei politice de a-\u0219i folosi autoritatea pentru a proceda la regelement\u0103ri care ar fi controlat dansul frenetic al frontierelor libere<\/em> pe teritoriul Rom\u00e2niei. Un exemplu este pia\u021ba restituirilor. \u00cen Ungaria guvernul a intervenit \u0219i a fixat un prag maxim la 100 000 de dolari americani pentru cea mai mare restituire. \u00cen Rom\u00e2nia s-a preferat politica noninterven\u021biei \u00eencadrabil\u0103 tipologic \u00een ceea ce este cunoscut ca \u201eop\u021biunea Greenspan\u201d, adic\u0103 \u00een refuzul sau am\u00e2narea oric\u0103rei interven\u021bii reglementative care ar fi controlat s\u0103lb\u0103ticia noilor pie\u021be \u0219i astfel s-a ajuns la rezultate monstruoase de tipul celor ilustrate de restituirile frauduloase de terenuri \u0219i propriet\u0103\u021bi,\u00a0 ca \u00een Ardeal, unde au fost \u00eempropriet\u0103ri\u021bi nelegal familiile celor ce fuseser\u0103 desp\u0103gubi\u021bi de statul rom\u00e2n la finele primului r\u0103zboi mondial \u00een urma procesului optan\u021bilor.<\/p>\n

G\u00e2ndirea pe toat\u0103 durata celor circa 25 de ani de faz\u0103 ascendent\u0103 ai ciclului Kondratiev (1974-2001) a fost una pruden\u021bial\u0103 \u0219i institu\u021bia de la v\u00e2rf a acestui sistem de g\u00e2ndire a fost Comitetul Basel de Supraveghere bancar\u0103, creat \u00een 1974, \u00eenfiin\u021bat de Guvernatorii B\u0103ncilor centrale ai grupului de \u021b\u0103ri G 10, deci ai marilor metropole. \u00centr-un raport al Comitetului se preciza: \u201eSl\u0103biciunile din sistemul bancar al unei \u021b\u0103ri, fie ea dezvoltat\u0103, fie \u00een curs de dezvoltare, pot s\u0103 amenin\u021be stabilitatea financiar\u0103 at\u00e2t \u00een \u021bara respectiv\u0103 c\u00e2t \u0219i pe plan interna\u021bional\u201d (apud Roubini, p 141-142). Dup\u0103 declan\u0219area crizei, de fapt de prin 2001 deja apar la orizont nu cor\u0103bii salvatoare ci cuirasate amenin\u021b\u0103toare.<\/p>\n

Ne\u0219ansa Europei de sud-est a fost s\u0103 reintre \u00een sistemul capitalist mondial sub semnul unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri pe care o guvernan\u021b\u0103 \u00eencrez\u0103toare \u0219i naiv\u0103 nu avea cum s\u0103 le controleze, precum: inovarea financiar\u0103 (acum se inventeaz\u0103 sistemul bancar din umbr\u0103, cum a fost denumit), politica banilor accesibili, (legat\u0103 \u0219i de intarea \u00een ciclul Greenspan), e\u0219ecurile statului \u0219i ale sistemului bancar paralel. Una dintre inova\u021biile financiare este monetizare timpului viitor, al genera\u021biilor de m\u00e2ine. Fenomenul a fost denumit supra\u00eendatorare<\/em>. C\u00e2nd raportul dintre veniturile gospod\u0103riei \u0219i datoria ei \u00een SUA atinge raportul de 135% ne d\u0103m seama c\u0103 o asemenea gospod\u0103rie nu va pl\u0103ti cu capitalizarea timpului prezent ci al timpului de m\u00e2ine, <\/em>adic\u0103 va l\u0103sa mo\u0219tenire o \u00eendatorare sau o s\u0103r\u0103cie<\/em>, deci tot o \u00eendatorare. Mecanismul utilizat este acela al garant\u0103rii titlurilor de valoare cu credite ipotecare. Aceasta a fost marea inova\u021bie a sfertului de mileniu. Fenomenul este explicat de c\u0103tre Roubini. Modelul tradi\u021bional al creditului, ne spune marele economist, se baza pe ini\u021bierea unei rela\u021bii de creditare dup\u0103 modelul ini\u021biere-de\u021binere<\/em>. Creditul se stingea \u00een timpul prezent pe m\u0103sur\u0103 ce creditatul \u00ee\u0219i pl\u0103tea ratele la credit \u0219i principalul. Dup\u0103 inventarea titlurilor de valoare garantate cu credite ipotecare \u0219i a pie\u021bei obliga\u021biunilor emise pe baza unui portofoliu de credite s-a n\u0103scut un sistem nou care deja derula opera\u021bii financiar-bancare cu ceea ce \u021binea de un viitor incert (c\u0103ci creditele \u00eenc\u0103 nu provocaser\u0103 nici o plat\u0103 c\u00e2nd deja obliga\u021biile erau v\u00e2ndute pe pia\u021ba titlurilor garantate cu astfel de credite). \u00cen felul acesta s-a ivit un model nou, conchide Roubini: ini\u021biere-distribuire<\/em>, care permitea bancherului s\u0103 v\u00e2nd\u0103 obliga\u021biile \u00eenainte ca ele s\u0103 se fi stins \u0219i astfel s-a n\u0103scut o pia\u021b\u0103 care opera \u00een contul timpului viitor, sporind enorm valoarea pe h\u00e2rtie a acestor titluri garantate cu crean\u021be ipotecare, deci cu o munc\u0103 viitoare. Comer\u021bul cu timpul viitor al \u00eemprumut\u0103torului atinge praguri uria\u0219e, care, doar \u00een America atingea \u00een 2006, precum s-a men\u021bionat, 60 de trilioane de dolari. Mecanismul poate fi reg\u0103sit la nivelul statelor. C\u00e2nd un stat atinge o \u00eendatorare care trece de capacitatea sa de plat\u0103, el va glisa datoria spre un timp viitor asimptotic adic\u0103 \u00ee\u0219i va \u00eendatora poporul pentru vecie.<\/p>\n

O alt\u0103 cauz\u0103 obstacular\u0103 a fost vremea smintit\u0103 de fric\u0103 \u00een care a intrat lumea \u00eencep\u00e2nd cu marea criz\u0103 (care atinge pragul de sus \u00een 2007-2008). Ea a generat o \u201epanic\u0103 de secol XIX\u201d care s-a propagat \u201ecu o vitez\u0103 de secol XX\u201d (Roubini, 157). Nimeni, nici o elit\u0103 nu mai putea g\u00e2ndi relaxat. A fost totu\u0219i un moment de mobilizare sistemic\u0103 datorat\u0103 b\u0103ncilor centrale, care au aruncat colaci de salvare, \u00een toat\u0103 lumea, \u201eb\u0103ncilor mici \u0219i institu\u021biilor financiare de toate tipurile\u201d (ibidem). Momentul acela, \u00eens\u0103, nu s-a tradus peste tot \u00een politici de salvare, ci din contr\u0103, \u00een politici de \u00een\u0103sprire peste pragurile de suportabilitate a popula\u021biei ceea ce a condus la o pr\u0103bu\u0219ire a \u00eencrederii \u00een institu\u021biile statelor. Marea panic\u0103 a adus dup\u0103 sine marea ne\u00eencredere, adic\u0103 o criz\u0103 de legitimitate cum n-a mai fost de pe vremea pr\u0103bu\u0219irii imperiilor la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Din p\u0103cate, acum nu imperiile sunt vizate ci statele na\u021bionale. Aceast\u0103 criz\u0103 de \u00eencredere a devenit cel mai greu obstacol \u00een calea spre o societate bun\u0103. Alian\u021ba tacit\u0103 sau croit\u0103 a b\u0103ncilor centrale n-a fost urmat\u0103, la momentul doi al crizei, de o alian\u021b\u0103 a guvernelor na\u021bionale, astfel c\u0103 instrumentul \u00eenl\u0103tur\u0103rii ne\u00eencrederii n-a existat. <\/em>Pe acest fond s-a produs prim\u0103vara arab\u0103<\/em> (movement of rage, <\/em>cu <\/em>sintagma lui K. Jowitt) \u0219i tot pe acest fond s-a declan\u0219at insurec\u021bia popular\u0103<\/em> (insurectionary movement<\/em>) \u00een Estul Europei contra expansiunii marilor corpora\u021bii. Popoarele au luat ini\u021biativa, adic\u0103 au ini\u021biat, \u00een stilul lor, opera\u021bii de ap\u0103rare, dar din p\u0103cate reac\u021biile guvernelor \u00eent\u00e2rzie, r\u0103m\u00e2n prea \u00eencete. Se distinge totu\u0219i modelul polonez, de pild\u0103, care a reu\u0219it s\u0103 edifice o mare societate mixt\u0103 americano-canadiano-polonez\u0103 cu o propor\u021bie ac\u021bionar\u0103 de 1\/3. Alt model este cel francez urmat \u0219i de bulgari prin care se interzic unele tipuri ale industriei extractive cu mare risc ecologic, precum exploatarea gazelor de \u0219ist. Modelul rom\u00e2nesc e \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103 cel bazat pe o b\u00e2lb\u00e2ial\u0103 prelungit\u0103 a celor afla\u021bi la c\u00e2rma \u021b\u0103rii, care nu au curajul s\u0103 ia taurul de coarne \u0219i s\u0103 spun\u0103 \u201eNu\u201d opera\u021biunilor riscante, precum au spus francezii \u0219i bulgarii, nici nu se mobilizeaz\u0103\u00a0 prin vreun impuls antreprenorial ca al polonezilor ori printr-un fel de reac\u021bie na\u021bionalist\u0103 precum a ungurilor. Guvernan\u021bii rom\u00e2ni se b\u0103lb\u00e2ie, arat\u0103 c\u0103 ori nu \u0219tiu ce vor ori nu sunt \u00een stare s\u0103 aplice ceea ce \u0219tiu. Pe acest fond criza de legitimitate se prelunge\u0219te \u0219i fenomenul ocup\u0103rii Pie\u021bii Universit\u0103\u021bii devine unul endemic, ca o boal\u0103 netratat\u0103.<\/p>\n

Un alt obstacol se refer\u0103 la \u00eempingerea Rom\u00e2niei \u00eentr-un fel de r\u0103zboaie de tip nou pentru care n-a existat nici o preg\u0103tire. \u00cen 1995 am avertizat \u00een cadrul Clubului de la Sinaia asupra r\u0103zboiului logistic care fusese declan\u0219at \u00een Rom\u00e2nia \u00een cadrul marelui proces de rapid\u0103 dezindustrializare a \u021b\u0103rii. Exemplul cel mai coincludent este cel al modului \u00een care a fost falimentate o binecunoscut\u0103 o\u021bel\u0103rie electric\u0103, prin rupturi repetate ale leg\u0103turilor cu furmizorii de energie electric\u0103, ceea ce avea ca efect \u00eenghe\u021barea odat\u0103 cu o\u021belul \u0219i a furnalului, provoc\u00e2nd astfel scoaterea definitiv\u0103 din uz a unui asemena furnal. Teoria pie\u021bei libere ne spune c\u0103 e firesc ca furnizorul de energie s\u0103 \u00eentrerup\u0103 furnizarea de \u00eendat\u0103 ce plata este \u00eent\u00e2rziat\u0103. Teoria modernit\u0103\u021bii reflexive<\/em> (U Beck) ne spune, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een aceste situa\u021bii interven\u021bia statului este obligatorie. Faptul c\u0103 privatizarea s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 de nici o prevedere \u0219i deci condi\u021bionalitate arat\u0103 esen\u021ba r\u0103zboiului logistic care vizeaz\u0103 tocmai crearea unor astfel de sincope. Al treilea obstacol a fost sistemul de g\u00e2ndire pe care s-a fundamentat procesul reformei. Acesta s-a materializat \u00een cele dou\u0103 legi; legea 18 a fondului funciar \u0219i legea 15 a fondului industrial. Cele dou\u0103 legi atest\u0103 un sistem eronat de g\u00e2ndire din care a ie\u0219it reforma oligarhic\u0103<\/em> \u0219i o alt\u0103 fa\u021bet\u0103 a r\u0103zboiului logistic<\/em>. Acest sistem de g\u00e2ndire a fost marea piedic\u0103 \u00een calea spre o societate bun\u0103, adic\u0103 o societate care ne permite s\u0103 tr\u0103im to\u021bi sub o nou\u0103 calitate social\u0103 \u0219i deci sub un standard civiliza\u021bional \u00eennoitor. Prin urmare alternarea r\u0103zboiului logistic \u0219i a reformei oligarhice a fost cauza principal\u0103 a impasului actual. Un alt obstacol a fost profilul actorului chemat s\u0103 inoveze. Acesta a fost nu un inovator ci un anarhist. Inovatorul se vede \u00een ceea ce Schumpeter a numit \u201edistrugerea creatoare\u201d. Anarhistul \u00eempline\u0219te doar prima parte a sintagmei: distrugerea. S-a distrus enorm \u0219i nu s-a creat mai nimic \u00een afara imperiilor de carton ale baronilor reformei. Al cincilea obstacol a fost defec\u021biunea ma\u0219in\u0103riei morale, abandonul imperativului moral \u00een tot \u0219i \u00een toate, Familia a crezut c\u0103 singura ei datorie este instruirea copiilor \u0219i a\u0219a au ie\u0219it amatorii de h\u00e2rtii galbne numite diplome, care acoper\u0103 un trist deficit de capital intelectual \u0219i moral. Defec\u021biunea ma\u0219in\u0103riei morale s-a agravat prin instaurarea puterii statului magic. Au ap\u0103rut diseminatori de televiziuni locale care au \u00eenceput s\u0103 transmit\u0103 non-stop filme pornografice, astfel c\u0103 totalitarismul sexual s-a instaurat cu o rapiditate uimitoare \u0219i cu efecte devastatoare, ad\u0103ugate la cele ale dependen\u021bei de TV \u0219i de internet. \u00cenlocuirea statului ideocratic cu \u201estatul magic\u201d (Huxley) a fost perceput ca o eliberare c\u00e2nd \u00een realitate el a fost o nou\u0103 robie. Lan\u021burile ruginite de fier au fost \u00eenlocuite cu lan\u021buri lucitoare de aur sau de argint dar tot lan\u021buri doar c\u0103 las\u0103 iluzia adus\u0103 de efectul luciului hinotizant. Al \u0219aselea obstacol a fost defec\u021biunea ma\u0219in\u0103riei g\u00e2ndirii prin v\u00e2n\u0103toare miturilor, a simbolurilor, a credin\u021bei, care sunt operatori strategici \u00een economia g\u00e2ndirii. S-a n\u0103scut astfel o economie a g\u00e2ndirii eronat\u0103, dac\u0103 \u021binem seama de faptul c\u0103 un simbol este, cum spune Acad Tudorel Postolache, o \u201dbibliotec\u0103 a oralit\u0103\u021bii condensate\u201d. Figura unui erou, mitul \u0219i simbolurile, invocarea geniului eponim \u0219i deci a operei eponime, sunt mijloce unice ale performan\u021bei economiei de g\u00e2ndire \u0219i tocmai acestea au fost distruse de c\u0103tre actorii reformei din cultur\u0103, adic\u0103 de noii anarhi\u0219ti. Ma\u0219in\u0103ria g\u00e2ndirii poate fi acaparat\u0103 de sisteme de g\u00e2ndire eronate \u0219i astfel conduce la grave e\u0219ecuri. La startul modernit\u0103\u021bii noastre,\u00a0 misiunea \u201erepar\u0103rii\u201d ma\u0219in\u0103riei g\u00e2ndirii moderne rom\u00e2ne\u0219ti a fost asumat\u0103 de geniul lui Eminescu. Acesta a ap\u0103rat g\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103 de eroarea prelu\u0103rii mecanice a marilor teorii care erau total inoperante \u00een sistemul realit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, Eminescu a eliberat economia noastr\u0103 de g\u00e2ndire de utilizarea mecanic\u0103 a teoriei salariului natural a lui Ricardo, a teoriei avantajului comparativ, propun\u00e2nd \u00een schimb premizele teoriei costurlor aferente, iar \u00een replic\u0103 la teoria fiziocratic\u0103 a muncii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti Eminescu dovedea c\u0103 munca industrial\u0103 are o valoare augmentat\u0103 de capitalul tehnic \u00eencorporat, \u00een locul teoriei darvinist\u0103 a selec\u021biei celui mai adaptat a propus teoria selec\u021bie sociale negative etc. etc. Eminescu a fost atunci salvatorul de geniu al economiei g\u00e2ndirii teoretice rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i reparatorul genial al unei ma\u0219in\u0103rii de g\u00e2ndire pe cale de a se gripa. Nimeni n-a preluat misiunea lui Eminescu la startul acestei a doua tranzi\u021bii, cum s-ar putea denumi revenirea la capitalism dup\u0103 interregnul comunist.”<\/p>\n

\n

Prof. Univ. Dr Ilie B\u0103descu<\/strong><\/p>\n

Sursa: Sociologia-Azi.Ro<\/a><\/strong><\/p>\n

Asupra con\u021binutului complet al conferin\u021bei profesorului Ilie B\u0103descu se poate consulta varianta \u00een englez\u0103 postat\u0103 pe acest site al revistei Sociologia azi<\/a> sub titlul<\/em>: The path to a good society and its obstacles<\/em><\/a><\/strong><\/p>\n

Prelegere sus\u0163inut\u0103 la Conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103: Towards the Good Society \u2013 European Perspectives, Bucharest, 24-26 October 2013<\/a><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Iesirea din comunism n-a insemnat intrarea pe o cale dreapta spre o noua societate, cum ne spun teoriile schimbarii. Din [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16070","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16070","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16070"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16070\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16073,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16070\/revisions\/16073"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16070"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16070"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16070"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}