{"id":16267,"date":"2013-11-13T20:27:27","date_gmt":"2013-11-13T20:27:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16267"},"modified":"2013-11-13T20:27:27","modified_gmt":"2013-11-13T20:27:27","slug":"gheorghe-buzatu-individul-in-fata-raului-absolut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/13\/gheorghe-buzatu-individul-in-fata-raului-absolut\/","title":{"rendered":"Gheorghe Buzatu: “Individul \u00een fa\u0163a r\u0103ului absolut”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Lumea contemporan\u0103 nu crede \u00een miracole, de\u015fi acestea, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, totu\u015fi survin\u2026 Precum, de exemplu, acordul formal existent actualmente, de\u015fi fragil, \u00eentre istorici sau comentatorii de pres\u0103, de pe o parte, \u015fi politicieni, pe de alt\u0103 parte, \u00een privin\u0163a faptului de net\u0103g\u0103duit c\u0103 veacul care s-a \u00eencheiat recent a fost, \u00eenainte de orice, unul al mon\u015ftrilor. \u015ei \u00een cursul c\u0103ruia, se \u015ftie prea bine, pe scena politic\u0103 s-au putut \u00eent\u00e2lni, confrunta ori chiar colabora \u00een unele moment, Lenin, Stalin \u015fi Hitler, Himmler \u015fi Beria, Molotov \u015fi von Ribbentrop, Goebbels \u015fi Jdanov \u015f.a., \u015f.a. \u00cen atare condi\u0163ii, secolul al XX-lea a fost b\u00e2ntuit de totalitarisme, opuse democra\u0163iei, \u00een prima ordine fiind bol\u015fevismul \u015fi na\u0163ional-socialismul, care s-au condi\u0163ionat reciproc \u00een privin\u0163a originilor, manifest\u0103rilor, evolu\u0163iilor \u015fi destinelor lor, realit\u0103\u0163i ce finalmente s-au impus aten\u0163iei unor prestigio\u015fi istorici occidentali (Ernst Nolte, A. B\u00e9san\u00e7on, Fran\u00e7ois Furet, Marc Ferro, Imanuel Geiss, St\u00e9phane Courtois). Ei au stabilit semnul egalit\u0103\u0163ii incontestabile \u00eentre comunism \u015fi fascism, ambele responsabile deopotriv\u0103 de R\u0103ul absolut care a zguduit veacul al XX-lea \u2013 Holocaustul brun \u015fi Holocaustul ro\u015fu (Gulagul). Avantajele studiilor comparativiste \u00een domeniul istoriei contemporane universale nu mai trebuie demonstrate, fapt pe care l-am relevat recent \u00eentr-o sintez\u0103 consacrat\u0103 epocii 1919-1939. Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 triumf\u0103toare din octombrie 1917, glorificat\u0103 vreme de decenii p\u00e2n\u0103 la deform\u0103ri grosolane de propaganda Kremlinului Ro\u015fu , n-a dep\u0103\u015fit \u00een realitate specificul unei clasice lovituri de stat. Sub acest aspect, r\u00e2ndurile consacrate evenimentului de cunoscutul istoric german Ernst Nolte, o autoritate \u00een materie, le consider\u0103m pur \u015fi simplu magistrale: \u201eNici o alt\u0103 revolu\u0163ie nu a sem\u0103nat vreodat\u0103 mai pu\u0163in cu o revolu\u0163ie popular\u0103, \u00een care mari mase de oameni pornesc o lupt\u0103 \u00eencr\u00e2ncenat\u0103 \u00eempotriva abuzurilor unui guvern \u00eensetat de putere: pe Nevski-Prospekt era larg deschis accesul pentru public, tramvaiele circulau, iar teatrele aveau toate locurile ocupate. Forma\u0163iuni de trupe \u015fi deta\u015famente ale G\u0103rzii Ro\u015fii, armata de partid a bol\u015fevicilor, au ocupat fort\u0103rea\u0163a Petru \u015fi Pavel, la fel \u015fi podurile, cruci\u015f\u0103torul a tras c\u00e2teva salve, care n-au produs daune semnificative, trupele guvernamentale aflate \u00een Palatul de Iarn\u0103 s-au retras \u00een cea mai mare parte, pe neobservate, l\u0103s\u00e2nd locul r\u0103scula\u0163ilor infiltra\u0163i treptat \u015fi care au arestat Guvernul provizoriu, inclusiv pe mini\u015ftrii sociali\u015fti, chiar dac\u0103 nu \u015fi pe Kerenski, care a reu\u015fit s\u0103 fug\u0103 la timp.<\/p>\n

La deschiderea celui de-al II-lea Congres al Sovietelor se puteau citi afi\u015fe care anun\u0163au r\u0103sturnarea Guvernului provizoriu, iar delega\u0163ilor li s-a comunicat c\u0103 un nou Guvern provizoriu a fost constituit, din membrii partidului bol\u015fevicilor, sub conducerea lui Lenin. Delega\u0163ii socialist-revolu\u0163ionarilor \u015fi ai men\u015fevicilor au protestat vehement \u00eempotriva lu\u0103rii pe cale ilegal\u0103 a puterii de c\u0103tre un partid ce a pus Congresul \u00een fa\u0163a faptului \u00eemplinit \u015fi au p\u0103r\u0103sit sala, \u00een timp ce Tro\u0163ki le striga batjocoritor c\u0103 apar\u0163in gropii de gunoi a istoriei. Prin urmare, Revolu\u0163ia din Octombrie a fost, \u00een realitate, \u00een primul r\u00e2nd, puciul unui partid socialist \u00eendreptat \u00eempotriva celorlalte partide socialiste \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00eempotriva inten\u0163iilor Congresului Sovietelor, care s-ar fi conformat ne\u00eendoielnic dorin\u0163ei cov\u00e2r\u015fitoare a maselor \u015fi ar fi constituit un guvern al sovietelor din partidele socialiste, cu excluderea burgheziei\u201d. A\u015fadar, la 7 noiembrie 1917\/25 octombrie 1917 stil vechi, g\u0103rzile ro\u015fii au ocupat diferite puncte strategice din Capital\u0103. \u00cen seara de 8 noiembrie, solda\u0163ii din garnizoana Petrograd, marinarii din Kronstadt \u015fi g\u0103rzile ro\u015fii muncitore\u015fti au luat cu asalt Palatul de Iarn\u0103 \u015fi i-au arestat pe membrii Guvernului provizoriu. Kerenski reu\u015fi s\u0103 fug\u0103. Congresul Sovietelor, \u00een care bol\u015fevicii erau majoritari, pun m\u00e2na pe putere \u015fi desemneaz\u0103 un Consiliu al Comisarilor Poporului \u2013 prezidat de Lenin, av\u00e2ndu-i pe Tro\u0163ki la Afacerile Externe \u015fi pe Stalin \u00een Ministerul Na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor. Astfel, Lenin conducea \u015fi Guvernul \u015fi Partidul, fiind recunoscut cea mai important\u0103 personalitate a noului regim din Rusia. \u00cen func\u0163ie de desf\u0103\u015fur\u0103rile petrecute, \u201erevolu\u0163ia a semnificat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 \u2013 va recunoa\u015fte \u00eensu\u015fi Lenin \u2013 un miracol. A fost \u2013 revine acela\u015fi personaj \u2013 pur \u015fi simplu un miracol\u2026\u201d. Din punctul de vedere al lui Lev Tro\u0163ki, revolu\u0163ia din 1917, a fost, din contr\u0103, \u201etr\u0103dat\u0103\u201d. Dup\u0103 Michel Heller \u015fi Aleksandr Nekrici, \u201e\u00een 1917, Puterea, pe c\u00e2t era de neputincioas\u0103, a c\u0103zut \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri \u00een Rusia, \u00een urma unei simple busculade. \u00cen februarie ca \u015fi \u00een octombrie, Guvernul a descoperit \u00een momentul critic c\u0103 nu dispunea de nici un sprijin. Diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 revolu\u0163ii a constat \u00een faptul c\u0103, \u00een februarie, de vreme ce puterea \u0163arist\u0103 a fost r\u0103sturnat\u0103 de explozia elementar\u0103 a nemul\u0163umirii, \u00een octombrie guvernul provizoriu a fost r\u0103sturnat de c\u0103tre un partid dirijat de un singur om (Lenin) care \u015ftia ce vrea, care era ferm convins c\u0103 \u00eencarna legile istoriei, singurul care asimilase complet doctrina lui Marx \u015fi Engels\u201d.<\/p>\n

Dimpotriv\u0103, potrivit Istoriei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (versiunea oficial\u0103, Moscova, 1959) nu se putea vorbi dec\u00e2t despre \u201eimensa importan\u0163\u0103 mondial\u0103 (sic!) a Revolu\u0163iei din Octombrie\u201d, decurg\u00e2nd din \u201efaptul c\u0103 ea a fost prima revolu\u0163ie din lume care nu numai c\u0103 a dat poporului drepturi politice, dar i-a creat totodat\u0103 \u015fi condi\u0163iile materiale pentru o via\u0163\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103. Teoria \u015fi practica construirii socialismului \u00een URSS, care a \u00eenceput dup\u0103 victoria Marii Revolu\u0163ii Socialiste din Octombrie, prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 enorm\u0103 pentru proletariatul interna\u0163ional. \u0162\u0103rii sovietice i-a revenit sarcina s\u0103 deschid\u0103, ea \u2013 cea dint\u00e2i, c\u0103ile de trecere de la capitalism la socialism\u2026 Victoria Revolu\u0163iei Socialiste din Rusia a confirmat \u00een chip str\u0103lucit for\u0163a ideilor marxism-leninismului\u2026\u201d .
\nSintetiz\u00e2nd obiectivele noului regim, Heller \u015fi Nekrich, la care revenim, au relevat c\u0103 \u201eprima sarcin\u0103 pe care Lenin a dat-o revolu\u0163iei proletare a fost aceea de-a distruge Statul, de a desfiin\u0163a aparatul de stat, cum spuneau marxi\u015ftii. Aceast\u0103 distrugerea \u00eencepuse deja \u00eenainte de 17 octombrie: la aceast\u0103 dat\u0103 armata era totalmente descompus\u0103\u201d. Pentru liderii bol\u015fevici, s-a impus \u00een context supravie\u0163uirea t\u00e2n\u0103rului \u201estat proletar\u201d, prin orice mijloace, dar \u00een primul r\u00e2nd prin instaurarea \u015fi extinderea \u2013 dac\u0103 era posibil, \u015fi s-a dovedit c\u0103 a fost \u2013 a terorii la p\u0103trat. \u00cen acest sens, un istoric avizat a observat: \u201eCrez\u00e2nd cu fanatism \u00een eficacitatea megaterorii, Lenin a privilegiat deschis func\u0163ia represiv\u0103 a serviciilor secrete. \u00cen acest sens, el nu a f\u0103cut referire la tradi\u0163iile Kremlinului sub Ivan cel Groaznic, ci la Revolu\u0163ia francez\u0103. Astfel, liderul bol\u015fevic descria, dup\u0103 cum urmeaz\u0103, personalitatea celui care trebuia s\u0103 conduc\u0103 Poli\u0163ia: <>\u201d . \u015ei l-a aflat, f\u0103r\u0103 dificultate, \u00een persoana aristocratului polonez Felix Dzerjinski , c\u0103ruia i-a \u00eencredin\u0163at conducerea faimoasei \u201eComisii extraordinare\u201d \u2013 CEKA, f\u0103urit\u0103 la 20 decembrie 1917, predecesoarea, prin OGPU, NKVD \u015fi MVD, a teribilului KGB (1954-1991), care s-a \u201eremarcat\u201d sub comanda lui L. P. Beria \u015fi a succesorilor acestuia , cu to\u0163ii criminali \u00een serie, precum, de altfel, mai ales premerg\u0103torii lor din anii \u201920-\u201930 \u00een fruntea institu\u0163iei .<\/p>\n

\u00cen lupta pentru putere, declan\u015fat\u0103 \u00een anii \u201920, s-au aflat \u00eentr-o acerb\u0103 concuren\u0163\u0103, care a condus adeseori la crime inimaginabile, trei grup\u0103ri de comuni\u015fti ru\u015fi, \u015fi anume:
\n– gruparea de st\u00e2nga, cel mai bine reprezentat\u0103 de Tro\u0163ki, care sus\u0163inea c\u0103, \u00een absen\u0163a revolu\u0163iei mondiale proletare, socialismul \u00een Rusia era pierdut;
\n– gruparea de dreapta, condus\u0103 de un teoretician de seam\u0103, Nikolai Buharin, care era de acord cu pozi\u0163ia st\u00e2ngii, conform c\u0103reia socialismul \u00een Rusia depindea de revolu\u0163ia mondial\u0103, dar \u00een final a ajuns la concluzia c\u0103, \u00eentruc\u00e2t o astfel de revolu\u0163ie nu era de perspectiv\u0103 imediat\u0103, guvernul sovietic nu mai trebuia s\u0103 for\u0163eze pentru un ritm nerealist spre socialism, ci, mai degrab\u0103, s\u0103 continue compromisul existent \u015fi s\u0103 amplifice NEP-ul;
\n– gruparea de centru, condus\u0103 de Stalin, a ajuns la concluzia c\u0103, de\u015fi revolu\u0163ia mondial\u0103 nu p\u0103rea s\u0103 devin\u0103 realitate, \u00een contextul dat socialismul putea fi construit \u00eentr-o singur\u0103 \u0163ar\u0103, numaidec\u00e2t \u00een URSS.
\nRezultatul luptei pentru putere, care s-a intensificat dup\u0103 moartea lui Lenin, a fost hot\u0103r\u00e2t de controlul mai puternic al lui Stalin asupra membrilor de partid. \u00cen fond, a\u015fa cum s-a eviden\u0163iat cu temei, aparatul de partid s-a relevat \u201earma lui Stalin, era o emana\u0163ie a partidului, a c\u0103rei natur\u0103 fusese dat\u0103 de Lenin\u201d . \u00cen fapt, \u00eenc\u0103 de la al X-lea Congres al Partidului, din 1921, Lenin l-a impus pe Stalin, iar la cel de-al XI-lea Congres i-a transmis lui Stalin conducerea oficial\u0103 a partidului, promov\u00e2ndu-l secretar general al partidului. Acest lucru, decis \u00een secret, a fost anun\u0163at \u00eentr-un articol din \u201ePravda\u201d, la 4 aprilie 1922 . Ac\u0163ion\u00e2nd din umbr\u0103, ca secretar general al partidului, Stalin a reu\u015fit s\u0103-\u015fi adune un grup puternic de adep\u0163i, pentru a se opune lui Tro\u0163ki. Mai mult, Stalin \u00eei acuza pe oponen\u0163ii s\u0103i de frac\u0163ionism \u015fi de f\u0103r\u00e2mi\u0163area partidului, de ignorarea \u015fi chiar de \u00eenc\u0103lcarea liniei politice a acestuia. Victoria final\u0103 a ob\u0163inut-o Stalin la al XI-lea Congres al PC, care, la 27 decembrie 1927, a condamnat \u201etoate devierile de la linia general\u0103 a partidului\u201d. Rivalii secretarului general \u015fi-au pierdut importan\u0163a politic\u0103 sau au fost exila\u0163i. Tro\u0163ki \u00eensu\u015fi a fost expulzat din Uniunea Sovietic\u0103, \u00een ianuarie 1929, pentru a fi apoi asasinat, \u00een 1940 . Din 1917 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii lui Tro\u0163ki, un lan\u0163 de rivalitate dur\u0103 \u015fi de lupt\u0103 ireconciliabil\u0103 i-a dezbinat ireversibil pe cei doi revolu\u0163ionari pe care Lenin \u00eei numise, \u00een decembrie 1922, \u201econduc\u0103tori excep\u0163ionali\u201d ai regimului.<\/p>\n

Campania dur\u0103 a lui Stalin a fost sprijinit\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103, f\u0103r\u0103 a-\u015fi fi dat seama, chiar de Tro\u0163ki. Acesta, retr\u0103g\u00e2ndu-se practic din via\u0163a cotidian\u0103 \u015fi din sarcinile sale \u015fi p\u0103str\u00e2nd t\u0103cere \u00een timpul dezbaterilor importante pe probleme de politic\u0103 curent\u0103, i-a f\u0103cut involuntar jocul lui Stalin. Mai mult el \u015fi-a supra-apreciat influen\u0163a asupra oamenilor \u015fi popularitatea de care se bucura; a crezut tot timpul c\u0103 va triumfa dup\u0103 moartea lui Lenin \u015fi nu era preg\u0103tit s\u0103-\u015fi accepte \u00eenfr\u00e2ngerea care se apropia ineluctabil . Dup\u0103 cum s-a observat chiar \u00een epoc\u0103, moartea lui Lenin \u00een 1924 a ad\u00e2ncit conflictul Stalin-Tro\u0163ki, conduc\u00e2nd \u201ep\u00e2n\u0103 la o criz\u0103 de stat\u201d . De\u015fi Lenin prev\u0103zuse, \u00een testamentul s\u0103u din 1922: \u201eRela\u0163iunile dintre ace\u015ftia doi cuprind, dup\u0103 p\u0103rerea mea, mai bine de jum\u0103tate din primejdia unei dezbin\u0103ri a partidului\u201d. Totodat\u0103, fondatorul statului comunist g\u0103sea c\u0103 \u201eStalin e prea grosolan\u201d. A recomandat ca, \u00een caz de abuz, georgianul s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat; dar, \u015fi \u00een privin\u0163a lui Tro\u0163ki, Lenin se dovedise \u201eimpar\u0163ial\u201d, l\u0103s\u00e2nd c\u00e2teva cuvinte cu mare greutate \u015fi au slujit de minune tuturor adversarilor s\u0103i: \u201eTrecutul s\u0103u (al lui Tro\u0163ki) nebol\u015fevic nu-i o \u00eent\u00e2mplare (?!)\u201d. I. V. Stalin (1879-1953). \u201eTriumful\u201d lui I. V. Stalin pe linie de partid \u015fi de stat s-a dovedit, ceea ce \u00een epoc\u0103 a sc\u0103pat aten\u0163iei, plin de grave consecin\u0163e. Liderul sovietic, practic cu un deceniu \u00eenaintea lui Adolf Hitler, a f\u0103urit un stat promotor al dictaturii bol\u015fevice, omoloag\u0103 a unui fascism de st\u00e2nga. La Moscova \u015fi la Berlin s-a instalat predominan\u0163a absolut\u0103 a partidelor conduc\u0103toare, P.C.U.S. \u015fi, respectiv, N.S.D.A.P., ambele regimuri ajung\u00e2nd s\u0103 practice genocidul \u2013 cel dint\u00e2i, de factur\u0103 social\u0103, cel\u0103lalt, de factur\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi apoi rasial\u0103 , de\u015fi ambele au ac\u0163ionat pe un \u201eteren comun\u201d \u2013 antisemitismul . Compara\u0163ia \u00eentre nazism \u015fi comunism \u2013 a observat Marc Ferro \u2013 s-a impus de la sine . Pentru Ernst Nolte, specialist de clas\u0103 \u00een problemele fascismului european, distinc\u0163iile \u00eentre comunism \u015fi nazism, \u00een ciuda tuturor aparen\u0163elor, au fost \u015fi au r\u0103mas minime, iar, \u00een ordinea strict cronologic\u0103 a manifest\u0103rii lor pe scena istoriei, cel dint\u00e2i nu numai c\u0103 l-a precedat pe cel de-al doilea, dar l-a \u015fi predeterminat. El conclude cu fermitate c\u0103, \u201en\u0103scut\u0103 din Primul R\u0103zboi Mondial, revolu\u0163ia rus\u0103 a bol\u015fevicilor a \u00eensemnat evenimentul cel mai important \u015fi cel mai plin de consecin\u0163e al secolului [al XX-lea], pentru c\u0103 a \u00eencercat, prin violen\u0163\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 socialismul, a\u015fadar un ideal str\u0103vechi al omenirii, care, prin Marx \u015fi Engels, fusese adus la o form\u0103 modern\u0103. \u00cencercarea a e\u015fuat pentru c\u0103 g\u00e2ndirea lui Marx \u015fi Engels a pus laolalt\u0103 lucruri incompatibile, precum unitatea lumii, familia, desfiin\u0163area aparatului administrativ \u015fi materialismul. \u00cens\u0103 tentativa a dat multor oameni o mare speran\u0163\u0103, iar \u00een numero\u015fi al\u0163ii a trezit o ur\u0103 necunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Astfel s-a deschis calea pentru o contra-mi\u015fcare militant\u0103 care s-a putut sprijini pe for\u0163a \u00eenc\u0103 nesl\u0103bit\u0103 a na\u0163ionalismului \u015fi a dat na\u015ftere unei ideologii mai mult pe presupuneri \u015fi postulate, dec\u00e2t pe speran\u0163e \u015fi convingeri, o ideologie care \u00een practic\u0103 s-a dovedit la fel de mult ca \u015fi sistemul bol\u015fevic, chiar dac\u0103 \u00een alt mod, o <>. \u00cen felul acesta, conchide Ernst Nolte, perioada dintre 1917 \u015fi 1945 n-a devenit epoca revolu\u0163iei mondiale proletare, a\u015fa cum crezuse Lenin, ci epoca fascismului \u015fi a r\u0103zboiului civil european \u00eentre na\u0163ional-socialismul radical-fascist al Germaniei \u015fi bol\u015fevismul Uniunii Sovietice\u201d<\/p>\n

Este, se impune s\u0103 preciz\u0103m acest lucru, o concluzie fundamental\u0103 , \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 deschid\u0103 largi perspective studiilor de istorie contemporan\u0103 universal\u0103.
\n\u00cen anii \u201930, politica stalinist\u0103 de represiune \u00eenregistreaz\u0103 culmi neatinse o dat\u0103 cu a\u015fa-numita Marea Teroare, soldat\u0103 cu exterminarea \u00eentregii opozi\u0163ii din Partid, \u015fi nu numai, dar \u015fi cu asumarea unor puteri dictatoriale de c\u0103tre \u201e\u0162arul Ro\u015fu\u201d de la Kremlin. Aceast\u0103 epurare a opozan\u0163ilor \u2013 mai ales a celor din Partid \u2013 a \u00eenceput \u00een decembrie 1934, cu asasinarea unuia dintre liderii comuni\u015fti din Leningrad, Serghei Kirov , pentru a se intensifica necontenit din 1936 p\u00e2n\u0103 \u00een 1938 . A urmat o epurare \u00een r\u00e2ndurile Partidului, prin \u00eenscenarea a trei mari procese publice, \u00een cursul c\u0103rora au fost\u2026 denun\u0163a\u0163i 16 lideri bol\u015fevici, printre care Zinoviev \u015fi Kamenev \u2013 \u00een 1936, al\u0163i 17 \u2013 \u00een 1937 \u015fi \u00eenc\u0103 21 \u2013 \u00een 1938, inclusiv Buharin \u015fi R\u00eekov. Cele mai multe dintre acuza\u0163ii erau de asociere cu Tro\u0163ki, de conspira\u0163ii contrarevolu\u0163ionare, de sabotaje \u015fi de alian\u0163e cu du\u015fmanii din str\u0103in\u0103tate. To\u0163i au primit pedeapsa cu moartea. Epurarea s-a \u00eengem\u0103nat cu teroarea \u015fi a continuat s\u0103 se extind\u0103, ajung\u00e2nd a cuprinde toate organiza\u0163iile de partid \u015fi toate ramurile guvernamentale \u015fi institu\u0163iile supreme, dar, nu mai pu\u0163in, armata \u2013 \u00een care mare\u015falul Tuhacevski \u015fi al\u0163i \u015fapte comandan\u0163i de armat\u0103 au fost executa\u0163i \u2013 \u015fi \u00eens\u0103\u015fi poli\u0163ia politic\u0103. Num\u0103rul total al celor aresta\u0163i de poli\u0163ia politic\u0103 a fost estimat la cel pu\u0163in opt milioane de persoane. C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul acestor ac\u0163iuni, conducerea NKVD a fost preluat\u0103 de Lavrenti Beria, un georgian de-al lui Stalin.<\/p>\n

Amploarea terorii staliniste a fost f\u0103r\u0103 precedent. \u00centre 1936 \u015fi 1939, dup\u0103 aproxima\u0163iile cele mai prudente, milioane de oameni au fost supu\u015fi m\u0103surilor represive pentru ra\u0163iuni politice, iar cel pu\u0163in 400 000- 500 000 dintre ei \u2013 mai ales func\u0163ionarii superiori \u2013 au fost executa\u0163i f\u0103r\u0103 judecat\u0103. Al\u0163ii au fost condamna\u0163i la pedepse grele cu \u00eenchisoarea. \u00cen anumite zile, numai la Moscova, s-au executat p\u00e2n\u0103 la o mie de indivizi. Marea epurare i-a asigurat lui Stalin controlul total asupra Partidului, Guvernului \u015fi al statului, control statuat printr-o nou\u0103 Constitu\u0163ie. Trebuie precizat c\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, chiar dup\u0103 deschiderea arhivelor staliniste, un bilan\u0163 precis al \u201eMarii Terori\u201d se dovede\u015fte imposibil de stabilit. Declan\u015fat, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat, o dat\u0103 cu asasinarea lui Kirov, fenomenul s-a soldat \u2013 cel pu\u0163in \u00een baza datelor furnizate de Robert Conquest, un specialist al problematicii \u2013 cu milioane de cet\u0103\u0163eni nevinova\u0163i aresta\u0163i (circa \u015fapte milioane numai \u00een 1937-1938), perioad\u0103 \u00een care mecanismul crimei organizate a fost dirijat direct de c\u0103tre \u015feful temutului NKVD, Ejov, care a \u201egestionat\u201d \u00eempu\u015fcarea a\u00a0peste un milion de persoane, c\u0103rora trebuie s\u0103 li se adauge alte dou\u0103 milioane de mor\u0163i \u00een deten\u0163ie\u00a0<\/strong>. Drept rezultat concret, s-a impus un nou model \u201estr\u0103lucit\u201d al statului socialist, despre care, atunci \u015fi mai t\u00e2rziu, propaganda stalinist\u0103 a f\u0103cut at\u00e2ta caz. Dar, \u00een ce a constat \u201emodelul\u201d? S\u0103 apel\u0103m, din nou, la cuv\u00e2ntul unor speciali\u015fti de prestigiu:\u00a0\u201eS-a creat primul stat socialist totalitar. Acest stat a creat un Imperiu al lag\u0103relor pe care istoria nu o cunoscuse. Hitler s-a ofensat pentru c\u0103 i se repro\u015fau lag\u0103rele de concentrare: Pentru aceste lag\u0103re, Stalin a utilizat ansamblul teritoriului Uniunii Sovietice \u015fi, \u00een ce prive\u015fte num\u0103rul de de\u0163inu\u0163i, el l-a dep\u0103\u015fit pe Hitler\u201d,<\/em>\u00a0iar Imperiul URSS a devenit \u201eArhipelagul Gulagului\u201d, cum l-a denun\u0163at Alexandr Soljeni\u0163\u00een.<\/p>\n

Constitu\u0163ia stalinist\u0103 din 5 decembrie 1936 consfin\u0163ea suprema\u0163ia \u201edictaturii proletariatului\u201d, exercitat\u0103, prin intermediul Partidului Comunist \u015fi \u00een numele s\u0103u, de c\u0103tre I. V. Stalin personal. \u00cen acela\u015fi timp, Constitu\u0163ia era destinat\u0103 s\u0103 ilustreze realiz\u0103rile noii etape, \u201esocialiste\u201d, atinse de URSS, posibile numai \u00een condi\u0163iile propriet\u0103\u0163ii colective asupra mijloacelor de produc\u0163ie \u015fi rezumate \u00een formula:\u00a0\u201eDe la fiecare dup\u0103 puterile sale, fiec\u0103ruia dup\u0103 munca sa\u201d<\/em>. Propaganda sovietic\u0103, dup\u0103 cum desprindem din celebra Scurt\u0103 biografie a lui I. V. Stalin, a prezentat-o cu tam-tam ca fiind \u201eConstitu\u0163ia socialismului \u00eenving\u0103tor \u015fi a largii democra\u0163ii socialiste\u201d, care \u201e\u00eenarmeaz\u0103 moralmente \u015fi politice\u015fte pe cei ce muncesc \u00een lumea \u00eentreag\u0103 pentru lupta contra reac\u0163iunii burgheze. Ea arat\u0103 c\u0103 ceea ce s-a \u00eenf\u0103ptuit \u00een URSS poate fi \u00eenf\u0103ptuit \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri\u201d . Chiar \u015fi dup\u0103 moartea dictatorului sovietic \u015fi combaterea cultului stalinismului, Istoria oficial\u0103 a PCUS re\u0163inea pe un ton integral festivist cum c\u0103:\u00a0\u201e\u00cen noua Constitu\u0163ie a URSS \u015fi-a g\u0103sit expresia democratismul de tip superior, democratismul socialist. \u00cen Constitu\u0163ia URSS se subliniaz\u0103 rolul conduc\u0103tor al Partidului Comunist \u00een societatea sovietic\u0103. Adoptarea noii Constitu\u0163ii era expresia faptului de importan\u0163\u0103 istoric\u0103 mondial\u0103 c\u0103 URSS intrase \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 de dezvoltare, \u00een faza \u201edes\u0103v\u00e2r\u015firii\u201d construc\u0163iei societ\u0103\u0163ii socialiste \u015fi a \u201etrecerii treptate\u201d la comunism\u201d .<\/em><\/p>\n

Dintre at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea legende, care au circulat \u015fi circul\u0103 \u00eenc\u0103 pe seama lui Iosif Visarionovici Stalin (n\u0103scut Djuga\u015fvili, la 6 decembrie 1878 ori, dup\u0103 propria-i declara\u0163ie de revolu\u0163ionar, la 21 decembrie 1879, \u00een Gruzia), supranumit Soso de p\u0103rin\u0163i \u015fi Koba de colaboratorii din Kremlin, c\u00e2teva realit\u0103\u0163i sunt totu\u015fi indiscutabile, iar, dintre acestea, una prive\u015fte \u00eensu\u015fi rolul \u015fi locul \u00een istorie al liderului de partid \u015fi de stat al URSS (1924-1953): a fost \u2013 dac\u0103 aceasta constituie cumva un record demn de invidiat? \u2013 cel mai teribil dictator al tuturor timpurilor, Num\u0103rul 1 deta\u015fat \u00een galeria tiranilor hors s\u00e9rie de pretutindeni \u015fi de oric\u00e2nd! Este un lucru cvasi-unanim acceptat c\u0103, dintre to\u0163i tiranii secolelor precedente \u015fi, probabil, ai celor urm\u0103toare, Stalin de\u0163ine unele priorit\u0103\u0163i pe care, desigur, cu foarte mare greutate vreun pretendent ar cuteza s\u0103 le egaleze \u2013 limitele (practic, inexistente) ale puterii exercitate; sadism; premeditarea, planificarea \u015fi \u00eenf\u0103ptuirea sistematic\u0103 a crimei (nu a crimei obi\u015fnuite, ci a asasinatului \u00een mas\u0103, programat \u015fi aplicat pe criterii sociale, na\u0163ionale \u015fi rasiale); num\u0103rul exorbitant al victimelor Gulagului = Holocaustul ro\u015fu; aria de ac\u0163iune (\u00een anume privin\u0163e \u015fi \u00een anume momente, \u00eentreg mapamondul); durata asum\u0103rii \u201emandatului\u201d \u015fi, nu cel mai pu\u0163in important, consecin\u0163ele \u2013 pentru moment, imposibil de evaluat \u2013 ale tuturor faptelor sale. \u015ei care dictator, cu toate acestea, la timpul s\u0103u a fost adulat, culmea, deopotriv\u0103, de admiratori \u015fi de victime. Iar, dup\u0103 moartea sa chiar, a provocat alte c\u00e2teva zeci de victime, dintre r\u00e2ndurile celor extrem de numero\u015fi cona\u0163ionali care au \u0163inut s\u0103-\u015fi ia omenescul \u201er\u0103mas bun\u201d de la c\u0103l\u0103ul lor?!<\/p>\n

Unul dintre biografii cei mai inspira\u0163i ai lui Stalin \u2013 l-am numit pe Vladimir Volkoff, rus de origine \u2013 a consemnat \u00een mod justificat c\u0103 eroul s\u0103u se coco\u0163ase la putere pe un \u201epiedestal de superlative\u201d. Colaboratorii s\u0103i cei mai apropia\u0163i \u015fi, ulterior, victimele sale au fost aceia care, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea, au tras cele dint\u00e2i brazde ale cultului personalit\u0103\u0163ii. S. M. Kirov, de exemplu, unul dintre frunta\u015fii comuni\u015fti, asasinat \u00een 1934, s-a aflat \u00eentre cei dint\u00e2i care l-au desemnat pe Stalin drept cel mai mare om al tuturor timpurilor, al tuturor epocilor \u015fi al tuturor popoarelor\u2026 Dar, a\u015fa cum am precizat, acesta nu era dec\u00e2t \u00eenceputul. Lilly Marcou, autoarea unei biografii recente consacrat\u0103 \u201e\u0163arului ro\u015fu\u201d de la Moscova, vorbea despre psihoza colectiv\u0103 ce a cuprins sistemul comunist la 21 decembrie 1949, adic\u0103 atunci c\u00e2nd s-ar fi \u00eemplinit 70 de ani de la na\u015fterea lui Stalin . Aflat atunci \u00een culmea popularit\u0103\u0163ii, el a fost recunoscut drept cel mai mare geniu al tuturor timpurilor \u015fi al tuturor popoarelor, cel mai de seam\u0103 Comandant (Generalissim) al tuturor veacurilor, Corifeul \u015ftiin\u0163ei, Conduc\u0103torul popoarelor etc. Etc. Toate superlativele din toate limbile p\u0103m\u00e2ntului se dovedir\u0103 insuficiente pentru a-l omagia pe liderul de la Kremlin, mai precis pe cel care, cu numai doi-trei ani mai devreme, avizase \u015fi definitivase\u2026 propria-i biografie, din care cit\u0103m:
\n\u201e\u2026 Stalin este Lenin de ast\u0103zi. Numele lui Stalin este simbolul vitejiei, simbolul gloriei poporului sovietic, un apel la noi fapte eroice pentru binele Marii noastre Patrii\u2026 Numele lui Stalin se \u00eembin\u0103 \u00een crea\u0163ia popular\u0103 cu numele lui Lenin\u2026 Toat\u0103 omenirea progresist\u0103, toate popoarele democratice iubitoare de libertate \u00ee\u015fi leag\u0103 de numele lui Stalin speran\u0163ele de securitate \u015fi pace trainic\u0103 \u015fi \u00eendelungat\u0103\u2026\u201d .<\/em><\/p>\n

Se impune s\u0103 re\u0163inem c\u0103 bibliografia referitoare la via\u0163a lui Stalin este extrem de bogat\u0103 \u015fi de variat\u0103. Nimic surprinz\u0103tor \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 prima jum\u0103tate a existen\u0163ei imperiului sovietic a fost dominat\u0103, ca s\u0103 nu spunem c\u0103 \u00eentr-un fel s-a confundat, cu \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a dictatorului. Se \u00een\u0163elege, \u00een consecin\u0163\u0103, c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd principalele sinteze privind istoria URSS \u015fi PCUS l-au avut \u00een centrul aten\u0163iei pe \u201e\u0163arul ro\u015fu\u201d , situa\u0163ie valabil\u0103 \u015fi \u00een cazul kremlinologilor de pretutindeni (Roy Medvedev, Robert Conquest, Edward Crankshaw, I. Krotkov \u015f.a.), \u00een acela al anali\u015ftilor spionajului moscovit (Christopher Andrew, Oleg Gordievski, Pavel Sudoplatov \u015f.a.) ori al speciali\u015ftilor antrena\u0163i \u00een studiul puternicelor \u015fi temutelor organisme care au dominat mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een deceniile III-VI ale acestui veac \u2013 Cominternul \u015fi Cominformul (F. Borkenau, F. Claudin, D. Desanti, Jacques de Launay, A. Vaksberg, F. I. Firsov sau G. M. Adibekov). Bine\u00een\u0163eles, dintre memoriali\u015fti, s-au impus cei care s-au aflat \u00een imediata sa apropiere (Vladimir Berejkov, B. G. Bajanov), \u00eens\u0103\u015fi fiica sa (Svetlana Alliluyeva), principalii s\u0103i colaboratori \u015fi inamici politici (L. Tro\u0163ki, L. P. Beria, V. M. Molotov, N. S. Hru\u015fciov) ori unii dintre cunoscu\u0163ii generali ai r\u0103zboiului antihitlerist din 1941-1945 (G. K. Jukov, I. S. Konev, A. M. Vasilevski, S. M. \u015etemenko \u015f.a.). Stalin este prezent, de asemenea, \u00een \u00eensemn\u0103rile publicate de unii dintre principalii actori ai scenei interna\u0163ionale din epoca celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u2013 W. S. Churchill \u015fi Harry S. Truman, Charles de Gaulle \u015fi Cordell Hull, Harry Hopkins, Anthony Eden \u015fi E. Stettinius, Joachim von Ribbentrop, Grigore Gafencu \u015fi Averell Harriman, iar reprezentantul mare\u015falului J. B. Tito, Milovan Djilas, a publicat o carte special\u0103, foarte bine primit\u0103 . \u00cen cele din urm\u0103, dar nu \u015fi cel mai pu\u0163in importan\u0163i, \u00eei re\u0163inem pe biografi: Vladimir Volkoff \u015fi Lilly Marcou, deja aminti\u0163i, Robert Payne \u015fi Alan Bullock, Jean Elleinstein, Isaac Deutscher, Robert C. Tucker, Adam B. Ulam, A. Avtorkhanov, H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d\u2019Encausse, James E. McSherry sau Boris Souvarine . Una din cele mai temeinice biografii, \u00eentemeiat\u0103 pe valorificarea masiv\u0103 a arhivelor ultrasecrete foste sovietice, apar\u0163ine reputatului \u015fi regretatului general rus D. A. Volkogonov . Dintre lucr\u0103rile speciale, re\u0163inem aten\u0163ia cititorului asupra celor privind evolu\u0163ia raporturilor interna\u0163ionale \u00een epoca \u015fi sub influen\u0163a lui Stalin , condi\u0163iile misterioase ale sf\u00e2r\u015fitului dictatorului , istoria familiei sale ori analiza critic\u0103 a operelor celui care se introdusese \u00een trinitatea clasic\u0103 a reprezentan\u0163ilor autoriza\u0163i ai materialismului dialectic \u015fi istoric. Ianuarie 1940 \u2013 I. V. Stalin \u00een persoan\u0103 semneaz\u0103 \u201epentru\u201d execu\u0163ia a 346 de persoane. Dintre biografi, Milovan Djilas afl\u0103 \u00een Stalin pe cel mai mare criminal din istorie, \u00een care \u201ese \u00eemplete\u015fte absurdul criminal al lui Caligula cu rafinamentul lui Borgia \u015fi cu brutalitatea \u0163arului Ivan cel Groaznic […] Istoria \u2013 continu\u0103 acela\u015fi \u2013 nu cunoa\u015fte un despot at\u00e2t de brutal \u015fi cinic cum a fost Stalin\u201d. Ceea ce sublinia \u015fi Vladimir Volkoff atunci c\u00e2nd descoperea \u00een Hitler \u201eun simplu c\u00e2rpaci\u201d comparativ cu Stalin, care, prin \u00eentreaga sa activitate, a probat categoric c\u0103 nu voia s\u0103 afle adev\u0103rul, ci s\u0103-l schimbe.<\/p>\n

Nu este posibil, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, s\u0103 reconstituim \u00een limitele c\u00e2torva pagini biografia complet\u0103 a lui Stalin, mai ales dac\u0103 \u0163inem seama de cantitatea \u015fi calitatea informa\u0163iilor furnizate de extrem de bogata literatur\u0103 de care dispunem. De aceea, ne vom limita s\u0103 urm\u0103rim doar traseul personajului nostru \u00een unele puncte esen\u0163iale: copil\u0103ria, studiile la seminarul din Tbilisi (1894-1899), contactele cu mi\u015fcarea clandestin\u0103 din Gruzia (1899-1900), \u00eenceputurile activit\u0103\u0163ii revolu\u0163ionare la Batumi, unde a fost arestat pentru prima dat\u0103 (1902), apoi \u00eenc\u0103 de \u015fapte ori p\u00e2n\u0103 \u00een 1913 \u015fi \u00een tot at\u00e2tea r\u00e2nduri exilat, pentru a evada sistematic; \u00een 1903-1904, el stabile\u015fte leg\u0103turi cu Lenin, c\u0103ruia, va pretinde mai t\u00e2rziu, i-a devenit un fidel discipol, pentru ca \u00een continuare s\u0103 participe la congresele bol\u015fevicilor de la Stockholm \u015fi Londra. Acolo s-a \u00eent\u00e2lnitcu marele s\u0103u rival de mai t\u00e2rziu, Leon Tro\u0163ki, a vizitat Germania \u015fi Austro-Ungaria \u015fi s-a preocupat de organizarea mi\u015fc\u0103rii muncitore\u015fti \u00een Georgia natal\u0103. Era \u00een deceniul care a precedat primul r\u0103zboi mondial \u015fi c\u00e2nd s-a afirmat despre t\u00e2n\u0103rul revolu\u0163ionar de profesie c\u0103 ar fi ac\u0163ionat, mai pu\u0163in din convingere, dar \u00eendeosebi ca agent al poli\u0163iei secrete \u0163ariste (Ohrana), acoperire \u00een privin\u0163a c\u0103reia s-au adus \u015fi se aduc mereu probe, toate irelevante \u00eens\u0103; au urmat anii ascensiunii necontenite, aceasta \u00een condi\u0163iile revolu\u0163iei din 1917 \u015fi ale r\u0103zboiului civil (1917-1922), al fond\u0103rii URSS \u015fi ale mor\u0163ii premature a lui Lenin (1924), dup\u0103 care s-a \u00eengrijit, \u00een calitatea-i de secretar general al Partidului Comunist bol\u015fevic din Rusia (1922), de \u00eendep\u0103rtarea treptat\u0103 a rivalilor, \u00een frunte cu Tro\u0163ki (1928-1929), premise \u201esigure\u201d pentru a declan\u015fa colectivizarea agriculturii, industrializarea \u015fi primul plan cincinal; la mijlocul anilor \u201930 porne\u015fte teroarea de mas\u0103 \u00eempotriva comuni\u015ftilor \u015fi a tuturor popoarelor absorbite de URSS, iar \u00een august 1939, aviz\u00e2nd \u015fi asist\u00e2nd la semnarea faimosului pact de neagresiune cu Hitler, contribuie nemijlocit la aruncarea lumii \u00een v\u00e2lv\u0103t\u0103ile celui de-al doilea r\u0103zboi mondial; conflagra\u0163ia nu va ocoli \u00eens\u0103 URSS, astfel c\u0103 aliatul din ajun, Hitler, a atacat la 22 iunie 1941 Rusia Sovietic\u0103, perioada Marelui R\u0103zboi pentru Ap\u0103rarea Patriei (1941-1945) oferindu-i prilejul de a se impune, o dat\u0103 \u00een plus, ca lider politic, militar \u015fi, nu mai pu\u0163in, ca negociator diplomatic \u00een cursul conferin\u0163elor interaliate controversate (prin principiile avansate \u015fi deciziile adoptate) de la Teheran, Moscova, Yalta \u015fi Potsdam cu pre\u015fedin\u0163ii SUA \u015fi premierii Marii Britanii; el a pretins \u015fi a reu\u015fit s\u0103-\u015fi conving\u0103 partenerii de dialog asupra necesit\u0103\u0163ii extinderii \u201ezonelor de securitate\u201d ale URSS, context \u00een care numeroase state din Asia \u015fi Europa Est-Central\u0103 (inclusiv Rom\u00e2nia) au devenit democra\u0163ii populare, iar imperiul ro\u015fu o trist\u0103 realitate; marele conflict din 1939-1945 a fost succedat de un altul, a\u015fa-numitul r\u0103zboi rece, care a riscat \u00een orice moment s\u0103 se transforme \u00eentr-unul cald, fo\u015ftii alia\u0163i \u00eempotriva lui Hitler devenind de-acum inamici implacabili \u015fi dispu\u015fi s\u0103 recurg\u0103 la necru\u0163\u0103toarele bombe atomice \u015fi cu hidrogen ori la arme mai sofisticate; URSS a traversat, \u00een primii ani postbelici, o necesar\u0103 perioad\u0103 de reconstruc\u0163ie, \u00eenso\u0163it\u0103 \u00eens\u0103 de o nou\u0103 teroare \u015fi de un val de antisemitism , ce s-au extins, peste noile grani\u0163e ale URSS, \u00een toate \u0163\u0103rile ocupate de Armata Ro\u015fie \u00een urma r\u0103zboiului (inclusiv Rom\u00e2nia), aflate \u2013 la voin\u0163a Kremlinului \u2013 \u00een plin proces de comunizare. Hitler, dup\u0103 cum se \u015ftie, crease Auschwitz-ul, Buchenwald-ul \u015fi Dachau-ul, iar Stalin \u2013 dup\u0103 cum a observat J. Elleinstein \u2013 l-a imitat \u00eentocmai \u015fi a fondat, de-a lungul \u015fi de-a latul \u201esistemului socialist mondial\u201d, sute \u015fi sute de lag\u0103re asem\u0103n\u0103toare, toate alc\u0103tuind \u00een fond un singur \u015fi uria\u015f lag\u0103r \u2013 Gulagul, \u00een care au pierit milioane de oameni. Un num\u0103r \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de victime a provenit dintre rom\u00e2ni, fie din r\u00e2ndul celor r\u0103ma\u015fi \u00een statul fixat \u00een frontierele stabilite de \u00eenving\u0103tori \u00een 1944-1945, fie, mai ales, dintre cei afla\u0163i \u00een provinciile noastre istorice ocupate de URSS \u00een 1940 \u015fi re-anexate dup\u0103 1944: Basarabia, nordul Bucovinei \u015fi \u0162inutul Her\u0163a.”<\/p>\n

\n

autor: Gheorghe Buzatu<\/em><\/p>\n

sursa: Revista Art-emis<\/a><\/em><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Lumea contemporan\u0103 nu crede \u00een miracole, de\u015fi acestea, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, totu\u015fi survin\u2026 Precum, de exemplu, acordul formal existent [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16267","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16267","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16267"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16267\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16270,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16267\/revisions\/16270"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16267"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16267"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16267"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}