{"id":16275,"date":"2013-11-14T09:21:39","date_gmt":"2013-11-14T09:21:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16275"},"modified":"2013-11-14T09:21:39","modified_gmt":"2013-11-14T09:21:39","slug":"adina-dumitrescu-bumerangul-gandurilor-%e2%80%93-despre-provensale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/14\/adina-dumitrescu-bumerangul-gandurilor-%e2%80%93-despre-provensale\/","title":{"rendered":"Adina Dumitrescu: Bumerangul g\u00e2ndurilor \u2013 despre Provensale"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/Adina-Dumitrescu-LH.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-16276 alignleft\" title=\"Adina Dumitrescu - LH\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/Adina-Dumitrescu-LH-233x300.jpg\" alt=\"\" width=\"233\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/Adina-Dumitrescu-LH-233x300.jpg 233w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/Adina-Dumitrescu-LH.jpg 373w\" sizes=\"auto, (max-width: 233px) 100vw, 233px\" \/><\/a>Mi-am permis acum aproape trei ani, dup\u0103 \u00eendelung\u0103 citire, s\u0103 cataloghez poezia lui George Anca drept poezie academic\u0103, termenul fiind nefolosit \u00een \u00eencadrarea literar\u0103. M\u0103 tot \u00eendoiam de formularea mea, \u00eemi tot spuneam c\u0103 unde e poezie nu e academie, c\u0103 au cuvintele \u00een\u0163elesuri aproape incompatibile. Partea zbur\u0103torului din mine se ferea de limite stricte, partea cititorului realist de poezie, c\u0103ci exist\u0103 \u015fi un astfel de cititor, nu voia s\u0103 scurteze sau s\u0103 decoloreze din aripi, s\u0103 creeze ni\u015fe prin care s\u0103 se piard\u0103 esen\u0163e, miresme sau g\u00e2nduri fantom\u0103 de z\u00e2ne bune sau rele. \u015ei din real mi-am fabricat un bumerang, dar interiorul acestuia era plin de vise. Mi-am spus: dac\u0103-l arunc, acesta nu poate dec\u00e2t \u00een cel mai r\u0103u caz s\u0103 fac\u0103 drumul \u00eenapoi \u00eenspre mine, dar visul \u015fi g\u00e2ndul r\u0103m\u00e2n \u00eentregi. \u00cemi reconsider mai ferm termenul de poezie academic\u0103, citind Provensale. M-am a\u015fteptat s\u0103 vin\u0103 spre mine aroma bucatelor provensale, ierburile acelea ce umplu locul \u015fi farfuria c\u0103l\u0103torului, s\u0103 vin\u0103 unda de lavand\u0103 \u015fi violete \u015fi maci \u00eenflori\u0163i l\u00e2ng\u0103 piperul ierbii crude, s\u0103 vin\u0103 un v\u00e2nticel rece dinspre Alpi \u015fi un fo\u015fnet de mare. M-am a\u015fteptat la cascada r\u00e2sului meridional, f\u0103r\u0103 grija zilei de m\u00e2ine, la o plac\u0103 de surf, sau la o b\u0103t\u0103lie ro\u015find \u0163inutul \u015fi schimb\u00e2nd de secole \u00eenving\u0103torii. M-am g\u00e2ndit-a\u015fteptat la cel\u0163i detrona\u0163i, la romanii cu armura gladiatorului \u00eenving\u00e2nd teutonii, la sarazini \u00een distrugere, la francezi \u015fi la limbi-voci reunite spre odihn\u0103 sau contempla\u0163ie. De undeva ar fi r\u0103zb\u0103tut arom\u0103 de pe\u015fte s\u0103rat \u015fi de fructe de mare, dar \u015fi fo\u015fnet de carte \u00eentr-un muzeu f\u0103r\u0103 alt titlu dec\u00e2t st\u0103p\u00e2nul fo\u015fnetului, adic\u0103 Cit\u00e9 du Livre, p\u00e2nze de Cezanne, pagini de Zola peste suspine-n batiste parfumate, domni\u015foare cu umbrelu\u0163e de soare plimb\u00e2ndu-se-n Avignon. \u015ei nu m-am a\u015fteptat degeaba! Numai c\u0103 \u015fi aici, ca \u015fi-n traiectoria bumerangului, \u00eentoarcerea acestuia se face-n coconul de ba\u015ftin\u0103 \u201eg\u00e2rl\u0103 deturnat\u0103 t\u00e2rl\u0103 colocat\u0103 alternan\u0163\u0103 beat\u0103\/ respingerea de tot ce pe rom\u00e2ne\u015fte ne-o fi fost via\u0163\u0103\/ care stai \u00een calea m\u0103rii ne\u00eentrebare\u2026.\/ <strong><em>( coupo santo )<\/em><\/strong>\u2026 Din \u0163inutul sud-estic al Provensului autorul sare cu tine de-o arip\u0103 \u00een meridionalii carpatici, cimitir albit de decembrie, \u201em\u0103 adunai clasic pe dup\u0103 oi ca lup sub luna r\u0103gu\u015fit\u0103\u2026.\u201d , \u201e\u2026\u015fi \u0163iganilor sacii bucure\u015fteni\/ distrug ce-au ridicat p\u0103trat \u00een romb alchimi\u015fti aburi\u0163i de schimbare\/ pl\u0103titori de arunc\u0103tori de zar\u2026\/\u201d <strong><em>( sud midi )<\/em><\/strong>. Deziluzia privind degringolada, apoi toboganul alunec\u0103rii neamului \u015fi individului superinstruit, dezn\u0103dejdea din sufletele hr\u0103nite-n iluzii, \u201edropia\u201d f\u0103urit\u0103-n arom\u0103 de trandafir \u201e rosa r\u0103sur\u0103 Ronsard\u201d, m\u0103cie\u015ful, devine suflet ars \u201ece-am nins ars pars de ieri dar de azi capete net\u0103iate\/ cu unghia mestecenilor sanscri\u0163i pe tu\u015ful c\u0103r\u0163ii de vizit\u0103\/<strong><em> ( mi s-a promis c\u0103 voi fi statuie )<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ceea ce pentru al\u0163ii poate s\u0103 par\u0103 la prima vedere un simplu joc de cuvinte, este de fapt o trimitere \u2013spre-, o asociere \u00een urma unui salt. Nimic nu e ce pare a fi, nimic nu este scris la \u00eent\u00e2mplare. Un loc, un nume, un timp undeva devine un sim\u0163\u0103m\u00e2nt, o iluzie sau o deziluzie \u00een alt\u0103 parte, ca intr-un joc cu piesele bine conturate, care-\u015fi urmeaz\u0103 mersul. Un fir devine urzeal\u0103, o p\u0103rere devine nu un compendiu, ci un tratat. O simpl\u0103 stare devine \u00eent\u00e2i predispozi\u0163ie, apoi naturalul poetului sim\u0163itor, de elit\u0103 \u015fi mare cognoscibilitate. Dintr-un picur se na\u015fte-un ocean. Un Dietrich Manel duce prin Laba trista Dacia la o \u0163ar\u0103 \u201enebizonat\u0103\u201d, ne\u00eensemnat\u0103, neluat\u0103 \u00een seam\u0103 de al\u0163ii. Suferin\u0163a \u0163\u0103rii e \u015fi suferin\u0163a poetului, deziluzia devine a ambilor, cununa de laur a \u00eenving\u0103torului \u201elaur aurelian\u201d devine spinul \u00eenvinsului \u00een stare de a se ascunde, a p\u0103r\u0103si scrisul \u015fi \u00een\u0103l\u0163area, dezv\u0103luirea, supun\u00e2ndu-se \u201eAix \u0163ine-m\u0103 ex s\u0103 m\u0103 potolesc t\u00e2rgovi\u015ftesc a morm\u00e2nt basarabesc\/ trans\u0103 pe dic\u0163ie Dun\u0103re supunere cheaguri praguri raag asparag\/\u201d <strong><em>(laur aurelian)<\/em><\/strong>. Accentele devin tragice \u00een <strong><em>\u201eTroia troi\u0163ei\u201d<\/em><\/strong> , \u201epe podul dracului am un picior rupt stai cu pumnul \u00een stomacul meu\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u015ei revii, precum bumerangul ajuns, nu neajuns la \u0163int\u0103, spun\u00e2ndu-\u0163i c\u0103 da, exist\u0103 o poezie academic\u0103, George Anca scrie de mult o asemenea poezie, numai recunoa\u015fterea s\u0103 existe din partea cititorilor mai noi sau mai vechi, ca \u015fi dintr-a celor de-o mam\u0103 cu el, ziditorii de litere. Trebuie s\u0103 admitem c\u0103 azi prea pu\u0163ini pun pre\u0163 pe expertizarea altora, limit\u00e2ndu-se s\u0103-\u015fi fie doar propriul expert, supraviserul, dabsterul lui.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"right\">Adina Dumitrescu<\/p>\n<p align=\"right\">13 nov. 2013<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mi-am permis acum aproape trei ani, dup\u0103 \u00eendelung\u0103 citire, s\u0103 cataloghez poezia lui George Anca drept poezie academic\u0103, termenul fiind [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-16275","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16275","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16275"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16275\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16278,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16275\/revisions\/16278"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16275"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16275"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16275"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}