{"id":16312,"date":"2013-11-16T11:24:52","date_gmt":"2013-11-16T11:24:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16312"},"modified":"2013-11-16T11:28:44","modified_gmt":"2013-11-16T11:28:44","slug":"emilia-tutuianu-168-de-ani-de-la-nasterea-filosofului-vasile-conta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/16\/emilia-tutuianu-168-de-ani-de-la-nasterea-filosofului-vasile-conta\/","title":{"rendered":"Emilia \u021au\u021buianu: 168 de ani de la na\u0219terea filosofului Vasile Conta"},"content":{"rendered":"

\"conta\"Aplicabilitatea g\u00e2ndirii filosofice a lui Vasile Conta \u00een contemporaneitate<\/em><\/strong><\/p>\n

Opera lui Vasile Conta marcheaz\u0103 un moment important \u00een istoria g\u00e2ndirii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Sub aspect ontologic<\/strong> filosoful ne-a oferit o viziune:
\n\u2013 despre materialitatea, unitatea \u015fi infinitatea lumii:
\n\u2013 psihicul uman reprezint\u0103 o func\u0163ie a creierului;
\nConsiderarea lumii ca fiind subdivizat\u0103 \u00een trei ordine: eteric, geologic, sideral<\/em>, anticipeaz\u0103 metoda de cercetare, at\u00e2t\u00a0 de afirmat\u0103 mai t\u00e2rziu \u015fi anume viziunea sistematic\u0103 asupra componentelor complexe ale realit\u0103\u0163ii.
\nConcluzia sa c\u0103 atomul este divizibil la infinit a fost \u00eentrutotul confirmat\u0103\u00a0 de Fizica contemporan\u0103, de Fizica particulelor elementare.
\nA subliniat faptul c\u0103 atributul legilor lumii de a fi obiective conduce la un anumit determinism, ce st\u0103 la baza tuturor \u015ftiin\u0163elor, iar aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 determinist\u0103 (fatalismul s\u0103u) a existen\u0163ei, la r\u00e2ndul ei, dezvoltarea g\u00e2ndirii \u015ftiin\u0163ifice (Teoria fatalismului<\/em>).<\/p>\n

 <\/p>\n

Sub aspect gnoseologic<\/strong>:
\n\u2013 concep\u0163ia sa ne-a demonstrat o superioritate cu privire la cognoscibilitatea lumii;
\n\u2013 ideile sale despre existen\u0163a unor \u00eentip\u0103rituri de gr. I \u015fi II, conduc la prefigurarea actual\u0103 a treptelor cunoa\u015fterii \u00een general: treapta senzorial\u0103 \u015fi treapta ra\u0163ional\u0103;<\/p>\n

Sub aspect dialectic:<\/strong>
\n\u2013 descoperim valoarea \u015fi actualitatea ideilor sale legate de existen\u0163a mi\u015fc\u0103rii, a conexiunii universale \u015fi de aceea clasificarea formulelor de mi\u015fcare se apropie foarte mult de clasificarea f\u0103cut\u0103 de materialismul dialectic;
\n\u2013 teoria sa original\u0103 cu privire la mi\u015fcarea ondulatorie ce caracterizeaz\u0103 universul, preg\u0103te\u015fte parc\u0103, constituirea concep\u021biei moderne despre Cosmos, Teoria expansiunii universale<\/em><\/strong> a lui Hubles \u015fi Hoyle, expansiune care este succedat\u0103 periodic de procesul invers al retroac\u0163iunii lumii.<\/p>\n

Sub aspect sociologic:<\/strong>
\n\u2013 a sus\u0163inut valoarea social\u0103 a moralei, a artei, a culturii \u00een general;<\/p>\n

\"2\"<\/a>Date biografice<\/strong>: \u00een arhiva Academiei Mih\u0103ilene<\/em>, unde marele filosof \u015fi-a f\u0103cut studiile, este men\u0163ionat: \u201eN\u0103scut la 1845, luna Noemvrie 15, profesiunea p\u0103rin\u0163ilor preot, de na\u0163iune armean\u0103, de religiune ortodox\u0103, n\u0103scut \u00een Cahul (Basarabia), corespondent C.Conta Sechelariu, locuin\u0163a \u00een mahalaua disp\u0103r\u0163irea IV, str. \u00een ograda B\u0103rboiului\u201d. <\/em>Pe fila unui caiet, din colec\u0163ia de manuscrise, p\u0103strat\u0103 de Maria B\u0103lu\u015fescu, prietina intim\u0103 a filozofului, citesc noti\u0163a urm\u0103toare: \u201eM\u2019am n\u0103scut la Cahul, \u00een 15 Noemvrie 1845, la r\u0103s\u0103ritul soarelui. Mama mi-a spus c\u0103 era un frig grozav \u015fi c\u0103 tata s\u2019a bucurat c\u0103 sunt b\u0103iat \u015fi nu fat\u0103. Am fost botezat dup\u0103 un an \u00een Ghind\u0103oani dup\u0103 ce tata fusese numit preut<\/em>\u201d\u00a0 (Octav MINAR<\/strong>– Opere complete). Aici se cuvine o remarc\u0103:\u00a0str\u0103bunii s\u0103i au fost preo\u021bi de cel pu\u021bin trei genera\u021bii, el fiind fiul preotului Grigore Conta, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu puteau fi armeni, cum a sus\u021binut armeanul Octav Minar, un editor al operelor lui Conta, \u00eentruc\u00e2t pe vremea aceea puteau fi preo\u021bi\u021bi numai ortodoc\u0219ii care erau n\u0103scu\u021bi din p\u0103rin\u021bi ortodoc\u0219i.<\/p>\n

Conta Vasile a petrecut cei mai frumo\u015fi ani din via\u0163\u0103 \u00een Ghind\u0103oani, Neam\u0163, \u00a0satul \u00eenvecinat cu Humule\u015ftii lui Creang\u0103. A urmat \u015fcoala primar\u0103 la Tg. Neam\u0163 iar liceul la\u00a0 Gimnaziul Central din Ia\u015fi. \u00cen 1862, \u00eentrerupe studiile \u015fi \u00eenso\u0163e\u015fte o trup\u0103 de actori prin \u00eentreaga Moldov\u0103, timp \u00een care scrie o pies\u0103 de teatru jucat\u0103 la Boto\u015fani. \u00ce\u015fi reia studiile \u00een anul 1864 \u015fi le termin\u0103 \u00een anul 1968. \u00cen anul 1875 traduce piesa Miss Multon<\/em> de Ad. Belot. Dup\u0103 absolvire, func\u0163ioneaz\u0103 ca profesor suplinitor la catedra de filosofie. Traduce \u015fi adnoteaz\u0103 legi, practic\u0103 avocatura public\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1875, \u00een 1875-1876, public\u0103 \u00een revista ie\u015fean\u0103 <\/strong>Convorbiri literare <\/em>prima sa lucrare filosofic\u0103, <\/strong>Teoria fatalismului,<\/strong><\/em> studiu ce apare, \u00een 1877, \u015fi \u00een limba francez\u0103, la Bruxelles, apoi <\/strong>Teoria ondula\u0163iei universale<\/em> (1877), <\/strong>\u00cencerc\u0103ri de metafizic\u0103 <\/em>(1878).<\/p>\n

\"3\"<\/a>Ultima lucrare a fost tradus\u0103, \u00een 1880, \u00een limba francez\u0103, la Bruxelles, cu titlul definitiv <\/strong>Introducere \u00een metafizic\u0103.<\/strong><\/em> Alte lucr\u0103ri editate: <\/strong>Originea speciilor,<\/strong><\/em> \u00een 1888, la Ia\u015fi; <\/strong>Teoria ondula\u0163iei universale,<\/strong><\/em> \u00een 1895, la Paris, \u00een traducerea lui Rosetti-Tescanu, cu o prefa\u0163\u0103 de L. Buchner, care \u00eenc\u0103 din 1892 scrisese o recenzie elogioas\u0103 la <\/strong>\u00cencerc\u0103ri de metafizic\u0103.<\/strong><\/em> \u00cen 1888 \u015fi, respectiv, 1890, sunt publicate postum \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi francez\u0103, tot de c\u0103tre Rosetti-Tescanu, <\/strong>\u00cent\u00eeile principii care alc\u0103tuiesc lumea \u015fi bazele metafizicii, \u00eensemn\u0103ri<\/em> (1885) \u015fi Cuget\u0103ri<\/em> (1908).<\/p>\n

\"1\"<\/a> A sus\u0163inut \u201eprelec\u0163iuni populare\u201c<\/em>, organizate sub auspiciile Junimii<\/em>, intitulate: Materialismul<\/em>, Feti\u015fismul<\/em>, Starea economic\u0103<\/em> etc., apreciate de mari oameni de cultur\u0103, printre care \u015fi Mihai Eminescu, pe atunci redactor al \u201eCurierului de la\u015fi\u201c<\/em> \u015fi membru al \u201eJunimii\u201c<\/em> (\u201eDomnul Conta ca scriitor e din num\u0103rul acelor pu\u0163ini care nu reproduce numai idei nerumegate din c\u0103r\u0163i str\u0103ine, ci g\u00e2ndesc mai cu seam\u0103 singuri; apoi d-sa mai are talentul de a expune foarte clar materiile cele mai grele, f\u0103r\u0103 ca prin aceast\u0103 limpeziune obiectul s\u0103 piard\u0103 ceva din \u00eensemn\u0103tatea sa\u201c<\/em>). De\u015fi participant la \u015fedin\u0163ele Junimii<\/em>, \u015fi-a p\u0103strat independen\u0163a de g\u00e2ndire \u015fi de ac\u0163iune \u00een politic\u0103. Pe planul vie\u0163ii politice s-a v\u0103dit ca liberal; \u00een 1879, fiind ales deputat \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei,<\/strong> iar \u00een 1880, ministru al Instruc\u0163iunii <\/strong>Publice \u015fi Cultelor.<\/strong><\/p>\n

Moare la 22 aprilie 1882, Bucure\u015fti.<\/p>\n

<\/h3>\n

(Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>, Aplicabilitatea g\u00e2ndirii filosofice a lui Vasile Conta \u00een contemporaneitate, Ia\u015fi \u00a01979<\/em>)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n


<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aplicabilitatea g\u00e2ndirii filosofice a lui Vasile Conta \u00een contemporaneitate Opera lui Vasile Conta marcheaz\u0103 un moment important \u00een istoria g\u00e2ndirii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16312","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16312","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16312"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16312\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16315,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16312\/revisions\/16315"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}