{"id":16327,"date":"2013-11-16T22:12:02","date_gmt":"2013-11-16T22:12:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16327"},"modified":"2013-11-16T22:13:26","modified_gmt":"2013-11-16T22:13:26","slug":"110-ani-de-la-nasterea-parintelui-dumitru-staniloae","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/16\/110-ani-de-la-nasterea-parintelui-dumitru-staniloae\/","title":{"rendered":"110 ani de la na\u0219terea P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae<\/strong><\/p>\n

(16 noiembrie 1903 \u2013 5 octombrie 1993)<\/p>\n

\u201cLa 16 noiembrie 1903 se nastea la Vladeni, judetul Brasov, cel mai mare teolog ortodox contemporan, parintele Dumitru Staniloae. De la acel moment, acum, in luna noiembrie, aniversam 110 ani de la nasterea sa, ceea ce ne ofera ocazia sa evocam personalitatea si opera marelui nostru teolog. Astazi, numele parintelui Staniloae il intalnim oricand dorim sa aflam lucruri legate de teologia ortodoxa. Parintele profesor Staniloae a reusit prin opera sa teologica sa faca o sinteza neopatristica si astfel sa ne aduca in prim plan noua celor de astazi profunzimea si frumusetea gandirii patristice izvorata din paginile Sfintei Scripturi.<\/p>\n

Pentru parintele profesor teologia trebuie inteleasa ca stiinta a mantuirii si a vietii vesnice. Teologia sa este una a iubirii si a comuniunii personale in centrul careia sta dogma Sfintei Treimi. In acest sens, Sfanta Treime este plenitudinea persoanei in comuniune.<\/p>\n

In demersul lui teologic accepta si traieste profund ceea ce invata Biserica Ortodoxa, teologhisind in calitate de membru si slujitor al ei si avand certitudinea ca ceea ce exprima Sfintii Parinti in invatatura Bisericii este fundamental sa o faca si el ca teolog ortodox.<\/p>\n

In acelasi timp, parintele Dumitru Staniloae este un teolog al bucuriei. Pentru el bucuria este una dintre caracteristicile specifice ale traditiei ortodoxe. De aceea, \u201eOrtodoxia, prin bucuria trairii in Dumnezeu, este doxologica si nu teoretica\u201c. In centrul acestei bucurii care marcheaza teologia sa este bucuria Invierii. Parintele Staniloae prin toata opera sa teologica se marturiseste ca un om al smereniei care are constiinta patristica a faptului ca nu poate scrie nimic fara ajutorul lui Dumnezeu si ca este nevrednic sa teologhiseasca despre adevarurile credintei ortodoxe. In acest sens, putem argumenta tragedia de a fi trait cinci ani in regimul de exterminare al inchisorilor comuniste, perioada in care a cunoscut darul rugaciunii neincetate, despre care ii marturisea surazand lui Olivier Clement ca fiind \u201eo experienta ca atatea altele, putin mai dificila pentru familia mea\u201c si adaugand apoi ca aceasta a fost perioada din viata sa in care a ajuns sa practice rugaciunea inimii.\u201d<\/p>\n

( http:\/\/www.crestinortodox.ro\/)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201c\u2026prin sinteza \u00een care diferitele influen\u0163e intr\u0103 \u00een spiritul rom\u00e2nesc, acesta este chemat s\u0103 reprezinte \u015fi un fel de punte \u00eentre ele. Dac\u0103 \u00een primele secole ale existen\u0163ei sale poporul rom\u00e2n a fost o punte \u00eentre romanitate, \u00eentre daco-traci \u015fi \u00eentre spiritualitatea cre\u015ftin\u0103 bizantin\u0103, iar mai t\u00eerziu \u00eentre romanitate, spiritualitatea bizantin\u0103, slavi \u015fi popoarele germanice din Apus, apoi, din secolul XIX, \u00eentre spiritualitatea bizantin\u0103 mo\u015ftenit\u0103 \u015fi cultura franco-german\u0103, acum se deschid perspectivele unei intermedieri pe o scar\u0103 mondial\u0103. Spiritualitatea sa traco-romano-bizantin\u0103 e chemat\u0103 s\u0103 intermedieze \u00eentre cultura occidentalo-american\u0103, cu tendin\u0163a ei de distinc\u0163ie, de definire, de lips\u0103 de entuziasm etic \u015fi uman, dar prin aceasta ajuns\u0103 la un moment de epuizare spiritual\u0103, \u015fi \u00eentre culturile afro-asiatice, \u00eencrez\u0103toare \u00een str\u0103fundurile indefinite ale realit\u0103\u0163ii, \u00eensufle\u0163ite de un mare elan vital, care-\u015fi iau for\u0163a din ideea identific\u0103rii omului cu toate. Numai spiritualitatea aceasta cu caracter de punte proprie Europei de Est, cu deosebire poporului nostru, poate indica drumul clar \u015fi fecund \u00een acela\u015fi timp al unei umanit\u0103\u0163i personalizate \u015fi plin\u0103 de elanul comuniunii. Spiritualitatea noastr\u0103 poate da Occidentului for\u0163a, iar Orientului claritatea unui adev\u0103rat umanism care s\u0103 se foloseasc\u0103 \u015fi de luciditatea Occidentului \u015fi de elanul generos \u015fi inepuizabil al Orientului.\u201d <\/em><\/p>\n

P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae<\/strong>
\n<\/em><\/p>\n

\u00a0(Fragment citat din Reflexiuni asupra poporului rom\u00e2n<\/em>)<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae (16 noiembrie 1903 \u2013 5 octombrie 1993) \u201cLa 16 noiembrie 1903 se nastea la Vladeni, judetul Brasov, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16327","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16327","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16327"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16327\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16331,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16327\/revisions\/16331"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}