![\"\"](\"http:\/\/www.razbointrucuvant.ro\/wp-content\/uploads\/2010\/11\/Afteia-jud-Alba-pangar-12.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor<\/strong><\/p>\n (Alexandru Teodorescu)<\/p>\n 1896 \u2013 1962<\/strong><\/p>\n \n “Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor, fratele Agaton sau p\u0103rintele Daniil, a fost o personalitate complex\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii secolului XX, ce ne-a l\u0103sat mo\u015ftenire mi\u015fcarea Rugul Aprins \u015fi care \u015fi-a dat via\u0163a \u00een chinuri pentru Hristos \u015fi adev\u0103rul m\u00e2ntuirii.<\/p>\n S-a n\u0103scut \u00een 22 decembrie 1896 la Bucure\u015fti, din p\u0103rin\u0163ii Sofia \u015fi Alexandru Teodorescu. Urmeaz\u0103 \u015fcoala primar\u0103 la Bucure\u015fti, liceul la Ploie\u015fti, unde tat\u0103l s\u0103u era pre\u015fedinte al Cur\u0163ii de Apel. \u00cen ultimul an de liceu, 1914, t\u00e2n\u0103rul Alexandru este mobilizat, iar \u00een 1916 este concentrat \u015fi avansat la gradul de sublocotenent. Dup\u0103 r\u0103zboi Sandu Tudor studiaz\u0103 pictura la Academia de Arte Frumoase, iar \u00eentre anii 1922-1924 se \u00eembarc\u0103 pe vasul Dobrogea ca ofi\u0163er asistent, c\u0103l\u0103torind pe m\u0103ri \u015fi oceane. Dup\u0103 1924 revine la Bucure\u015fti, unde continu\u0103 studiile universitare \u015fi pred\u0103 la liceul din comuna Pogoanele.<\/p>\n Activitatea literar\u0103 o \u00eencepe \u00een anul 1925 prin volumul de versuri \u201eComornic<\/em>\u201d, eveniment consemnat de critica literar\u0103, f\u0103r\u0103 entuziasm \u00eens\u0103. Totu\u015fi, scriitorul Constantin Gane<\/strong> va scrie \u00een \u201eConvorbiri literare<\/em>\u201d c\u0103 autorul are \u201estofa marilor \u00eenzestra\u0163i ai marii poezii\u201d. Perioada 1925-1927 este deosebit de efervescent\u0103, colabor\u00e2nd la revistele literare \u201eG\u00e2ndirea<\/em>\u201d, \u201eConvorbiri literare<\/em>\u201d, \u201eCuv\u00e2ntul artistic<\/em>\u201d, \u201eFamilia<\/em>\u201d, \u201eContemporanul<\/em>\u201d \u015f.a. Din ianuarie 1927 lucreaz\u0103 la revista \u201eG\u00e2ndirea<\/em>\u201d sub conducerea lui Nichifor Crainic<\/strong>, redactorul \u015fef al publica\u0163iei. Se apropie de literatura mistic\u0103, public\u00e2nd \u00een acela\u015fi an \u00eentr-o prim\u0103 form\u0103 \u201eAcatistul Preacuviosului P\u0103rintelui Nostru, Sf\u00e2ntul Dimitrie cel Nou, Bouarul de la Basarabov<\/em>\u201d. Aceasta va ap\u0103rea \u00een volum \u00een anul 1942. \u00cen anul 1928 Sandu Tudor ob\u0163ine binecuv\u00e2ntarea Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u015fi va desf\u0103\u015fura o intens\u0103 activitate profesional\u0103 \u00een domeniul teologic \u015fi literar-jurnalistic: subdirector al Institutului de Teologie din Chi\u015fin\u0103u, unde decan era Gala Galaction<\/strong>, apoi secretar al Oficiului Universitar la Universitatea Bucure\u015fti.<\/p>\n Anul 1929 \u00eenseamn\u0103 pentru el un an de transformare profund\u0103, prin c\u0103l\u0103toria f\u0103cut\u0103 \u00een Sf\u00e2ntul Munte Athos. Acolo, c\u0103l\u0103uzit de Dumnezeu \u015fi \u00eendrumat de sfin\u0163ii c\u0103lug\u0103ri cunoa\u015fte \u00een profunzime via\u0163a monahilor athoni\u0163i, soarbe nectarul dulce al rug\u0103ciunii curate \u015fi smerite a inimii \u015fi se \u00eentoarce p\u0103truns de \u201eduhul curat \u015fi duhovnicesc\u201d al Athosului. C\u0103l\u0103toria st\u0103 sub semnul minunii. \u00cen momentele cruciale ale vie\u0163ii sale, m\u00e2na lui Dumnezeu \u015fi ajutorul Maicii Domnului l-au sprijinit \u015fi l-au izb\u0103vit.<\/p>\n Astfel, scap\u0103 dintr-o tentativ\u0103 de asasinat \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00eentr-o localitate din Ucraina, c\u00e2nd un plutonier \u00eencearc\u0103 s\u0103-l ucid\u0103 cu o rafal\u0103 de pistol automat, \u00een timp ce dormea. Dumnezeu i-a dat g\u00e2ndul cel bun s\u0103 se mute din patul \u00een care dormea de obicei, cu c\u00e2teva minute \u00eenainte de a porni rafala. Apoi, scap\u0103 cu via\u0163\u0103 dintr-un accident aviatic, pe care-l descrie el \u00eensu\u015fi: \u201e\u00centr-o zi, pe c\u00e2nd zburam, m-am \u00eendreptat spre pista de aterizare, angaj\u00e2ndu-m\u0103 \u00eentr-o vril\u0103, din care nu am putut redresa aparatul. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 avioneta se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, am strigat c\u0103tre Dumnezeu: \u00abDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul!\u00bb. Am rugat pe Dumnezeu s\u0103 m\u0103 scape. Asta am cerut, cu lacrimi \u00een ochi, c\u00e2nd veneam spre gura c\u0103scat\u0103 a mor\u0163ii care m\u0103 a\u015ftepta jos. Iar M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos m-a auzit \u015fi mi-a salvat via\u0163a. Avioneta, \u00een c\u0103dere s-a zdrobit de p\u0103m\u00e2nt. A fost o mare minune dumnezeiasc\u0103 c\u0103 am sc\u0103pat cu via\u0163\u0103. Mi-am mu\u015fcat doar buza de jos \u00een timpul accidentului\u201d.<\/p>\n Atunci s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00eentreaga avere, \u015fi-a luat crucea \u015fi a urmat Domnului. \u00cens\u0103, p\u00e2n\u0103 la acest pas, Sandu Tudor a fost \u00eencercat de Dumnezeu \u015fi chemat s\u0103-L caute pe El. C\u0103l\u0103toria din anul 1929, \u00een Sf\u00e2ntul Munte Athos este o astfel de \u00eencercare. C\u0103l\u0103toria este descris\u0103 \u00een cartea \u201eVia\u0163a ieroschimonahului Daniil Tudor<\/em>\u201d, Ed. Panaghia, sub \u00eengrijirea ierodiaconului Cleopa Paraschiv<\/strong>.<\/p>\n \u201e\u00cen anul 1929 o ziarist\u0103 francez\u0103 a scris c\u00e2teva articole def\u0103im\u0103toare la adresa c\u0103lug\u0103rilor din Sf\u00e2ntul Munte Athos, min\u0163ind c\u0103 a vizitat Sf\u00e2ntul Munte, travestit\u0103 \u00een b\u0103rbat. Intrigat de acest lucru \u015fi ahtiat, ca orice ziarist, dup\u0103 nout\u0103\u0163i Sandu Tudor s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 viziteze Sf\u00e2ntul Munte.<\/p>\n \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei sale se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 de purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu, care la fiecare pas \u00eei scoate \u00een cale omul potrivit. Astfel, \u00een Tesalonic, \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe p\u0103rintele Bridu, preotul arom\u00e2nilor care-i faciliteaz\u0103 ob\u0163inerea vizei de intrare \u00een Sf\u00e2ntul Munte. Tot aici se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu schimonahul athonit Elisei, originar din Oltenia\u201d, care-i va fi \u00eenso\u0163itor \u015fi pov\u0103\u0163uitor \u00een Sf\u00e2ntul Munte. Diavolul \u00eel ispite\u015fte, sub chipul negustorului grec Alecos Papaiani, care-i descrie Sf\u00e2ntul Munte ca pe un loc \u201eunde nu exist\u0103 nimic altceva dec\u00e2t s\u0103r\u0103cie, s\u0103lb\u0103ticie \u015fi murd\u0103rie\u201d \u015fi-i recomand\u0103 s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een apus. L\u0103murirea vine tot de la P\u0103rintele Elisei: \u201eCu ochii lume\u015fti \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi at\u00e2ta se vede. Dup\u0103 judecata p\u0103c\u0103toas\u0103, nu se vede dec\u00e2t \u00eentunericul. Nu uita c\u0103 Biserica Ortodox\u0103, care este Trupul Domnului Iisus Hristos, nu va fi distrus\u0103 niciodat\u0103. Biserica Ortodox\u0103 este \u00een mare lupt\u0103 cu p\u0103catele \u015fi moartea. Dar de fiecare dat\u0103 iese biruitoare \u015fi c\u00e2nt\u0103 \u00abHristos a \u00eenviat\u00bb\u201d. Sub \u00eendrumarea p\u0103rintelui Elisei, Sandu Tudor \u00ee\u015fi las\u0103 barb\u0103 \u015fi vie\u0163uie\u015fte opt luni \u00een Sf\u00e2ntul Munte, urm\u00e2nd \u00eendemnul \u201eceea ce fac eu s\u0103 faci \u015fi tu\u201d. Astfel, afl\u0103 miezul arz\u00e2nd, viu al Ortodoxiei, iar prin fa\u0163a lui se perind\u0103 tinere\u0163ea lui, cu de\u015fert\u0103ciunile ei lume\u015fti \u2013 \u201eCap\u015fa\u201d, cluburile de noapte, cabaretele, femeile \u00een toalete elegante, \u015fedin\u0163ele literare, petrecerile\u2026<\/p>\n Toat\u0103 tr\u0103irea spiritual\u0103 din Sf\u00e2ntul Munte Athos se poate concentra \u00eentr-o fraz\u0103, m\u0103rturie a p\u0103rintelui Elisei \u201eLumea asta \u00eentreag\u0103 dac\u0103 se mai \u0163ine \u015fi nu cade sub blesteme e fiindc\u0103 se sprijin\u0103 pe rug\u0103ciunile Muntelui Sf\u00e2nt. Pe c\u00e2nd lumea st\u0103 la ad\u00e2ncul nop\u0163ii culcat\u0103 \u00een moliciunea patului, \u00een dulcea\u0163a somnului \u015fi furii, r\u0103ii \u015fi t\u00e2lharii, blestem\u0103\u0163esc, iar desfr\u00e2na\u0163ii se \u00eendulcesc stricat din pofte spurcate, Muntele st\u0103 treaz \u015fi bate m\u0103t\u0103nii cu oft\u0103ri\u201d.<\/p>\n \u00cen anul 1930 Sandu Tudor editeaz\u0103 revista s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u201eFloarea de foc<\/em>\u201d, ap\u0103rut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1936, iar \u00een 1933 scoate cotidianul \u201eCredin\u0163a<\/em>\u201d, ziar de lupt\u0103 politic\u0103 \u015fi spiritual\u0103, care va fi ulterior interzis de guvern. Aici vor colabora tinere condeie ca: Alexandru Sahia, Ion C\u0103lug\u0103ru, Eugen Ionescu, Mircea Vulc\u0103nescu, Zaharia Stancu, Cicerone Teodorescu, Eugen Jebelean.<\/p>\n \u00cen anul 1939 este concentrat \u015fi trimis pe frontul de est. Se \u00eentoarce \u00een 1941 \u015fi este numit profesor la o \u015fcoal\u0103 tehnic\u0103 de motomecanizare. \u00cen noiembrie 1942 este arestat \u015fi internat \u00een lag\u0103rul de la T\u00e2rgu Jiu, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i scriitori, consider\u00e2ndu-se c\u0103 avea convingeri de st\u00e2nga. Este eliberat la interven\u0163ia Ministerului de R\u0103zboi, Direc\u0163ia Motomecanizare, care reclam\u0103 prezen\u0163a acestuia \u00een unitate. Va r\u0103m\u00e2ne sub arme p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului. La \u00eentoarcerea acas\u0103, \u00een 1945, va constata falimentul celei de a treia c\u0103s\u0103torii. Acest fapt \u00eel determin\u0103 s\u0103 se dedice vie\u0163ii monahale, dup\u0103 care t\u00e2njea de mult.<\/p>\n Urm\u00e2nd porunca M\u00e2ntuitorului \u015fi-a v\u00e2ndut ma\u015fina personal\u0103, casele de pe Calea Victoriei cu alte bunuri personale de mare valoare \u015fi a contribuit la renovarea M\u0103n\u0103stirii Antim, unde a intrat ca frate \u00een acela\u015fi an, 1945. La 3 septembrie 1948 fratele Sandu Tudor a primit tunderea \u00een monahism, din partea mitropolitului Firmilian al Olteniei \u015fi odat\u0103 cu aceasta numele Agaton (prescurtare de la Aghia-Aton, Sf\u00e2ntul Munte Athos). Dup\u0103 doi ani este hirotonit ieromonah la m\u0103n\u0103stirea Crasna, jud. Gorj, de c\u0103tre acela\u015fi mitropolit.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu anul 1945 \u201e\u00een jurul M\u0103n\u0103stirii Antim s-a constituit discret, un grup spiritual al unei \u00abelite intelectuale bucure\u015ftene, care-\u015fi propunea prin P\u0103rin\u0163ii Filocalici \u015fi P\u0103rin\u0163ii Pustiei bucuriile Duhului Sf\u00e2nt\u00bb, redescoperirea adev\u0103ratei tr\u0103iri ortodoxe. Astfel s-a constituit la ini\u0163iativa scriitorului Sandu Tudor \u015fi cu binecuv\u00e2ntarea p\u0103rintelui stare\u0163, apoi \u015fi a Patriarhului Nicodim mi\u015fcarea spiritual\u0103 Rugul Aprins \u2013 \u00abnucleu de iradiere duhovniceasc\u0103\u00bb, \u00een care se implicau p\u0103rin\u0163i \u015fi mireni: arhim. Benedict Ghiu\u015f, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, Al. (Codin) Mironescu, Paul Sterian, Vasile Voiculescu, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, arhim. Sofian Boghiu, arhim. Felix Dubneac, arhim. Andrei Scrima, Ion Marin Sadoveanu, \u015f.a.\u00bb\u201d, (ierod. Cleopa Paraschiv<\/strong>, \u201eStare\u0163ul Daniil de la Rar\u0103u<\/em>\u201d).<\/p>\n Lucrarea principal\u0103 s-a r\u00e2nduit a fi rug\u0103ciunea inimii, mai ales dup\u0103 venirea providen\u0163ial\u0103 a p\u0103rintelui rus Ioan Kul\u00e2ghin, adev\u0103rat tr\u0103itor al rug\u0103ciunii, care a devenit p\u0103rintele spiritual al Rugului Aprins, \u201estr\u0103inul trimis\u201d.<\/p>\n Rugul Aprins care ardea \u015fi nu se mistuia, dup\u0103 interpretarea dat\u0103 de p\u0103rintele Sandu Tudor, simbolizeaz\u0103 rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103 a lui Iisus. Ca mi\u015fcare spiritual\u0103 de influen\u0163\u0103 isihast\u0103, a fost frecventat\u0103 de mireni \u015fi clerici, care \u00eent\u0103ri\u0163i de puterea credin\u0163ei au \u00eencercat s\u0103 se opun\u0103 prin rug\u0103ciune \u015fi mijloace intelectuale invadatorului ateu comunist. Acest lucru s-a petrecut o perioad\u0103 \u00een libertate, iar apoi \u00een \u00eenchisorile comuniste. Scopul era s\u0103 sporeasc\u0103 focul credin\u0163ei \u00een inimile credincio\u015filor. Dup\u0103 o perioad\u0103 de timp, autorit\u0103\u0163ile comuniste au interzis mi\u015fcarea Rugului Aprins \u015fi au trecut la arest\u0103ri.<\/p>\n \u00cen anul 1950 \u00eencepe calvarul arest\u0103rilor, c\u00e2nd p\u0103rintele Agaton a fost acuzat de fascism \u015fi atitudine ostil\u0103 regimului. A fost condamnat la 5 ani munc\u0103 silnic\u0103, pedeaps\u0103 executat\u0103 \u00een diverse lag\u0103re de munc\u0103, inclusiv la Canal. Dup\u0103 eliberare, s-a mutat la m\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria \u2013 Neam\u0163, fiind hirotonit schimnic de c\u0103tre p\u0103rintele Cleopa Ilie<\/strong>, ulterior \u00eenchinoviat \u015fi numit egumen al schitului Rar\u0103u, la 15 noiembrie 1953, sub numele Daniil Tudor<\/strong>. A avut \u00een acest timp o tr\u0103ire duhovniceasc\u0103 foarte \u00eenalt\u0103, cum spune p\u0103rintele Gh. Calciu<\/strong>: \u201eIntr\u00e2nd \u00een monahism de dou\u0103 ori, prima dat\u0103, pe poarta mai larg\u0103, ca monahul Agaton \u015fi apoi pe poarta mai str\u00e2mt\u0103, ca ieroschimonah, schimb\u00e2ndu-i-se numele \u00een Daniil, Sandu Tudor s-a mistuit pe sine \u00eentr-un urcu\u015f al \u00eenduhovnicirii, \u00eenving\u00e2ndu-\u015fi limitele, transfigur\u00e2ndu-le, ajung\u00e2nd la Schitul Rar\u0103u, poate cel mai aproape de inima lui Dumnezeu \u015fi lumin\u00e2nd de aici, prin candela f\u0103pturii sale, p\u00e2n\u0103 departe, spre ungherele \u0163\u0103rii\u201d.<\/p>\n A doua arestare, \u00een noaptea de 13\/14 iulie 1958, a avut loc la Bucure\u015fti \u00een casa prietenului s\u0103u Alexandru Mironescu<\/strong>. P\u0103rintele plecase de la Rar\u0103u ca vie\u0163uitorii m\u0103n\u0103stirii s\u0103 nu aib\u0103 de suferit din cauza arest\u0103rii sale. Fiind v\u0103z\u0103tor cu duhul, fusese vestit de Dumnezeu, astfel c\u0103 la \u00eenceputul lunii iunie 1958 dup\u0103 ce a slujit utrenia \u015fi-a cerut iertare de la to\u0163i vie\u0163uitorii \u015fi i-a \u00eent\u0103rit duhovnice\u015fte. Dup\u0103 aceasta, le-a spus c\u0103 Dumnezeu i-a vestit c\u0103 va fi arestat de cei necredincio\u015fi \u015fi c\u0103 va muri \u00een \u00eenchisoare. A fost judecat \u015fi condamnat la 25 ani temni\u0163\u0103 grea, pentru activitate mistic\u0103 du\u015fm\u0103noas\u0103 \u00eempotriva clasei muncitoare. \u00cens\u0103, principala vin\u0103 formulat\u0103 de atei, a fost aceasta: \u201eAi vrut s\u0103 dai foc la comunism cu Rugul (t\u0103u) Aprins<\/em>\u201d.<\/p>\n \u00cen celula umed\u0103, rece \u015fi \u00eentunecoas\u0103 a \u00eenchisorii, torturat \u015fi \u00eenfometat, ieroschimonahul Daniil a ajuns pe treptele \u00eenalte ale rug\u0103ciunii inimii. Ne va l\u0103sa m\u0103rturie ultima variant\u0103 a Imnului Acatist al Rugului Aprins al Maicii Domnului<\/em>. A murit dup\u0103 4 ani de b\u0103t\u0103i \u015fi lan\u0163uri, fiind printre pu\u0163inii preo\u0163i care au purtat lan\u0163uri la picioare pe toat\u0103 perioada c\u00e2t a fost \u00eenchis. \u00cen ciuda deten\u0163iei \u015fi torturilor s\u0103lbatice, p\u0103rintele Daniil\u2013Sandu Tudor a r\u0103mas un model de verticalitate moral\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103, lucr\u00e2nd at\u00e2t \u00een libertate, c\u00e2t \u015fi \u00een \u00eenchisoare la Imnul Acatist al Rugului Aprins, ca arm\u0103 de \u00eenduhovnicire \u015fi alungarea vr\u0103jma\u015filor v\u0103zu\u0163i \u015fi nev\u0103zu\u0163i. Avea inima at\u00e2t de treaz\u0103, \u00eenc\u00e2t se cutremura la g\u00e2ndul c\u0103 ar putea ceda c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in, din sl\u0103biciune. Prin m\u0103rturisirea credin\u0163ei \u2013 cu refuzul oric\u0103rui compromis \u2013 s-a \u00eenvrednicit de moarte muceniceasc\u0103.<\/p>\n B\u0103tut cu bestialitate \u00een repetate r\u00e2nduri, \u00een data de 17 noiembrie 1962, \u00een jurul orei unu noaptea se muta \u00een ve\u015fnicie stare\u0163ul, ieroschimonahul Daniil Tudor. Decesul a survenit la Aiud, dup\u0103 ce fusese din nou zdrobit \u00een b\u0103t\u0103i cu pumnii, bocancii \u015fi bastoanele de c\u0103tre \u201eomul nou\u201d al socialismului. Fi\u015fa medical\u0103 a spitalului \u00eenchisorii consemneaz\u0103 cauza mor\u0163ii: hemoragie cerebral\u0103.<\/p>\n \n \u201eP\u0103rintele Daniil a fost b\u0103gat \u00eentr-o iarn\u0103 la celula numit\u0103 Alba, sau Frigider, cum i se mai spunea, la temperatura de \u2013 30\u00ba Celsius. Era o celul\u0103 f\u0103r\u0103 geamuri, cu fecale \u015fi urin\u0103 peste tot, fiindc\u0103 acolo erau b\u0103ga\u0163i cei care trebuia s\u0103 moar\u0103 \u2013 practic erau condamna\u0163i la moarte prin frig. Erau \u00eembr\u0103ca\u0163i foarte sumar, \u015fi erau l\u0103sa\u015fi acolo cu foarte-foarte pu\u0163in\u0103 m\u00e2ncare, at\u00e2t \u00eenainte de a intra \u00een celula respectiv\u0103 c\u00e2t \u015fi dup\u0103 ce au intrat \u00een celul\u0103. \u015ei p\u0103rintele a fost b\u0103gat cu un medic, un foarte bun prieten de-al p\u0103rintelui.<\/p>\n Dup\u0103 ce au fost b\u0103ga\u0163i am\u00e2ndoi \u00een celul\u0103 de c\u0103tre 3 gardieni, p\u0103rintele Daniil s-a aruncat imediat pe burt\u0103, cu m\u00e2inile \u00eentinse \u00een semnul Sfintei cruci, cu fa\u0163a \u00een toat\u0103 mizeria de acolo \u015fi i-a spus doctorului: Pune-te pe mine! Doctorul s-a a\u015fezat cu spatele pe spatele lui \u00een aceea\u015fi pozi\u0163ie de Sf\u00e2nt\u0103 cruce, iar dup\u0103 ce s-a a\u015fezat i-a spus a\u015fa: Doctore, nu mai spui nimic altceva dec\u00e2t numai at\u00e2t: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul. \u015ei medicul spunea c\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd a \u00eenceput p\u0103rintele Daniil rug\u0103ciunea, a intrat o lumin\u0103 orbitor de str\u0103lucitoare \u00een toat\u0103 celula \u015fi din clipa respectiv\u0103 a pierdut no\u0163iunea timpului.<\/p>\n Dup\u0103 ceva vreme, au fost brusca\u0163i de gardienii care au intrat \u00een celul\u0103, i-au ridicat de jos, \u015fi dup\u0103 aceea au aflat c\u0103 au rezistat acolo 8 zile, f\u0103r\u0103 ap\u0103, f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare, f\u0103r\u0103 somn, f\u0103r\u0103 nimic de \u00eembr\u0103cat, la \u2013 30\u00b0 Celsius. Tor\u0163ionarii c\u00e2nd au intrat acolo \u015fi c\u00e2nd au pus m\u00e2na pe p\u0103rintele Daniil era mai fierbinte dec\u00e2t atunci c\u00e2nd l-au adus \u00een celul\u0103 iar \u00een jurul lui totul se topise.\u201d (p\u0103rintele Augustin de la Aiud<\/strong>)<\/p>\n \n M\u0103rturia P\u0103rintelui Ioan de la Rar\u0103u<\/strong><\/p>\n \u201eE unul dintre cei mai mari mucenici, un m\u0103rturisitor al dreptei credin\u0163e ortodoxe. Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost un om cu via\u0163\u0103 sf\u00e2nt\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, un om studios; tot timpul scria \u015fi se ruga ne\u00eencetat.<\/p>\n – L-a\u0163i cunoscut?<\/em><\/p>\n – Da, l-am cunoscut. Era \u015fi el cunosc\u0103tor cu duhul. Avea mare trecere la rug\u0103ciune, la Maica Domnului. Schitul Rar\u0103u, unde era el atunci, era foarte, foarte, foarte s\u0103rac \u015fi de multe ori nu era ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce nimeni, absolut nimeni. \u201eHai s\u0103 mergem la Maica Domnului s\u0103 facem o rug\u0103ciune\u201d \u2013 zicea el. Se ruga la Maica Domnului c\u00e2te o jum\u0103tate de or\u0103 \u015fi Dumnezeu \u00eei d\u0103dea de toate. \u015etiu de la un mare c\u0103rturar c\u0103 avea o cultur\u0103 foarte mare, avea o credin\u0163\u0103 fix\u0103, zdrav\u0103n\u0103, \u00eei comb\u0103tea pe to\u0163i activi\u015ftii de partid pe care \u00eei trimitea st\u0103p\u00e2nirea ca s\u0103-l combat\u0103, ca el s\u0103 nu mai mearg\u0103 la Bucure\u015fti s\u0103 \u0163in\u0103 conferin\u0163e. El pe to\u0163i i-a convertit.<\/p>\n – Despre ce \u0163inea conferin\u0163e?<\/em><\/p>\n – Discuta sub toate aspectele, \u015ftia vreo cinci \u015fase limbi str\u0103ine. Toat\u0103 via\u0163a \u015fi-a \u00eenchinat-o lui Dumnezeu.<\/p>\n – Cum a murit?<\/em><\/p>\n – A murit \u00een \u00eenchisoare. L-au omor\u00e2t. A murit \u00een chinuri. A fost cel mai intransigent dintre to\u0163i de\u0163inu\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte credin\u0163a. A murit ca un mare mucenic, care m\u0103rturisea \u00eenaintea p\u0103g\u00e2nilor dreapta credin\u0163\u0103. Dumnezeu vrea de la to\u0163i hot\u0103r\u00e2re \u015fi statornicie. Omul, dac\u0103 nu este convins, nu vrea s\u0103 se ocupe cu nimic altceva. Dac\u0103 ei erau convin\u015fi de valoarea crezului lor, au suferit. Via\u0163a sfin\u0163ilor ar trebui s\u0103 fie pild\u0103 vie\u0163ii noastre. Nu-i place lui Dumnezeu compromisul. Ori e\u015fti \u00een lumin\u0103, ori \u00een \u00eentuneric, ori cu Dumnezeu, ori cu Satana. Dac\u0103 nu ap\u0103r\u0103 cineva dreapta credin\u0163\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu-i cu Dumnezeu. Pentru m\u00e2ntuire, adev\u0103rul nu suport\u0103 schimb\u0103ri tot a\u015fa dup\u0103 cum via\u0163a nu suport\u0103 moartea. Via\u0163a nu exist\u0103 numai pe p\u0103m\u00e2nt, ci \u00een ve\u015fnicie unde este exclus\u0103 moartea. Nu exist\u0103 via\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, este un termen, o posibilitate de a dob\u00e2ndi via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103, prin fapte, at\u00e2t. Zice \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201ePo\u0163i s\u0103 c\u00e2\u015ftigi \u015fi via\u0163a \u015fi moartea prin faptele tale\u201d. Dumnezeu \u00ce\u015fi alege oamenii. Acum e vreme de cernere. F\u0103ina dac\u0103 nu-i cernut\u0103, e cu gunoaie, trebuie cernut\u0103, aurul dac\u0103 nu-i \u00eencercat \u00een foc nu se cur\u0103\u0163\u0103 de materie str\u0103in\u0103.\u201d (Atitudini<\/em>, 3\/2008)<\/p>\n \n sursa: \u201cMartiri si marturisitori romani din secolul XX\u201d \u2013 Fabian Seiche<\/em><\/em><\/em><\/em><\/p>\n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor (Alexandru Teodorescu) 1896 \u2013 1962 “Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor, fratele Agaton sau p\u0103rintele Daniil, a fost [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16334","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16334"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16334\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16336,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16334\/revisions\/16336"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}