{"id":16372,"date":"2013-11-19T09:46:49","date_gmt":"2013-11-19T09:46:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16372"},"modified":"2013-11-19T09:48:02","modified_gmt":"2013-11-19T09:48:02","slug":"vavila-popovici-aurul-din-poezia-lui-nicolae-labis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/19\/vavila-popovici-aurul-din-poezia-lui-nicolae-labis\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Aurul din poezia lui Nicolae Labi\u0219"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em>\u201ePoetul \u00een\u021belege natura mai bine dec\u00e2t savantul.\u201d\u00a0<\/em><\/p>\n

<\/em>Novalis<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crea\u021bia poetului Nicolae Labi\u015f, destul de extins\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere anii vie\u021bii lui, este ast\u0103zi prea pu\u021bin cunoscut\u0103. \u00a0\u00a0\u00a0\u201eBuzduganul genera\u021biei \u0219aizeciste\u201d,<\/em> cum l-a numit criticul Eugen Simion, s-a n\u0103scut la 2 decembrie 1935, \u00een comuna M\u0103lini (ce nume frumos!) din jude\u021bul Suceava, cu \u201eP\u0103durile de pini, de zad\u0103 \u0219i tis\u0103, cu cerbi, c\u0103prioare, r\u00e2\u0219i, coco\u0219i de munte \u0219i alte aripate, cu furtuni \u0219i \u00eencremeniri\u2026\u201d, <\/em>dup\u0103 cum nota scriitorul arge\u0219ean Vladimir Streinu. Fiul \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor Eugen \u0219i Ana-Profira, Nicolae Labi\u0219 a \u00eenceput \u0219coala primar\u0103 \u00een clasa mamei sale, apoi, din cauza refugiului din timpul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, a continuat \u0219coala \u00eentr-o comun\u0103 de l\u00e2ng\u0103 C\u00e2mpulung-Muscel<\/a>, iar \u00een 1945 s-a \u00eentors cu familia acas\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0A debutat \u00een literatur\u0103 la v\u00e2rsta de 15 ani, \u00een ziarul Zori noi<\/em> din Suceava, \u00een timp ce frecventa liceul \u201eNicu Gane\u201d din F\u0103lticeni, \u0219i la 16 ani \u00een Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103<\/em> din Bucure\u0219ti, dup\u0103 primirea unui premiu la Olimpiada de nivel na\u021bional \u021binut\u0103 la Bucure\u0219ti, fiind remarcat de scriitorii vremii Mihail Sadoveanu \u0219i Tudor Arghezi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ianuarie 1952 a fost luat din s\u00e2nul familiei de c\u0103tre corifeii regimului \u0219i transferat la liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Ia\u0219i, \u00een deosebi pentru discu\u021bii literare \u00een spiritul vremii, iar la 15 septembrie 1952 a intrat la \u0219coala de Literatur\u0103 \u0219i Critic\u0103 Literar\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d<\/a> din Bucure\u0219ti<\/a>, \u0219coal\u0103 organizat\u0103 dup\u0103 model sovietic. Partidul avea nevoie de scriitori care s\u0103 construiasc\u0103 o nou\u0103 literatur\u0103, comunist\u0103 \u0219i revolu\u021bionar\u0103. Printre profesorii lui de la \u0218coala de Literatur\u0103 au fost Mihail Sadoveanu<\/a>, Tudor Vianu<\/a> \u0219i Camil Petrescu<\/a>. Acolo fiind, \u00een inima a\u0219a zisului ora\u0219 al construc\u021biei noii societ\u0103\u021bi cu o nou\u0103 ideologie, adus \u00een \u201eFabrica de scriitori\u201d<\/em>, inspirat numit\u0103 de scriitorul pite\u0219tean Marin Ioni\u021b\u0103, fost \u0219i el elev al acestei \u0219coli, trebuia s\u0103 munceasc\u0103 \u00een spiritul cerut \u0219i cur\u00e2nd, t\u00e2n\u0103rul a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at pe deplin, dar pentru scurt timp, ideile regimului comunist de guvern\u0103m\u00e2nt, aduc\u00e2ndu-i laude \u00eentr-un num\u0103r de poezii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timpul celui de al doilea an de \u0219coal\u0103, el devenise chiar un lider de opinie \u0219i o stea \u00een cadrul unicului partid. \u00cen februarie 1953<\/a> \u00eens\u0103, a fost acuzat de \u201eabateri de la moralitatea \u0219colii \u0219i disciplin\u0103<\/em>\u201d, \u00een prim\u0103vara anului 1954<\/a> fiind propus pentru expulzare din Uniunea Tineretului Muncitor (UTM).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Stela Covaci – so\u021bia prietenului lui Labi\u0219, m\u0103rturise\u0219te: \u201eT<\/em>\u00e2n\u0103rul Labi\u015f, romantic revolu\u0163ionar, cum se spunea pe atunci, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 scrie \u00een pas cu cerin\u0163ele epocii, a \u00een\u0163eles c\u0103 \u00eendrumarea fals\u0103 \u015fi restric\u0163iile care i se impuneau nu pot fi admise\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Valorile perene ale literaturii rom\u00e2ne la care s-a raportat Labi\u015f au fost Mihail Sadoveanu \u0219i Mihai Eminescu, \u00een \u00eencercarea de redefinire a propriei voci poetice. Admir\u00e2ndu-l pe Sadoveanu, i-a f\u0103cut un frumos portret:\u00a0\u201e\u00a0E-n fa\u021ba mea, cu p\u0103rul din fl\u0103c\u0103ri de z\u0103pad\u0103, cu ochii plini de p\u00e2cle \u0219i plini de-nsenin\u0103ri; o alb\u0103 \u00eenflorire de vi\u0219ini \u00een livad\u0103, minunea lic\u0103ririi unei z\u0103ri. Nu are nici o v\u00e2rst\u0103. \u00cen el sunt mii de oameni, \u0219i-ntr-\u00eensul<\/em> <\/em>anii proaspe\u021bi cu to\u021bii s-au p\u0103strat\u2026\u00a0\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen iunie 1954, deci la absolvirea \u0219colii, a fost angajat de c\u0103tre revista Contemporanul<\/a><\/em>, apoi de Gazeta literar\u0103<\/em>. \u00cencep\u00e2nd din toamna lui 1955 urmeaz\u0103 cursurile Facult\u0103\u021bii de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u00eens\u0103 renun\u021b\u0103 dup\u0103 doar un semestru. Poemul s\u0103u cel mai celebru, Moartea C\u0103prioarei<\/a><\/em>, apare \u00een Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103<\/em> din acel an.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot \u00een acel an, de ziua lui, afl\u00e2ndu-se singur \u00eentr-un hotel, scrie poezia Am dou\u0103zeci de ani<\/em>: \u201eAm dou\u0103zeci de ani \u0219i m\u0103 exprim. \/ \u00centr-o odaie de hotel, spre sear\u0103 \/ St\u0103m \u00eempreun\u0103 cei ce ne iubim \/ \u00cenfiora\u021bi de iarna de afar\u0103. \/ De ce s\u0103 mint, prietenii mei nu-s, \/ Dar vuiet la fereastr\u0103 d\u0103 t\u00e2rcoale\u2026 \/ \u00cenchipuirea-mi numai, v-a adus \/ Prieteni dragi, pe scaunele goale,\/ Dau un osp\u0103\u021b, am dou\u0103zeci de ani\u201d. <\/em>Avea dreptate filozoful Kierkegaard c\u00e2nd spunea c\u0103 poetul este <\/em>\u201e<\/em>o fiin\u0163\u0103 nefericit\u0103 a c\u0103rei inim\u0103 este sf\u00e2\u015fiat\u0103 de suferin\u0163e secrete, dar ale c\u0103rei buze sunt at\u00e2t de ciudat alc\u0103tuite \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd suspinele \u015fi \u0163ipetele le scap\u0103, sun\u0103 ca o muzic\u0103 frumoas\u0103\u201d.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencep\u00e2nd din prim\u0103vara anului1956, \u00een Ungaria s-au produs evenimente importante. \u00cen anumite cercuri, \u00een Uniunea Scriitorilor, dar \u015fi in pres\u0103 au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 critici din ce \u00een ce mai vehemente la adresa Regimului, iar \u00een toamna aceluia\u0219i an, popula\u0163ia Ungariei s-a r\u0103sculat \u00eempotriva regimului Comunist. Revolu\u0163ia, chiar dac\u0103 a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103, a avut o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru \u00eentregul mers al istoriei din aceast\u0103 parte a lumii, culmin\u00e2nd cu evenimentele din 1989, care au adus r\u0103sturnarea regimurilor comuniste din sud-estul Europei. \u00cen tot acest timp al anului 56, a avut loc trezirea complet\u0103 a lui Labi\u0219 el d\u00e2ndu-\u0219i seama de adev\u0103rata situa\u021bie a \u021b\u0103rii, a \u00eentregului lag\u0103r comunist. \u00centruc\u00e2t Securitatea la noi era \u201em\u00e2na de fier\u201d a partidului, \u00eempreun\u0103, partidul cu securitatea, au reu\u0219it s\u0103 \u021bin\u0103 \u00een fr\u00e2u evenimentele din \u021bar\u0103. Labi\u0219 scrisese ni\u0219te poezii care au ap\u0103rut \u00een Ungaria, traduse \u00een limba maghiar\u0103. Se spune c\u0103 \u0219i pe patul de moarte a fost \u00eentrebat cine \u00eei tradusese poeziile \u0219i cine le trecuse peste grani\u021b\u0103. Ce n-a \u0219tiut Labi\u0219, sau nu a vrut s\u0103 \u021bin\u0103 cont de faptul c\u0103 \u201e<\/em>libertatea este primejdioas\u0103 \u015fi a o tr\u0103i este la fel de dur pe c\u00e2t este de ispititor\u201d, <\/em>dup\u0103 spusele scriitorul <\/em>Albert Camus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ecourile evolu\u0163iei din Ungaria au fost auzite \u0219i de studen\u021bii din \u021bara noastr\u0103, de la Timi\u015foara, Cluj, Bucure\u015fti, Bra\u015fov \u015fi Ia\u015fi, ei solidariz\u00e2ndu-se cu cei din Ungaria. Ap\u0103ruser\u0103 foi volante \u015fi inscrip\u0163ii de solidaritate \u00een anumite ora\u0219e ale \u021b\u0103rii, apoi s-a trecut la ini\u0163ierea unor adun\u0103ri \u015fi mitinguri, dintre care cel mai mare s-a organizat la Timi\u015foara. Au fost aresta\u021bi \u00een \u021bar\u0103 mii de studen\u021bi, ancheta\u021bi, unii \u0219i condamna\u021bi. Oamenii puterii s-au folosit de acest prilej pentru a\u00a0 lichida pe to\u0163i adversarii regimului, chiar dac\u0103 nu au avut leg\u0103tur\u0103 cu revolu\u021bia din Ungaria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot Stela Covaci, una dintre pu\u021binii martori care se mai afl\u0103 \u00een via\u021b\u0103, a dat multe am\u0103nunte \u00een leg\u0103tur\u0103 cu moartea poetului \u0219i a declarat: \u201e<\/em>Perfid \u015fi cinic construit\u0103 \u015fi dus\u0103 la \u00eendeplinire din ordine nescrise, nu permite nici acum, la peste 50 de ani, o cercetare complet\u0103. Documentele au fost distruse sau microfilmate, au fost puse pe durat\u0103 nelimitat\u0103 \u00een seifurile care ascund secrete murdare <\/em>\u00ab\u00a0<\/em>de interes na\u0163ional<\/em>\u00a0\u00bb<\/em>. S\u0103 ucizi un viitor foarte mare poet al \u0163\u0103rii, \u00eenzestrat cu daruri celeste, ad\u0103p\u00e2ndu-se cu l\u0103comie din sevele pure ale acestui p\u0103m\u00e2nt, brusc dumerit asupra jugului, minciunii \u015fi ororii, precis de ne\u00eenduplecat, nu e un lucru simplu: urmele, oric\u00e2t le-ai \u00eengropa, ies mereu \u015fi mereu la suprafa\u0163\u0103 \u015fi, ca \u00een basmele ezoterice, s\u00e2ngele t\u00e2n\u0103r cere izb\u0103virea\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De asemenea ziaristul \u015fi apropiatul prieten p\u00e2n\u0103 la moarte, Imre Portik, \u00een memoriile sale postume, ap\u0103rute abia \u00een anul 2005, scrie: \u201eLabi\u015f a fost ales pentru a exemplifica urm\u0103rile posibile ale nesupunerii\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen noaptea de 9-10 decembrie 1956, la scurt timp dup\u0103 aniversarea \u00eemplinirii a 21 de ani, Labi\u0219 s-a dus la restaurantul Cap\u015fa<\/em>, apoi la restaurantul Victoria<\/a>,<\/em> a plecat s\u0103 ia un tramvai\u00a0 pentru a se \u00eent\u00e2lni cu Maria Polevoi, o dansatoare \u00een trupa Armatei pe care o \u00eent\u00e2lnise \u00een acea sear\u0103 \u0219i despre care nu se \u0219tie dac\u0103 nu a avut de jucat un rol \u00een aceast\u0103 \u201epies\u0103\u201d. Labi\u015f a fost \u00eempins din spate de c\u0103tre o persoan\u0103, \u00eembr\u00e2ncitura l-a proiectat pe gr\u0103tarul dintre vagoane, a c\u0103zut cu capul pe caldar\u00e2m, m\u0103duva spin\u0103rii i-a fost sec\u0163ionat\u0103. Trupul fiindu-i paralizat, la spital mai era con\u015ftient, dar chirurgii nu l-au putut salva. Acolo, a \u0219optit un poem prietenului s\u0103u Aurel Covaci, important\u0103 m\u0103rturie a mor\u021bii sale: \u201ePas\u0103rea cu clon\u021b de rubin \/ S-a r\u0103zbunat, iat-o, s-a r\u0103zbunat. \/ Nu mai pot s-o m\u00e2ng\u00e2i. \/ M-a strivit, \/ Pas\u0103rea cu clon\u021b de rubin, \/ Iar m\u00e2ine Puii p\u0103s\u0103rii cu clon\u021b de rubin, \/ Ciugulind prin \u021b\u0103r\u00e2n\u0103, \/ Vor g\u0103si poate \/ Urmele poetului Nicolae Labi\u0219 \/ Care va r\u0103m\u00e2ne o amintire frumoas\u0103…\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre acele zile de co\u0219mar, vorbe\u0219te sora lui Lae<\/em> (a\u0219a \u00eei spuneau prietenii \u0219i cei din familie) – Margareta Labi\u0219: \u201eAnun\u0163at telegrafic, tata a venit imediat direct la spital \u015fi timp de 11 zile \u015fi-a \u00eengrijit copilul cu o t\u0103rie rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, \u00eenfrunt\u00e2nd nesomnul, oboseala \u015fi suferin\u0163a. Fusese chemat la Comitetul Central al partidului, unde a suportat repro\u015furi nemeritate. S-ar fi cuvenit ca el s\u0103 le fac\u0103, deoarece \u00eei fusese luat copilul f\u0103r\u0103 s\u0103 i se asigure o locuin\u0163\u0103. A r\u0103bdat f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 o vorb\u0103\u201d. <\/em>\u00cen ultimele clipe ale vie\u021bii lui Lae, Margareta a intrat din nou \u00een salon \u0219i a relatat acele momente: \u201eLa micul aparat de radio de pe noptier\u0103 se auzea destul de tare roman\u0163a \u201eLa umbra nucului b\u0103tr\u00e2n\u201d. Am \u00eencercat s\u0103 dau mai \u00eencet ca nu cumva aluziile textului s\u0103-l \u00eentristeze. A strigat, aproape, la mine: \u201eNu, nu, nu \u00eenchide, las\u0103…\u201d. Avea ochii \u00eenchi\u015fi \u015fi buzele ro\u015fii aproape aprinse de temperatur\u0103. Dup\u0103 ce s-a terminat melodia, a avut imaginea plaiurilor natale cu f\u00e2ne\u0163ele \u00eenflorite \u00een plin\u0103 var\u0103. Numea pe r\u00e2nd toate florile de c\u00e2mp, le admira culorile \u015fi parfumul. Dup\u0103 o mic\u0103 pauz\u0103, a continuat: \u201eVia\u0163a este at\u00e2t de frumoas\u0103 numai dac\u0103 \u015ftii s-o tr\u0103ie\u015fti\u201d. Sim\u0163ind parc\u0103 deodat\u0103 fiorul iernii, a deschis ochii, \u015foptind: \u00a0\u00cen mun\u0163ii no\u015ftri ast\u0103zi z\u0103pezile torc lene\u015fi\/ Izvoarele \u00eenghea\u0163\u0103 \u00een clinchete sub\u0163iri\/ \u015ei caprele de munte…\u201d<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Pe 22 decembrie, la ora 2 diminea\u021ba, a murit. Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, la amiaz\u0103, persoane \u00eendoliate s-au adunat la Casa Scriitorilor<\/a>, unde mai mul\u021bi scriitori proeminen\u021bi au citit \u0219i poemul s\u0103u Moartea C\u0103prioarei<\/em>. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul Bellu<\/a>, dup\u0103 ce procesiunea funerar\u0103 a trecut prin fa\u021ba morm\u00e2ntului lui Mihai Eminescu<\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii contemporani sau martori oculari sus\u0163in c\u0103 ar fi putut fi vorba de un asasinat politic, dat fiindc\u0103 \u00een acea perioad\u0103 nu era \u201e\u00een rela\u0163ii cordiale cu<\/em> Securitatea<\/em>\u201d. Talentul excep\u0163ional al lui Labi\u015f a provocat invidii pe m\u0103sur\u0103, \u00een r\u00e2ndul colegilor, dar \u0219i \u00een cele ale oficialit\u0103\u0163ilor, care se temeau de viziunea sa, de scrierile sale \u0219i era urm\u0103rit pas cu pas, el m\u0103rturisindu-i acest lucru surorii sale Margareta. Labi\u0219 se trezise din \u201efumul\u201d comunismului, \u00ee\u0219i d\u0103duse seama cur\u00e2nd de poluarea \u00een care se tr\u0103ia \u0219i de pericolul care ne p\u00e2ndea, fiindc\u0103 a\u0219a sunt poe\u021bii, de cele mai multe ori \u2013 vizionari. \u00centr-un articol am g\u0103sit scris: \u201eNu are importan\u0163\u0103 c\u0103 Labi\u015f era sau nu beat, tem\u0103 recurent\u0103 de discu\u0163ie, el ar fi avut aceea\u015fi soart\u0103, dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 a fost \u00eembr\u00e2ncit\u201d.<\/em> Stela Covaci afirm\u0103 cu certitudine c\u0103 Labi\u015f a fost \u201elichidat” de Securitate. P\u0103rerea ei se bazeaz\u0103 pe campania orchestrat\u0103 de Securitate, at\u00e2t printr-o supraveghere continu\u0103 a poetului de c\u0103tre agen\u0163ii ei, c\u00e2t \u015fi prin intermediul unor colegi sau profesori scriitori, care \u00eel criticau \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile pentru comportamentul lui rebel \u015fi pentru poeziile lui neconforme cu doctrina realismului-socialist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, personal, nu cred c\u0103 adev\u0103rul va fi aflat vreodat\u0103, fiindc\u0103 Securitatea lucra \u201ecu m\u0103nu\u0219i\u201d, oamenii ei erau \u0219coli\u021bi dup\u0103 ultima \u201etehnologie\u201d a crimei. Lucrau psihologic, aflau punctele slabe ale individului \u0219i loveau \u00een\u00a0 punctul cel mai slab. Nu cred c\u0103 le-a fost greu s\u0103 loveasc\u0103 un adolescent cuprins de efuziuni tinere\u0219ti, fiindc\u0103 la 21 de ani, Nicolae Labi\u0219 era un adolescent, un adolescent genial. Despre adolescen\u021b\u0103 scria Marquez c\u0103 este v\u00e2rsta marilor valori, c\u00e2nd se produc erup\u021bii vulcanice, \u201ec\u00e2nd ai revela\u021bii de o intensitate cu care nu te vei mai \u00eent\u00e2lni. Apoi e\u0219ti t\u00e2n\u0103r, intri \u00een via\u021b\u0103 \u0219i gu\u0219ti din ea, din am\u0103r\u0103ciunea \u0219i dulcea\u021ba ei, din \u00eenfr\u00e2ngere \u0219i izb\u00e2nd\u0103. Este v\u00e2rsta la care \u00eenc\u0103 mai po\u021bi s\u0103 alegi, \u00eenc\u0103 mai po\u021bi prinde trenul spre destina\u021bia perfect\u0103. Timpul nu este, \u00eenc\u0103, pierdut. Trebuie, doar, s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti bine, trebuie s\u0103 fii inspirat, trebuie s\u0103 ai noroc\u201d.<\/em> Labi\u0219 p\u0103\u0219ise spre tinere\u021be, a g\u00e2ndit, a fost inspirat, dar nu a avut norocul de a putea merge pe drumul pe care ar fi vrut, fiindc\u0103 nu i s-a permis\u2026 Protipendada comunist\u0103 care se credea \u201ezeitate\u201d c\u00e2nd afla de la informatorii securit\u0103\u021bii c\u0103 individului \u00eei plac femeile, hot\u0103ra: \u201eS\u0103 i se dea femeia!\u201d \u0218i i se trimetea femeia; dac\u0103 afla c\u0103 \u00eei place b\u0103utura, hot\u0103ra: \u201eS\u0103 i se dea b\u0103utur\u0103!\u201d \u0218i i se oferea b\u0103utura. \u0218i totul p\u00e2n\u0103 la \u201eterminarea\u201d individului, c\u0103derea lui \u00een mla\u0219tin\u0103 sau lichidarea fizic\u0103. Perfidia \u0219i cruzimea erau tr\u0103s\u0103turile de caracter care se cultivau, \u00eencerc\u00e2ndu-se estomparea tr\u0103s\u0103turilor nobile ale poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chiar dac\u0103 el nu a fost asasinat, Labi\u0219 a fost cu siguran\u021b\u0103 un ghimpe \u00een coasta regimului. Dup\u0103 Revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 din 1989, Gheorghe Tomozei<\/a> a scris, \u201eLabi\u0219 este primul poet rom\u00e2n disident. […] El a anun\u021bat o pauz\u0103 feroce \u00eentre poezie \u0219i ideologia zilei. Mai mult dec\u00e2t sigur, \u00eenchisoarea nu era prea departe pentru el\u201d<\/em>. Securitatea a f\u0103cut not\u0103 din convorbirile sale private, not\u00e2nd c\u0103 a \u201edef\u0103imat regimul comunist\u201d, iar poemele lui con\u021bineau prea multe teme voalat anti-comuniste. La data de 03 noiembrie 1956, ni se spune, la o nunt\u0103 la care au participat aproximativ o duzin\u0103 de oameni, el a c\u00e2ntat imnul Regatului din Rom\u00e2nia, Tr\u0103iasc\u0103 Regele. La Cap\u0219a, \u00een timpul unei discu\u021bii anti-sovietice privind revolu\u021bia maghiar\u0103 \u2013 recent\u0103 atunci -, s-a ridicat \u0219i a recitat cu voce tare Doina lui Eminescu, poem patriotic interzis. De asemenea el a participat la reuniuni \u00een cursul mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti \u00een Bucure\u0219ti, din 1956, care au fost urmate de represiuni viguroase. Av\u00e2nd \u00een vedere popularitatea lui \u00een cre\u0219tere, un proces ar fi fost incomod\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 George C\u0103linescu scria despre el: \u201eeu nici un m\u0103 \u00eentreb ce ar fi devenit dac\u0103 tr\u0103ia, pentru c\u0103 \u00eel consider un poet pe deplin exprimat, de la care au r\u0103mas c\u00e2teva poeme \u00eenc\u00e2nt\u0103toare\u2026\u201d<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen urma lui s-au editat volumele\u00a0de care \u0219tiu: Primele iubiri<\/em> (1956) \u00een care tr\u0103irea liric\u0103 este intens\u0103, cuprins\u0103 toat\u0103 \u201e\u00eentre prospe\u0163imea candorii infantile \u00een receptarea lumii \u015fi conservarea acestei ingenuit\u0103\u0163i p\u00e2n\u0103 la o crispare tragic\u0103\u201d<\/em>; Lupta cu iner\u021bia<\/em> (1958) \u00een care recunoa\u0219te existen\u021ba compromisului, a duplicit\u0103\u021bii ori a indolen\u0163ei, detest\u00e2nd aceste atitudini ale oamenilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen poezia Primele iubiri, <\/em>de exemplu,<\/em> lirismul confesiv te subjug\u0103: \u201eAzi sunt \u00eendr\u0103gostit. E un curcubeu\/ Deasupra lumii sufletului meu \/ Vin cerbii mei \u00een goan\u0103 s\u0103 se-adune \/ \u0218i c\u0103tre el privirile-\u0219i \u021bintesc – \/ Un codru nesf\u00e2r\u0219it de coarne brune \/ \u00cen care mii de stele str\u0103lucesc\u2026\u201d <\/em>sau \u00een poezia Biografie : <\/em>\u201e\u0218tiu eu, mama \u0219i-a zis ca m\u0103 nasc \u00eentr-o zodie bun\u0103; \/ Plinului p\u00e2ntec a\u0219a \u00eei c\u00e2nta \u00eentr-o noapte cu lun\u0103. \/ Tr\u0103snete reci de furtun\u0103 vedea cum \u00een zare detun\u0103. \/ \u0218tiu eu, mama \u0219i-a zis c\u0103 m\u0103 nasc \u00eentr-o zodie bun\u0103\u2026\u201d <\/em>Nu a scris \u201e<\/em>mama a zis\u201d, ci \u201emama \u0219i-a zis\u201d\u2026 Genial!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eLupta cu iner\u021bia\u201d: \u201eTot ce-am iubit, niciodat\u0103 \/ N-am mistuit \u00eentr-al timpului pa\u0219nic trecut. \/ Tot ce-am putut s\u0103 privesc \/ Mi s-a p\u0103rut din cale afar\u0103 \/ De crunt ori Dumnezeiesc – \/ Nu i-am dat voie s\u0103 moar\u0103\u201d, <\/em>remarc\u00e2ndu-se <\/em>\u00a0frenezia tr\u0103irii poetice\u00a0a existen\u0163ei\u00a0, <\/em>ceea ce este AUR \u00een poezia lui Labi\u0219.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sau, cum vorbe\u0219te George C\u0103linescu despre candoarea lui autobiografic\u0103, \u00een versurile: \u201eM\u00e2ng\u00e2ie-mi p\u0103rul. Ast\u0103zi mi-i aspru \u0219i s\u0103rat, \/ Aproape-ntotdeauna a fost la fel, \u00eemi pare\u2026 \/ De colburi nins, cu v\u00e2nturi \u0219i ploi amestecat, \/ \u00cen zgura de la trenuri sc\u0103ldat \u0219i-n stropi de mare. \/ Ce larg m\u0103 simt \u0219i lacom \u0219i niciodat\u0103 plin! \/ Sorb prin pupile lumea \u0219i-n tain\u0103 cu auzul, \/ Nepotolit ca-n fa\u021ba paharelor de vin \/ Ce-mi scap\u0103r\u0103-n musta\u021b\u0103 stropi limpezi ca hurmuzul. \/ Am str\u00e2ns at\u00e2tea drumuri \u00een mine ca pe-un ghem, \/ Tam-tamuri de copite \u00een mine aspre sun\u0103 \/ Dar tot mi-e dor de duc\u0103, spre mine \u00eenc\u0103 chem \/ Acele panglici albe pudrate-n colb de lun\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Entuziasmul s\u0103u juvenil a alunecat, consecin\u021b\u0103 a \u00eendoctrin\u0103rii din acea \u0219coal\u0103 de scriitori, exprim\u00e2ndu-se conving\u0103tor \u0219i naiv \u00een versuri: \u201e\u2026Via\u021ba ni se cheam\u0103-n \u00eencle\u0219tarea \/ Supremei b\u0103t\u0103lii pe c\u00e2mp deschis. \/ \u0218i-a\u0219a ea ni-i revolt\u0103tor de scurt\u0103 \/ Ca s-o mai d\u0103m pe lene \u0219i plictis.[\u2026] O clas\u0103 ne-a n\u0103scut \u2013 cea proletar\u0103 – \/ Ea ne-a n\u0103scut, ori ea ne-a ren\u0103scut. \/ \u00cen numele natalei noastre clase \/ St\u00e2rpi-vom jaf, \u0219i lepr\u0103, \u0219i scorbut. [\u2026] Suntem \u00een miezul unui ev de foc, \/ Si-i d\u0103m a-nsufle\u021birii noastre vam\u0103. \/ Cei ce nu ard dezl\u0103n\u021buit ca noi \/ In fl\u0103c\u0103rile noastre se destram\u0103.\u201d <\/em>Dar o minte lucid\u0103, nu avea s\u0103 se \u00eenece \u00een acele mistific\u0103ri, cur\u00e2nd, foarte cur\u00e2nd, adev\u0103rul relev\u00e2ndu-i-se.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i amintesc cuvintele lui Nichita St\u0103nescu: \u201eA venit toamna c\u00e2nd luna c\u0103pruie catifeleaz\u0103 genele aurii ale frunzelor, \u0219i un dor de Nicolae\u00a0 Labi\u0219 m\u0103 cuprinde \u0219i din nou la masa mea pun un pahar plin cu vin ro\u0219u mai mult. Cine \u0219tie? Dac\u0103 i-o fi sete \u0219i va veni s\u0103-l bea?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd ne amintim de Labi\u0219, s\u0103 ne amintim de minunatul s\u0103u poem \u201eMoartea c\u0103prioarei<\/em>\u201d, capodopera liricii lui, descrierea v\u00e2n\u0103torii, poem \u00een care Labi\u0219 se desparte de copil\u0103rie, trec\u00e2nd spre adolescen\u021b\u0103, maturitate chiar prin descoperirea tainelor universului care leag\u0103 via\u021ba de moarte. Prima strof\u0103 a poeziei transcrie un peisaj halucinant, de sf\u00e2r\u015fit de lume, peisajul secetei \u015fi al mor\u0163ii de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een impresionante imagini: \u201eSeceta a ucis orice boare de v\u00e2nt. \/ Soarele s-a topit \u0219i a curs pe p\u0103m\u00e2nt.\u00a0 \/ A r\u0103mas cerul fierbinte \u0219i gol. \/ Ciuturile scot din f\u00e2nt\u00e2n\u0103 n\u0103mol. \/ Peste p\u0103duri tot mai des focuri, focuri, \/ Danseaz\u0103 s\u0103lbatice, satanice jocuri\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Strofele urm\u0103toare \u00a0sunt scene ale v\u00e2n\u0103torii, prin care se trece de la evocarea faptelor la reverberarea lor \u00een str\u0103fundurile con\u015ftiin\u0163ei copilului. Grada\u0163ia evenimentelor \u015fi a tr\u0103irilor corespunz\u0103toare este ascendent\u0103, poetul pun\u00e2nd accentul pe paralelismul stabilit \u00eentre natur\u0103, pe care o \u00een\u021belege at\u00e2t de bine, \u0219i vibra\u0163iile sufletului: \u201eM\u0103 iau dup\u0103 tata la deal printre t\u00e2r\u015furi,\/ \u015ei brazii m\u0103 zg\u00e2rie, r\u0103i \u015fi usca\u0163i.\/ Pornim am\u00e2ndoi v\u00e2n\u0103toarea de capre,\/ V\u00e2n\u0103toarea foametei \u00een mun\u0163ii Carpa\u0163i.\/ Setea m\u0103 n\u0103ruie. Fierbe pe piatr\u0103\/ Firul de ap\u0103 prelins pe ci\u015fmea.\/ T\u00e2mpla apas\u0103 pe um\u0103r. P\u0103\u015fesc ca pe o alt\u0103\/ Planet\u0103, imens\u0103, str\u0103in\u0103 \u015fi grea.\/\/ A\u015ftept\u0103m \u00eentr-un loc unde \u00eenc\u0103 mai sun\u0103,\/ Din strunele undelor line, izvoarele.\/ C\u00e2nd va sc\u0103p\u0103ta soarele, c\u00e2nd va lic\u0103ri luna,\/ Aici vor veni \u00een \u015firag s\u0103 s-adape\/ Una c\u00e2te una c\u0103prioarele.\/ Spun tatii c\u0103 mi-i sete \u015fi-mi face semn s\u0103 tac.\/ Ame\u0163itoare ap\u0103, ce limpede te clatini!\/ M\u0103 simt legat prin sete de vietatea care va muri\/ La ceas oprit de lege \u015fi de datini.[\u2026] <\/em>Sticlea \u00een ochii-i umezi ceva nel\u0103murit, \/ \u0218tiam ca va muri \u0219i c-o s-o doar\u0103. \/ Mi se p\u0103rea c\u0103 retr\u0103iesc un mit \/ Cu fata pref\u0103cut\u0103 – n c\u0103prioar\u0103. \/ De sus, lumina palid\u0103, lunar\u0103, \/ Cernea pe blana-i cald\u0103 flori calde de cire\u0219. \/ Vai cum doream ca pentru – \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \/ B\u0103taia pu\u0219tii tatii s\u0103 dea gre\u0219! \/ Dar v\u0103ile vuir\u0103. C\u0103zut\u0103 \u00een genunchi, \/ Ea ridicase capul, \u00eel cl\u0103tin\u0103 spre stele, \/ \u00cel pr\u0103v\u0103li apoi, st\u00e2rnind pe ap\u0103 \/ Fugare roiuri negre de m\u0103rgele. \/ O pas\u0103re albastr\u0103 zv\u00e2cnise dintre ramuri, \/ \u0218i via\u021ba c\u0103prioarei spre z\u0103rile t\u00e2rzii \/ Zburase lin, cu \u021bip\u0103t, ca p\u0103s\u0103rile toamna \/ C\u00e2nd las\u0103 cuiburi sure \u0219i pustii. \/ \u00cempleticit m-am dus \u0219i i-am \u00eenchis \/ Ochii umbro\u0219i, trist str\u0103jui\u021bi de coarne, \/ \u0218i-am tres\u0103rit t\u0103cut \u0219i alb c\u00e2nd tata \/ Mi-a \u0219uierat cu bucurie: – Avem carne! \/ Spun tatii c\u0103 mi-i sete \u0219i-mi face semn s\u0103 beau. \/ Ame\u021bitoare ap\u0103, ce-ntunecat te clatini! \/ M\u0103 simt legat prin sete de vietatea care a murit \/ La ceas oprit de lege \u0219i de datini… [\u2026] Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau s\u0103 tr\u0103iesc \u0219i-a\u0219 vrea …. \/ Tu, iart\u0103-m\u0103, fecioar\u0103 – tu, c\u0103prioara mea!Mi-i somn. Ce nalt \u00eei focul! \u0218i codrul, ce ad\u00e2nc! \/ Pl\u00e2ng. Ce g\u00e2nde\u0219te tata? M\u0103n\u00e2nc \u0219i pl\u00e2ng. M\u0103n\u00e2nc!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eA murit, <\/em>m\u0103rturise\u0219te tot Stela Covaci, c\u00e2nd furios, c\u00e2nd sper\u00e2nd, p\u0103r\u00e2ndu-i r\u0103u \u015fi iubind cu ardoare via\u0163a \u015fi oamenii, implor\u00e2nd \u00een ultimele ceasuri s\u0103 i se aduc\u0103 ozon de pe culmile unde se adap\u0103 c\u0103prioara.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spunea cineva despre poezie c\u0103 este \u201emedita\u021bie \u0219i inspira\u021bie\u201d, <\/em>destui oameni fiind cei care mediteaz\u0103, dar pu\u021bini cei care sunt \u0219i inspira\u021bi. \u0218i \u00eenchei cu cuvintele lui Alexandru Macedonski: \u201ePoetul este un Rege \u0219i i se cuvine un Tron.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord, SUA<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePoetul \u00een\u021belege natura mai bine dec\u00e2t savantul.\u201d\u00a0 Novalis \u00a0 \u00a0\u00a0 Crea\u021bia poetului Nicolae Labi\u015f, destul de extins\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-16372","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16372","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16372"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16372\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16375,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16372\/revisions\/16375"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16372"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16372"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16372"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}