{"id":16412,"date":"2013-11-21T21:20:03","date_gmt":"2013-11-21T21:20:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16412"},"modified":"2013-11-21T21:20:03","modified_gmt":"2013-11-21T21:20:03","slug":"eusebiu-camilar-1910-1965","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/21\/eusebiu-camilar-1910-1965\/","title":{"rendered":"Eusebiu Camilar (1910 &#8211; 1965)"},"content":{"rendered":"<p align=\"JUSTIFY\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"http:\/\/www.isanos.ro\/poze\/eusebiu.jpg\" alt=\"\" width=\"155\" height=\"159\" \/>N\u00e3scut la 7 octombrie 1910, \u00een comuna Udesti, judetul Suceava, din p\u00e3rintii Ion si Natalia Camilar (n. Motrici), t\u00e3rani. A urmat Scoala popular\u00e3 din comuna natal\u00e3 si Liceul &#8220;Stefan cel Mare&#8221; din Suceava. Debut \u00een 1929, cu versuri, \u00een &#8220;Moldova literar\u00e3&#8221;, revista Societ\u00e3tii Literare &#8220;Tinerimea&#8221; din Mih\u00e3ileni. A murit la Bucuresti, la 27 august 1965.<\/p>\n<p><span style=\"font-size: medium;\"><span style=\"font-size: medium;\"><span style=\"font-size: medium;\"><span style=\"font-size: medium;\"><span style=\"font-size: medium;\"><br \/>\n<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<div align=\"justify\"><span style=\"font-size: medium;\"><span style=\"font-size: medium;\">\u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu numele \u201eCamilar\u201d, scriitorul povestea o legend\u00e3, al c\u00e3rei autor era, se pare, chiar el: demult, un p\u00e2lc de oaste turceasc\u00e3, niste \u201ec\u00e3milari\u201d, conduc\u00e3tori de c\u00e3mile, poposise \u00een sat si r\u00e3m\u00e3sese acolo, \u201epe prispe\u201d. Neamul lui patern ar fi avut leg\u00e3tur\u00e3 cu acesti \u201ec\u00e3milari\u201d din vechime. Alte etimologii sunt, totusi, mai probabile. \u00centr-un studiu etnografic, publicat sub egida Academiei Rom\u00e2ne* cercet\u00e3torul Tudor Pamfile mentioneaz\u00e3 un cuv\u00e2nt descoperit \u00eentr-un document din M\u00e3scurei-Tutova: \u201eadesea, pe hotare, dela piatr\u00e3 la piatr\u00e3 ori dela movil\u00e3 la movil\u00e3, hotarul se f\u00e3cea mai l\u00e3murit prin s\u00e3pare de sant si ridicare de p\u00e3m\u00e2nt, care se numea brazd\u00e3 sau c\u00e3mil.\u201d<\/p>\n<p>* Am reg\u00e3sit acest cuv\u00e2nt \u00een \u201eDictionarul limbii rom\u00e2ne. \u00centocmit si publicat dup\u00e3 \u00eendemnul si cu cheltuiala Maiest\u00e3tii Sale Regelui Carol I\u201d, Bucuresti, Libr\u00e3riile SOCEC &amp; Comp si C. Sfetea, 1913: \u201ec\u00e3mil\u201d &#8211; c\u00e2ble, cordage, d\u00e9rayure &#8211; cablu, funie groas\u00e3 de corabie, otgon, funia cea mare a n\u00e3vodului, dar si r\u00e3zor, hat\u201d. Desigur, sensul al doilea, r\u00e3zor, brazd\u00e3, hat, pare mai apropiat de realitatea satului. Mai plauzibil\u00e3 e \u00eens\u00e3 originea numelui dintr-o porecl\u00e3, legat\u00e3 de un joc funerar, de priveghi. Florea Marian descrie pe larg desf\u00e3surarea jocului, care poart\u00e3 \u00een alte regiuni numele \u201ede-a calul\u201d, si este jucat si de copii. \u00centr-o not\u00e3, Florea-Marian precizeaz\u00e3 c\u00e3 jocul \u201ede-a c\u00e3mila\u201d este \u201euzitat\u201d \u00een orasul Suceava. Se poate vedea c\u00e3 exist\u00e3 o leg\u00e3tur\u00e3 \u00eentre joc si legenda numelui, asa cum o povestea scriitorul: b\u00e3nuind c\u00e3 la originea jocului st\u00e3 o \u00eent\u00e2mplare real\u00e3, a imaginat scena poposirii \u201ec\u00e3milarilor\u201d \u00eenfr\u00e2nti, pe prispele udestene. <\/span><\/span><\/div>\n<div align=\"justify\"><a href=\"http:\/\/www.isanos.ro\/\">http:\/\/www.isanos.ro\/<\/a><\/div>\n<div align=\"justify\"><\/div>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>N\u00e3scut la 7 octombrie 1910, \u00een comuna Udesti, judetul Suceava, din p\u00e3rintii Ion si Natalia Camilar (n. Motrici), t\u00e3rani. A [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16412","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16412"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16412\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16414,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16412\/revisions\/16414"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}