{"id":16417,"date":"2013-11-21T21:29:54","date_gmt":"2013-11-21T21:29:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16417"},"modified":"2013-11-21T21:32:19","modified_gmt":"2013-11-21T21:32:19","slug":"lucia-olaru-nenati-%e2%80%9epoarta-de-vest-aventurile-unui-cetatean-roman%e2%80%9d-de-elisabeta-isanos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/21\/lucia-olaru-nenati-%e2%80%9epoarta-de-vest-aventurile-unui-cetatean-roman%e2%80%9d-de-elisabeta-isanos\/","title":{"rendered":"Lucia Olaru Nenati: \u201ePoarta de Vest. Aventurile unui cet\u0103\u021bean rom\u00e2n\u201d de Elisabeta Isanos"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/strong>C\u00e3rtile de p\u00e2n\u00e3 acum semnate de aceast\u00e3 autoare cu blazon literar ereditar \u00a0(fiic\u00e3 a marii poete Magda Isanos si a scriitorului Eusebiu Camilar<\/strong>, cel care, asa cum relev\u00e3 istoricul literar N.C\u00e2rlan, a fost mult prea superficial clasat axiologic p\u00e2n\u00e3 acum!) au probat cu asupra de m\u00e3sur\u00e3 continuitatea acestui filon de har. Imi este aproape, mai ales, amintirea c\u00e3rtii Amur c\u00e3reia \u00een cronica ce i-am dedicat-o \u00a0am apreciat nu numai realizarea strict literar\u00e3, ci si un palier mai larg dec\u00e2t cel al literaturii si culturii, cel al implic\u00e3rii \u00een problematica major\u00e3 a destinului national. Acea \u00a0lucrare care prin documetarea ampl\u00e3 nu era departe\u00a0 \u00a0de o cercetare doctoral\u00e3 ad\u00e3uga \u00eenc\u00e3 un argument la marea\u00a0 si \u00eenc\u00e3 nerezolvata problem\u00e3 a rom\u00e2nilor n\u00e3scuti \u00een teritoriile \u00eenstr\u00e3inate prin seismele istoriei, Basarabia si Bucovina. Autoarea demonstreaz\u00e3 \u00eenc\u00e3 o dat\u00e3 c\u00e3 suferintele acestor oameni, vinovati aprioric doar pentru apartenenta la acele teritorii, nu sunt cu nimic mai prejos dec\u00e2t alte traume istorice colective dar care au reusit s\u00e3 se fac\u00e3 respectate, cunoscute si luate \u00een considerare pe plan international. Scriam c\u00e2ndva c\u00e3 cele mai eficiente mijloace de popularizare ale unor asemenea \u00a0drame colective sunt cele\u00a0 ce tin de creatia\u00a0 artistic\u00e3, filme, c\u00e3rti, picturi s.a., acelea care impresioneaz\u00e3 prin proiectarea pe ecranul atentiei\u00a0 a unor tr\u00e3iri, \u00eent\u00e2mpl\u00e3ri personale, singurele care pot emotiona, de fapt. Cartea acelei t\u00e3r\u00e3nci bucovinence,\u00a0 Anita Nandris, ce-si povesteste calvarul siberian ar constitui, credem,\u00a0 materia prim\u00e3 excelent\u00e3 a unui mare film cu traiectorie univeresal\u00e3 si cu impact asisderea. ( c\u00e3 tot s-a deschis sezonul de succes cinematografic rom\u00e2nesc international!).\u00a0 Elisabeta Isanos<\/strong>, aflat\u00e3 la antipodul acelei autoare abia stiutoare de carte, fiind asadar st\u00e3p\u00e2n\u00e3 pe o gam\u00e3 bogat\u00e3\u00a0 si rafinat\u00e3 de haruri si mijloace creative, a venit s\u00e3 \u00eent\u00e3reasc\u00e3 dintr-un alt unghi aceast\u00e3 tem\u00e3 \u2013 datorie de constiint\u00e3, cred, a\u00a0 oric\u00e3rui rom\u00e2n implicat sau nu, personal, \u00een aceast\u00e3 problematic\u00e3.
\nDe ast\u00e3 dat\u00e3 Elisabeta Isanos vine cu o carte de o cu totul alt\u00e3 factur\u00e3, care si ea porneste si aprofundeaz\u00e3\u00a0 difuz tema national\u00e3, dar accentueaz\u00e3 alte puncte de interes dec\u00e2t prima,\u00a0 intitulat\u00e3 Poarta de Vest. Aventurile unui cet\u00e3tean rom\u00e2n (Ed.Lucman 2010). In primul r\u00e2nd situarea temporal\u00e3 este aceea a actualit\u00e3tii vremilor noastre, cu problematica ei diferit\u00e3\u00a0 de cea a vremurilor de r\u00e3zboi. Acum nu mai este r\u00e3zboi declarat si declansat propru-zis\u00a0 dar iat\u00e3 c\u00e3 destinul \u201eunui cet\u00e3tean rom\u00e2n\u201d \u00a0nu este mai putin zbuciumat\u00a0 dec\u00e2t \u00een alte vremi tulburi. Mihai Vitez, eroul c\u00e3rtii, este un miner, unul dintre cei obisnuiti cu \u00eentunericul ad\u00e2ncurilor ca acoperis al lumii sale cotidiene,\u00a0 cu tot ce presupune asta, un r\u00e3bduriu, cum se spune undeva \u00een paginile c\u00e3rtii, aceasta, virtutea r\u00e3bd\u00e3rii \u00eendelungi peste limita omeneasc\u00e3 si cinstea nestirbit\u00e3, fiind atuurile sale de c\u00e3p\u00e3t\u00e2i, cele ce nutresc \u00a0de fapt firul naratiunii.
\nIdeea c\u00e3rtii este pe c\u00e2t de de simpl\u00e3, pe at\u00e2t de neobisnuit\u00e3 si surprinz\u00e3toare, chiar uimitoare.\u00a0 Dup\u00e3 ce face si el, \u00eempreun\u00e3 cu ortacii lui, stiuta \u201eexcursie\u201d la Bucuresti, eroul r\u00e3m\u00e2ne apoi, la fel ca toat\u00e3 categoria sa social\u00e3 si profesional\u00e3, f\u00e3r\u00e3 obiectul muncii atunci c\u00e2nd puterea a g\u00e3sit de cuviint\u00e3 c\u00e3 nu ne mai trebuie c\u00e3rbunele autohton ca produc\u00e3tor de energie, ci e mai profitabil (pentru unii!) s\u00e3 ne \u00eenh\u00e3m\u00e3m la importuri \u00eenrobitoare spre a ne asigura functionarea energetic\u00e3. Este p\u00e3r\u00e3sit, fireste, si de sotie care \u00eei ia si copilul pentru a c\u00e3rui \u00eens\u00e3n\u00e3tosire el \u00eesi cheltuise toata bruma de bani primiti \u00een chip compensatoriu. In mod absurd (dar cunoastem \u00a0sintagma \u201ecredo quia absurdum\u201d, nu?) i se \u00eenstr\u00e3ineaz\u00e3 si locuinta si, devenit un boschetar \u00een toat\u00e3 puterea cuv\u00e2ntului, se vede silit a se ad\u00e3posti \u00eentr-o pester\u00e3 \u00een p\u00e3dure, un put de min\u00e3 p\u00e3r\u00e3sit. Cu toat\u00e3 aceast\u00e3 degradare \u2013 procedeu literar ce tip\u00e3 ostentativ condamn\u00e2nd \u00eemprejur\u00e3rile ce au adus un om vrednic si muncitor \u00eentr-o asemenea dec\u00e3dere social\u00e3 \u2013 eroul reuseste s\u00e3 nu decad\u00e3 si moral. Adic\u00e3 el nu cerseste, nu fur\u00e3, nu se ploconeste la autorit\u00e3ti exhib\u00e2ndu-si conditia mizer\u00e3, ci-si instituie un fel de robinsoniad\u00e3 personal\u00e3 reusind s\u00e3 tr\u00e3iasc\u00e3 din roadele p\u00e3durii, ba chiar \u00eensemn\u00e2ndu-si\u00a0 adresele celor ce\u00a0 \u00a0vin si-i mai d\u00e3ruiesc c\u00e2te ceva spre a le duce \u00een schimb ciuperci sau fructe de p\u00e3dure, adic\u00e3 spre a\u00a0 nu le r\u00e3m\u00e2ne dator. Gonit si din acea pester\u00e3 din cauza unui incendiu \u00een p\u00e3dure, devenit, adic\u00e3, un pauper des\u00e3v\u00e2rsit, \u00a0el este g\u00e3sit de un\u00a0 misit venit din Spania s\u00e3 caute tocmai \u00a0un asemenea exemplar rar, un om f\u00e3r\u00e3 obligatii, f\u00e3r\u00e3 nici o leg\u00e3tur\u00e3 social\u00e3, dar cu des\u00e3v\u00e2rsire cinstit. Ras tuns si frezat, ferchezuit si adus la o \u00eenf\u00e3tisare normal\u00e3, el este transportat \u00een Spania unde asteapt\u00e3 cu r\u00e3bdare s\u00e3 afle \u00a0misiunea pentru care a fost c\u00e3utat at\u00e2t de asiduu. Mare este uimirea lui si a cititorului c\u00e2nd afl\u00e3 care este acest scop cu totul neobisnuit: el este \u00eendoctrinat si obisnuit\u00a0 metodic cu ideea c\u00e3 trebuie s\u00e3 mearg\u00e3 pe lumea cealalt\u00e3 s\u00e3 duc\u00e3 un mesaj de \u00eemp\u00e3care si iertare\u00a0 sotiei patronului Talp\u00e3, aceea care, l\u00e3s\u00e2ndu-l v\u00e3duv, \u00eel obsedeaz\u00e3 pe acesta \u00een chip maladiv.
\nDiscutiile preg\u00e3titoare pentru aceast\u00e3 incursiune, \u201e instruirea\u201d lui \u00een domeniul unei metafizici oculte, constituie o mare parte din economia c\u00e3rtii derul\u00e2ndu-se \u00eentr-o manier\u00e3 oarecum cinematografic\u00e3 ce \u00eenf\u00e3siseaz\u00e3 la vedere cum \u00eencet, \u00eencet, omul simplu si \u00eenv\u00e3tat doar cu limbajul realit\u00e3tilor concrete si dure, \u00eesi complic\u00e3 psihologia, se acomodeaz\u00e3 acestei idei ciudate si-o apropriaz\u00e3\u00a0 p\u00e2n\u00e3 ce devine Datoria lui de onoare, aceea prin care el se simte chemat s\u00e3 pl\u00e3teasc\u00e3 patronului toat\u00e3 cheltuiala cu drumul si \u00eentretinerea sa; ba chiar \u00eencearc\u00e3 s\u00e3-si \u00eendeplineasc\u00e3 aceast\u00e3 datorie prin sinucidere. Ratat\u00e3 \u00eens\u00e3, spre bucuria patronului care nu dorea ca misiunea s\u00e3 fie \u00eendeplinit\u00e3 printr-un p\u00e3cat condamnabil de c\u00e3tre morala crestin\u00e3. \u00cemprejurarea\u00a0 de-a se afla \u00a0aproape de atentatul terorist de la Madrid unde i se fur\u00e3 portofelul face ca identitatea sa s\u00e3 fie \u00eensusit\u00e3 de un altul, victim\u00e3 a atentatului, asa \u00eenc\u00e2t pentru patron, dar si pentru cei din tar\u00e3,\u00a0 Mihai Vitez r\u00e3m\u00e2ne un erou c\u00e3zut la datorie, cea moral\u00e3 fat\u00e3 de primul \u00a0si cea civic\u00e3 pentru autorit\u00e3tile rom\u00e2ne, drept care fostul boschetar\u00a0 va fi \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een tar\u00e3 cu onoruri militare. In acest fel eroul devine \u00een sf\u00e2rsit liber, primind, f\u00e3r\u00e3 intentie, un alt nume si alt\u00e3 identitate si \u00eendrept\u00e2ndu-se spre o alt\u00e3 deschidere existential\u00e3, oricare, cartea \u00eencheindu-se cu aceast\u00e3 perspectiv\u00e3 a tuturor posibilit\u00e3tilor, adev\u00e3rat\u00e3 opera aperta (apud Umberto Eco).
\nO fin\u00e3 ironie, abia perceptibil\u00e3 si un umor retinut guverneaz\u00e3 toat\u00e3 aceast\u00e3 naratiune care face ca idei altminteri aberante s\u00e3 devin\u00e3 treptat acceptabile. Dincolo de asta se proiecteaz\u00e3 fundalul\u00a0 unui difuz intertextualism,\u00a0 inerent acestei v\u00e2rste culturale a lumii drept care numeroase simboluri culturale se fac simtite \u00een derularea actiunii. Cinstea ireprosabil\u00e3 a personajului si preluarea cauzei\u00a0 cavaleresti a iubitei utopice, cu mult hipertrofiat\u00e3 \u00een calit\u00e3ti fat\u00e3 de fiinta ei real\u00e3, v\u00e3zut\u00e3 de ceilalti drept o femeie comun\u00e3, chiar ur\u00e2t\u00e3; planurile elaborate tacticos\u00a0 de pornire \u00een marea aventur\u00e3, toate fac s\u00e3 adie umbra \u00a0lui Don Quijote, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t decorul este cel spaniol, populat de semetia orgolioas\u00e3 a toreadorilor\u00a0 si de sunetele dansurilor andaluze \u00een care perechile \u00eesi transfigureaz\u00e3\u00a0 mediocritatea cotidian\u00e3 \u00eentru sublimul pasiunii exprimate prin superbie coregrafic\u00e3. Dar acest Don Quijote rom\u00e2n merge mai departe cu atitudinea sa de onoare cavalereasc\u00e3, de vreme ce ajunge s\u00e3 accepte sacrificiul pentru Dulcineea altui b\u00e3rbat.
\nIn orice caz si aceast\u00e3 carte, ca si cele de p\u00e2n\u00e3 acum semnate de aceast\u00e3 autoare doldora de virtuti literare de rang nobiliar (poet\u00e3 de aleas\u00e3 sensibilitate, eseist\u00e3 rafinat\u00e3, traduc\u00e3toare de performant\u00e3 etc.), se adaug\u00e3 prin complexitate, prin profunzimea straturilor de semnificare, dar si prin temeritatea de-a aborda f\u00e3r\u00e3 complexe subiecte de actualitate, tabuizate sau m\u00e3car ocolite ori dispretuite de altii, f\u00e3r\u00e3 a abandona cauza \u00a0major\u00e3 a demnit\u00e3tii si constiintei identitare, cu at\u00e2t mai pertinent\u00e3 cu c\u00e2t este mai putin ostentativ\u00e3 si discursiv\u00e3, ci organic continut\u00e3 \u00een tes\u00e3tura narativ\u00e3; baz\u00e2ndu-se \u00a0si ea \u00a0pe o solid\u00e3 bibliografie de-a dreptul doctoral\u00e3 \u2013 de ast\u00e3 dat\u00e3 despre minerit si nu numai \u2013 este una \u00a0 solid\u00e3, de neignorat de c\u00e3tre orice instant\u00e3 literar\u00e3 obiectiv\u00e3 si onest\u00e3. <\/span><\/p>\n

Lucia Olaru Nenati<\/p>\n

http:\/\/www.isanos.ro\/<\/a>
\n<\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e3rtile de p\u00e2n\u00e3 acum semnate de aceast\u00e3 autoare cu blazon literar ereditar \u00a0(fiic\u00e3 a marii poete Magda Isanos si a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16417","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16417","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16417"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16417\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16419,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16417\/revisions\/16419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}