{"id":16427,"date":"2013-11-22T07:44:53","date_gmt":"2013-11-22T07:44:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16427"},"modified":"2013-11-22T07:50:03","modified_gmt":"2013-11-22T07:50:03","slug":"valeriu-dulgheru-dr-hab-prof-univ-1812%e2%80%932012-200-de-ani-de-la-rastignirea-basarabiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/11\/22\/valeriu-dulgheru-dr-hab-prof-univ-1812%e2%80%932012-200-de-ani-de-la-rastignirea-basarabiei\/","title":{"rendered":"Valeriu DULGHERU: “1812\u20132012, 200 de ani de la r\u0103stignirea Basarabiei”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eSe urc\u0103 Basarabia pe cruce\/ \u015ei cuie pentru ea se preg\u0103tesc,
\n\u015ei prim\u0103vara jale ne aduce \/ \u015ei pl\u00e2nge iar\u0103\u015fi neamul rom\u00e2nesc.
\nNoi n-avem nici un drept la fericire\/Mereu \u00een cas\u0103 moare cineva<\/em>.\u201d
\n(Adrian P\u0103unescu)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 16 mai 1812 a fost cea mai neagr\u0103 zi din istoria multimilenar\u0103 a acestei a\u015fchii de popor dintre Prut \u015fi Nistru. \u00cen acea zi de prim\u0103var\u0103 cea mai frumoas\u0103 parte a vechiului stat Moldova, numit\u0103 impropriu de ru\u015fi Basarabia, a fost r\u0103stignit\u0103 pe cruce. F\u0103r\u0103 a avea niciun drept, reprezentan\u0163ii Por\u0163ii Otomane au semnat un act neghiob de cedare a p\u0103r\u0163ii dintre Prut \u015fi Nistru Imperiului Rus, \u00eentins pe dou\u0103 continente (nu se mai satur\u0103). Ceva mai \u00eenainte Turcia, \u00een calitate de \u201egarant al integrit\u0103\u0163ii\u201d Moldovei, a mai f\u0103cut un act similar: la 1775 a cedat altui imperiu hr\u0103p\u0103re\u0163 \u2013 Imperiul Habsburgic \u2013 o alt\u0103 perl\u0103 a Moldovei \u2013 partea de nord a Bucovinei. Pentru faptul c\u0103 s-a opus acestui jaf, acestui t\u00e2rg \u00eentre doi ho\u0163i, domnitorul Grigore Ghica a pl\u0103tit cu capul. La 1812 nu mai avea cine se opune. \u00cen preajma domnitorului erau oameni cump\u0103ra\u0163i de \u0163arul rus, precum prin\u0163ul Moruzi. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acest act nelegitim Karl Marx nota: \u201cTurcia nu putea ceda ceea ce nu-i apar\u0163inea, pentru c\u0103 Poarta Otoman\u0103 n-a fost niciodat\u0103 suveran\u0103 asupra \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne<\/em>\u201d. Ca s\u0103 nu mai vorbim de Rusia, care nu avea nici un drept s\u0103 ia ce nu-i apar\u0163inea, dar o asemenea Rusie nu a existat niciodat\u0103 \u015fi nu va exista vreodat\u0103!!!<\/p>\n

S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem o scurt\u0103 incursiune \u00een evenimentele care au precedat aceast\u0103 r\u0103stignire. S\u0103 vedem c\u00e2nd au fost preg\u0103tite primele cuie. Iar o analiz\u0103 sumar\u0103 arat\u0103 c\u0103 cuiele au fost preg\u0103tite cu mult \u00eenainte de 1812. Unii istorici ru\u015fi se pronun\u0163\u0103 \u00een favoarea teoriei care sus\u0163ine, baz\u00e2ndu-se pe un fragment din cronica \u201ePovestea vremurilor de demult<\/em>\u201d, scris\u0103 de N. Karamzin, c\u0103 protopatria slavilor s-ar fi aflat la gurile Dun\u0103rii. Al\u0163ii \u00eei v\u0103d pe str\u0103mo\u015fii slavilor sub numele de roxolani, care au fost prezen\u0163i \u00een stepele din bazinul de nord al M\u0103rii Negre \u00eenc\u0103 \u00een secolele III-IV d. Hr., de\u015fi este binecunoscut faptul c\u0103 ace\u015ftia au f\u0103cut parte din familia de limbi iranian\u0103. Unii pseudosavan\u0163i ru\u015fi afirm\u0103 chiar c\u0103 \u015fi Attila ar fi fost\u2026slav. Este un mod de a-\u015fi legifera cumva prezen\u0163a \u00een aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi dorin\u0163a de veacuri de a ajunge la gurile Dun\u0103rii. De alt\u0103 parte ungurii, veni\u0163i tocmai de pe Kama prin sec. X, \u00ee\u015fi revendic\u0103 \u015fi ei drepturile asupra acestor teritorii. \u201eDup\u0103 retragerea roman\u0103 nu exist\u0103 \u00een regiune documente despre daci sau romani pentru un \u00eentreg mileniu<\/em>\u201d \u2013 ne lumineaz\u0103 doctorul honoris causa Delamaid Darrell (un ungur canadizat) \u00een volumul geopolitic \u201eThe New European Surregions<\/em>\u201d (Canada, 1994). Da, sunt cam pu\u0163ine (s-au str\u0103duit mai mul\u0163i \u201efra\u0163i<\/em>\u201d de-ai no\u015ftri mai mari s\u0103 fie c\u00e2t mai pu\u0163ine), \u00eens\u0103 cei care doresc s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 le g\u0103sesc. Este un caz cras de ignoran\u0163\u0103 (s\u0103 fie numai ignoran\u0163\u0103?) total\u0103. Un popor de milioane de oameni cu ad\u00e2nci r\u0103d\u0103cini cucuteniene de peste 5000 de ani, care a fost \u00een stare s\u0103 \u00eengenuncheze cel mai puternic imperiu al timpului \u2013 Imperiul Roman \u2013, care pe timpul lui Buerebista a pl\u0103tit tribut Daciei, a disp\u0103rut, s-a evaporat, s-a spulberat \u00een opinia acestui Darrell \u015fi a altora de teapa lui. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 \u201esteril\u0103<\/em>\u201d, \u00een opinia lui Darrell, \u00een aceast\u0103 parte a Europei se formeaz\u0103 Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit, iar Marele Constantin este primul \u00eemp\u0103rat, care la 325 a oprit prigoana cre\u015ftinilor. \u00cen acela\u015fi an a pus temelia celei de a doua Rome \u2013 Constantinopolul, care a devenit primul centru mondial al cre\u015ftinismului (pe atunci Roma catolic\u0103 nu exista \u00eenc\u0103), care mai apoi s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Ei bine, alte evenimente minore din punctul de vedere al lui Darrell ar putea fi sc\u0103pate cu vederea, \u00eens\u0103 aceste c\u00e2teva evenimente majore, care au marcat viitorul lumii cre\u015ftine, cine le-a creat, dac\u0103 nu romanii de est, dacii \u015fi alte popoare din aceast\u0103 zon\u0103 (nu dragii inimii lui \u2013 maghiarii, care au ap\u0103rut \u00een zona Dun\u0103rii doar spre sf\u00e2r\u015fitul secolul IX, nu slavii \u015fi bulgarii p\u0103g\u00e2ni, care s-au cre\u015ftinat doar spre sf\u00e2r\u015fitul sec. IX). \u201e\u2026Pe timpul Marelui Constantin \u00een provincia care se chema Ghotia \u00een a. 319\u2026credin\u0163a cea cre\u015ftineasc\u0103 \u00eentru at\u00eeta s-a l\u0103\u0163it c\u00eet al \u015feselea an dup\u0103 pretinsa biruin\u0163\u0103 se afl\u0103 dintr\u00eensa la Nichea \u015fi a se fi isc\u0103lit or\u00eenduialelor soborului acolo \u0163inut, Theofil al mitropoliei Ghotiei episcop<\/em>\u201d (Gh.\u015eincai. Cronica Rom\u00e2nilor. Ed. Minerva, Bucure\u015fti, 1978, p.36). Pe atunci nici pomin\u0103 de slav, sau de ungur prin aceast\u0103 zon\u0103. Merit\u0103 toat\u0103 aten\u0163ia \u015fi opinia marelui c\u0103rturar N. Milescu Sp\u0103tarul: \u201e\u00cens\u0103 nu pu\u0163in\u0103 mirare este la to\u0163i c\u00e2\u0163i scriu de aceasta, nici la c\u00e2\u0163i bine vor socoti de ace\u015fti rom\u00e2ni cum s-au \u0163inut \u015fi au st\u0103tut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi a\u015fa, p\u0103zindu-\u015fi \u015fi limba, \u015fi cum au putut \u015fi pot \u015fi p\u0103m\u00e2nturile acestea locuiesc, care aceasta la pu\u0163ine limbi \u015fi neamuri se vede; \u015fi mai v\u00e2rtos at\u00e2tea roduri de oameni str\u0103ine \u015fi barbare peste d\u00e2n\u015fii au dat \u015fi au stricat, carii peste al\u0163ii a\u015fa d\u00e2nd, nici numele, nici alt nimic nu se mai \u015ftie, nici nu se mai pomene\u015fte de aceia<\/em>\u201d. \u00cen realitate slavii au ap\u0103rut la gurile Dun\u0103rii \u015fi \u00een Balcani mult mai t\u00e2rziu. Dup\u0103 cum sus\u0163in majoritatea istoricilor, protopatria slavilor este regiunea cuprins\u0103 \u00eentre cursurile superioare ale Vistulei \u015fi Nemanului f\u0103r\u0103 a atinge litoralul baltic. Din aceast\u0103 zon\u0103 ei, dispers\u00e2ndu-se \u00een trei puhoaie, au inundat un teritoriu uria\u015f, cuprins \u00eentre r\u00e2ul Elba \u2013 la asfin\u0163it, Marea Egee \u2013 la miaz\u0103zi, izvorul Niprului la r\u0103s\u0103rit \u015fi Marea Baltic\u0103 \u2013 la miaz\u0103noapte. Aceste trei puhoaie au alc\u0103tuit cele trei subgrupe, \u00een care este \u00eemp\u0103r\u0163it grupul lingvistic al slavilor: de asfin\u0163it (cehii, polonezii, slovacii \u015fi slavii polabi), de miaz\u0103zi (s\u00e2rbii, croa\u0163ii, slovenii, bulgarii \u015fi bosanii) \u015fi de r\u0103s\u0103rit (ru\u015fii, ucrainenii \u015fi belaru\u015fii).Pentru prima dat\u0103 se scrie despre slovenii din Balcani (slavii de miaz\u0103zi) doar \u00een sec. 6 d.Hr. P\u00e2n\u0103 atunci teritoriile din partea st\u00e2ng\u0103 a Dun\u0103rii p\u00e2n\u0103 \u00een Carpa\u0163i \u015fi de cea dreapt\u0103 erau populate de popoare geto-dace (dac\u0103 n-ar fi fost a\u015fa, de ce atunci romanii au numit provincia din dreapta Dun\u0103rii \u201eDacia nou\u0103<\/em>\u201d?). Mult mai t\u00e2rziu au ap\u0103rut \u015fi au disp\u0103rut puhoaie de popoare barbare, atrase de fructele civiliza\u0163iei europene, printre ei fiind \u015fi slovenii.<\/p>\n

Primul stat al slavilor de r\u0103s\u0103rit a ap\u0103rut doar \u00een secolul IX \u2013 Rusia Kievean\u0103, care, conform letopise\u0163ului \u201ePovestea anilor de demult<\/em>\u201d, scris\u0103 de N. Karamzin, a fost fondat de c\u0103tre konungii (cnejii) varegi \u015fi c\u0103 politonimul de Rusia provine de la denumirea unei regiuni omonime din Suedia. Konungii (cnejii) Ingwar (Igor) \u015fi Helg (Oleg) au asediat \u0162arigradul, dar f\u0103r\u0103 succes. \u00cenving\u0103torul hazarilor, Sveneld (Sveatoslav), a pus la cale o adev\u0103rat\u0103 muta\u0163ie geopolitic\u0103, inten\u0163ion\u00e2nd str\u0103mutarea capitalei imperiului s\u0103u de la Kiev la Pereiaslave\u0163 pe Dun\u0103re. \u201eNu-mi este drag Kievul, ci vreau s\u0103 tr\u0103iesc \u00een Pereiaslave\u0163ul de pe Dun\u0103re, deoarece aici va fi centrul tuturor p\u0103m\u00eenturilor mele<\/em>\u2026\u201d (\u201eNe liubo mi esti v Kieve, hociu jiti v Pereiaslav\u0163e v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei\u2026<\/em>\u201d). Observa\u0163i, n-a reu\u015fit s\u0103 se formeze bine ca stat la el acas\u0103 c\u0103 deja \u015fi-a a\u0163intit privirile lacome spre gr\u0103dina vecinului. Este, \u00eentr-un fel, esen\u0163a poporului rus. Ultima sa b\u0103t\u0103lie Sveatoslav a dat-o \u00een anul 971 \u00eempotriva bazileului Ioan I Tzimiskes la Durostor (ast\u0103zi Silistra), \u00een urma c\u0103reia, fiind atacat \u015fi din spate, a fost ucis \u015fi epopeea cu str\u0103mutarea capitalei slavilor pe Dun\u0103re s-a terminat. Dup\u0103 f\u0103r\u00e2mi\u0163area Rusiei Kievene \u00een cnezate, ei au izbutit doar s\u0103 ating\u0103 gurile Dun\u0103rii \u00een timpul campaniilor lor, care purtau un caracter de incursiuni ocazionale, dar nu \u015fi s\u0103-\u015fi instaureze puterea \u00een aceast\u0103 regiune.<\/p>\n

Dimpotriv\u0103, apari\u0163ia principatelor rom\u00e2ne\u015fti \u00een secolul 14 (dar nu pe loc gol, ci \u00een baza unific\u0103rii voievodatelor r\u0103zle\u0163ite ale urma\u015filor vechilor daci) a condus la consolidarea gurilor Dun\u0103rii \u2013 foarte importante sub aspect geostrategic. Iat\u0103 cum aprecia importan\u0163a geostrategic\u0103 a Chiliei \u015fi Cet\u0103\u0163ii Albe sultanul Baiazid al II-lea: \u201e\u2026ajunseser\u0103m la o cetate a lui \u015etefan, zis\u0103 \u015fi Chilia, care e cheie \u015fi poart\u0103 pentru toat\u0103 \u0162ara Moldovei \u015fi Ungariei \u015fi a \u0162\u0103rii de la Dun\u0103re<\/em>\u201d (Muntenia\u2013n. a.) \u015fi \u201e\u2026cu numele de Cetatea Alb\u0103, care e cheie pentru toat\u0103 Polonia, Rusia, T\u0103taria (Hanatul t\u0103tarilor din Crimeea\u2013n.a.) \u015fi toat\u0103 Marea Neagr\u0103<\/em>\u201d. Importan\u0163a geopolitic\u0103 a Basarabiei a fost apreciat\u0103 la justa sa valoare de c\u0103tre domnitorul Moldovei \u015etefan cel Mare. \u00cen anul 1477, prin ambasadorul s\u0103u la Vene\u0163ia, \u015etefan cel Mare sublinia: \u201e\u2026C\u0103ci s\u00eent sigur c\u0103 turcul <\/em>(sultanul\u2013n. a.) \u00eensu\u015fi va veni \u00eempotriva mea pentru cele dou\u0103 locuri ale mele, Chilia \u015fi Moncastro <\/em>(Cetatea Alb\u0103), care \u00eei s\u00eent foarte cu sup\u0103rare\u2026 \u015ei \u00cen\u0103l\u0163imea Ta te po\u0163i g\u00eendi c\u0103 aceste dou\u0103 locuri s\u00eent toat\u0103 Moldova<\/em>\u201d. \u00cen c\u0103utarea unui sprijin \u00eempotriva turcilor, marele Domnitor a \u00eencercat s\u0103 stabileasc\u0103 leg\u0103turi dinastice cu Rusia prin nenorocitul mariaj al fiicei sale Elena (\u00een istoria rus\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de Elena Volo\u015fanca) cu \u0163areviciul (mo\u015ftenitorul tronului rusesc) Ivan, nepotul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea<\/sup>, care \u00eens\u0103 \u00een urma luptelor de palat duse de a doua so\u0163ie a lui Ivan al III-lea<\/sup>, Sofia Paleolog (din familie princiar\u0103 bizantin\u0103), \u00een favoarea fiului ei Vasile, decedeaz\u0103. Fiul acestuia Dimitrie fusese ini\u0163ial declarat cneaz \u015fi succesor al lui Ivan III-lea<\/sup>, dar \u00een scurt timp este \u00eentemni\u0163at \u00eempreun\u0103 cu mama sa, Elena. Este bine cunoscut\u0103 soarta acestei nefericite copile, care i-a supravie\u0163uit tat\u0103lui s\u0103u, \u015etefan cel Mare, doar cu un an, murind \u00een temni\u0163\u0103 \u00een 1505. Prin acest act, \u015etefan cel Mare a inten\u0163ionat s\u0103-\u015fi asigure sprijinul Rusiei Moscovite \u00een lupta sa cu Imperiul Otoman \u015fi vasalul acestuia, Hanatul Crimeii. \u00cens\u0103 aceast\u0103 experien\u0163\u0103 amar\u0103 a fost o prim\u0103 dovad\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 faci alian\u0163\u0103 cu rusul. Din p\u0103cate, nu to\u0163i urma\u015fii pe tronul Moldovei ai lui \u015etefan cel Mare au \u00een\u0163eles acest lucru. Contactele militare \u015fi diplomatice dintre Moldova \u015fi Rusia au fost, practic, \u00eentrerupte pentru aproape dou\u0103 secole. \u00cen anul 1656, dup\u0103 ce Rada de la Pereiaslav a hot\u0103r\u00e2t unirea Ucrainei cu Rusia, \u0163arul Alexei Mihailovici \u00eencheie un tratat secret cu domnitorul Moldovei Gheorghe \u015etefan. \u00cen document se stipula, printre altele, restabilirea suveranit\u0103\u0163ii moldovene\u015fti asupra Bugeacului. \u00cen el se puteau citi urm\u0103toarele: \u201e\u2026teritoriile \u015fi cet\u0103\u0163ile pe care Turcul le-a desprins de Moldova, \u015fi anume: Cetatea Alb\u0103, Chilia, Tighina \u015fi provincia Bugeac, \u0162arul Rusiei le va rec\u00ee\u015ftiga \u015fi le va reda Principatului Moldovei jure haereditaria\u201d<\/em> (Gheorghe I. Br\u0103tianu, Basarabia, drepturi na\u0163ionale \u015fi istorice, Bucure\u015fti, 1995, p. 10). Acest tratat \u00eens\u0103 a r\u0103mas doar o declara\u0163ie de inten\u0163ii. Alexei Mihailovici a fost nevoit s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 doar cu Ucraina de pe malul st\u00e2ng al Niprului (ca \u015fi urma\u015ful s\u0103u Alexandru I doar cu Basarabia la 1812) (s\u0103racii de ei, niciodat\u0103 nu primesc c\u00e2t doresc \u2013 n.n.!!!) \u015fi s\u0103 renun\u0163e la preconizata alian\u0163\u0103 antiotoman\u0103 cu Moldova. Dac\u0103 ar fi realizat acest plan, i-am fi avut pe ace\u015fti \u201efra\u0163i \u00eentru credin\u0163\u0103 eliberatori<\/em>\u201d pe capul nostru cu aproape dou\u0103 secole mai devreme. Lu\u00e2nd \u00een considera\u0163ie trista experien\u0163\u0103 de la 1812 \u00eencoace, nu sunt sigur c\u0103 am fi rezistat unei \u201eeliber\u0103ri at\u00e2t de lungi<\/em>\u201d. Lucru pe care a \u00eencercat s\u0103-l fac\u0103 fiul s\u0103u Petr Romanovici, care a recurs la tratative secrete cu domnitorii \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne\u015fti, Dimitrie Cantemir (Moldova) \u015fi Constantin Br\u00e2ncoveanu (Muntenia). \u00centre trimi\u015fii acestora \u015fi Petru I, \u00een anul 1711, la Lu\u0163k, a fost \u00eencheiat un tratat secret, care prevedea trecerea acestor state sub protectoratul (\u201eobl\u0103duirea<\/em>\u201d) Rusiei. Conform acestui tratat, Moldova urma s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 unitar\u0103, lucru \u00eenc\u0103lcat de urma\u015ful s\u0103u Alexandru I la 1812. Tratatul prevedea, printre altele, restabilirea grani\u0163elor istorice ale Moldovei \u00een perimetrul lor de pe timpurile lui \u015etefan cel Mare, precum urmeaz\u0103: \u201eP\u0103m\u00eenturile principatului, dup\u0103 vechea hot\u0103rnicire moldoveneasc\u0103, asupra c\u0103rora Domnul va avea drept de st\u0103p\u00eenire, at\u00eet cele cuprinse \u00eentre r\u00eeul Nistru, Cameni\u0163a, Bender cu tot \u0163inutul Bugeacului, Dun\u0103rea, grani\u0163ele \u0163\u0103rii muntene\u015fti \u015fi ale Transilvaniei \u015fi marginele Poloniei, dup\u0103 delimit\u0103rile f\u0103cute cu aceste \u0163\u0103ri<\/em>\u201d (Kare\u0163ki A. \u015f.a. Lacrima Basarabiei, Chi\u015fin\u0103u, 1993, p. 10). Acela\u015fi lucru rezulta \u015fi din proclama\u0163ia lansat\u0103 de c\u0103tre Dimitrie Cantemir c\u0103tre supu\u015fii s\u0103i, \u00een care se spunea: \u201eDar, necredinciosul, P\u0103g\u00eenul, care nu respect\u0103 jur\u0103m\u00eentul dat, ne-a distrus fort\u0103re\u0163ele \u015fi pe altele le-a ocupat: Tighina, Cetatea Alb\u0103, Gala\u0163i, Reni, Soroca, Ismail \u015fi alte localit\u0103\u0163i pe Dun\u0103re \u015fi \u00een tot districtul Bugeacului\u2026 \u015ei cet\u0103\u0163ile care ne-au fost luate de tirani, ne vor fi date \u00eenapoi a\u015fa cum spune Majestatea sa \u0162arul \u00een proclama\u0163ia sa\u2026<\/em>\u201d (N. Iorga. Carol al XII-lea, Petru cel Mare \u015fi \u0163erile noastre, II+XXXIII, 1910, pp. 126-127).<\/p>\n

De fapt, \u0163arul rus nici nu a avut de g\u00e2nd s\u0103-\u015fi respecte angajamentele asumate. \u00cen contestatul \u201eTestament al lui Petru I<\/em>\u201d au fost dezv\u0103luite destul de bine adev\u0103ratele scopuri ale ru\u015filor vizavi de popoarele cre\u015ftine aflate sub domina\u0163ia otoman\u0103. Ru\u015finoasa \u00eenfr\u00e2ngere de la St\u0103nile\u015fti l-a f\u0103cut pe \u0163arul rus s\u0103 renun\u0163e temporar la proiectele sale geopolitice \u00een aceast\u0103 regiune, iar Moldova a mai pierdut \u00eenc\u0103 o cetate de o importan\u0163\u0103 strategic\u0103 \u2013 cea a Hotinului, aflat\u0103 \u00een nordul \u0163\u0103rii. Dup\u0103 Campania de la Prut a lui Petru I, armatele ruse \u00eenc\u0103 de dou\u0103sprezece ori au folosit teritoriul \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne\u015fti \u00een calitate de teatru al opera\u0163iunilor militare \u00eempotriva Turciei Otomane. Aceste campanii au spulberat definitiv iluziile rom\u00e2nilor \u015fi ale celorlalte popoare balcanice legate de rolul \u201eeliberator<\/em>\u201d al Rusiei.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, la 16 mai 1812, \u00een urma Tratatului de pace de la Bucure\u015fti \u015fi tr\u0103d\u0103rii dragomanului Dumitrache Moruzi (printre altele, rud\u0103 a celuilalt tr\u0103d\u0103tor, cel de la Kuciuk-Kainargi) teritoriul principatului Moldova dintre Prut \u015fi Nistru \u015fi din Carpa\u0163i p\u00e2n\u0103 la Marea Neagra sub numele impropriu de Basarabia (dat de ru\u015fi) a fost anexat la Imperiul Rus, care \u015fi-a realizat, \u00een sf\u00e2r\u015fit, visul de aur de a st\u0103p\u00e2ni Gurile Dun\u0103rii. Un alt tr\u0103d\u0103tor al Basarabiei, al\u0103turi de grecul Moruzi, a fost armeanul Manuc-Bei, proprietarul celui mai renumit han din Bucure\u015fti , \u00een care s-au dus tratativele de pace. Trimisul lui Napoleon Andreossy, care urma s\u0103-l conving\u0103 pe marele vizir s\u0103 nu semneze pacea, a \u00eent\u00e2rziat, iar depe\u015fa sa adresat\u0103 marelui vizir a fost re\u0163inut\u0103 de c\u0103tre tr\u0103d\u0103torul Moruzi. Cea mai informat\u0103 a fost Rusia, care a gr\u0103bit mersul tratativelor \u015fi i-a for\u0163at pe turci s\u0103 \u00eencheie aceast\u0103 pace dezonorant\u0103 \u015fi neavantajoas\u0103 pentru sultan. Astfel Basarabia a nimerit \u00een \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea \u201ecre\u015ftineasc\u0103\u201d<\/em> a fratelui mai mare pe o perioad\u0103 de peste 200 de ani, din care nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu poate s\u0103 se elibereze. Marea speran\u0163\u0103 a noastr\u0103 de a sc\u0103pa, \u00een sf\u00e2r\u015fit, de aceast\u0103 cium\u0103, este parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea European\u0103 la summitul de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2013.<\/p>\n

\n

\u00a0 Valeriu DULGHERU, dr.hab.prof.univ.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSe urc\u0103 Basarabia pe cruce\/ \u015ei cuie pentru ea se preg\u0103tesc, \u015ei prim\u0103vara jale ne aduce \/ \u015ei pl\u00e2nge iar\u0103\u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-16427","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16427"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16430,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16427\/revisions\/16430"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}