![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/destin-de-poeta-magda-isanos_c6ce86a19ed03d.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Magda Isanos<\/em><\/strong><\/p>\n (17 aprilie 1916, Ia\u0219i – 17 noiembrie 1944, Bucure\u0219ti)<\/strong><\/em><\/p>\n (Scrise imediat dup\u00e3 \u00eentoarcerea din refugiul \u00een comuna Dr\u00e3ganu, judetul Arges, \u00een toamna lui 1944 (septembrie-noiembrie), \u00eenainte de a muri, \u00een articolele, cu exceptia unuia, inedite, respir\u00e3, \u00eempletite str\u00e2ns, regretul, revolta si speranta. Euforic si patetic, sf\u00e2rsitul r\u00e3zboiului era, cel putin \u00een aparent\u00e3 si \u00een visurile generosilor precum Magda Isanos, un \u00eenceput, de la care asteptau o lume mai bun\u00e3. Intensitatea sperantei lor \u00eenselate face ca epoca urm\u00e3toare s\u00e3 ne apar\u00e3 si mai dramatic\u00e3.)<\/em><\/p>\n [Cetim cu surprindere…]<\/em><\/p>\n Cetim cu surprindere \u00een Sc\u00e2nteia No. 18 an I din 8 X 944, un articol \u00eentitulat: “Strigoii n\u2019au ce c\u00e3uta \u00een Moldova”. Din r\u00e2ndurile groase si f\u00e3r\u00e3 isc\u00e3litur\u00e3 rees\u00e3 lucruri neadev\u00e3rate, probabil autorul nu-i moldovean, nu cunoaste cum s\u2019a petrecut refugiul nefericitilor locuitori ai provinciei greu \u00eencercat\u00e3 de r\u00e3zboiu si ceiace este mai trist, a scris \u00eenainte de-a se informa. Socotindu-l de bun\u00e3 credint\u00e3 vom c\u00e3uta s\u00e3-l l\u00e3murim, \u00eentruc\u00e2t suntem unul din cei care cunoaste, \u00eent\u00e2mpl\u00e3tor, lucrurile. N\u2019au fugit din Moldova numai: \u201eslugile v\u00e2nz\u00e3toare de tar\u00e3 ale lui Hitler care se refugiau din fata m\u00e2niei poporului\u201d. Aceste slugi, \u00een care vrea s\u00e3 loveasc\u00e3 autorul articolului, erau de fapt fugite mult \u00eenainte ca armata rosie s\u00e3 se fi apropiat de Prut; at\u00e2t ei c\u00e2t si averile lor agonisite din jaf, \u00een acel moment erau puse bine la ad\u00e3post tocmai l\u00e2ng\u00e3 cealalt\u00e3 granit\u00e3 a t\u00e3rei sau chiar \u00een str\u00e3in\u00e3tate. Iar cei care fugeau \u00een momentul apropierei iminente a frontului erau \u00een marea lor majoritate oameni nec\u00e3jiti, functionari mici, cu\u2019n salar de mizerie, muncitori si t\u00e3rani \u00eengroziti nu de judecata poporului ci de r\u00e3zboiul care urma s\u00e3 se dea peste capetele lor, \u00een clipa imediat urm\u00e3toare c\u00e2nd Moldova devenea teatru de r\u00e3zboiu. Au fugit de groaza mortii \u00een trenuri descoperite, \u00eengr\u00e3m\u00e3diti, era \u00eenc\u00e3 iarn\u00e3 si-au c\u00e3l\u00e3torit s\u00e3pt\u00e3m\u00e2ni de zile, deasupra lor ningea si ploua; copiii \u00eenghetau si erau sv\u00e2rliti ori \u00eengropati pe marginea terasamentului. Femei gravide-au n\u00e3scut \u00een vagoane de marf\u00e3, b\u00e3tr\u00e2ni au murit, neput\u00e2nd \u00eendura oboseala. Am fost \u00eentre ei, i-am v\u00e3zut. Nu erau profitorii regimului, ci victimele lui, nu pl\u00e2ngeau averi agonisite prin crim\u00e3, ci bunuri modeste, fructul unei vieti de trud\u00e3. Dup\u00e3 ce-au ajuns la destinatie, toti acestia si \u00eenc\u00e3 un num\u00e3r de nu stiu c\u00e2te mii de premilitari ridicati cu forta au devenit cersetori. C\u00e3ci st\u00e3p\u00e2nirea se interesa prea putin de ei. Functionarilor li s\u2019a pl\u00e3tit (la unele institutii) leafa pe trei luni cu titlu de \u00eemprumut; \u00eens\u00e3 liberii profesionisti, micii proprietari si negustori, muncitorii \u2013 au r\u00e3mas la voia \u00eent\u00e2mpl\u00e3rei. Nu putem sti c\u00e2ti au murit \u00een mizerie si c\u00e2ti se mai sbat \u00eenc\u00e3 n\u00e3d\u00e3jduind c\u00e3 se vor \u00eentoarce \u00eentr\u2019o zi acas\u00e3. Aceasta fiind realitatea, ar fi fost bine ca autorul articolului \u201eStrigoii\u201d s\u00e3 pomeneasc\u00e3 si de acesti n\u00e3p\u00e3stuiti, victime-ale m\u00e3celului dezl\u00e3ntuit de nebunia nazist\u00e3. Al\u00e3turi de \u00eenfierarea functionarilor venali, a \u00eembog\u00e3titilor si profitorilor de tot felul, \u00eenfierare pe care-am fi voit-o mai precis\u00e3, cu nume, c\u00e3ci sunt nume de toti cunoscute, s\u00e3 se ridice un glas si\u2019n ap\u00e3rarea celor care, \u00een pragul iernei, printre str\u00e3ini, f\u00e3r\u00e3 bani si f\u00e3r\u00e3 haine se sbat s\u00e3 g\u00e3seasc\u00e3 mijloace de transport si-un sprijin c\u00e2t de mic pentru a reveni la gospod\u00e3riile lor. Sc\u00e2nteia, ziarul partidului comunist care lupt\u00e3 pentru dreptatea tuturor n\u00e3p\u00e3stuitilor, nu poate s\u00e3 nu aib\u00e3 un cuv\u00e2nt de spus si \u00een aceast\u00e3 tragic\u00e3 chestiune \u2013 a \u00eentoarcerei moldovenilor la vetrele lor. C\u00e3ci \u00eemi \u00eenchipui c\u00e3 nimenia nu va avea \u00eendr\u00e3zneala s\u00e3 sustie c\u00e3 noi toti moldovenii fugiti din fata r\u00e3zboiului pustiitor suntem fascisti, \u00eembog\u00e3titi de r\u00e3zboi sau mai stiu eu ce criminali care ne\u2019ngrozim de judecata poporului\u2026\u201d<\/p>\n [Copiii \u00eengheat\u00e3 de frig…]<\/em><\/p>\n Copiii \u00eengheat\u00e3 de frig. Si nu\u2019s lemne. Nu poti cump\u00e3ra dec\u00e2t dela depozitarul t\u00e3u, din cartierul unde locuiesti. La acesta te trimite toat\u00e3 lumea. M\u2019am dus deci cu inima plin\u00e3 de groaz\u00e3 si sperant\u00e3 (foarte putin\u00e3, dar \u00eensf\u00e2rsit, sperant\u00e3). Am un copil de trei ani care\u2019ngheat\u00e3, m\u2019am hot\u00e3r\u00e2t deci s\u00e3 fiu supus, z\u00e2mbitor, gata la orice concesiuni, etc. si m\u2019am prezentat domnului Marinescu depozitar de lemne \u00een Popa Nan. Dumnealui \u00eens\u00e3 n\u2019are chef s\u00e3 vorbeasc\u00e3. \u00cemi arat\u00e3 curtea goal\u00e3 [Stau l\u00e2ng\u00e3 o scoal\u00e3 primar\u00e3…]<\/em><\/p>\n Stau l\u00e2ng\u00e3 o scoal\u00e3 primar\u00e3. Si\u2019n fiecare zi, la ameaz\u00e3, v\u00e3d iesind copiii. Strada se umple deodat\u00e3 ca albia unui p\u00e2r\u00e3u dup\u00e3 o ploaie v\u00e3ratec\u00e3. Soarele devine mai luminos si inima mi se umple de sperante. E casic\u00e2nd as vedea venind spre mine viitorul. Acel viitor spre care privim mereu dar pe care prezentul cu sc\u00e3derile lui \u00eel cov\u00e2rseste \u00een momente de oboseal\u00e3. Copiii trec f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 m\u00e3 vad\u00e3, hainele lor multicolore, fundele din p\u00e3rul fetitelor, capetele tunse-ale b\u00e3etilor gata mereu de b\u00e3taie, totul m\u00e3\u2019nveseleste. Dac\u00e3 ar sti ei c\u00e2t bine \u00eemi fac, reamintindu-mi cu prezenta lor \u00een fiecare zi, c\u00e3 lumea nu sf\u00e2rseste cu noi, acestia, care-am suferit poate prea mult ca s\u00e3 mai putem fi fericiti vreodat\u00e3. Ei, \u00een schimb, vor avea tot ce ne-a lipsit. Ascult glasurile-argintii, nevinovate, fiecare e un \u00eendemn si-o mustrare. Trebuie s\u00e3 lucr\u00e3m pentru copii. Pentruca cel putin ei s\u00e3 nu cunoasc\u00e3 umilinta, foamea, r\u00e3zboiul si toate degrad\u00e3rile trupului si-ale sufletului. Aceast\u00e3 imagin\u00e3 a copiilor care se revars\u00e3 pe str\u00e3zi la ora amiezei, ar trebui s\u00e3 stea pururi \u00eenaintea fiec\u00e3ruia dintre noi. C\u00e3rturarul c\u00e2nd ridic\u00e3 de jos condeiul s\u00e3 scrie, s\u00e3 se g\u00e2ndeasc\u00e3 la ei. Si cel care str\u00e2nge pusca pe front s\u00e3-i aib\u00e3 \u00een inima sa. Fiecare care munceste \u00een orice fel si care-are-o r\u00e3spundere mic\u00e3 sau mare \u2013 ar trebui s\u00e3 nu\u2019nceteze de-a-i avea \u00eenaintea lui, c\u00e3ci de fapt generatia noastr\u00e3 si \u00eenc\u00e3 multe dup\u00e3 noi vor trebui s\u00e3 munceasc\u00e3 din r\u00e3sputeri pentru o lume mai bun\u00e3, o lume de l\u00e3sat mostenire copiilor care se joac\u00e3 \u00een fata casei mele si-a dumitale cetitorule. Dar asta-i se\u2019ntelege-i mai greu. S\u00e3 iubesti viitorul si s\u00e3 te simti dator fat\u00e3 de cei care vin. Fascismul a\u2019nv\u00e3tat pe tinerii-acestei t\u00e3ri o lege mai simpl\u00e3, mai usor de urmat \u2013 aceia a bunului plac sprijinit de fort\u00e3. \u00cen locul iubirii de oameni au pus ura, care e vai, mai usor de cultivat si-al c\u00e3rui \u201edinamism\u201d- am v\u00e3zut unde-a dus omenirea. Toti cei care se simt cuprinsi de mil\u00e3 c\u00e2nd se vorbeste de epuratie si de pedepsirea fascistilor vinovati de dezastrele la care-am asistat, s\u00e3-si \u00eendrepte privirile lor miloase si\u2019nl\u00e3cr\u00e3mate spre tinerii otr\u00e3viti de doctrinele totalitare; tineri care-au devenit cu-at\u00e2ta usurint\u00e3 asasini ai profesorului Iorga si-ai altora mai putin \u00eensemnati dar la fel de nevinovati, tineri care ur\u00e3sc viata cu\u2019nversunarea cu care-ar fi firesc s\u2019o iubeasc\u00e3. S\u00e3-i priveasc\u00e3, domnii milosi si s\u00e3 spun\u00e3: acest spectacol nu-i umple, nu i-a umplut de groaz\u00e3? Iar dac\u00e3 da, atunci cum pot cere mil\u00e3 pentru otr\u00e3vitorii tineretului rom\u00e2n?Si-apoi s\u00e3 ne\u2019ntoarcem la copiii, ast\u00e3zi de scoal\u00e3 primar\u00e3; de acestia nu-i este mil\u00e3 nim\u00e3nui? Dac\u00e3 fascistii r\u00e3m\u00e2n liberi, ei vor face dintr\u00e2nsii ceiace-au f\u00e3cut si din ceilalti, apologeti ai urei, ucigasi fanatici, oameni care nu slujesc dec\u00e2t moartea. Suntem datori s\u00e3 pedepsim pe vinovati. E o datorie sf\u00e2nt\u00e3 nu numai fat\u00e3 de victimele nevinovate care din mormintele lor nu mai pot cere dreptate, ci mai ales fat\u00e3 de copii, fat\u00e3 de tara de m\u00e2ine care nu mai trebuie s\u00e3 cad\u00e3 prad\u00e3 dusmanilor de ieri si de totdeuna. Mila pentru fascisti se confund\u00e3 cu ura pentru oamenii cinstiti, muncitori si\u2019ncrez\u00e3tori \u00een dreptatea care trebuie s\u00e3 vin\u00e3 odat\u00e3. Evrei si rusi au fost ucisi pentru marea vin\u00e3 de-a se fi n\u00e3scut din p\u00e3rinti evrei sau rusi. Atunci putine glasuri si-acelea cu sfial\u00e3 au vorbit de mil\u00e3. Ast\u00e3zi se cere pedepsirea fascistilor, a hitleristilor si-a \u00eembog\u00e3titilor de r\u00e3zboi, toti-acestia au fost liberi s\u00e3 nu fie ce-au fost si s\u00e3 nu s\u00e3v\u00e2rseasc\u00e3 crimele pe care le-au s\u00e3v\u00e2rsit. Nu li se cerea pentru asta dec\u00e2t un dram de constiint\u00e3 omeneasc\u00e3. N\u2019au avut-o. \u00cen folosul lor propriu sau al st\u00e3p\u00e2nilor lor au trimis la moarte sau au ucis cu propria lor m\u00e2n\u00e3 zeci si sute de nevinovati. Prin propaganda lor – au dezl\u00e3ntuit r\u00e3zboiul din care-au tras foloase \u2013 si l\u2019au continuat ani de zile dup\u00e3 ce devenise evident pentru oricine c\u00e3-i un r\u00e3zboiu pierdut. Si\u2019n folosul acestora se invoac\u00e3 mila. Dar trebuie s\u00e3 spunem f\u00e3tis c\u00e3 o astfel de mil\u00e3 ar fi nerusinare si-o greseal\u00e3 de neertat, pe care\u2019n cur\u00e2nd am pl\u00e3ti-o scump. Franta \u2013 care e, mi se pare, o tar\u00e3 mai profund democrat\u00e3 dec\u00e2t noi a p\u00e3sit \u00eendat\u00e3 la epuratie. Citim, c\u2019au fost executati cutare si cutare criminali de r\u00e3zboiu. \u00cen Anglia \u2013 deasemeni, glasuri severe se ridic\u00e3 de pretutindeni. Numai la noi \u00een tara lui hat\u00e2r-bacsis, lumea se cutremur\u00e3 de mil\u00e3. De sase s\u00e3pt\u00e3m\u00e2ni nici-un vinovat n\u2019a fost adus \u00een fata vreunui tribunal. Metodele naziste trebuesc, se\u2019ntelege excluse. Totul s\u00e3 se petreac\u00e3 la lumina zilei, arestarea si judecarea vinovatilor celor mai vinovati s\u00e3 nu exclud\u00e3 dreptul de ap\u00e3rare. S\u00e3 fie date publicit\u00e3tei toate documentele acuzatoare. Fiecare s\u00e3-si poat\u00e3 da seama de \u00eentinderea si groz\u00e3via crimelor \u2013 precum si de justetea pedepsei. P\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd nu se va face aceasta, nici un pas \u00eenainte nu-i cu putint\u00e3. Iar c\u00e2t despre cei prea milosi o s\u00e3 le spun ce mi-a spus mie-o t\u00e3ranc\u00e3 v\u00e3duv\u00e3 din r\u00e3zboiul trecut si mam\u00e3 a doi fii morti \u00een r\u00e3zboiul acesta: “Si c\u00e2nd m\u00e3 g\u00e2ndesc, buna mea doamn\u00e3, c\u00e3 \u00e3i de-au f\u00e3cut r\u00e3zboiul or s\u00e3 aib\u00e3 si ei o singur\u00e3 moarte ca mine si ca dumneta!” Magda Isanos<\/p>\n [Mil\u00e3 pentru fascisti?…]<\/em><\/p>\n Dela 23 August \u00eencoace, de vrei ori nu, auzi mereu un c\u00e2ntec foarte duios, te miri chiar c\u00e2t de dulce grai pot scoate url\u00e3torii de p\u00e2n\u00e3 ieri, c\u00e2t de frumos se gudur\u00e3 si-ti vorbesc de tolerant\u00e3, de respectul ideii si-al persoanei umane. Ei-ar vrea cei dint\u00e3i s\u00e3 se bucure de toate-aceste libert\u00e3ti pe care le-au ur\u00e2t cu’nversunare si le-au d\u00e3rmat cu furie oriunde le-au g\u00e3sit. S\u00e3 se bucure si mai ales s\u00e3-si doseasc\u00e3 crimele lor de neertat. Bl\u00e2ndeta lor pref\u00e3cut\u00e3, contine foarte mult cinism. Au aerul de-a spune: “Ce s\u00e3-i faci? Sunteti obligati s\u00e3 ne suportati, democratia v\u00e3 oblig\u00e3, \u00een ce ne priveste am fost totalitari, asa c\u00e3 vezi n’am putut face altfel dec\u00e2t s\u00e3 ne schingiuim victimele.” Frumos limbaj, domnilor fascisti. Nu stiu pe cine vreti s\u00e3’nselati din nou. Uitati se vede c\u00e3 tara v\u00e3 cunoaste prea bine, azi, dup\u00e3 ce patru ani v’ati ar\u00e3tat arama. Ati putut ucide si desfiinta moraliceste oameni care n’aveau alt\u00e3 vin\u00e3 dec\u00e2t aceia de-a se fi n\u00e3scut evrei. Nimenia nu-si poate alege p\u00e3rintii sau natia, totusi voi, duiosi tineri fascisti, ati g\u00e3sit c\u00e3 fiecare evreu era destul de vinovat pentru a merita moartea. \u00cen ce v\u00e3 priveste – ati putut s\u00e3 nu fiti fascisti. Ati putut \u00eembr\u00e3tisa alt\u00e3 doctrin\u00e3 dec\u00e2t aceia a fortei brutale si-a urei oarbe. Ati fost liberi s\u00e3 v\u00e3 abtineti de-a sluji pe nemti. Ati putut s\u00e3 nu faceti averi, \u00een vreme ce’n numele “ideilor voastre” tineri t\u00e3rani nevinovati mureau pe c\u00e2mpiile Rusiei. Apoi ca functionari-ai guvernului si ca armat\u00e3 de ocupatie ati fost deasemenia liberi s’alegeti \u00eentre-o purtare cinstit\u00e3 si una de jefuitori si ucigasi. Ati ales-o pe-aceasta din urm\u00e3. Si de vreme ce-ati fost liberi s’alegeti si-ati ales, de ce v\u00e3 mai pl\u00e2ngeti oare? V\u00e3 curg lacrimi de crocodil de grija c\u00e3 democratia se va “compromite” prin arestarea si punerea voastr\u00e3 la zid. Voi care-ati schingiuit pe cei nevinovati – si-ati stors cea din urm\u00e3 vlag\u00e3 a patriei \u00eengenunchiate, vorbiti despre mil\u00e3. Dar nu v\u00e3 trece oare prin g\u00e2nd c\u00e3 singuri, prin propria voastr\u00e3 voint\u00e3 liber\u00e3 v’ati pus \u00een afara legilor; \u00een afara comunit\u00e3tei omenesti, \u00een r\u00e2ndul celor mai mari criminali, criminalii de r\u00e3zboi, \u00eempotriva c\u00e3rora cu fermitate, f\u00e3r\u00e3 dorint\u00e3 de r\u00e3zbunare si f\u00e3r\u00e3 ur\u00e3, tara e datoare s\u00e3 se apere si se va ap\u00e3ra…<\/p>\n [R\u00e3spuns unui t\u00e2n\u00e3r]<\/em><\/p>\n Am citit \u00een “Semnalul” un articol al unui t\u00e2n\u00e3r de paisprezece ani; de fapt nu era un articol ci mai de grab\u00e3 un strig\u00e3t se revolt\u00e3 \u00eempotriva barbariei r\u00e3zboiului \u00een care fascistii au aruncat omenirea.\/…\/Ce bine-ar fi dac\u00e3 toti tinerii ar simti la fel cu acesta care semneaz\u00e3 r\u00e2nduri at\u00e2t de admirabile! Dar sunt sperante ca si altii s\u00e3 fi \u00eenteles ceva din tragedia f\u00e3r\u00e3 egal a r\u00e3zboiului actual. La v\u00e2rsta c\u00e2nd ar trebui s\u00e3 se mai joace; maturizat \u2013 \u00eenainte de vreme \u2013 de at\u00e2tea sguduitoare realit\u00e3ti, t\u00e2n\u00e3rul nostru scrie cuprins de oroare: “Refuz\u00e3m fericirea bazat\u00e3 pe crim\u00e3”. As vrea s\u00e3-i spun, eu care am de dou\u00e3 ori anii lui, c\u00e3 \u00eentreaga omenire civilizat\u00e3 a “refuza” faimoasa fericire nazist\u00e3. Din p\u00e3cate nu s\u2019a putut r\u00e3spunde fortei dec\u00e2t prin fort\u00e3. Popoarele iubitoare de pace au trebuit s\u00e3 ia armele pentru a st\u00e2rpi pentru totdeauna pe cei care si-au f\u00e3cut din imperialism si militarism, din jaf si crim\u00e3 o doctrin\u00e3 politic\u00e3, un ideal de viat\u00e3. \u00cens\u00e3 dup\u00e3 ce sgomotul armelor va \u00eenceta, copiii de ast\u00e3zi vor fi chemati m\u00e2ine s\u00e3 judece trecutul si s\u00e3 hot\u00e3rasc\u00e3 viitorul. C\u00e2nd va veni pacea, s\u00e3 nu uitati ceia ce, copii fiind \u00eenc\u00e3, ati v\u00e3zut. S\u00e3 nu faceti ceiace supravietuitorii si urmasii lupt\u00e3torilor din cel\u00e3lalt r\u00e3zboi mondial au f\u00e3cut. S\u00e3 nu v\u00e3 culcati pe laurii proaspeti, s\u00e3 nu v\u00e3 l\u00e3sati biruiti de egoism, de oportunism si de toate ispitele unei vieti comode si usoare. Altii vor dob\u00e2ndi pentru voi victoria si pacea, dar vou\u00e3 v\u00e3 revine sarcina nespus de grea de-a p\u00e3stra pacea. Pentru aceasta s\u00e3 nu uitati niciodat\u00e3 groz\u00e3viile r\u00e3zboiului. Dec\u00e2teori ati fi ispititi s\u00e3 tr\u00e3dati ideile democratice si pacifiste pentru vre-un folos personal sau pur si simplu din lene; s\u00e3 v\u00e3 amintiti: schilozii, orfanii, mortii nenum\u00e3rati, distrugerile vaste, cortegiul nesf\u00e2rsit al suferintelor omenesti pe care copii fiind le-ati v\u00e3zut. Toate-au fost cu putint\u00e3, numai datorit\u00e3 tr\u00e3darei, coruptiei si lenei generatiilor dintre cele dou\u00e3 r\u00e3zboaie mondiale. Iar voi adolescentii de azi si f\u00e3uritorii de m\u00e2ine ai destinelor patriei s\u00e3 stiti c\u00e3 de veti gresi la fel, foarte cur\u00e2nd veti vedea repet\u00e2ndu-se m\u00e3celul care v’a \u00eengrozit copil\u00e3ria. Dar, n\u00e3d\u00e3jduim, s\u00e3 fiti mai vrednici si mai fericiti si v\u00e3 dorim s\u00e3 puneti temeliile p\u00e3cei eterne. Totul este posibil si geniul omenesc nu cunoaste \u00eenfr\u00e2ngere si oboseal\u00e3 c\u00e2nd \u00eesi propune un tel de atins. \u00cenaintea voastr\u00e3 siruri de tineri s\u2019au l\u00e3sat atrasi de fascism. Profesori, conduc\u00e3tori si propagandisti criminali \u2013 au reusit s\u00e3 impresioneze imaginatia tineretului prin simboluri si practici bizare. Ceiace era mai bun \u00een tineri, dragostea de tar\u00e3, \u00eenclinarea fireasc\u00e3 spre sacrificiul eroic, totul a fost aservit unor scopuri nem\u00e3rturisite, scopuri criminale. Astfel, tinerii, care erau chemati prin generozitatea inimilor lor ne\u00eentinate de viat\u00e3 s\u00e3 sprijine progresul, pacea, dragostea dintre oameni, au fost siliti printr\u2019o pervers\u00e3 oper\u00e3 de denaturare a adev\u00e3rului, s\u00e3 slujeasc\u00e3 r\u00e3zboiul si moartea. B\u00e3gati de seam\u00e3, ca la r\u00e2ndul vostru s\u00e3 nu fiti \u00eenselati. Dar, ce spun eu, ochii vostri au privit de timpuriu \u00een fat\u00e3, orori care nu pot fi uitate. Ati cunoscut fascismul, nu din cuvine, anume potrivite s\u00e3 sune frumos, ci din fapte. Adolescentii si chiar copiii cei mai fragezi au pl\u00e3tit tributul lor de s\u00e2nge Molohului nes\u00e3tios care este r\u00e3zboiul. Nu, voi nu veti mai fi o prad\u00e3 usoar\u00e3 pentru cei f\u00e3r\u00e3 inim\u00e3 si f\u00e3r\u00e3 constiint\u00e3. Curaj, tinere prieten si nu uita c\u00e3 pacea este\u2019n m\u00e2inele tale.<\/p>\n
\n\u2013 Nu\u2019s lemne. Dealtfel nu esti \u00eenscris
\n\u2013 Ba da sunt. Este \u00eenscris socrul meu. Pe bonul lui vreau s\u00e3 iau; cel putin o sut\u00e3 de Kgr. Avem copii \u00een cas\u00e3, g\u00e2ndeste-te.
\n\u2013 N\u2019am, spune domnul Marinescu, si nici nu voi avea. De asta nu mai fac \u00eenscrieri dec\u00e2t \u00een m\u00e3sura posibilit\u00e3tilor. Si-mi arunc\u00e3 o privire repede. Lucrul mi s\u2019a p\u00e3rut ciudat. De unde stie domnul Marinescu c\u00e3 nu va avea lemne. Cum de-a p\u00e3truns asa de bine tainele ascunse celorlalti muritori, tainele viitorului. Oric\u00e2t ar fi el depozitar de lemne \u00een timpurile (acestea) grele, asta tot n\u2019are de unde-o sti. M\u2019am dus deci la gar\u00e3, la Obor. Acolo erau vagoane de lemne si c\u00e3rute care \u00eenc\u00e3rcau. Un domn care p\u00e3rea s\u00e3 fie “mare” pe la C.A.P.S. a binevoit s\u00e3 m\u00e3 l\u00e3mureasc\u00e3:
\n– Depozitarii au primit lemne, pentru satisfacerea nevoilor urgente.
\n– Al meu n\u2019a primit, spun cu tristet\u00e3.
\n– Unde locuiesti?
\n– Pe Popa Nan 49
\n– Cum n\u2019a primit. Acolo-i Marinescu, i-am dat lemne de cur\u00e2nd. Trebuie s\u00e3 aib\u00e3. F\u00e3 reclamatie.
\n\u00centre timp, niste domni foarte bine \u00eembr\u00e3cati si bine hr\u00e3niti, care nu scoseser\u00e3 tot timpul nici-un cuv\u00e2nt, plecar\u00e3 \u00een urma c\u00e3rutelor \u00eenc\u00e3rcate v\u00e2rf.
\n– Oare cum au f\u00e3cut de le-au g\u00e3sit?
\n– Cum? r\u00e2se un p\u00e2rlit care se\u2019ntorcea ca si mine cu buzele umflate, au pl\u00e3tit dublu si le-au luat dela ramp\u00e3. Lemnele se v\u00e2nd, celor care nu se uit\u00e3 la pret, dela ramp\u00e3. De asta depozitele sunt goale.
\nM\u2019am \u00eentors la domnul Marinescu. L\u2019am implorat. M\u2019am umilit. Z\u00e3darnic. Dumnealui mi-a ar\u00e3tat un registru unde un inspector isc\u00e3lise cu acolad\u00e3 si de unde reesea c\u00e3 depozitarul meu \u00eesi f\u00e3cuse datoria de-a aproviziona pe cei din cartierul s\u00e3u\u2026 \u00een m\u00e3sura posibilit\u00e3tilor. Astfel dup\u00e3 o zi de alerg\u00e3tur\u00e3 z\u00e3darnic\u00e3, m\u2019am pomenit iar acas\u00e3 \u00een ghet\u00e3ria mea. M\u00e3 \u00eenvelesc cu paltonul si \u00eencerc s\u00e3 dorm. Copilul tuseste si nu se mai joac\u00e3.<\/p>\n