{"id":16631,"date":"2013-12-11T08:56:59","date_gmt":"2013-12-11T08:56:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16631"},"modified":"2013-12-11T08:59:58","modified_gmt":"2013-12-11T08:59:58","slug":"vavila-popovici-banii-si-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/12\/11\/vavila-popovici-banii-si-viata\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Banii \u0219i via\u021ba"},"content":{"rendered":"

\"Banii\u201eDac\u0103 banul pentru dumneavoastr\u0103 este speran\u0163a de independen\u0163\u0103, nu va fi niciodat\u0103 el. Singura siguran\u0163\u0103 pe care un om o va avea \u00een aceast\u0103 lume este o rezerv\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e, experien\u0163a \u015fi capacitatea.\u201d <\/em><\/p>\n

Henry Ford<\/p>\n

\n

\n

\n

Cu mii de ani \u00een urm\u0103, \u00een a\u0219a numit\u0103 Epoca de piatr\u0103<\/em>, str\u0103mo\u015fii no\u015ftri europeni tr\u0103iau din v\u00e2nat sau lucrau p\u0103m\u00e2ntul. Metalele \u00eenc\u0103 nu fuseser\u0103 descoperite, prin urmare, oamenii lucrau folosind unelte de piatr\u0103, de unde \u0219i-a luat denumirea epoca respectiv\u0103. Femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii din acea Epoc\u0103 nu aveau bancnotele \u015fi monedele pe care le utiliz\u0103m noi \u00een prezent, dar f\u0103ceau schimb de bunuri de valoare \u00eentre ei, schimb care purta numele de troc<\/em>. C\u00e2nd oamenii au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 prelucreze metalele, schimburile au devenit mai u\u015foare, \u00eentruc\u00e2t metalele, precum aurul, argintul, cositorul \u015fi fierul, reprezentau o valoare pentru toat\u0103 lumea. Schimbai ceva pentru o anumit\u0103 cantitate de metal, iar ulterior, puteai s\u0103 folose\u0219ti p\u0103r\u021bi din metal pentru a-\u021bi pl\u0103ti d\u0103rile. Era o posibilitate de schimb, de m\u0103sur\u0103 a valorii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primele monede, convenabile prin faptul c\u0103 puteau fi repede manevrate \u2013 num\u0103rare \u00een loc de c\u00e2nt\u0103rire \u2013, au ap\u0103rut \u00een Asia Mic\u0103, \u00een sec. VII \u00ee. H., dintr-un aliaj de aur \u0219i argint, iar Grecii antici au preluat rapid conceptul \u0219i au \u00eenceput s\u0103 fabrice monede de argint \u015fi de bronz, mai t\u00e2rziu numai din metale pre\u021bioase argint \u0219i aur, ele prezent\u00e2nd \u00eencredere \u015fi devenind un \u201emijloc de schimb\u201d eficient. Se foloseau totu\u0219i \u0219i metale nepre\u021bioase, cuprul \u0219i aliajele sale (cuprul cu staniu denumit bronz<\/em> \u0219i cupru cu zincul denumit alam\u0103<\/em>), care aveau o valoare mai mic\u0103, necesar\u0103 tranzac\u021biilor comerciale zilnice. Banii, deci au ap\u0103rut ca o necesitate a practic\u0103rii comer\u021bului, ei reprezent\u00e2nd valoarea muncii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul \u201emoned\u0103\u201d provine de la primul loc unde se producea fabricarea lor \u00een Roma Antic\u0103, numit \u201eTemplul Iunonei Moneta\u201d.<\/em> Mai t\u00e2rziu s-au deschis \u0219i alte monet\u0103rii \u015fi monedele romane au fost acceptate pentru schimburi \u00een toat\u0103 Europa, din Insulele Britanice p\u00e2n\u0103 \u00een Turcia. C\u00e2nd Imperiul Roman a \u00eenceput s\u0103 se destrame \u0219i au ap\u0103rut na\u0163iunile \u00een Europa, fiecare \u0163ar\u0103 a preluat \u0219i men\u0163inut controlul asupra propriului sistem monetar.<\/p>\n

\u00a0 P\u00e2n\u0103 nu demult banii existau exclusiv sub forma monedelor\u00a0\u2013 bani metalici<\/em> \u2013, o moned\u0103 con\u0163in\u00e2nd o cantitate exact\u0103 de metal, precum aur sau argint, cu valoare cunoscut\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce comer\u0163ul s-a intensificat \u0219i era nevoie de tot mai mul\u0163i bani ca mediu de schimb, b\u0103ncile \u015fi guvernele au \u00eenceput s\u0103 emit\u0103 bancnote\u00a0\u2013 bani de h\u00e2rtie<\/em>\u00a0\u2013 cu valoare nominal\u0103 mai mare. Bancnotele nu con\u0163in valoarea pe care o reprezint\u0103, dar, emitentul unei bancnote garanteaz\u0103 valoarea acesteia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt banii \u00een sine sunt aproape nimic, o h\u00e2rtie inscrip\u0163ionat\u0103 dar care reprezint\u0103 un acord de \u00eencredere \u00eentre stat \u015fi cet\u0103\u0163enii lui, \u00eentre agen\u0163ii economici externi \u015fi cei interni, \u00eentre \u0163\u0103rile care colaboreaz\u0103 economic la toate nivelurile, iar statul garanteaz\u0103 bancnotele ca fiind purt\u0103toare ale muncii pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u0103rii \u015fi nu numai. Banii folosi\u0163i \u00een comer\u0163 au o valoare clar\u0103, recunoscut\u0103 de toat\u0103 lumea, sau mai bine spus: \u201eBanul vorbe\u015fte \u00een limba \u00een\u0163eleas\u0103 de toate na\u0163iunile\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceasta fiind pe scurt istoria banilor, s\u0103 vedem ce a ajuns s\u0103 reprezinte banii \u00een zilele noastre. \u0218i fiindc\u0103 ne g\u0103sim \u00een pragul S\u0103rb\u0103torilor Cr\u0103ciunului \u0219i Anului Nou, ne d\u0103m seama, mai bine ca oric\u00e2nd, c\u0103 f\u0103r\u0103 bani nu se poate tr\u0103i, nu se poate intra \u0219i ie\u0219i din aceast\u0103 perioad\u0103. Dac\u0103 pofta sexual\u0103 \u0219i cea a m\u00e2nc\u0103rii este intermitent\u0103, pofta banului a devenit permanent\u0103. Tr\u0103im \u00eentr-o societate unde banii sunt la mare valoare, de fapt tr\u0103im \u00eentr-o lume unde banii dau valoarea oric\u0103rui lucru. \u00cen societatea noastr\u0103 plute\u015fte ideea c\u0103 banii deschid orice u\u015f\u0103 \u015fi pot cump\u0103ra totul, c\u0103 banul ar fi un pa\u0219aport pentru lumea bun\u0103st\u0103rii \u0219i a fericirii. Iubirea de bani a luat amploare, a devenit \u201edrogul\u201d<\/em> societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im \u0219i nu ne d\u0103m seama c\u0103 iubirea de bani <\/em>este r\u0103d\u0103cina tuturor relelor.<\/p>\n

\u00a0 Vedem cu ochii no\u0219tri \u0219i auzim cu urechile noastre at\u00e2tea cazuri \u00een care banii nu aduc fericirea. Unii se exprim\u0103 cinic: \u201eBanii n-aduc fericirea, ci num\u0103rul lor!\u201d<\/em> Cineva chiar a glumit pe socoteala acestei maxime, d\u00e2ndu-\u0219i cu p\u0103rerea: \u201eC<\/em>ine a spus c\u0103 banii nu aduc fericirea \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu a \u015ftiut unde s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 fac\u0103 cump\u0103r\u0103turi!?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sigur c\u0103 se poate glosa \u00eendelung pe tema banilor care pot dezvolta pe l\u00e2ng\u0103 rarele calit\u0103\u021bi \u00eent\u00e2lnite la oameni \u2013 de recompens\u0103 dreapt\u0103 pentru o munc\u0103 depus\u0103, de cadouri pentru membrii familiei sau pentru prieteni la anumite ocazii, diferite acte de caritate\u00a0\u2013 \u0219i cele mai ur\u00e2te tr\u0103s\u0103turi ale caracterului precum l\u0103comia, egoismul, parvenitismul, \u00een\u0219el\u0103ciunea, minciuna, furtul etc. Cu banii ob\u021binu\u021bi prin efort \u0219i munc\u0103 po\u021bi s\u0103-\u021bi cumperi o cas\u0103, dar nu po\u021bi s\u0103-\u021bi faci cu ei un c\u0103min fericit, po\u021bi s\u0103-\u021bi cumperi o ma\u0219in\u0103 pentru a fi de folos timpului t\u0103u, dar nu po\u021bi avea siguran\u021ba vie\u021bii cu ea, po\u021bi s\u0103-\u021bi cumperi medicamentele cele mai scumpe, dar nu \u0219i s\u0103n\u0103tatea, po\u021bi cump\u0103ra haine scumpe, mobil\u0103 frumoas\u0103, dar nu po\u021bi \u00eempodobi casa sufletului, po\u021bi aduce la masa ta sute de oameni, dar nu \u0219i prietenii adev\u0103ra\u021bi, po\u021bi s\u0103 faci tranzac\u021bii cu oameni, dar nu po\u021bi avea totodat\u0103 respectul \u0219i mul\u021bumirea lor, \u0219. a. m. d. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 foarte des ca omul cu bani mul\u021bi s\u0103 nu mai g\u00e2ndeasc\u0103 normal, g\u00e2ndirea s\u0103-i fie pervertit\u0103 \u0219i \u00een acest caz, dup\u0103 spusele lui R. W. Emerson, omul \u201eeste mai atent la banii lui dec\u00e2t la principiile sale<\/em>\u201d; con\u0219tiin\u021ba este \u00eenv\u0103luit\u0103 \u0219i acel \u201etribunal al omului\u201d <\/em>de care vorbea Kant, cu adev\u0103rat omul nu-l mai simte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i totu\u0219i ast\u0103zi, oamenii consider\u0103 c\u0103 banii sunt foarte importan\u021bi! \u00cencetul cu \u00eencetul s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit ideea c\u0103 \u201ebanul, pilele \u0219i rela\u021biile\u201d <\/em>te fac om, \u00ee\u021bi asigur\u0103 succesul \u00een via\u021b\u0103, te fac fericit \u0219i politicienii de v\u00e2rf cultiv\u0103, pe ascuns de cele mai multe ori, acest mijloc de \u00eembog\u0103\u021bire. Aproape nimeni nu mai face nici un gest\u00a0\u2013 interven\u021bie (pil\u0103) \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie r\u0103spl\u0103tit cu bani, ceea ce nu corespunde cu firea rom\u00e2nului\u00a0\u2013 miloas\u0103, ajut\u0103toare, generoas\u0103, corect\u0103. \u0218i \u00een lipsa unor legi clare \u0219i morale care s\u0103 pun\u0103 stavil\u0103 acestui comportament, s-a ajuns la fenomenul corup\u021biei\u00a0\u2013 abatere de la moralitate, de la cinste, la depravarea propriului eu. S-a ivit un apetit deosebit pentru a da \u0219i a lua, a\u0219a zisa \u0219pag\u0103<\/em>. Fenomenul corup\u021biei avea \u0219i are \u0219i ast\u0103zi multe aspecte, de la \u201ebanii \u00een plic\u201d, trafic de influen\u021b\u0103, primirea de bunuri necuvenite, la devalizarea de b\u0103nci \u015fi comisioane tulbur\u0103toare. El se \u00eent\u00e2lne\u0219te la multe niveluri \u0219i ceea ce este revolt\u0103tor, este \u201eacoperirea\u201d furtului; cei corup\u021bi se acoper\u0103 unii pe al\u021bii, conduc\u0103torii ascund \u201epetele negre\u201d ale societ\u0103\u021bii \u0219i inegalit\u0103\u021bile grave ivite prin fenomenul corup\u021biei. Ori, \u00een democra\u021bie a\u0219a ceva nu este permis, conducerea politic\u0103 din democra\u021bie trebuie s\u0103 respecte anumite reguli \u0219i principii de baz\u0103 s\u0103n\u0103toase ale societ\u0103\u021bii, cerin\u021bele morale adres\u00e2ndu-se \u201etuturor oamenilor, \u00een orice moment \u0219i \u00een orice condi\u021bii\u201d <\/em>ale vie\u021bii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii spun pe drept c\u0103 degeaba ai bani dac\u0103 nu ai \u015fi rela\u0163ii, fiindc\u0103 atunci nu prea \u0219tii sau nu prea po\u021bi s\u0103 faci ceva cu ei. De multe ori ca s\u0103 rezolvi o problem\u0103 nu-\u0163i sunt de ajuns banii, ci ai nevoie de o persoan\u0103 sau de un grup de persoane cu putere de decizie care te-ar putea ajuta. \u015ei c\u00e2nd zic asta nu m\u0103 g\u00e2ndesc la a face ceva ilegal sau la afaceri ur\u00e2te, ci m\u0103 g\u00e2ndesc la lucruri simple care se pot ivi \u00een via\u021ba oricui. Conteaz\u0103 \u00eens\u0103 legalitatea \u0219i felul rela\u021biilor. C\u00e2nd se pl\u0103nuiesc afacerile ur\u00e2te, acestea adun\u0103 oamenii de calitate sufleteasc\u0103 inferioar\u0103, se formeaz\u0103 acele a\u0219a zise \u201eclanuri\u201d (p\u0103r\u021bi mici ale societ\u0103\u021bii uni\u021bi de interese comune), sau organiza\u021bii criminale cu activitate infrac\u021bional\u0103, \u00een scopul ob\u021binerii de venituri ilicite \u0219i care distrug valoarea societ\u0103\u021bii construit\u0103 cu mari eforturi. O metod\u0103 practicat\u0103 intens \u00een zilele noastre este \u00eemprumutul sumelor mari de bani care creeaz\u0103 adev\u0103rate \u201eimperii\u201d ale datoriilor \u0219i al num\u0103rului de datornici. Oamenii harnici care recurg la \u00eemprumuturi (e dreptul lor!), prin munc\u0103 reu\u0219esc s\u0103 se achite onorabil de datorii, oamenii profitori, lene\u0219i \u0219i p\u0103gubitori, dezechilibreaz\u0103 societatea prin aceste datorii, prin nemunc\u0103 \u0219i necinste. Repercusiunile sunt de ordin economic \u0219i politic ale \u021b\u0103rii respective.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i se g\u00e2ndesc la bani \u0219i la bunurile materiale, alearg\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 bani \u0219i s\u0103 aib\u0103 c\u00e2t mai multe bunuri. Este normal s\u0103 munce\u0219ti, este normal s\u0103 vrei s\u0103 c\u00e2\u0219tigi bani, este normal s\u0103 nu dore\u0219ti a fi s\u0103rac, ci bogat, dar este cu totul altceva s\u0103 ajungi s\u0103 fii sclavul banului \u0219i el s\u0103 fie st\u0103p\u00e2nul t\u0103u. Biblia ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 \u201enu este<\/em> gre\u015fit s\u0103 fii bogat, dar este gre\u015fit s\u0103 iube\u015fti banii\u201d, <\/em>adic\u0103 s\u0103 fii \u00eemp\u0103timit de ei, c\u0103ci drumul R\u0103ului pe c\u00e2t este de atr\u0103g\u0103tor, pe at\u00e2t este de am\u0103gitor \u0219i distrug\u0103tor! Goana dup\u0103 \u00eembog\u0103\u021bire este \u00eentr-at\u00e2t de seduc\u0103toare, \u00eenc\u00e2t noble\u021bea \u0219i omenia dispar. Confucius care a tr\u0103it \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd \u021bara sa se afla \u00eentr-o stare de declin social \u0219i moral, spunea: ,,Virtutea omeniei este mai folositoare oamenilor dec\u00e2t apa \u0219i focul; am v\u0103zut oameni care au murit pentru c\u0103 au p\u0103\u0219it \u00een ap\u0103 \u0219i \u00een foc; \u00eens\u0103 nu am v\u0103zut niciodat\u0103 murind pentru c\u0103 au p\u0103\u0219it pe calea omeniei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0Uit\u0103m c\u0103 nu lu\u0103m cu noi la plecare, nici banii, nici bunurile dob\u00e2ndite cu ei \u0219i o dat\u0103 pleca\u021bi, nu ne mai \u00eentoarcem la ele. Ce frumos ne gr\u0103ie\u0219te Biblia!: \u201eNu v\u0103 str\u00e2nge\u021bi comori pe p\u0103m\u00e2nt unde le m\u0103n\u00e2nc\u0103 moliile \u0219i rugina, \u0219i unde le sap\u0103 \u0219i le fur\u0103 ho\u021bii; ci str\u00e2nge\u021bi-v\u0103 comori \u00een cer, unde nu le m\u0103n\u00e2nc\u0103 moliile \u0219i rugina, \u0219i unde ho\u021bii nu le sap\u0103 \u0219i nici nu le fur\u0103\u2026\u201d<\/em> (Matei cap.6,19-21).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu at\u00e2t banii sunt problema, ci rela\u0163ia defectuoas\u0103 din via\u021ba noastr\u0103 cu legile morale, cu Divinitatea, spre a \u00een\u021belege bine rostul banilor, rostul vie\u021bii \u0219i a nu uita de comorile necesare sufletului nostru, pentru ca via\u021ba noastr\u0103 s\u0103 aib\u0103 valoare, prin ac\u021biunile, faptele din timpul d\u0103ruit fiec\u0103ruia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 ne amintim de frumoasa imagine invocat\u0103 de Immanuel Kant: \u201ecerul \u00eenstelat\u201d<\/em> \u2013 crea\u021bia lui Dumnezeu (perfec\u021biunea)\u00a0\u2013 \u0219i \u201elegea moral\u0103\u201d<\/em> \u2013 con\u021binutul sublim al crea\u021biei\u00a0\u2013 care definesc, adic\u0103 ar trebui s\u0103 defineasc\u0103, frumuse\u021bea vie\u021bii noastre.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

Convorbiri \u2013 Vavila Popovici<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDac\u0103 banul pentru dumneavoastr\u0103 este speran\u0163a de independen\u0163\u0103, nu va fi niciodat\u0103 el. Singura siguran\u0163\u0103 pe care un om o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-16631","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16631","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16631"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16631\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16633,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16631\/revisions\/16633"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16631"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16631"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16631"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}