{"id":16635,"date":"2013-12-11T15:51:09","date_gmt":"2013-12-11T15:51:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16635"},"modified":"2013-12-11T19:19:21","modified_gmt":"2013-12-11T19:19:21","slug":"daris-basarab-mozambic-1977-1978","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/12\/11\/daris-basarab-mozambic-1977-1978\/","title":{"rendered":"Daris Basarab: Mozambic (1977-1978) – ultima parte a volumului ,,Dor de duc\u0103”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

III<\/strong><\/p>\n

M O Z A M B I C<\/strong><\/p>\n

1977-1978<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

M\u0103 b\u00e2ntuie, \u00eenc\u0103, amintirile legate de cele \u015fase luni petrecute \u00een Tanzania. Dorul meu de duc\u0103, ce mi-a fost inoculat \u00een copil\u0103rie de c\u0103tre mult iubitul, dar \u015fi hulitul, \u201dUnchiul Alex\u201d, a primit ce i se cuvenea. Am asemuit, f\u0103r\u0103 rezerve, anul 1975 cu un vis \u00eemplinit. A\u015fa a \u015fi fost. Implicat p\u00e2n\u0103 peste cap \u00een cercet\u0103rile legate de tehnologia prelucr\u0103rii minereurilor uranifere, mi-am ast\u00e2mp\u0103rat cu succes, pot spune, neast\u00e2mp\u0103rul care m-a b\u00e2ntuit \u00een materie de hoin\u0103real\u0103. La finele anului 1976, lucrurile au luat, \u00eens\u0103, o turnur\u0103 nea\u015fteptat\u0103. Speciali\u015ftii rom\u00e2ni erau prezen\u0163i \u00eentr-un domeniu drag nou\u0103, prospec\u0163iuni petrolifere. Era o echip\u0103 important\u0103, dar ca s\u0103 nu ne dezmin\u0163im, condus\u0103, oarecum, de un fan al lui Bachus, bine ancorat, \u00eens\u0103, \u00een sistem. GEOMIN-ul primise ceva aten\u0163ion\u0103ri dar, ca de obicei, nimeni nu s-a sesizat, cu toate c\u0103 ministrul era la curent.<\/p>\n

A trebuit ca ultimul specialist \u00een chimie, n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2ntul Mozambicului, s\u0103 plece \u00een Portugalia, l\u0103s\u00e2nd de izbeli\u015fte Laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul Direc\u0163iei de Geologie \u015fi Mine. Procesul de control analitic al activit\u0103\u0163ii de prospec\u0163iuni a fost paralizat. Nici Universitatea \u201dEduardo Mondelane\u201d nu dispunea de personal specializat, a\u015fa c\u0103, \u00een virtutea rela\u0163iilor diplomatice, la nivel de Ambasad\u0103, s-a apelat la Geomin. Lua\u0163i prin surprindere, ai no\u015ftri au apelat la Metalele Rare \u015fi Radioactive \u015fi m-au nominalizat. Nu-mi venea s\u0103 cred, dar insisten\u0163ele bunului prieten \u015fi partener de tenis, inginerul Mihai Mili\u0163escu, m-au convins s\u0103 m\u0103 implic. Un contract pentru un an, cu \u015fanse de a fi vizitat de familie, trimis drept cadou de statul rom\u00e2n, adic\u0103 pl\u0103tit \u00een dolari de \u00a0Rom\u00e2nia, 300 pe lun\u0103, toate la un loc, plus neostoitul \u2019dor de duc\u0103\u2019, reactivat pe nepus\u0103 mas\u0103, au pus cap\u0103t \u00eendoielilor.<\/p>\n

Cum lucrurile erau precipitate de promisiunea \u015eefului Statului de a oferi acest \u2019cadou\u2019 la \u00eenceputul lui februarie 1977, cu ocazia celui de al 3-lea Congres FRELIMO, Frontul de eliberare al Mozambicului, \u2019cadoul\u2019, adic\u0103 eu, trebuia s\u0103 ajung\u0103 \u00eenaintea delegatului Rom\u00e2niei la Congres, \u015etefan Andrei.<\/p>\n

De aici o serie de semne de \u00eentrebare, at\u00e2t pentru Geomin, c\u00e2t \u015fi pentru mine. Mai ales c\u0103, \u00eentre timp, aflasem cum s-a ajuns la mine. F\u0103cuser\u0103 dou\u0103 propuneri, dar cei invita\u0163i, afl\u00e2nd c\u0103, \u00eenc\u0103 din 1976 \u00een Mozambic erau tulbur\u0103ri provocate de lupta dintre FRELIMO, \u2019Frente de Liberta\u00e7ao de Mo\u00e7ambique\u2019 atestat ca \u2019Partido Frelimo\u2019 de orientare Marxist-Leninist\u0103 \u015fi Rezisten\u0163a Na\u0163ional\u0103 Mozambican\u0103 \u2019RENAMO\u2019 de factur\u0103 anticomunist\u0103, au refuzat propunerea.<\/p>\n

Urgen\u0163a era dictat\u0103 de nivelul la care se angajase Rom\u00e2nia s\u0103 sprijine cererea Mozambicului. Dup\u0103 experien\u0163a \u2019dob\u00e2ndit\u0103\u2019 \u00een Tanzania, \u0163ara care a sprijinit preg\u0103tirea militar\u0103 a Mozambicului \u00eenc\u0103 din 1962 c\u00e2nd a g\u0103zduit, la Dar Es Salaam, na\u015fterea lui FRELIMO, iar \u00een continuare preg\u0103tirea combatan\u0163ilor mozambicani la Nord de Fluviul Ruvuma, grani\u0163a cu Mozambicul, eram oarecum familiarizat cu acest gen de evenimente.<\/p>\n

\u00cen iunie 1975 Mozambicul ob\u0163inuse independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Portugalia dup\u0103 o prezen\u0163\u0103 a domina\u0163iei portugheze de cinci secole. Lucrurile p\u0103reau c\u0103 se a\u015feaz\u0103 pe un f\u0103ga\u015f normal \u015fi \u00een 1977 nu prea vedeam totul \u00een negru. \u015ei am acceptat.<\/p>\n

Doar c\u0103, datorit\u0103 vitezei cu care trebuiau a fi f\u0103cute actele, s-a ales ca form\u0103 de ini\u0163iere, un contract provizoriu pentru 3 luni. Mi-am dat acordul, bazat pe promisiuni \u015fi m-am pomenit expediat.<\/p>\n

Pentru rezolvarea zborului, o problem\u0103 complicat\u0103 la acea vreme, s-a recurs la cea mai rapid\u0103 variant\u0103. Zboar\u0103 Boris la Moscova, schimb\u0103 avionul pe \u015eeremietovo pentru Africa \u015fi, cu mici escale tehnice, coboar\u0103 pe aeroportul din Maputo, cu dou\u0103 zile \u00eenainte de Congres, la \u0163anc pentru a permite Tovar\u0103\u015fului \u015etefan Andrei s\u0103 m\u0103 ofere drept cadou.<\/p>\n

Pare anecdotic, dar trebuie s-o spun. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung la \u2019Maputo\u2019, cu toat\u0103 documentarea f\u0103cut\u0103, eu \u015ftiam de \u2019Louren\u00e7o Marques\u2019, ca fiind capitala Mozambicului. M-am dumirit c\u00e2nd am fost \u00eent\u00e2mpinat de \u015eeful Agen\u0163iei Economice, care m-a l\u0103murit, cu mult\u0103 emfaz\u0103, c\u0103 de la 25 iunie 1975, ziua independen\u0163ei fa\u0163\u0103 de Portugalia, Maputo l-a \u00eenlocuit pe Louren\u00e7o. M-a privit omul cu mult\u0103 m\u00e2ndrie, iar eu l-am privit de la mare \u00een\u0103l\u0163ime – era chiar mic, \u015fi nu numai la propriu!<\/p>\n

Drumul spre ora\u015f mi-a captat aten\u0163ia prin ceea ce, m\u0103 temeam, c\u0103 m\u0103 a\u015fteapt\u0103. \u015eoseaua bun\u0103, era \u00eencadrat\u0103 de-a lungul ei de tot felul de improviza\u0163ii, deloc \u00eencurajatoare. Colibe, bidonvilluri, umbrare, pu\u0163in\u0103 forfot\u0103. Din cauza \u2019ciupercilor\u2019 care acopereau colibele, adic\u0103 a formei ce o aveau \u2019acoperi\u015furile\u2019 \u00eempletite cu m\u0103iestrie, aspectul general al peisajului privit de pe \u015fosea, era o mare \u00eentindere de \u2019ap\u0103 \u00een valuri\u2019. Nu \u00eentrebam nimic pentru a nu fi ridicol. Dup\u0103 vreo 20 de minute de mers, peisajul a \u00eenceput s\u0103 se schimbe, pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in.<\/p>\n

Acele a\u015fez\u0103minte au \u00eenceput s\u0103 se r\u0103reasc\u0103, \u015foseaua sc\u0103pat\u0103 de presiunea dezolant\u0103 a a\u015fez\u0103rilor omene\u015fti de periferie, a p\u0103truns brusc, surprinz\u0103tor de brusc, \u00een atmosfera citadin\u0103 a unui ora\u015f, parc\u0103 r\u0103s\u0103rit din pustiu. Artere largi, curate, \u00eencadrate de edificii impozante, blocuri de locuin\u0163e, vile, pomi tropicali, diferi\u0163i de ceea ce avem acas\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles, palmieri. Autobuze frecvente pe traseu, \u00eenc\u0103rcate la limita aglomera\u0163iei, strecur\u00e2ndu-se abil printre automobilele, mai nedisciplinate. Pietonii cumin\u0163i, respect\u00e2nd lini\u015fti\u0163i indica\u0163iile semafoarelor, aduceau un plus primelor impresii favorabile culese de pe avenidele relativ u\u015for de parcurs. Ora\u015f mare, ora\u015f frumos! Frumoas\u0103 schimbare de perspectiv\u0103, o u\u015furare \u00een suflet.<\/p>\n

Am fost depus la un hotel excelent, Cardoso, \u00eentr-un \u2019single room\u2019, la parter, la un pas de restaurant, la doi pa\u015fi de piscin\u0103. Dincolo, oceanul Indian. Nu m\u0103 a\u015fteptam, dar bucuria mi-a fost retezat\u0103 de cel care m\u0103 luase \u00een primire de la aeroport, Domnul Crinta, de fapt tovar\u0103\u015ful, m-a anun\u0163at c\u0103 e un provizorat de vreo dou\u0103 zile, urm\u00e2nd s\u0103 m\u0103 al\u0103tur altor speciali\u015fti rom\u00e2ni, la un hotel mai modest, cam de dou\u0103 stele, ca pentru rom\u00e2ni, hotelul Aviz. A meritat, chiar dac\u0103, dup\u0103 un trai pe v\u0103trai de dou\u0103 zile, m-am dezumflat ca un balon \u00een\u0163epat, la cele \u2019Dou\u0103 Stele\u2019.<\/p>\n

A doua zi, \u00eenso\u0163it tot de tovar\u0103\u015ful Crinta, m-am prezentat la Ambasad\u0103. De data aceasta, tovar\u0103\u015ful ambasador, Mircea Zara, a fost de drept, Domnul Ambasador. Mi-a spus, printre altele, c\u0103 s-ar putea s\u0103 fiu convocat pentru a-l cunoa\u015fte pe reprezentantul\u00a0 Rom\u00e2niei la Cel de al 3-lea Congres FRELIMO, Tovar\u0103\u015ful \u015etefan Andrei.<\/p>\n

De la Ambasad\u0103 am mers la \u2019Dire\u00e7ao National de Geologia e Minas\u2019, unde am avut pl\u0103cerea de a \u00eent\u00e2lni un alt Domn, Directorul General, Rui Santos Garcia, licen\u0163iat \u00een \u015ftiin\u0163e geofizice, portughez \u2019original\u2019, dintre cei r\u0103ma\u015fi dup\u0103 ob\u0163inerea independen\u0163ei Republicii Mozambic. Un tip deosebit, manierat, cultivat, st\u0103p\u00e2n pe francez\u0103, englez\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles, portughez\u0103. A fost o zi \u00eencurajant\u0103.<\/p>\n

A doua zi, Garcia a venit s\u0103 m\u0103 ia de la hotel pentru a m\u0103 prezenta la Laboratorul Direc\u0163iei de Geologie \u015fi Mine. Am g\u0103sit laboratoarele de chimie \u015fi docimazie \u00eentr-o cl\u0103dire veche dar bine utilat\u0103. Prezentarea a fost pl\u0103cut\u0103, personalul \u00een a\u015fteptare format dintr-un b\u0103iat \u015fi dou\u0103 fete, bucuro\u015fi de re\u00eenceperea activit\u0103\u0163ii, Garcia traduc\u00e2ndu-mi \u00een francez\u0103 convorbirea cu viitorii mei laboran\u0163i. \u015ecoal\u0103 la nivelul a \u015fapte clase, experien\u0163\u0103 de laborator practic zero. Lucraser\u0103 la laborator, dar numai la munca de jos, la \u00eengrijirea spa\u0163iului de lucru \u015fi alte servicii auxiliare, fiind conduse de un staf format din chimiste \u015fi tehniciene, toate femei. Mi-a fost repartizat\u0103 o ma\u015fin\u0103 de teren, un fel de ARO dar mai cu \u015ftaif, cu \u015fofer care avea misiunea s\u0103 m\u0103 duc\u0103 diminea\u0163a la laborator iar la terminarea programului s\u0103 m\u0103 aduc\u0103 \u00eenapoi la hotel, sau la nevoie, la Direc\u0163ie, sau unde eram solicitat.. Practic era la dispozi\u0163ia mea.<\/p>\n

Dup\u0103 plecarea lui Garcia, r\u0103mas cu noii mei colegi de munc\u0103, am \u00eencercat s\u0103 \u00eencropesc ceva conversa\u0163ie. B\u0103iatul, Ant\u00f3nio Nunes Pascoal, o rupea pu\u0163in cu engleza, la fel ca \u015fi una din fete, pe care, culmea, o chema Mariana David., de fapt, Mariana da Concei\u00e7\u00e3o Ant\u00f3nio David. A\u015fa a \u00eenceput prima zi de lucru, eu dornic s\u0103 v\u0103d totul, mai ales aparatura, iar cei trei copii, s\u0103 \u00eencerce s\u0103-mi prezinte, mai ales prin gesturi, averea laboratorului.<\/p>\n

Surpriza a fost c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u00e2te ceva din portugheza lor. Pentru cineva c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 asculte italiana sau spaniola, e aproape normal. Mai aveam \u015fi c\u00e2te un ghid de conversa\u0163ie rom\u00e2n-portughez \u015fi respectiv portughez-rom\u00e2n, pe care le r\u0103sfoisem acas\u0103 \u015fi pe drum. I-am rugat s\u0103 vorbeasc\u0103 c\u00e2t mai rar \u015fi treaba a \u00eenceput s\u0103 mi\u015fte bini\u015for. Urm\u0103rind ghidul, se minunau \u015fi ei de multiplele similitudini cu rom\u00e2na. Practic am purces la un adev\u0103rat studiu al celor dou\u0103 limbi. Eu foloseam ghidul rom\u00e2n-portughez, ei \u00eel foloseau pe cel portughez-rom\u00e2n. Eu eram mul\u0163umit, ei erau \u00eenc\u00e2nta\u0163i. Un \u00eenceput promi\u0163\u0103tor. Conform obiceiului local, devenisem Camarada Bori\u015f, \u00een pronun\u0163ia local\u0103.<\/p>\n

M\u0103 sim\u0163eam bine \u015fi aveam chef de munc\u0103. Am \u00eenceput cu sala de analize chimice clasice. \u00cenc\u0103p\u0103toare, cu dou\u0103 mese mari de lucru, fiecare mas\u0103 fiind prev\u0103zut\u0103 cu stative de toate felurile, cu acces pe ambele p\u0103r\u0163i ale mesei, cu sticl\u0103rie de laborator de cea mai bun\u0103 calitate, cu scaune de bar. Dulapurile mari din perete \u00eenghi\u0163eau o cantitate impresionant\u0103 de materiale de laborator. Am \u00eenceput cu o scurt\u0103 instruire a celor dou\u0103 \u2019laborante\u2019, cu o demonstra\u0163ie pe viu a felului \u00een care se puteau apuca de f\u0103cut ordine, f\u0103r\u0103 a se atinge de reactivi. Au \u00een\u0163eles \u015fi s-au apucat de treab\u0103. Mai f\u0103cuser\u0103 ceva \u00een genul acesta, \u015ftiau unde erau materialele de \u00eentre\u0163inere, erau pline de chef, fericite c\u0103 aveau loc de munc\u0103.<\/p>\n

Lini\u015ftit, l-am luat cu mine pe Pascoal, care avea s\u0103 devin\u0103 umbra mea, \u015fi am atacat primul aparat de Absorb\u0163ie Atomic\u0103, un Perkin Elmer superb, dar evident, neatins de ceva vreme de m\u00e2na omului. L-am testat \u015fi mi-am dat seama c\u0103 era ceva mai mult. M\u00e2na omului p\u0103trunsese \u00een ad\u00e2ncul acestei bijuterii pentru a culege dou\u0103 din l\u0103mpile vitale ale circuitului func\u0163ional. \u201eCe ne facem Pascoal?!(a se citi cu pa\u015fcual)\u201d, l-am \u00eentrebat retoric ar\u0103t\u00e2ndu-i ce era de ar\u0103tat. A dat din cap a nu \u00een\u0163elege \u015fi m-a privit speriat. I-am ar\u0103tat o alt\u0103 lamp\u0103 care r\u0103m\u0103sese \u00een portul s\u0103u \u015fi am f\u0103cut un gest \u015fmecheresc cu m\u00e2na suger\u00e2nd \u2019\u015fparleal\u0103\u2019. A \u00een\u0163eles aluzia \u015fi mi-a pomenit ceva de \u015fefa care plecase dup\u0103 revolu\u0163ie. \u015etiam de aceast\u0103 \u2019practic\u0103\u2019 din Tanzania \u015fi am f\u0103cut, involuntar, cruce. \u201ePascoal, mergem la magazia de piese \u015fi aparate\u2026\u201d Ne-am dus, dar n-am g\u0103sit ce ne trebuia. A face comand\u0103 la firm\u0103, era iluzoriu.<\/p>\n

\u201ePascoal, unde este Universitatea Eduardo Mondelane?\u201d\u201eAproape, Camarada Bori\u015f\u2026de ce?\u201d \u201eNu \u015ftiu, mergem\u2026hai la ma\u015fin\u0103!\u201d \u015ei ne-am dus. \u015ei bine am f\u0103cut. Pascoal avea o cuno\u015ftin\u0163\u0103, o tehnician\u0103, \u015fcolit\u0103, care avea c\u00e2\u0163iva ani vechime \u00een munca de laborator de chimie. Se descurca cu engleza a\u015fa c\u0103, Maria Nunes (a se citi Nun\u00ee\u015f) \u015fi nu mai \u015ftiu cum, a devenit pionul principal \u00een escapada noastr\u0103. A \u0163inut s\u0103-mi arate locul ei de munc\u0103, un laborator de chimie analitic\u0103 \u015fi, culmea bucuriei, un laborator de Spectrografie, unde eram mai mult dec\u00e2t acas\u0103. \u015ei, chiar culmea culmilor a fost \u015fi faptul c\u0103, un superb spectrograf de mare dispersie, Jarrel Ash, era \u2019considerat\u2019 pe butuci. Nu mi-a venit s\u0103 cred. Cuno\u015fteam spectrografe ruse\u015fti \u015fi germane, RDG-iste, dar minunea care z\u0103cea \u00een fa\u0163a mea, m-a topit. Practic am uitat de ce eram acolo. C\u00e2nd am v\u0103zut pupitrul de prelucrare a datelor prin interpretarea spectrelor foto, m-am a\u015fezat \u00een frumosul fotoliu \u015fi cum \u00een aparat z\u0103cea o spectrogram\u0103 uitat\u0103, am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 joc.<\/p>\n

Maria era fericit\u0103 c\u0103 d\u0103duse peste a\u015fa o plea\u015fc\u0103, mai ales c\u0103, doi tineri olandezi, cu titlu de profesori universitari, proasp\u0103t angaja\u0163i la catedra de chimie analitic\u0103, d\u0103duser\u0103 verdictul \u201ebun de casare\u201d. Cum timpul trecea iar jocul meu \u00eei distra pe noii mei asisten\u0163i, m-am trezit la realitate \u015fi am trecut la ale mele. Maria a \u00een\u0163eles repede despre ce era vorba \u015fi ne-a f\u0103cut semn s-o urm\u0103m. Am intrat \u00eentr-un vast atelier de electronic\u0103 unde, iar\u0103\u015fi culmea, un tip bine f\u0103cut, era cufundat \u00een ma\u0163ele unui spectrofotometru de absorb\u0163ie atomic\u0103, Perkin Elmer. Sim\u0163indu-ne \u00een spatele s\u0103u, b\u0103nuiesc, destul de deranjat, ne-a onorat cu o privire \u00eentreb\u0103toare.<\/p>\n

Era argentinian, un mai vechi angajat al Universit\u0103\u0163ii, r\u0103mas fidel acestei institu\u0163ii, licen\u0163iat \u00een electronic\u0103, era factotum-ul activit\u0103\u0163ii tehnice de \u00eentre\u0163inere a aparaturii din dota\u0163ie, \u015fi ce aparatur\u0103! M-am apropiat de Absorb\u0163ia Atomic\u0103 cu care se distra \u015fi, cu emo\u0163ie i-am ar\u0103tat cele dou\u0103 l\u0103mpi care-mi lipseau. Omul o rupea bine pe fran\u0163uze\u015fte, a\u015fa c\u0103 am putut s\u0103 tr\u0103nc\u0103nim liber despre necazul meu \u015fi despre absorb\u0163ia atomic\u0103 \u00een general care-i crea lui probleme. A disp\u0103rut pentru c\u00e2teva minute \u015fi s-a \u00eentors cu cele dou\u0103 l\u0103mpi bucluca\u015fe. A adus vorba \u015fi despre Spectrograf \u015fi ne-am \u00een\u0163eles c\u0103 voi reveni, a doua zi, mai pe sear\u0103. Pascoal \u015fi Maria iradiau adev\u0103rata bucurie care ar trebui s\u0103 fie harul permanent al unui loc de munc\u0103. Ne-am gr\u0103bit s\u0103 ne \u00eentoarcem la laborator \u015fi s\u0103 le prindem \u015fi pe laborante, care, eram sigur, nu ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 plece.<\/p>\n

Ce-a\u015f putea spune? Succes chior, cum mai spunem pe acas\u0103. L\u0103mpile odat\u0103 fixate, Elmerul s-a luminat pe loc, eu m-am a\u015fezat pe un fotoliu comod \u015fi am r\u0103mas \u00een espectativ\u0103. M\u0103 uitam la spectrofotometru \u015fi nu-mi venea s\u0103 cred. Pascoal a strigat fetele pentru a se l\u0103uda cu victoria ob\u0163inut\u0103.<\/p>\n

Acum, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani, m\u0103 g\u00e2ndesc cu nostalgie la \u2019vremurile trecute\u2019, c\u00e2nd toate aceste aparate sofisticate se bazau \u00een schemele lor electronice pe \u2019l\u0103mpi\u2019, ca de altfel \u015fi radiourile sau aparatele de televiziune, piese de schimb la vedere, cum s-ar spune, cu manevrarea c\u0103rora m\u0103 obi\u015fnuisem, dar ce a\u015f fi f\u0103cut ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 un electronist talentat, o calitate indispensabil\u0103 chiar \u015fi celor mai instrui\u0163i, capabil s\u0103 descifreze \u2019hieroglifele\u2019 actualelor scheme electronice. Mi-a demonstrat treaba aceasta, bunul meu amic, electronistul minune de la Metalele Rare, Mina Burghelea, pe care l-a\u015f fi vrut al\u0103turi de mine.<\/p>\n

\u201eCopii, haide\u0163i acas\u0103! Ajunge pentru ast\u0103zi\u2026\u201d Bine\u00een\u0163eles, am fost aprobat \u00een cor. Urma o zi \u015fi mai important\u0103. Trebuia s\u0103 \u015fi pun \u00een func\u0163iune Elmerul. Surprize puteau ap\u0103rea \u015fi atunci, marea speran\u0163\u0103 ar fi fost, electronistul, argentinianul, singurul inginer r\u0103mas la Universitate dup\u0103 revolu\u0163ie, Juan, spre cinstea lui \u015fi bucuria mea.<\/p>\n

Am dormit bu\u015ftean, dup\u0103 un du\u015f kilometric, un somn odihnitor, necesar pentru ceea ce mi-am propus pentru acea zi, respectiv pentru dup\u0103 amiaza acelei zile. Pascoal a venit cu dureri de cap. Cu g\u00e2ndul la ce \u201eaveam\u201d de f\u0103cut nu a putut dormi. Am mai \u0163inut o instruire, cu demonstra\u0163ie practic\u0103, privind opera\u0163iunile de filtrare, lucr\u00e2nd \u00een aceast\u0103 faz\u0103 cu ap\u0103 chioar\u0103. Fetele s-au dovedit a fi foarte \u00eendem\u00e2natice \u015fi, avide totodat\u0103 de laud\u0103. O \u00eemp\u0103r\u0163eam cu larghe\u0163e sim\u0163ind c\u0103 era cel mai eficace stimulent.<\/p>\n

\u00centors la aparate, m-am proptit \u00een fa\u0163a Elmerului \u015fi am dat jos to\u0163i pere\u0163ii care-i mascau organele vitale. Pascual c\u0103sca ochii precum un copil mic \u00een fa\u0163a unei vitrine cu juc\u0103rii. Un control al contactelor vitale, al siguran\u0163elor precum \u015fi \u00eendep\u0103rtarea cu grij\u0103 demonstrativ\u0103, ca s\u0103 nu-i spun exagerat\u0103, a prafului bine fixat prin locurile cele mai delicate – circuite deschise, dar \u015fi elementele optice (lentile, prisme, fante reglabile, etc.), am scos un O.K. plin de mul\u0163umire. Pascoal transpirat vizibil de at\u00e2ta \u00eencordare, a \u00eenjghebat cu ajutorul ghidului de conversa\u0163ie \u00eentrebarea care l-a fr\u0103m\u00e2ntat. \u201eCamarada Bori\u015f, nu \u0163i-a fost fric\u0103?…\u201d \u201eNu, Pascoal,\u2026acum mi-e fric\u0103. S\u0103 vedem dac\u0103 merge\u2026\u201d<\/p>\n

Am \u00eenchis la loc Elmerul, privindu-l \u00een fa\u0163\u0103, am f\u0103cut o cruce \u015fi am \u00eencheiat preg\u0103tirea cu semnul aviatorilor, cea cu degetul mare. Mi-a r\u0103spuns cu acela\u015fi semn. Eram pe aceea\u015fi lungime de und\u0103.<\/p>\n

\u201eHai s\u0103 mont\u0103m buteliile de acetilen\u0103 \u015fi de protoxid de azot \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m!\u201d<\/p>\n

Din fericire buteliile erau \u00eenc\u0103rcate, aparatele de m\u0103sur\u0103 la locul lor, inima pu\u0163in palpit\u00e2nd, totul ca la carte. Am ales o solu\u0163ie etalon de cupru, din cele existente \u00een laborator, am potrivit lampa analitic\u0103 corespunz\u0103toare, am pornit pulverizarea solu\u0163iei de analizat \u015fi am \u00eenceput s\u0103 reglez optica propriu zis\u0103 a aparatului. Odat\u0103 parametrii optici stabiliza\u0163i, instrumentul de m\u0103surare al fenomenului de absorb\u0163ie \u015fi-a manifestat prezen\u0163a activ\u0103 afi\u015f\u00e2nd valoarea numeric\u0103 a fenomenului urm\u0103rit.<\/p>\n

\u201eMerge, Pascoal, merge!…merge bine, b\u0103iete!\u201d \u201eGata, Camarada Bori\u015f, gata?!…Mi-a fost fric\u0103 c\u0103 n-o s\u0103 pute\u0163i.\u201d \u201eAparatele astea le-au f\u0103cut oamenii, oameni ca noi, Ca Juan argentinianul\u2026\u201d I-a pl\u0103cut ceea ce a \u00een\u0163eles din vorbele mele dar a ad\u0103ugat cu ochi sclipitori. \u201eDa, Camarada Bori\u015f, dar tot oameni ca noi au stricat ce era a laboratorului, a Mozambicului. A fost ur\u00e2t!\u201d<\/p>\n

Avea dreptate, dar eu aveam o alt\u0103 misiune dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 ocup de politic\u0103. Mai ales c\u0103, amintirea regimului colonial era proasp\u0103t\u0103, iar primul pre\u015fedinte al Mozambicului, Samora Machel, era \u0163inta adversarilor s\u0103i politici, anticomuni\u015ftii, sus\u0163inu\u0163i pe fa\u0163\u0103 de regimurile din Rodezia \u015fi Africa de Sud. Nu era vorba numai despre o lupt\u0103 a vorbelor. Erau fapte de care aveam s\u0103 m\u0103 lovesc personal \u00een anumite ac\u0163iuni de teren la care trebuia s\u0103 particip. Eram \u2019omul lor\u2019 doar, un cadou livrat de un stat prieten!<\/p>\n

\u201eDa, da, am reu\u015fit \u015fi vom putea \u00eencepe o serie de analize. Eu o s\u0103 vorbesc \u015fi tu o s\u0103 lucrezi\u2026\u201d \u201eBine, Camarada Bori\u015f.\u201d \u201e Acum, hai la fete, s\u0103 le ajut\u0103m \u015fi s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m\u2026!<\/p>\n

Fetele f\u0103cuser\u0103 o ordine de farmacie \u015fi a\u015fteptau o laud\u0103 pe m\u0103sur\u0103. N-am apucat s\u0103 spun o vorb\u0103 c\u0103 amicul meu Pascoal, a declan\u015fat o canonad\u0103 cu laude, care mai de care, dar lizibile, despre succesele \u201enoastre\u201d \u00een lumea aparatelor. Cred c\u0103 era bine cunoscut \u00een lumea lor deoarece z\u00e2mbetele care au ap\u0103rut ca din senin pe chipurile lor feminine mi-au transmis multe. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, am z\u00e2mbit \u015fi eu, a z\u00e2mbit \u015fi Pascoal, iar atmosfera de lucru a fost numai z\u00e2mbet. C\u00e2nd am trecut la demonstra\u0163ii privind folosirea biuretelor, Pascoal, convins c\u0103 nu era de el, s-a \u00eendreptat spre u\u015fa laboratorului.<\/p>\n

\u201eHei, Camarada Pascoal, unde te duci?!…\u201d \u201eCamarada Bori\u015f, am crezut c\u0103 eu voi lucra la specrofotometru!?\u201d \u201e\u015ei tu, \u015fi toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 \u015ftie totul despre analizele chimice. Vor trece \u015fi colegele tale \u015fi la aparate, a\u015fa c\u0103, facem to\u0163i de toate. O.K.?\u201d \u201eO.K., Camarada Bori\u015f\u2026\u201d Ce mai!, atmosfera era excelent\u0103 ceea ce \u00eemi u\u015fura misiunea. Nu puteam fi dec\u00e2t mul\u0163umit.<\/p>\n

\u201ePascoal, nu uita c\u0103 mai avem de mers \u015fi la Universitate. Trebuie s\u0103 m\u0103 aju\u0163i \u015fi acolo. Va fi interesant.\u201d \u201eMergem, Camarada Bori\u015f, mergem!\u201d \u015ei am mers. Eram chiar a\u015ftepta\u0163i – Maria, Juan \u015fi un t\u00e2n\u0103r, electricianul Universit\u0103\u0163ii. Ne-am dus direct la Spectrografie, la Jarrel Ashul \u2019de pe butuci\u2019. Olandezii plecaser\u0103 acas\u0103!? Am spus-o parc\u0103, eu lucram pentru 300 dolari americani, iar cei doi \u2019profesori universitari\u2019 erau retribui\u0163i cu c\u00e2te 2500. Era greu s\u0103 te pui cu Vestul S\u0103lbatic al Europei.<\/p>\n

Spectrograful nu r\u0103spundea la conectare. Am plecat cu electricianul \u015fi cu Juan, pe traseul instala\u0163iei electrice, p\u00e2n\u0103 la subsol, un fel de punct de comand\u0103, de distribu\u0163ie. Pe traseu, heblurile, \u00eentr-o serie de trei, erau deconectate. Am f\u0103cut un gest \u00eentreb\u0103tor, la care electricianul a ridicat din umeri. Le-am conectat \u015fi am urcat la spectrografie. Totul p\u0103rea \u00een ordine. Spectrograful, ascult\u0103tor \u015fi-a aprins luminile de control. Aparatul setat, cum ne place s\u0103 spunem, pe curent continuu, a refuzat s\u0103 transmit\u0103 comanda la generator. L-am trecut pe curent alternativ \u015fi totul a mers strun\u0103. M-am uitat la Juan \u015fi ne-am \u00een\u0163eles din privire – s\u0103 verific\u0103m \u00een interiorul aparatului. Am desf\u0103cut capacul frontal de protec\u0163ie \u015fi am r\u0103mas \u00eenc\u00e2ntat. Nu mai v\u0103zusem o asemenea construc\u0163ie de muzeu! Ar\u0103ta superb! Am g\u0103sit u\u015for pe schema afi\u015fat\u0103 pe capac \u015fi, cu ochii de meseria\u015f ai lui Juan, am dat de locul unde trebuiau s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 dou\u0103 l\u0103mpi redresoare. Lipseau, \u015fi cum aparatul l-am g\u0103sit setat pe curent continuu,\u00a0 am \u00een\u0163eles, \u015fi eu, \u015fi ceilal\u0163i, c\u0103 l\u0103mpile fuseser\u0103 \u00eendep\u0103rtate, pur \u015fi simplu, cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103. Juan ne-a p\u0103r\u0103sit f\u0103r\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 nimic \u015fi dup\u0103 vreo zece minute s-a \u00eentors cu dou\u0103 pachete, neviolate p\u00e2n\u0103 atunci, con\u0163in\u00e2nd l\u0103mpile din stocul de piese de schimb. Aveau de toate, sau mai bine zis, avuseser\u0103!<\/p>\n

Restul a fost treab\u0103 de rutin\u0103. Spectrograful a r\u0103spuns la toate solicit\u0103rile noastre, am f\u0103cut c\u00e2te o scurt\u0103 demonstra\u0163ie pentru fiecare regim de lucru \u015fi, pu\u0163in obosit, se apropia amurgul, m-am a\u015fezat la pupitrul de analiz\u0103 a pl\u0103cilor spectrale, s\u0103 m\u0103 relaxez pu\u0163in, spre marea satisfac\u0163ie a Mariei. \u00cen seara aceea c\u00e2\u015ftigasem prietenia unui excelent electronist, Juan argentinianul, ceea ce nu era de colo, \u00een situa\u0163ia mea. Deschisesem \u015fi poarta Universit\u0103\u0163ii, ceea ce, \u015ftiam, \u00eemi permitea s\u0103 am acces la Universitate \u015fi, pe baz\u0103 de ajutor reciproc, s\u0103 beneficiez de ajutorul lor.<\/p>\n

Cum era de a\u015fteptat, toate aceste evenimente nu puteau r\u0103m\u00e2ne secrete de laborator, a\u015fa c\u0103, \u015fi Pascoal, \u015fi cei de la Universitate, m-au prezentat \u00een culori vii, pozitive, la Direc\u0163ia General\u0103, iar prin Garcia, la Ministerul Economiei, iar prin ei, la Ambasada Rom\u00e2niei, ceea ce a dus la multiple interven\u0163ii, la diferite nivele cu privire la prelungirea contractului meu pe termen lung, oficial fiind \u00een vigoare cel de trei luni.<\/p>\n

Dup\u0103 desf\u0103\u015furarea lucr\u0103rilor Congresului FRELIMO, \u00eentr-o dup\u0103 amiaz\u0103, am fost convocat la ambasad\u0103. M-am prezentat punctual, am fost introdus pe teras\u0103, locul de primire al invita\u0163ilor, simpli sau speciali. Ambasadorul se \u00eentre\u0163inea la marginea terasei cu cineva, \u00eentr-o atmosfer\u0103 cordial\u0103. Am salutat, s-au \u00eentors \u015fi l-am recunoscut pe \u015etefan Andrei.<\/p>\n

Cu un z\u00e2mbet ca \u2019al lui\u2019, discret dar jovial, mi-a ie\u015fit \u00een cale, cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 \u015fi un \u201eBun sosit \u00een Mozambic!\u201d. \u201eBun sosit \u015fi Dumneavoastr\u0103, tovar\u0103\u015fe \u015etefan Andrei!\u201d \u201eV\u0103d c\u0103 m\u0103 cuno\u015fti!?\u201d \u201eSunte\u0163i ministrul de externe preferat \u015fi, \u015fi so\u0163ul Doamnei Violeta Andrei\u2026\u201d \u201eAi c\u0103 m-ai luat tare!…Spune direct, ai ceva s\u0103-mi ceri?!…\u201d \u201eNu, Doamne fere\u015fte! \u00cencerc \u015fi eu s\u0103-mi revin\u2026De la Corneliu M\u0103nescu, n-am mai cunoscut personal nici un VIP.\u201d \u201eCum, l-ai cunoscut pe Cornel?!…suntem buni amici.\u201d\u00a0 \u201ePrezentam la \u015etei laboratoarele \u015fi mai ales muzeul de exponate radioactive, am deschis larg u\u015fa de intrare \u015fi l-am poftit cu un gest larg. A intrat, am f\u0103cut acela\u015fi gest \u015fi pentru \u00eenso\u0163itorul Domniei Sale, un colonel, care, declin\u00e2nd invita\u0163ia, m-a \u00eempins, pur \u015fi simplu \u00een\u0103untru \u015fi a \u00eenchis u\u015fa dup\u0103 mine r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe coridor. Domnul M\u0103nescu, observ\u00e2ndu-mi st\u00e2njeneala, mi-a \u015foptit – \u201eLas\u0103-l s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria\u2026eu m-am obi\u015fnuit!\u201d \u201eBun\u0103!, tovar\u0103\u015fe Boris,\u2026cunosc \u015fi eu problema\u2026\u201d<\/p>\n

Ne-am a\u015fezat \u00een jurul mesei, ambasadorul \u015fi-a f\u0103cut datoria de gazd\u0103, ne-a \u00eembiat la c\u00e2te un p\u0103h\u0103rel de whisky \u2019Black and White\u2019, l-am sorbit doar, cu toate c\u0103 l-a\u015f fi \u00eenghi\u0163it ca acas\u0103, i-am urmat \u00een gesturile neprotocolare servind ceva fursecuri \u015fi turn\u00e2ndu-mi \u00een pahar o sticlu\u0163\u0103 de Fanta.<\/p>\n

\u201eLucrezi repede, tovar\u0103\u015fe Boris! Ieri ne-a vizitat ministrul economiei, tovar\u0103\u015ful Branco, s\u0103 ne mul\u0163umeasc\u0103 pentru \u2019cadoul oferit\u2019 de Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103-\u015fi exprime mul\u0163umirea pentru felul cum a\u0163i abordat problema laboratorului \u00een general \u015fi a personalului \u00een special. Oamenii sunt foarte mul\u0163umi\u0163i iar cei de la direc\u0163ia de Geologie \u015fi Mine, solicit\u0103 prelungirea pe termen lung a contractului. Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103 au primit ve\u015fti\u00a0 \u015fi de la Universitate, unde, se pare c\u0103 a\u0163i aterizat din\u00a0 \u2019proprie ini\u0163iativ\u0103\u2019 \u015fi le-a\u0163i f\u0103cut \u015fi lor un car de bine. Bravo! \u015ei vom vedea ce se poate face. Eu am \u015fi trimis solicitarea \u00een \u0163ar\u0103, dar trebuie s\u0103-mi confirma\u0163i consim\u0163\u0103m\u00e2ntul Dumneavoastr\u0103. Ce zice\u0163i?\u201d<\/p>\n

\u201eIni\u0163ial contractul era pentru un an, condi\u0163ionat de mine de aducerea familiei \u00een vacan\u0163a de var\u0103. Acordul meu privind prelungirea, este condi\u0163ionat de aceea\u015fi clauz\u0103. Dac\u0103 nu se aprob\u0103 prelungirea, va trebui ca \u00eenlocuitorul meu s\u0103 vin\u0103 din timp pentru a prelua din mers activitatea de laborator, destul de complex\u0103 \u00een faza actual\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eEi, o s\u0103-mi asum aceast\u0103 misiune. Nu v\u0103d nici un inconvenient. De fapt eu am oferit acest \u2019cadou\u2019 din partea Rom\u00e2niei \u015fi va trebui s\u0103 raportez acas\u0103 situa\u0163ia creat\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eNe \u00eent\u00e2lnim peste vreo or\u0103 sus la un gr\u0103tar. P\u00e2n\u0103 atunci ocupa\u0163i-v\u0103 pu\u0163in de Oana. Nu \u015ftiu ce vrea s\u0103 v\u0103 roage. Nu-i promite\u0163i multe c\u0103 nu mai sc\u0103pa\u0163i de ea.\u201d<\/p>\n

M-am retras \u015fi am cobor\u00e2t la terenul de tenis unde se \u00eencinsese un meci pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte. Erau doi angaja\u0163i ai ambasadei. Le-a prins bine un arbitru. A ap\u0103rut \u015fi Oana \u015fi a spart aranjamentul. M-a tras de o parte \u015fi a \u00eenceput s\u0103 m\u0103 prelucreze.<\/p>\n

\u201eVreau \u015fi eu s\u0103 merg la Tenis Club, dar nu am voie s\u0103 merg singur\u0103. Dac\u0103 m\u0103 lua\u0163i cu Dumneavoastr\u0103, \u00eel conving pe tata s\u0103 ne dea ma\u015fina la dus \u015fi la \u00eentors. Trebuie s\u0103 fie acolo \u015fi ni\u015fte b\u0103ie\u0163i mai tineri. Poate v\u0103 ocupa\u0163i pu\u0163in \u015fi de mine. Am v\u0103zut c\u0103 juca\u0163i mai bine ca cei de aici\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eOana, nici eu nu am reu\u015fit \u00eenc\u0103 s\u0103 merg la Club. Trebuie s\u0103-mi fac rost de rachet\u0103 \u015fi s\u0103 scap pu\u0163in de treburile de la laborator. S\u0103 vedem cum vom face.\u201d<\/p>\n

\u201eRachet\u0103 aduc eu de la tata, \u015fi mingi, \u015fi ce mai trebuie, numai s\u0103 vre\u0163i\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eAranjez, \u00ee\u0163i promit. \u015ei eu am nevoie de pu\u0163in\u0103 relaxare, iar acolo atmosfera este grozav\u0103. Bine?\u201d<\/p>\n

\u201eDa, da, aranjez eu cu tata!\u201d<\/p>\n

Seara, coco\u0163a\u0163i pe o muchie de gr\u0103din\u0103, \u00een pant\u0103, plin\u0103 de flori, l\u00e2ng\u0103 un gr\u0103tar \u00een func\u0163ie, a\u015feza\u0163i la o mas\u0103 de vreo 12 persoane, cu Oana \u015fi so\u0163ia ambasadorului, printre noi, noi fiind eu, Puiu, trei angaja\u0163i ai ambasadei \u015fi, bine\u00een\u0163eles \u015etefan Andrei \u015fi ambasadorul. Adev\u0103ratul maestru de ceremonii a fost, de departe, \u015etefan Andrei. Plin de verv\u0103, s-a amestecat \u00een preg\u0103tirea gr\u0103tarului, a cerut o ceap\u0103 mare, a zdrobit-o cu pumnul, ne-a invitat s\u0103 ne servim f\u0103r\u0103 protocol, a \u00eentre\u0163inut conversa\u0163ia cu te miri ce subiecte \u015fi, la o \u00eencercare st\u00e2ngace de discurs politic a lui Puiu, \u00eenc\u0103lzit de c\u00e2teva pahare de bere, la cererea acestuia, l-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat. A fost, cred, singurul moment deplasat, dar, acest Puiu, de fapt Nicolae, nu se putea ab\u0163ine de la b\u0103utur\u0103, dar nici de la gafe.<\/p>\n

Da, Nicolae, spre disperarea mea, posesorul unei \u00eentregi galerii de portrete bachice, a ocupat, f\u0103r\u0103 vrerea mea, locul urm\u0103tor, respectiv Nicolae al 3-lea. F\u0103c\u00e2nd, iar\u0103\u015fi, un lob peste timp, ca s\u0103 nu mai revin, m\u0103 voi opri la ceea ce a urmat dup\u0103 ce agentul nostru economic m-a mutat de la elegantul Hotel Cardoso, la mai mult dec\u00e2t modestul AVIZ, \u00een camer\u0103 cu Puiu. Din acea clip\u0103 nu am mai avut ast\u00e2mp\u0103r \u015fi am intervenit, prin toate mijloacele de convingere, la conducerea hotelului \u015fi, cu prima ocazie, m-am mutat \u00eentr-o camer\u0103 solo, mic\u0103 dar cu o baie excelent\u0103, la etajul 8, cu vedere, nu la mare, a\u015fa cum am scris acas\u0103, ci la mare distan\u0163\u0103.<\/p>\n

A fost o realizare deosebit\u0103 pentru o fire ca a mea. Lini\u015fte, tulburat\u0103 doar de voin\u0163a mea, c\u00e2nd porneam micul meu aparat de radio pentru a mai afla c\u00e2te ceva din lumea \u00eenconjur\u0103toare, sau pentru a pescui pe unde ceva muzic\u0103 odihnitoare. O baie, cum am mai spus, \u00eenc\u0103p\u0103toare, at\u00e2t de important\u0103 \u00een clima dificil\u0103 a Tropicului Capricornului. Timpul avea s\u0103-mi demonstreze c\u0103 nu era chiar a\u015fa. Din contra, avea s\u0103-mi plac\u0103 foarte mult. \u00cen camer\u0103 nu mai persista mirosul de alcool l\u0103sat cu prisosin\u0163\u0103, sear\u0103 de sear\u0103, de setea neast\u00e2mp\u0103rat\u0103 a lui Puiu. \u015etiu c\u0103 s-a sim\u0163it jignit, dar aluziile lui la \u201enon tangere\u2026\u201d, difuzate cu orice ocazie la adresa mea, nu m\u0103 puteau atinge.<\/p>\n

Treburile la laborator au continuat de la bine la mai bine, la fel ca \u015fi rela\u0163iile cu cei de la Universitate. Am trecut la instruirea, la \u00eenceput numai a lui Pascoal, mai apoi \u015fi a fetelor, pentru folosirea \u00een serie a analizelor prin absorb\u0163ia atomic\u0103. Erau at\u00e2t de m\u00e2ndri, at\u00e2t de silitori, \u00eenc\u00e2t m\u0103 \u00eentrebam dac\u0103 tot acest av\u00e2nt nu va fi stins de \u2019proverbiala\u2019 comoditate a celor de la tropic. Nu a fost a\u015fa! \u00cen cazul lor, aducerea \u00een atmosfera unei activit\u0103\u0163i, nu de mult numai r\u00e2vnit\u0103, retribuirea ca persoane \u2019tehnice\u2019 \u00eentr-un laborator de specialitate, permanenta \u00eencurajare \u015fi recunoa\u015ftere a rezultatelor muncii efectuate, ata\u015farea f\u0103r\u0103 rezerve de locul de munc\u0103, au stabilit de la sine, noile lor norme de conduit\u0103, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la d\u0103ruire. C\u00e2nd era cazul, \u015fi se \u00eent\u00e2mpla din cauza inerentelor urgen\u0163e, orele de munc\u0103 nu erau limitate de terminarea legic\u0103 a programului de munc\u0103. Am sim\u0163it acest lucru, l-am experimentat \u015fi \u00een Tanzania, l-am antrenat implic\u00e2ndu-m\u0103 direct, cot la cot cu ei, \u00een oricare din fazele de lucru, de la lucrul la aparate, la lucrul efectiv la masa de analize chimice clasice, la \u00eentre\u0163inerea cur\u0103\u0163eniei.<\/p>\n

Era \u015fi o faz\u0103 care \u00eei mul\u0163umea \u00een mod special. La pauza de lucru, \u00eei chemam \u00een biroul meu pentru a sorbi \u00een lini\u015fte o cafea. Cafeaua o aduceam eu, dar o preparau fetele. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 se pricepeau. Drept e c\u0103 \u015fi cafeaua era de calitate, departe de \u2019pi\u015farca\u2019 ce-o consumam adesea la laborator, acas\u0103.<\/p>\n

Apropo de birou. \u00cel foloseam doar \u00een clipele de relaxare c\u00e2nd m\u0103 r\u0103sf\u0103\u0163am atac\u00e2nd biblioteca, un imens dulap vitrin\u0103, plin p\u00e2n\u0103 la refuz, dar ordonat dup\u0103 c\u0103pr\u0103rii. O aducere la zi, \u00een cel mai \u00eenalt sens al cuv\u00e2ntului, a documenta\u0163iei \u00een domeniul chimiei analitice \u015fi tehnologice \u015fi nu numai, enciclopedii, tratate, monografii, reviste la zi, lucruri de care, acas\u0103, m\u0103 bucuram doar par\u0163ial, dac\u0103 intram \u00een Biblioteca Institutului de Fizic\u0103 Atomic\u0103 de la M\u0103gurele. Nici m\u0103car acolo, banii \u015fi, mai ales \u2019devierile\u2019 ideologice, nu permiteau un asemenea lux. Culmea, \u00een baza contractelor \u00eencheiate pe ani de zile, publica\u0163iile, \u00een special periodicele, continuau s\u0103 soseasc\u0103 cu regularitate. \u00a0Nu aveam de ce s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng.<\/p>\n

C\u00e2nd am trecut la interpretarea datelor afi\u015fate de spectrofotometrul de absorb\u0163ie atomic\u0103, nu \u015ftiam p\u00e2n\u0103 la ce nivel aveam s\u0103-i implic. Am avut o surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103, care m-a \u00eencurajat \u00een ceea ce a\u015f fi vrut s\u0103 fac. Copiii ace\u015ftia f\u0103cuser\u0103 7 clase de \u015fcoal\u0103, dar nu cum se credea \u00een lumea noastr\u0103, a \u015fcoli\u0163ilor europeni. I-am testat la cele mai elementare no\u0163iuni de aritmetic\u0103 \u015fi curiozitate mea a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103. Se descurcau nesperat de bine cu opera\u0163iunile numerice, jonglau \u00een cap chiar cu unele calcule mai simple, scriau \u015fi citeau cursiv, nu \u015ftiu c\u00e2t\u0103 gramatic\u0103 era asimilat\u0103 \u00een folosirea curent\u0103 a limbii portugheze, dar mie \u00eemi pl\u0103cea cum sun\u0103. Studiul limbilor portughez\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103 continua \u00een acela\u015fi stil, conceput ini\u0163ial, cu ajutorul celor dou\u0103 ghiduri de conversa\u0163ie.<\/p>\n

Ca s\u0103 nu m\u0103 dep\u0103rtez, am \u00eencercat marea cu degetul \u015fi i-am a\u015fezat \u00een fa\u0163a unei table improvizate. A doua zi, Pascoal a adus, nu \u015ftiu de unde, o tabl\u0103 adev\u0103rat\u0103, cam 1×1 m \u015fi rezultatele nu s-au f\u0103cut a\u015fteptate. Am trecut la trasarea curbelor de etalonare \u015fi convertirea datelor aparatului \u00een con\u0163inuturi.<\/p>\n

Am trasat prima curb\u0103 pe baza datelor ob\u0163inute de Pascoal la spectrofotometru, bine\u00een\u0163eles sub supraveghere. Pentru el aparatul devenise \u2019marea lui dragoste\u2019, pe care o \u015fi declarase cu voce tare, st\u00e2rnind hohotul fetelor.<\/p>\n

Am introdus prima valoare a unei probe preg\u0103tite \u00een prealabil, cu un con\u0163inut mascat de o etichet\u0103, \u015fi am ob\u0163inut valoarea propriu zis\u0103 a probei de control. Am \u015fters totul \u015fi l-am pus pe Pascoal s\u0103 repete trasarea graficului \u015fi citirea rezultatului. Am r\u0103mas impresionat. Transpir\u00e2nd abundent de efort, Pascoal repetase f\u0103r\u0103 gre\u015feal\u0103 tot traseul demonstra\u0163iei mele. Rezultatul ob\u0163inut era identic cu al meu \u015fi, spre marea satisfac\u0163ie a tuturora, coincidea cu cel ascuns de etichet\u0103. Au urmat multe alte \u015fedin\u0163e la tabl\u0103, dup\u0103 care, i-am pus s\u0103 lucreze la mas\u0103, pe h\u00e2rtie milimetric\u0103.<\/p>\n

A mers \u015fi mi-am dat seama c\u0103, \u00een c\u00e2teva \u015fedin\u0163e de lucru, \u00eei ridicasem pe ace\u015fti copii de la rangul de laboran\u0163i la cel de tehnicieni. Vestea a fugit repede la Garcia, Garcia a venit la laborator \u00eenso\u0163it de ministrul economiei, Camarada Branco (a se citi brancu) \u015fi dup\u0103 str\u00e2ngeri de m\u00e2n\u0103 \u015fi felicit\u0103ri, am dat libertate planului de angajare a unui num\u0103r mai mare de muncitori laboran\u0163i.<\/p>\n

A fost, cred \u015fi acum, cea mai important\u0103 victorie a mea pe plan de instruire, de rela\u0163ie cu localnicii. \u015etiam c\u0103 preg\u0103tirea apartamentului promis va fi accelerat\u0103. Spa\u0163iu pentru familie, aer condi\u0163ionat, condi\u0163ii optime pentru odihn\u0103. \u015ei asta f\u0103r\u0103 aportul neprecupe\u0163it al tovar\u0103\u015fului Crinta, omul \u00eencurc\u0103 lume, care a oprit prin \u2019las\u0103-m\u0103 s\u0103 te las\u2019, o serie de proiecte de colaborare sugerate celor de acas\u0103. Asta, ca \u015fef al Agen\u0163iei Economice a Rom\u00e2niei \u00een Mozambic! Dar, vorba lui Puiu, \u201e\u015fi ce dac\u0103?!\u201d<\/p>\n

Iar am luat-o la fug\u0103, m\u00e2nat de expresia \u2019Lob peste Timp\u2019, de fapt titlul c\u0103r\u0163ii de amintiri, scris\u0103 de primul mare tenisman rom\u00e2n, Gogu Viziru. Mi-era, s-o recunosc, dor de tenisul de acas\u0103, de sfaturile lui Gogu, de un meci pe un teren adev\u0103rat. Toate astea, legate \u015fi de rug\u0103mintea Oanei, m-au f\u0103cut s\u0103 trec pe la Tenis Club \u015fi s\u0103-l rog pe responsabilul cu terenurile s\u0103-mi g\u0103seasc\u0103 o rachet\u0103 bun\u0103 de v\u00e2nzare. Un t\u00e2n\u0103r, ceva mai tuciuriu dec\u00e2t media mozambicanilor, castanii ca aspect, un foarte talentat juc\u0103tor de tenis, mi-a promis s\u0103 m\u0103 sune. Dup\u0103 dou\u0103 zile am fost posesorul unei rachete Dunlop, de prim\u0103 clas\u0103, similar\u0103 cu cea de acas\u0103, m-am legitimat la Club \u015fi mi-am f\u0103cut planuri. N-a fost u\u015for s\u0103 g\u0103sesc timp liber, dar am profitat din plin de faptul c\u0103 aveau instala\u0163ie de nocturn\u0103. Am putut s\u0103 m\u0103 ocup de Oana, mi-am g\u0103sit parteneri de joc, printre care, cel mai apropiat mi-a devenit un medic bulgar, Tchak\u00e2rov.<\/p>\n

Medicii \u0103\u015ftia, din via\u0163a mea, au ceva comun \u00eentre ei. To\u0163i cei care mi-au fost parteneri \u015fi prieteni erau porni\u0163i s\u0103 m\u0103 bat\u0103. A\u015fa a fost Mauru, de la Tenis Club Bucure\u015fti, a\u015fa era \u015fi Tchak\u00e2rov. Juca cu at\u00e2ta ambi\u0163ie \u00eenc\u00e2t uita de sine \u015fi se accidenta. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-un meci c\u00e2nd, la o minge lobat\u0103, s-a \u00eempiedicat \u00een propriile c\u0103lc\u00e2ie \u015fi a c\u0103zut pe spate. N-a putut s\u0103 se ridice ceea ce m-a speriat. Era ceva mai t\u00e2n\u0103r ca mine, dar coloana n-a \u0163inut cont de asta \u015fi a trecut pe tu\u015f\u0103 timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. M-am jurat s\u0103 nu m\u0103 mai str\u0103duiesc at\u00e2ta, mai ales c\u0103 la Bucure\u015fti am p\u0103\u0163it pe pielea mea o figur\u0103 asem\u0103n\u0103toare, numai c\u0103 n-am recunoscut c\u0103 m-a durut. Altfel, ne \u00een\u0163elegeam foarte bine, \u00eei admira pe rom\u00e2ni, ba chiar \u00eei invidia, culmea, pentru Ceau\u015fescu \u015fi politica lui de \u2019autonomie\u2019 fa\u0163\u0103 de sovietici. N-aveam ce comenta. Libertatea de opinie m-a c\u0103l\u0103uzit \u00eentotdeauna, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd am \u00eenghi\u0163it \u00een sec.<\/p>\n

Da, treburile se a\u015fezau, \u00eencet, \u00eencet, pe un f\u0103ga\u015f din ce \u00een ce mai bun. Garcia mi-a adus \u00eentr-o zi proiectul noului laborator unde lucr\u0103rile avansau \u00eencet. Fusese elaborat pe baza datelor furnizate de fosta \u015fef\u0103 a laboratorului. \u00cen ochii constructorului ap\u0103ruser\u0103 \u00eentreb\u0103ri, chiar dubii, cu privire, \u00een special, asupra utilit\u0103\u0163ilor \u015fi a unor spa\u0163ii care lipseau. Laboratorul urma s\u0103 se instaleze \u00eentr-o cl\u0103dire nou\u0103, \u00eentr-o zon\u0103 frumoas\u0103, cam \u00een spatele statuii \u00eenchinate portughezilor c\u0103zu\u0163i \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial. O \u00eentruchipare feminin\u0103 simbolic\u0103 acelor vremuri.<\/p>\n

Am luat la puricat proiectul \u015fi m-am legat la cap. Mi-aduc aminte c\u0103, \u00eentr-o scrisoare, i-am pomenit Margaretei c\u0103, o asemenea concep\u0163ie tehnic\u0103 nu putea ie\u015fi dec\u00e2t din capul unei femei. M-am trezit \u015fi ca s\u0103 repar gafa am ad\u0103ugat \u00eentre paranteze un \u201eSorry!\u201d<\/p>\n

Ce puteam face?! M-am apucat de treab\u0103, m-am dus la constructor \u015fi \u00eempreun\u0103 am trecut la \u2019reconsiderare\u2019. A fost enervant, \u015fi pentru constructor, \u015fi pentru mine, \u015fi inoportun pentru timpul de care dispuneam.<\/p>\n

\u015ei a mai trebuit s\u0103 m\u0103 ocup de ceva extrem de neavenit pentru mine: planul de import pentru utilaje \u015fi materiale, mai ales c\u0103, Mozambicul ob\u0163inuse, pe linie de ajutor interna\u0163ional, ceva fonduri pentru dezvoltare. Banii trebuiau consuma\u0163i rapid.<\/p>\n

\u00cen prim\u0103 instan\u0163\u0103 am \u00eentocmit necesarul de materiale de laborator \u015fi, ca s\u0103 profit de ocazie, aparatur\u0103 \u015fi piese de schimb. La aparate am cerut o instala\u0163ie complet\u0103 pentru un laborator de spectroscopie. Un Spectrograf \u2019Jarrell Ash\u2019, american, \u015fi un Spectrofotometru cu plasm\u0103, de la aceea\u015fi firm\u0103. Promptitudinea cu care au r\u0103spuns americanii m-a impresionat. Ofert\u0103 mai complet\u0103, mai judicios \u00eentocmit\u0103, nu am mai \u00eent\u00e2lnit vreodat\u0103. Totul venea de la o filial\u0103 din Africa de Sud, de la Cape Town, iar pe numele semnatarului comenzii, adic\u0103 eu, o invita\u0163ie pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pe cheltuiala firmei, pentru instructaj.<\/p>\n

Nu pot s\u0103 spun ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een capul meu. Garcia, \u00eenc\u00e2ntat, m-a rugat s\u0103-mi fac formele la ambasad\u0103 \u015fi s\u0103 iau leg\u0103tura cu compartimentul economic al direc\u0163iei. Plutind m-am prezentat la ambasad\u0103, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd protocolul, adic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 anun\u0163. Entuziasmul meu s-a topit \u00eenainte de a-mi \u00eencheia informarea. Ambasadorul m-a \u00eentrerupt, a ridicat neputincios din umeri \u015fi m-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 nu era fezabil. \u201eNu avem rela\u0163ii diplomatice cu Republica Sud African\u0103. Imposibil!\u201d \u201eDar este o rela\u0163ie pur economic\u0103, \u015fi \u00een plus, chiar \u00een zilele astea, rom\u00e2nul Ion \u0162iriac, \u00eempreun\u0103 cu elevul s\u0103u, argentinianul Vilas, desf\u0103\u015foar\u0103 un turneu demonstrativ la Cape Town\u2026\u201d \u201eP\u0103i ne punem noi cu \u0162iriac?!, care joac\u0103 tenis cu mai marii no\u015ftri\u2026el este un om liber, ca \u015fi N\u0103stase, de altfel. Nu, nu poate fi vorba de a\u015fa ceva. Cere-mi altceva. C\u00e2nd vei pleca promit s\u0103-\u0163i ob\u0163in viz\u0103 pentru orice \u0163ar\u0103 european\u0103 cu care avem rela\u0163ii diplomatice.\u201d A\u015fa o plea\u015fc\u0103 nesperat\u0103 s-a evaporat c\u00e2t ai zice pe\u015fte!<\/p>\n

Lui Garcia a trebuit s\u0103-i explic pe cinstite. A dat din cap a ne\u00een\u0163elegere dar s-a angajat s\u0103 r\u0103spund\u0103 la firm\u0103 cu mul\u0163umiri \u015fi scuzele de rigoare.<\/p>\n

Ve\u015fnica mea vorb\u0103, \u201en-a fost s\u0103 fie\u201d, s-a b\u0103gat \u00een vorb\u0103 \u015fi mi-a \u00eenchis gura. Ar fi fost o colateral\u0103 de prim rang, la concuren\u0163\u0103 cu celelalte, cum au fost, Roma, Cairo, Atena. \u201eIl faut savoir\u2026\u201d spune c\u00e2ntecul lui Aznavour, \u015fi spune bine.<\/p>\n

C\u00e2nd Pascoal m-a \u00eentrebat \u201eC\u00e2nd pleci, Camarada Bori\u015f?\u201d, i-am r\u0103spuns \u201ePascoal, mai bine lucr\u0103m aici, aparatele vor veni \u015fi singure\u2026\u201d \u201eFoarte bine, acolo nu este bine deloc! Sunt du\u015fmanii no\u015ftri.\u201d<\/p>\n

Februarie a fost o lun\u0103 grea. Munceam mult, m\u0103 odihneam pu\u0163in \u015fi uneori m\u0103 uitam cu \u00eengrijorare la bie\u0163ii copii, care trebuiau s\u0103-mi \u0163in\u0103 isonul. Pentru ei acest nou modus vivendi putea deveni supradimensionat. M-am trezit la realitate c\u00e2nd, trec\u00e2nd s\u0103 v\u0103d cum mergeau lucrurile pe la fete, am g\u0103sit-o pe Mariana\u2026David dormind cu capul sprijinit \u00een palm\u0103. A fost un \u015foc, am s\u0103rit peste el, ca \u015fi cum nimic nu s-a \u00eent\u00e2mplat, m-am \u00eentors la aparate \u015fi mi-am propus s\u0103 introduc in instruire \u015fi o lec\u0163ie de \u2019protec\u0163ia muncii \u00een laboratoarele de chimie\u2019. A fost un incident singular la care Mariana a venit \u00een sala Spetrofotometrului \u00eenec\u00e2ndu-se \u00een lacrimi. Am luat-o dup\u0103 um\u0103r \u015fi am dus-o, f\u0103r\u0103 comentarii, la locul ei de munc\u0103, oferindu-i o h\u00e2rtie mare de filtru pentru a-\u015fi \u015fterge nasul. A \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103 cu sughi\u0163uri, \u00eempreun\u0103 cu Zubaida, colega ei, singura musulman\u0103 din grupul nostru.<\/p>\n

Ultima s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103 din februarie le-am petrecut r\u0103sf\u0103\u0163\u00e2ndu-m\u0103 pe terenurile de tenis, av\u00e2ndul partener pe noul meu amic, bulgarul Tchak\u00e2rov. Duminica, spre amurg, m-am pomenit cu familia Zara, to\u0163i trei. Oana \u015fi-a \u00eendrumat p\u0103rin\u0163ii spre tribun\u0103 \u015fi s-a a\u015fezat pe banca terenului pe care jucam. Era echipat\u0103 ca la carte \u015fi, cum era de a\u015fteptat, Tchak\u00e2rov a invitat-o pe teren, el lu\u00e2ndu-i locul pe banc\u0103. Oana radia, iar p\u0103rin\u0163ii, nu mai erau ambasadori, erau p\u0103rin\u0163i care-\u015fi m\u00e2ncau fiica din ochi. La plecare, Domnul Zara, nu-mi pl\u0103cea s\u0103-i spun Tovar\u0103\u015ful Ambasador, mi-a mul\u0163umit, iar Oana m-a pupat pe obraz. Cel mai \u015focat a r\u0103mas Tchak\u00e2rov – dup\u0103 Ceau\u015fescu, i-a pl\u0103cut \u015fi ambasadorul Rom\u00e2niei, judec\u00e2ndu-l dup\u0103 \u0163inut\u0103.<\/p>\n

Zara \u00eemi pl\u0103cea \u015fi mie. Istoric, erudit, simplu \u00een vorb\u0103 \u015fi \u00een gesturi, amator de tenis, ce mai?!, om de comitet. Doamna, o femeie frumoas\u0103 a\u015f spune, f\u0103r\u0103 ifose, cu un iz de triste\u0163e \u00een privire, dar \u015fi \u00een vorb\u0103, \u2019o doamn\u0103\u2019. Am\u00e2ndoi, topi\u0163i dup\u0103 Oana, lucru pe care ea \u00eel \u015ftia \u015fi-l specula. \u0162in minte c\u0103, la un moment dat, vorbindu-i despre Cris, fata mea, mi-a dat o explica\u0163ie legat\u0103 de atitudinea p\u0103rin\u0163ilor ei\u2026 \u201eAi mei m-au f\u0103cut cam t\u00e2rziu, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. De aia se poart\u0103 a\u015fa! Mie-mi place\u2026\u201d Mai t\u00e2rziu am aflat c\u0103 izul de triste\u0163e din privirile Doamnei era legat de o suferin\u0163\u0103 ascuns\u0103, o boal\u0103 cronic\u0103 sup\u0103r\u0103toare.<\/p>\n

Cine spune c\u0103 a\u015fa zisele presim\u0163iri ar fi o scorneal\u0103 de care tot omul, indiferent de fire, ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103, totu\u015fi, cont, \u00a0se \u00een\u015feal\u0103. Pare o concluzie superficial\u0103, dar dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la starea mea de spirit din primele zile ale lui martie, ar trebui s\u0103 fiu mai rezervat \u00een afirma\u0163ii. Proasta mea dispozi\u0163ie nu-\u015fi g\u0103sea o explica\u0163ie, c\u00e2t de c\u00e2t plauzibil\u0103, nici \u00een dorul de cas\u0103, nici \u00een situa\u0163ia de la laborator, nici \u00een problemele de s\u0103n\u0103tate. Din contra, m\u0103 echilibrasem, aveam un program acceptabil, cu munca, cu relaxarea, cu hoin\u0103reala.<\/p>\n

Da, hoin\u0103reala f\u0103cea parte dintre pl\u0103cerile relaxante de prim rang. O f\u0103ceam chiar \u015fi seara. Ora\u015ful \u00eentins \u00eemi oferea \u015fansa de a face kilometri de parcurs pe frumoasele \u015fi largile avenide care str\u0103b\u0103teau \u00een lung \u015fi \u00een lat ora\u015ful, a\u015fezate pe ni\u015fte coline paralele, ca-ntr-un amfiteatru. Nimic din zvonurile alarmante care priveau lini\u015ftea citadin\u0103 a capitalei nu se adevereau. \u00cen plimb\u0103rile mele de recunoa\u015ftere m\u0103 \u00eencruci\u015fam cu tot felul de trec\u0103tori, a c\u0103ror atitudine civilizat\u0103, m\u0103 f\u0103cea s\u0103 pun la \u00eendoial\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele mele despre mozambicani. Cum eram un minoritar pe str\u0103zile str\u0103b\u0103tute, evident prin culoarea pielii, c\u0103utam, la r\u00e2ndul meu s\u0103 nu \u00eencalc nimic din normele unei conduite obi\u015fnuite. Am fost surprins de frecventele saluturi \u00eenso\u0163ite de z\u00e2mbete largi, ce mi se adresau de c\u0103tre localnicii autohtoni. Ceva neobi\u015fnuit, dar, reconfortant pentru cineva pus la p\u00e2nd\u0103 de excesiva pruden\u0163\u0103 impus\u0103 de sfaturile celor de acas\u0103, a\u015f completa, din Europa.<\/p>\n

\u00cen plus, peisajul citadin al unui ora\u015f modern, dup\u0103 structura arterelor, a edificiilor, a blocurilor de locuit, a vilelor, a vegeta\u0163iei luxuriante. S\u0103 amintesc doar de copacii de pe marginea trotuarelor, cum erau \u201dflame trees-urile\u201d care cu al lor ro\u015fu aprins, aprindeau atmosfera cople\u015findu-te. Copaci at\u00e2t de \u00eenflori\u0163i \u00eenc\u00e2t c\u0103utai \u00een zadar verdele unor frunze, practic inexistente.<\/p>\n

Nu mai spun c\u0103, fiecare avenid\u0103 \u00ee\u015fi avea culoarea sa specific\u0103, \u00a0dat\u0103 de acela\u015fi gen de copaci \u00eenflori\u0163i – lila, alb, un fel de galben de \u2019aca\u0163ie\u2019 asiatic\u0103. Plus parcurile, multiple \u015fi odihnitoare.<\/p>\n

Dar s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la zilele de \u00eenceput de martie, la presim\u0163irile c\u0103rora nu eram dispus s\u0103 le acord aten\u0163ie. Mar\u0163i, miercuri, joi, vineri, \u015fi s\u00e2mb\u0103t\u0103, 1,2,3,4 \u015fi 5 martie, zile \u015fi nop\u0163i pline de st\u0103ri neobi\u015fnuite, teoretic nemotivate, care ad\u00e2nceau senza\u0163ia unui dor ap\u0103s\u0103tor, cu un efect nea\u015fteptat, al dorin\u0163ei de a nu mai accepta nici o prelungire a contractului.<\/p>\n

\u015ei a venit explica\u0163ia, pe at\u00e2t de nea\u015fteptat\u0103 pe c\u00e2t de dureroas\u0103: cutremurul de acas\u0103. 4 martie 1977. O lume-ntreag\u0103 aflase, noi nu!? Am aflat s\u00e2mb\u0103ta diminea\u0163a, pe 5 martie. Toate emisiunile de radio anun\u0163au \u201dun dezastru total al Bucure\u015ftiului\u201d. De la ambasad\u0103 nimic, din \u0163ar\u0103 nimic, cu toate c\u0103 apar\u0163ineam unor institu\u0163ii mari, precum GEOMIN, ca s\u0103 nu mai spun MMPG(ministerul minelor petrolului \u015fi geologiei). Agentul nostru Economic a aflat de la mine c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva groaznic la Bucure\u015fti!<\/p>\n

Co\u015fmarul, mai bine zis prima faz\u0103, a durat p\u00e2n\u0103 duminic\u0103 6 martie, c\u00e2nd la pr\u00e2nz, Puiu a primit o telegram\u0103 lini\u015ftitoare despre familie. \u00cen acea clip\u0103 co\u015fmarul a revenit.<\/p>\n

Speran\u0163a unei leg\u0103turi telex sau telefonice a fost spulberat\u0103. Eram bucure\u015fteni, la mii de kilometri de Bucure\u015fti, parc\u0103 uita\u0163i, noi \u00een siguran\u0163\u0103, dar f\u0103r\u0103 nici o veste despre propor\u0163iile dezastrului, despre cei dragi de acas\u0103!<\/p>\n

Luni diminea\u0163a, pe 7 martie, am g\u0103sit telegrama de acas\u0103 \u00een m\u00e2na unui func\u0163ionar de la po\u015ft\u0103, care o prelucra nep\u0103s\u0103tor la triere. Mi-a venit greu s\u0103 deschid plicul\u2026 \u201eSuntem bine! Baby\u201d.<\/p>\n

Nu \u015ftiu dac\u0103 vreodat\u0103, cineva, va \u00een\u0163elege ce pot \u00eensemna aceste dou\u0103 cuvinte \u015fi o semn\u0103tur\u0103. \u015etiu c\u0103 mi s-au muiat picioarele \u015fi am c\u0103utat un scaun. Mi-am spus c\u0103 povestea cu FRELIMO care, a precipitat lucrurile \u015fi a dus la un contract de numai trei luni, chiar provizoriu fiind, m\u0103 va ajuta s\u0103 refuz eventuala prelungire.<\/p>\n

Abia pe 24 martie am primit scrisori, marcate, prin con\u0163inut, de propor\u0163iile dezastrului. Scrisori de la Margareta(Baby), Cris, prietenul \u015fi cumnatul meu Nicolae I. \u00cemi \u00eenchipui ce greu a fost, pentru fiecare din ei, s\u0103 pun\u0103 pe h\u00e2rtie retrospectiva unui cataclism. Singur sculptorul a reu\u015fit s\u0103 prezinte lucrurile \u00eentr-o lumin\u0103 mai roz\u0103.<\/p>\n

Timpul a devenit mai r\u0103coros \u015fi mai pl\u0103cut. M-am mutat \u00een camer\u0103 solo, camera 80, sus la cucurigu, gen mansard\u0103. Faptul c\u0103 am sc\u0103pat de prezen\u0163a lui Nicolae III era o victorie. Singur, nederanjat de nimeni, cu o baie mai ceva ca acas\u0103, cu o mas\u0103 mic\u0103 dar numai a mea, cu foi care a\u015fteptau o inspira\u0163ie.<\/p>\n

La laborator totul mergea bine. Cererea de personal a fost aprobat\u0103 \u015fi, \u00eentr-o singur\u0103 zi m-am pomenit cu \u015fase noi laborante. \u201e\u0162ine-te Boris!\u201d Erau localnice, \u2019ca\u015ftanii\u2019, cum le spuneam, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, o portughez\u0103, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un mozambican sadea. \u015ei inerent, o mic\u0103 problem\u0103, de una contra opt, cu mici incidente cu iz rasist. Era \u00eenalt\u0103, dr\u0103gu\u0163\u0103, mereu \u00een gard\u0103. Era Maria\u2026de Lourdes Rodrigues Mesquita Dias, \u2019A grande (\u0103 grand\u00ee) – Cea mare\u2019, cum o numeau colegele de culoare, pentru a o deosebi de Maria de Lourdes Avenlino Cuna,\u00a0 \u2019A pequena (\u0103 pichena) – Cea mic\u0103\u2019. Se fereau s\u0103 se manifeste \u00een fa\u0163a mea, dar sim\u0163eam c\u0103, uneori, atmosfera era \u00eencordat\u0103. Se \u00eent\u00e2mpla, chiar, ca, Cea Mare, s\u0103 vin\u0103 s\u0103-mi cear\u0103 protec\u0163ia, s\u0103-mi cear\u0103 s-o mut la aparate, cu Pascoal. N-am f\u0103cut nici o schimbare \u015ftiind c\u0103 puteam \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i situa\u0163ia. \u00cencet, \u00eencet, lucrurile s-au lini\u015ftit.<\/p>\n

Rela\u0163iile cu Garcia erau excelente. Venea pe la laborator, trecuse direct la \u201dBorri\u015f\u201d, \u00eemi f\u0103cea reclam\u0103 la Ministrul Economiei \u015fi la Ambasada Rom\u00e2n\u0103, insist\u00e2nd pentru prelungirea contractului. \u00cen \u0163ar\u0103, \u00eens\u0103, lucrurile trenau iar data \u00eentoarcerii \u00een \u0163ar\u0103 se apropia vertiginos.<\/p>\n

Eu eram decis s\u0103 plec \u015fi-mi preg\u0103team formele de zbor. Ambasadorul m-a chemat, mi-a explicat, nu prea avea ce, \u015fi mi-a cerut s\u0103 anulez toate O.K.-iurile ob\u0163inute. Situa\u0163ia era absurd\u0103. Planurile mele prevedeau pentru \u00eentoarcere, 4 zile la Dar es Salaam, 2 zile la Cairo \u015fi, eventual, 2 zile la Atena. Erau planurile unui hoinar imperturbabil.<\/p>\n

Colac peste pup\u0103z\u0103, Garcia mi-a prezentat un tip, dintre aceia care te cuceresc la prima vedere, un tip n\u0103scut \u00een Mozambic, dintr-o familie mixt\u0103, \u015fcolit \u00een Europa \u00een \u2019Exploatare Minier\u0103\u2019, manierat \u015fi comunicativ. Garcia ne-a l\u0103sat \u00een biroul lui, s\u0103 punem la punct, nu \u015ftiu ce colaborare. Citise CV-ul pe care-l predasem la sosire lui Garcia, se legase de preocup\u0103rile tehnologice din domeniul metalelor rare \u015fi radioactive, de preg\u0103tirea mea ca inginer chimist \u00een tehnologia chimiei anorganice, etc.<\/p>\n

Cuno\u015ftea bine franceza \u015fi engleza, a\u015fa c\u0103 am putut s\u0103 b\u0103s\u0103dim \u00een voie, la \u00eenceput despre lucruri banale, mai apoi despre laborator, despre perspective \u015fi, \u00een final despre of-ul lui.<\/p>\n

M-a abordat la per tu, lucru care-mi sur\u00e2dea, s\u0103tul de apelativele protocolare. Numele lui, ca de altfel al tuturor portughezilor era complex: Ant\u00f3nio Francisco D\u00e2maso Antunes. Eu, Bori\u015f pentru el, el Ant\u00f3nio pentru mine.<\/p>\n

\u201eBori\u015f, am dou\u0103 probleme mari de rezolvat, dar nu am avut cu cine. Prima, trebuie s\u0103 v\u0103d ce se poate face cu instala\u0163ia de concentrare a Niobiului \u015fi Tantalului de la Nampula.\u201d \u201eCum ai spus?!…\u201d \u201eNiobiu \u015fi tantal de la Nampula.\u201d A trebuit s\u0103-i explic motivul nedumeririi mele \u015fi ca s\u0103 dezmor\u0163im pu\u0163in atmosfera, i-am povestit cum rom\u00e2nii au modificat pe harta Jugoslaviei f\u0103c\u00e2nd din localitatea Pula, Pola. Mult timp am r\u00e2s de c\u00e2te ori a trebuit s\u0103 pomenim aceast\u0103 localitate, vestit\u0103 \u00een lume pentru concentra\u0163ia neobi\u015fnuit de mare a Niobiului \u015fi Tantalului \u00een z\u0103c\u0103m\u00e2nt. Mi-a sugerat chiar s\u0103 pronun\u0163 rom\u00e2ne\u015fte NAMPOLA.<\/p>\n

\u00centr-un timp s-au b\u0103tut pentru acest z\u0103c\u0103m\u00e2nt englezii, mai apoi japonezii. \u00cen prezent era l\u0103sat\u0103 de izbeli\u015fte. Ant\u00f3nio dorea s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103 s\u0103 vedem \u00een ce stare se afla instala\u0163ia, s\u0103 lu\u0103m probe de laborator, care, dup\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele sale, trebuiau s\u0103 con\u0163in\u0103 zeci de procente de oxid de niobiu \u015fi, tot at\u00e2tea de tantal, sub form\u0103 de minerale precum columbitul sau tantalitul. Asemenea con\u0163inuturi mi-au deschis \u015fi ochii \u015fi urechile.<\/p>\n

\u00cen \u0163ar\u0103, colaborasem cu un excep\u0163ional geolog, Paul Caulea, dup\u0103 ce depistasem spectral prezen\u0163a Niobiului, \u00een timp ce c\u0103utam Zirconiu \u00een zonele prospectate de el. Con\u0163inuturi mici la nivel de minereu prelevat, de ordinul a zecimi de procent, dar \u015fi a\u015fa, prezen\u0163a acestui element rar a st\u00e2rnit destul\u0103 controvers\u0103 \u00een r\u00e2ndul speciali\u015ftilor \u015fi anali\u015ftilor. A trebuit s\u0103 plec la Moscova, la institutul lui Rusanov, ca s\u0103 aduc confirmarea \u015fi am adus-o. F\u0103r\u0103 s\u0103 vreau am c\u0103zut \u00eentr-un domeniu care mi-a m\u00e2ncat multe zile dar mi-a adus \u015fi satisfac\u0163ie. Auzindu-mi povestea, Ant\u00f3nio a s\u0103rit \u00een sus de bucurie.<\/p>\n

\u201e\u015ei a doua problem\u0103?\u201d \u201eA doua problem\u0103 este aurul de la Manica, la grani\u0163a cu Rodezia (Ast\u0103zi Zimbabwe). Am na\u0163ionalizat complexul, proprietarul s\u00e2rb a fugit, lucrurile au r\u0103mas neclare, avem ceva probe de concentrate de aur, trebuie verificat\u0103 calitatea \u015fi de v\u0103zut dac\u0103 se preteaz\u0103 la rafinare. Vreau s\u0103 mergem s\u0103 vedem lucrurile la fa\u0163a locului, s\u0103 lu\u0103m o prob\u0103 de concentrat \u015fi s\u0103 vezi ce po\u0163i face \u00een laborator. Acolo vom sta \u00een vila s\u00e2rbului, l\u0103sat\u0103 neatins\u0103 la plecare, \u00eentr-un peisaj tropical fantastic, cu confort complet. Vom fi a\u015ftepta\u0163i. Are s\u0103-\u0163i plac\u0103!\u201d \u201eSunt convins. S\u0103 v\u0103d dac\u0103 mai apuc s\u0103 fac ceva\u2026\u201d \u201eDe ce?!\u201d \u201e O s\u0103-\u0163i spun\u0103 Garcia\u2026Vino pe la Laborator.\u201d<\/p>\n

Probleme noi \u015fi interesante au \u00eenceput s\u0103 m\u0103 tenteze, dar, ca o ironie, situa\u0163ia mea era tot mai neclar\u0103. Eram pe picior de plecare, cu bagajele f\u0103cute, cu OK-urile la zi, f\u0103r\u0103 \u00eenlocuitor, cu dorul de cas\u0103 la apogeu, dar \u015fi cu o \u00eendoial\u0103 legat\u0103 de o dorin\u0163\u0103 ascuns\u0103, aceea de a fi l\u0103sat s\u0103 termin ceea ce \u00eencepusem. \u015ei \u00een plus, un apartament aproape pus la punct cu toate dichisurile.<\/p>\n

Ambasadorul m-a rugat s\u0103 anulez OK-urile de zbor \u015fi de escalele alese. Chiar c\u0103 nu \u015ftiam cum s\u0103 procedez. \u015ei ca i\u0163ele s\u0103 se \u00eencurce cum trebuie, zvonurile cu prelungirea au \u00eenceput s\u0103 se cam confirme. Eram \u00een 5 mai \u015fi planul meu de a ajunge de ziua mea acas\u0103 se n\u0103ruia. Totu\u015fi am f\u0103cut toate renun\u0163\u0103rile. Am primit diurna la zi, nu \u015fi suplimentul de bagaje, am primit scrisoare de la Nicolae I cu vreo 9 poze cu lucr\u0103rile lui recente, \u015fi, nici nu putea fi altfel, cu o serie de observa\u0163ii hazlii. M\u0103 a\u015ftepta s\u0103-l scap de tutela femeilor.<\/p>\n

A sosit \u015fi A. Popescu, \u00eenc\u0103rcat precum Mo\u015f Cr\u0103ciun. Bun\u0103t\u0103\u0163i peste bun\u0103t\u0103\u0163i, echipament \u015fi un coniac Murfatlar. Aveam cu ce serba ziua de 10. Dar, vorba mea, \u2019n-a fost s\u0103 fie!\u2019 Seara s-a declan\u015fat colica renal\u0103. Nu prea \u015ftiam despre ce-i vorba, dar dup\u0103 o u\u015foar\u0103 relaxare, pe la miezul nop\u0163ii durerile au devenit insuportabile. Am r\u0103bdat c\u00e2t am r\u0103bdat, dar nemaiput\u00e2nd sta nici \u00een picioare, am luat-o \u00een patru labe, pe coridor, p\u00e2n\u0103 la u\u015fa unei familii de medici italieni, Pietro \u015fi Paula.<\/p>\n

Doi tineri, frumo\u015fi, s\u0103ritori, m-au s\u0103ltat, m-au b\u0103gat \u00een cad\u0103, apa fiind c\u0103ldu\u0163\u0103 doar, m-au scos afar\u0103, mi-au pus compres\u0103 fierbinte f\u0103cut\u0103 cu ap\u0103 \u00eenc\u0103lzit\u0103 electric, ceva pastil\u0103, nici un efect, o injec\u0163ie, nici pe at\u00e2t. Nemaiav\u00e2nd seringi, Pietro a fugit la spital, n-a g\u0103sit dec\u00e2t o sering\u0103, dar a venit \u015fi cu un medic bulgar, Dimitri, \u015fi, dup\u0103 cea de a doua injec\u0163ie, durerile au cedat. Dintre cei trei medici prezen\u0163i, doi se agitau \u00eencurc\u00e2ndu-se unul pe altul, singur\u0103 Paula era lini\u015ftit\u0103, se ocupa de compresele cu ap\u0103 fierbinte \u015fi m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ia pe frunte ca pe un copil. Au fost grozavi, iar eu hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plec acas\u0103.<\/p>\n

Se pare c\u0103 nu prea m\u0103 cuno\u015fteam. A doua zi, f\u0103r\u0103 dureri, am eliminat \u00een trei reprize 3 pietricele. Atunci a ap\u0103rut \u015fi Tchak\u00e2rov, sup\u0103rat c\u0103 nu am trimis dup\u0103 el, chirurg de profesie \u015fi \u015feful serviciului de urologie. Nici nu m\u0103 g\u00e2ndisem la el, consider\u00e2ndu-l, probabil, \u00een subcon\u015ftient, partener de tenis \u015fi nu medic!? La ochi a apreciat c\u0103 pietrele sunt \u2019ura\u0163i\u2019, m-a asigurat c\u0103 n-o s\u0103 mai elimin \u015fi m-a convins s\u0103 nu plec. A f\u0103cut analize peste analize \u015fi mi-a spus c\u0103 vom putea juca tenis f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere!? Singurul, pu\u0163in rezervat, a fost Dimitri, tip a\u015fezat, un \u00een\u0163elept, erudit, meloman, preocupat de meseria care-i aducea \u00een cabinet suferin\u0163\u0103 peste suferin\u0163\u0103 – era \u015feful Sec\u0163iei de Oncologie, iar situa\u0163ia \u00een acest domeniu era dezastruoas\u0103.<\/p>\n

Vizita Ministrului Pacoste de la Externe a l\u0103murit lucrurile. Mi-a confirmat prelungirea cu un an a contractului meu, hot\u0103r\u00e2t\u0103 la nivel \u00eenalt, ceea ce m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la \u015etefan Andrei. Condi\u0163iile contractului erau acelea\u015fi. Lucrurile se limpezeau \u00eentr-o fug\u0103.<\/p>\n

\u00cen 20 mai am intrat \u00een apartament, un apartament mai mare \u015fi mai judicios conceput dec\u00e2t cel de acas\u0103. O zon\u0103 foarte bun\u0103, printre vile, la doi pa\u015fi de Spitalul Central, unde lucrau to\u0163i cei patru noi prieteni ai mei. Era un bloc cu patru etaje, cu portar. Pe u\u015fa apartamentului sta fixat\u0103 o pl\u0103cu\u0163\u0103 metalic\u0103:<\/p>\n

Eng. David Boris<\/em><\/p>\n

Av. Tomas Nduda No. 1284, 3D<\/em><\/p>\n

Maputo, Mo\u00e7ambique<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Am avut emo\u0163ii intr\u00e2nd. M-am a\u015fezat pe canapeaua din sufragerie \u015fi m-am f\u0103cut lac de ap\u0103. Mi-a trebuit ceva timp ca s\u0103-mi revin. Am pornit s\u0103 investighez, fiecare \u00eenc\u0103pere, fiecare dulap, toate \u00een perete, lucrurile din dulapuri, din baie, din buc\u0103t\u0103rie. Totul era nou, de la hainele de pat, la prosoape, la obiecte de buc\u0103t\u0103rie, la mixer, la pr\u0103jitor, la butelii de aragaz. Lipsea un singur lucru, aerul condi\u0163ionat, dar urma s\u0103 fie instalat in zilele urm\u0103toare.<\/p>\n

Sufragerie, dou\u0103 dormitoare, camer\u0103 birou, baie \u00een faian\u0163\u0103 alb\u0103, WC de serviciu, dou\u0103 balcoane, dintre care unul, de la buc\u0103t\u0103rie, foarte mare, av\u00e2nd la cap\u0103t un WC turcesc, cum era obi\u015fnuit \u00eenainte de revolu\u0163ie, pentru servitori.<\/p>\n

Mi-am dat seama c\u0103 intram \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103, dur\u0103, cum avea s\u0103 fie, pentru aducerea familiei \u00een vacan\u0163\u0103. Speram s\u0103 se realizeze p\u00e2n\u0103 la 1 august, pentru vacan\u0163a lui Cris, proasp\u0103t bacalaureat\u0103, candidat\u0103 la studen\u0163ie.<\/p>\n

Pe 25 mai 1977 am scris prima scrisoare \u00een apartament. Spa\u0163iu, lini\u015fte, confort, \u00eencredere. Am trimis scrisoarea prin L\u0103pu\u015fanu, prim secretar la ambasad\u0103, de fapt, prim consul la Maputo. Un tip deosebit, jurist, erudit, scriitor amator. Ne-am \u00een\u0163eles foarte bine. Deseori, seara, trecea pe la mine, s\u0103 tr\u0103nc\u0103nim, s\u0103-mi citeasc\u0103, s\u0103-i citesc, s\u0103 bem un pahar de Black&White, cump\u0103rat la magazinul diploma\u0163ilor, cu aprobarea ambasadei, la pre\u0163uri mici.<\/p>\n

Petreceam mult timp \u00een birou, preg\u0103tind materiale pentru laborator. Am \u00eenr\u0103mat cele nou\u0103 fotografii cu lucr\u0103rile de sculptur\u0103 primite de la Nicolae I \u015fi am f\u0103cut o \u2019expozi\u0163ie\u2019 sui generis, care s-a bucurat de success. Cum eram amator de lucr\u0103ri \u00een lemn, de maconde, aduceam de pe strad\u0103 c\u00e2te un \u2019sculptor\u2019 c\u0103r\u00e2nd c\u00e2te o lucrare. Mi-aduc aminte de un t\u00e2n\u0103r de la care am cump\u0103rat un mo\u015f superb, cam pe nimic, de fapt pe o sticl\u0103 de whisky echivalent. Asta a cerut, asta i-am dat. L-am invitat \u00een birou s\u0103-i ar\u0103t cum arat\u0103 sculpturile la noi. A fost entuziasmat. A trebuit s\u0103-i dau tot felul de am\u0103nunte privind modul cum erau f\u0103cute. M-a impresionat. A mai venit s\u0103-mi ofere \u015fi alte lucr\u0103ri. Erau excep\u0163ionale. Arta macond\u0103, n\u0103scut\u0103 \u015fi conservat\u0103 milenii, la grani\u0163a dintre Nordul Mozambicului \u015fi Sudul Tanzaniei, dou\u0103 state africane sc\u0103ldate de apele Oceanului Indian, ce atrag ca un magnet iubitorii de frumos, iubitorii de inedit.<\/p>\n

Noile condi\u0163ii asigurate de apartamentul primit, au influen\u0163at mult noua mea stare de spirit. Toate g\u00e2ndurile s-au \u00eendreptat, ca o idee fix\u0103, \u00eenspre \u00eenf\u0103ptuirea promisiunii date lui Cris la plecare, \u015fi cultivate \u00een toate scrisorile trimise acas\u0103, de a o aduce \u00een Mozambic, \u00een lumea minunat\u0103 a tropicului african. Trimiteam instruc\u0163iuni peste instruc\u0163iuni Margaretei pentru a o mobiliza \u00een efectuarea tuturor demersurilor posibile \u015fi imposibile pentru a \u00eenvinge birocra\u0163ia at\u00e2t de la ea acas\u0103, \u00een Rom\u00e2nia. \u015etiam c\u0103 nu va fi u\u015for s\u0103 biruie minciunile, fr\u00e2nele, corup\u0163ia celor de la minister, de la Geomin, de la pa\u015fapoarte. O \u00eencurajam cu adev\u0103rate pove\u015fti despre locuri ne\u00eent\u00e2lnite \u00eenc\u0103 de nici unul dintre noi, minuni ale naturii dezl\u0103n\u0163uite cu d\u0103rnicie pe acest continent fantastic, p\u0103strate cu sfin\u0163enie de b\u0103\u015ftina\u015fii acestor locuri, ast\u0103zi st\u0103p\u00e2ni pe ele, cu un conservatorism nemai\u00eent\u00e2lnit \u00een ceea ce prive\u015fte p\u0103strarea tradi\u0163iilor milenare. \u015ei peste toate, de ce s\u0103 nu recunosc, \u00eembog\u0103\u0163ite de m\u00e2na omului, chiar colonialist fiind, cu splendori arhitecturale.<\/p>\n

Apropo de \u2019natura dezl\u0103n\u0163uit\u0103\u2019, mi-amintesc de o duminic\u0103 \u00een care, echipat cu toate cele, am cobor\u00e2t pentru a merge la Tenis Club. N-am f\u0103cut 50 de metri c\u00e2nd, din senin, din \u00cenaltul Cerului, o ploaie toren\u0163ial\u0103 urmat\u0103 f\u0103r\u0103 pauz\u0103 de grindin\u0103 cum nu mai v\u0103zusem, m-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 suflare. Dimensiunile erau incredibile. Ropotul provocat, pericolul de a fi ciuruit, zgomotul de rafal\u0103 de mitralier\u0103 aruncat \u00een v\u0103zduh de capotele ma\u015finilor, unghiurile de atac, totul p\u0103rea supranatural. Ploaia de ghea\u0163\u0103 a c\u0103zut vertical, apoi a b\u0103tut oblic sco\u0163\u00e2ndu-i pe cei ad\u0103posti\u0163i sub balcoane. C\u00e2nd totul s-a potolit, spectacolul oferit era al unui dezastru. Carosabilul, trotuarele erau \u00eembr\u0103cate \u00eentr-un covor de crengi \u015fi flori. Ma\u015finile ar\u0103tau precum cartoanele pentru ou\u0103. M-am strecurat \u00een bloc \u015fi, \u00eentr-una din camere, chiar biroul meu, era plin de grindin\u0103. Cioburi de geam spart la rafala oblic\u0103 te f\u0103ceau s\u0103 umbli ca pe ou\u0103. Am ochit o bucat\u0103 frumoas\u0103 de ghea\u0163\u0103 \u015fi repede am m\u0103surat diametrul. Avea 12 cm! A doua zi diminea\u0163a, ora\u015ful era cur\u0103\u0163at ca \u00een palm\u0103. M-a impresionat, g\u00e2ndind, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, la Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u015etiam c\u0103 nu tot ce etala entuziasmul meu izvor\u00e2t din \u2019hoinarul incorigibil\u2019 putea s\u0103 se bucure de o necondi\u0163ionat\u0103 credibilitate \u015fi, atunci, plec\u00e2nd de la afinit\u0103\u0163ile pe care le aveam \u00een materie de \u2019locuri noi\u2019, de muzee, de vestigii ale vechilor civiliza\u0163ii, insistam c\u0103ut\u00e2nd noi aspecte atractive. M\u0103 mai bazam \u015fi pe ceea ce eu pretindeam c\u0103 i-am transmis lui Cris, dragostea pentru c\u0103l\u0103torii c\u00e2nd, \u00een afara celor cu \u00eentreaga familie, o atr\u0103geam \u00een hoin\u0103real\u0103 \u00een doi. Mi-aduc aminte cum, \u00eentreb\u00e2nd-o dac\u0103 vine cu mine \u00eentr-o excursie \u00een Apuseni, spre ghe\u0163arul Sc\u0103ri\u015foara, m-a \u00eentrebat \u00een \u015foapt\u0103: \u201eVin \u015fi ele?!…\u201d<\/p>\n

Nu, am plecat doar noi, cu Fiatul, dormind \u00een ma\u015fin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 o lizier\u0103 de p\u0103dure, preg\u0103tind \u00een doi dejunul sau masa, merg\u00e2nd kilometri pe jos pentru a vizita ghe\u0163arul, sau Cet\u0103\u0163ile Ponorului, sau cobor\u00e2nd spre Deva pentru a ne opri la Castelul Huniazilor, \u015fi apoi mai jos, pentru a \u00eennopta la motelul lacului Cinci\u015f, un loc de vis. C\u00eend ne-am \u00eentors, obosi\u0163i, cea care a relatat am\u0103nun\u0163it \u2019aventurile noastre\u2019, a fost Cris st\u00e2rnind invidia celor care f\u0103ceau parte, \u00een limbajul ei, din cea ce \u00eensemna \u201e\u2026\u015fi ele?!\u201d<\/p>\n

Ultimul argument pe care l-am strecurat \u00eentr-o scrisoare de \u2019atrac\u0163ie\u2019 a fost faptul c\u0103, Estul African de pe coasta Oceanului Indian, printre care s-a num\u0103rat \u015fi Vechiul Louren\u00e7o Marques, a fost vizitat \u015fi de marele arhitect constructor Gustav Eiffel. De la el a r\u0103mas celebra gar\u0103 din Maputo, \u2019Casa de Fier\u2019, precum \u015fi multe vile minunate, care \u015fi ast\u0103zi valoraz\u0103 milioane de dolari.<\/p>\n

Ca s\u0103 nu mai spun de Estul Tanzaniei, considerat a fi \u2019leag\u0103nul\u2019 omului, cum am mai pomenit \u00een partea a II-a a \u2019Dorului meu de duc\u0103\u2019.<\/p>\n

A\u015f fi f\u0103cut orice s\u0103-i pot oferi un astfel de cadou proaspetei absolvente a Liceului Neculce, bacalaureat\u0103 cu brio. Aceea\u015fi vorb\u0103, acela\u015fi \u201en-a fost s\u0103 fie!…\u201d Absurdit\u0103\u0163ile de \u2019acas\u0103\u2019, birocra\u0163ia \u015fi \u2019ideologia tem\u0103toare\u2019, au \u00eenvins \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Se temeau c\u0103 nu m\u0103 voi \u00eentoarce \u015fi-mi \u0163ineau copilul drept gaj! Idio\u0163enie! Cu firea mea, chiar dac\u0103 a\u015f fi fost singur pe lume, lucru cam imposibil, m-a\u015f fi \u00eentors acas\u0103. \u2019Acas\u0103\u2019, de unde lipsea chiar ora\u015ful meu natal, Ismail, r\u0103pit \u00een baza unei decizii politice a celor mai mari ai lumii, dar \u015fi a\u015fa ciuntit\u0103, Rom\u00e2nia era casa mea.<\/p>\n

Plecarea mea \u00een Vest cu D\u00e2maso s-a am\u00e2nat. Pe surse am aflat c\u0103 ap\u0103ruser\u0103 ceva \u2019probleme\u2019 la grani\u0163a cu Rodezia, acolo unde urma s\u0103 poposim. Cu toate c\u0103 doream mult s\u0103 cutreier pu\u0163in prin Mozambic, prins de treburile din laborator, cu o droaie de copii la instruire, cu proiectul pentru noua loca\u0163ie, cu tenisul, \u015fi mai ales cu a\u015fteptarea ve\u015ftilor de acas\u0103 care soseau foarte greu \u015fi-mi impuneau s\u0103 stau pe loc, m-am pomenit speriat cu 3 iunie \u00een calendar. Telegrama salvatoare am reu\u015fit s-o trimit seara, a\u015fa c\u0103 \u201eLa Mul\u0163i Ani, Cris!\u201d a ajuns la timp, pe 4 iunie, la \u00eemplinirea celor 19 ani. Au urmat scrisori de dor, \u015fi de repro\u015furi, pentru \u00eent\u00e2rzierea cu care r\u0103spundeau la scrisori.<\/p>\n

Ca s\u0103 nu mai gre\u015fesc, am \u00eensemnat cu ro\u015fu pe calendarul de pe birou ziua de 24 iunie. Se \u00eemplineau 23 de ani de la c\u0103s\u0103torie. Baby, sau Babutzi, sau Margareta, trebuia s\u0103 primeasc\u0103 la timp felicitarea. Am preg\u0103tit din timp o scrisoare care urma s\u0103 plece cu un delegat al ambasadei, delegat care n-a mai plecat \u015fi mi-a restituit scrisoare dup\u0103 vreo dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Pruden\u0163a m-a \u00eendemnat s\u0103 trimit din timp \u015fi o telegram\u0103 \u015fi bine am f\u0103cut.<\/p>\n

O alt\u0103 scrisoare a plecat prin po\u015ft\u0103 pentru Cris care se preg\u0103tea pentru examenul la Chimia Industrial\u0103. \u00cencuraj\u0103ri \u015fi reclam\u0103 pentru Maputo. \u015etiam c\u0103, dup\u0103 bun\u0103voin\u0163a celor de acas\u0103 Cris, practic, nu mai avea mari \u015fanse s\u0103 vin\u0103 la mine. Totu\u015fi, continuam s-o ademenesc cu Mozambicul, cu eventuala studen\u0163ie la Chimie sau Medicin\u0103 la Maputo(f\u0103r\u0103 examen, doar cu note mari la bacalaureat), cu splendorile tropicale la malul oceanului Indian, cu frumuse\u0163ea ora\u015fului de pe coline, larg, luminos, cu vile minunate, cu artere largi, cu flor\u0103 tropical\u0103(mare, deas\u0103, mirositoare, colorat\u0103), cu alei \u00eentregi de Flame trees-uri de un ro\u015fu aprins, etc., etc.<\/p>\n

Nu mai credeam, doar visam \u015fi m\u0103 cufundam \u00een munc\u0103. Era cea mai bun\u0103 cale pentru a \u00eenvinge pr\u0103p\u0103stioasa stare de spirt. A\u015fteptam cu ner\u0103bdare plecarea \u00een Nord \u015fi \u00een Vest. Planul era f\u0103cut pentru 10 august, cu \u00eentoarcerea pe 27.<\/p>\n

Ve\u015ftile cu prelungirea misiunii \u015fi venirea familiei, \u00eenc\u0103 mai credeam c\u0103 va veni \u015fi Cris, se b\u0103teau cap \u00een cap. Un oarecare Vasilescu de la minister, ceva \u015fef cu personalul, cu cadrele, a apostrofat-o pe Margareta cu \u201eUnde vrei s\u0103 mai mergi tovar\u0103\u015f\u0103, pe so\u0163ul dumitale \u00eel aducem pe 30 septembrie\u201d, exact pe dos de cum se vorbea la Maputo. Mai aveam eu chef de plecat cu D\u00e2maso? L-am avertizat, s-a dus pu\u015fc\u0103 la Garcia, Garcia la Branco, Branco la Zara. Zara a sunat \u2019acas\u0103\u2019 \u015fi m-a rugat s\u0103-mi v\u0103d de treab\u0103.<\/p>\n

Ce era s\u0103 fac?! Pe 10 august m-am urcat \u00een avionul spre Beira, al\u0103turi de D\u00e2maso \u015fi geologul bulgar Anatol, nou colaborator pe linie profesional\u0103 \u015fi amic, \u015fi, du\u015fi am fost.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Un zbor lini\u015ftit de peste 700 km, cu o companie mozambican\u0103. Ora\u015f mai modest ca \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, dar totu\u015fi al doilea ca m\u0103rime, \u00a0important prin pozi\u0163ia geografic\u0103, port la Oceanul Indian, la cap\u0103tul estic al \u015foselei de cca. 200 kilometri ce \u00eel leag\u0103 de Manica, \u00a0de la cap\u0103tul vestic, important\u0103 pentru zona aurifer\u0103 pe care o reprezenta.<\/p>\n

Manica, situat\u0103 chiar la grani\u0163a cu Rodezia, ast\u0103zi Zimbabwe, era \u015fi punctul final, dar \u015fi cel mai vestic al misiunii noastre, proasp\u0103t na\u0163ionalizat.<\/p>\n

Dar s\u0103 revin la Beira, primul lucru care mi-a venit s\u0103-l fac a fost o plimbare p\u00e2n\u0103 la malul oceanului. Am luat-o de unul singur ca s\u0103-mi dezmor\u0163esc pu\u0163in picioarele, lucru care n-a deranjat pe nimeni.<\/p>\n

Cu picioarele era cum era, dar gustul amar cu care plecasem din Maputo persista \u00eenc\u0103. Situa\u0163ia mea era neclar\u0103, familia nu mai avea cum s\u0103 vin\u0103 \u00een timpul vacan\u0163ei \u015fi sentimentul de vin\u0103 fa\u0163\u0103 de Cris m\u0103 obseda. Lipsisem la bacalaureat, lipsisem \u015fi la examenul de intrare la facultate. Telegrama cu reu\u015fita m\u0103 f\u0103cuse s\u0103 fiu m\u00e2ndru, dar m\u0103 \u015fi \u00eentristase.<\/p>\n

M-am \u00eentors agale la sediul unde am fost primi\u0163i, rege\u015fte, a\u015f putea spune, meritele apar\u0163in\u00e2nd lui D\u00e2maso, un om adorat de subordona\u0163ii lui.<\/p>\n

A doua zi, din zori, am pornit-o cu dou\u0103 ma\u015fini de teren, cam uzate dar \u00eenc\u0103 utile, \u00een direc\u0163ia Nord urm\u00e2nd un drum acceptabil, cumva paralel cu \u0163\u0103rmul. Primul popas, la cca. 300 de kilometri l-am f\u0103cut \u00eentr-un alt port, Quelimane. Urm\u0103rind o hart\u0103 am remarcat faptul c\u0103 pe traseul \u0163\u0103rmului mozambican, \u00eentre Maputo \u015fi Nordul Mozambicului erau cinci porturi func\u0163ionale, cum mi s-a spus, ultimul fiind Pemba. Aceste porturi au jucat un rol comercial important, at\u00e2t pentru Mozambic, c\u00e2t \u015fi pentru vecinii din Vest precum, Malawi, Zambia, Rodezia(Zimbabwe), Botswana, Africa de Sud \u015fi Swaziland, \u0163\u0103ri cu care Mozambicul a avut mult de furc\u0103 chiar \u015fi dup\u0103 cucerirea independen\u0163ei.<\/p>\n

Principalul motiv al discordiei a fost dintotdeauna ie\u015firea la ocean, drum liber pentru naviga\u0163ie, pentru comer\u0163. Nu mai vorbesc de a\u015fezarea Mozambicului pe harta geografic\u0103 a Africii, cu un \u0163\u0103rm fantastic, cu \u00eentinsele plaje, cu nisipul fin, cu flor\u0103 \u015fi faun\u0103 unice \u00een lume, cu un relief variat, cum am spune, de la mare la munte, cu un climat tropical de invidiat, temperat \u00een felul s\u0103u pe parcursul a opt luni, \u00eentre aprilie \u015fi noiembrie.<\/p>\n

\u015ei a\u015f mai aminti un factor, s\u0103 spunem subiectiv, amprenta l\u0103sat\u0103 de portughezi, de-a lungul secolelor, amprenta latin\u0103. Am \u00eent\u00e2lnit oameni lini\u015fti\u0163i, cu respect pentru binefacerile naturii, cu respect generalizat fa\u0163\u0103 de oameni, f\u0103r\u0103 rasism exacerbat, un amestec de etnii, conlocuitoare \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului acceptat. Nu s-au l\u0103sat asimila\u0163i, nu au asimilat, au convie\u0163uit, au creat prin for\u0163a lucrurilor \u2019etnia\u2019 metis\u0103, ca\u015ftanie, cum obi\u015fnuiam s\u0103 spun. Vorbitori a cel pu\u0163in trei limbi \u2019b\u0103\u015ftina\u015fe\u2019, au acceptat portugheza ca limb\u0103 de stat, mijloc al unit\u0103\u0163ii interne \u015fi al comunic\u0103rii \u00een afar\u0103.<\/p>\n

Dar s\u0103 revin la oile amintirilor mele. Quelimane a constituit doar un pretext pentru dezmor\u0163ire \u015fi, bine\u00een\u0163eles, pentru o scurt\u0103 vizit\u0103 la sediul local al Dire\u0163iei de Geologie. Aceea\u015fi primire cald\u0103, cu interminabilele \u00eentreb\u0103ri despre Maputo, despre scopul c\u0103l\u0103toriei noastre. Auzind de Nampula, un t\u00e2n\u0103r miner, mozambican get-beget, s-a oferit s\u0103 ne \u00eenso\u0163easc\u0103. Zis \u015fi f\u0103cut! Nici nu era r\u0103u s\u0103 fim mai mul\u0163i pe un drum mai dificil, urc\u00e2nd, la un moment dat spre munte.<\/p>\n

Drumul a urmat, cumva, \u0163\u0103rmul, vreo 400 de kilometri, p\u00e2n\u0103 la un mic port, Angoche, pe care l-am p\u0103r\u0103sit gr\u0103bi\u0163i pentru a nu r\u0103m\u00e2ne noaptea de unii singuri. \u015etiau ei ce \u015ftiau, dar evitau s\u0103 ne alarmeze \u015fi pe noi, europeni nevinova\u0163i. Era o perioad\u0103 tulbure datorat\u0103 procesului de na\u0163ionalizare \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare.<\/p>\n

Mai aveam de mers cca. 200 de kilometri, pe un drum care nu mai respecta linia dreapt\u0103. M-a cucerit \u015foferul nostru pentru dexteritatea cu care evita orice mic obstacol, mai ales pe la inerentele curbe. Am ajuns cu bine la baz\u0103, \u00een ora\u015ful Nampula, al treilea ca m\u0103rime, c\u00e2ndva plin de via\u0163\u0103, unde au cochetat cu z\u0103c\u0103m\u00e2ntul at\u00e2t englezii, c\u00e2t \u015fi Japonezii. Independen\u0163a din 1975 i-a pus pe fug\u0103 pe to\u0163i, sau aproape pe to\u0163i.<\/p>\n

Instala\u0163ia de exploatare \u015fi de concentrare gravita\u0163ional\u0103 a minereului de columbite-tantalite, pe scurt a Coltanului, \u00a0a\u015fezat\u0103 \u00een trepte pentru a fi utilizat avantajul c\u0103derii libere, pe un jgheab impresionant, la cap\u0103tul c\u0103ruia se colecta concentratul mult dorit. Nici nu este de mirare dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 prin con\u0163inuturile neobi\u015fnuit de mari \u00een oxizi echivalen\u0163i de niobiu \u015fi tantal, multe zeci de procente, z\u0103c\u0103m\u00e2ntul \u00een sine era considerat printre cele importante din lume(Locul 6 din cele 12 \u0163\u0103ri luate \u00een eviden\u0163ele statistice mondiale). Denumirea de Coltan vine de la Niobium(Col<\/span>umbium) \u015fi Tantalum<\/span>, denumire pe care o auzeam pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103. \u015ei eu m\u0103 jucasem acas\u0103 cu problema niobiului dar, cum am mai spus-o, la con\u0163inuturi infime, de ordinul a zecimi de procent. Oricum, vorba rom\u00e2nului \u2019eram \u00een tem\u0103\u2019!<\/p>\n

Rostul meu, acolo, la fa\u0163a locului era de a \u00eentocmi un raport de constatare \u015fi de a preleva probe pentru laborator. \u015ei mai era ceva. La sugestia lui D\u00e2maso, trebuia s\u0103 propun trimiterea din \u0163ar\u0103 a unui specialist \u00een preparare minier\u0103. M\u0103 \u015fi g\u00e2ndisem la Dan, dr. inginer, ambi\u0163ios, studios, etc., etc.<\/p>\n

Cele c\u00e2teva zile petrecute \u00een jurul instala\u0163iei au trecut repede, f\u0103r\u0103 incidente, \u00eenconjura\u0163i de localnici primitori, ferici\u0163i de perspectivele de reactivare a lucr\u0103rilor la min\u0103, de posibilele angaj\u0103ri. Nampula este capitala provinciei cu acela\u015fi nume. Popula\u0163ia \u00eentregii provincii se ridica la cca. 150000 de suflete. Mai spre vest se ridic\u0103 platourile, at\u00e2t de bogate \u00een materie prim\u0103 mineral\u0103 exploatabil\u0103 av\u00e2nd con\u0163inuturi importante de Niobiu, Tantal, P\u0103m\u00e2nturi Rare \u015fi multe altele, trec\u00e2nd \u015fi \u00een \u0163ara vecin\u0103 vestic\u0103 Malawi \u015fi de acolo \u00een Zambia.<\/p>\n

Leg\u0103tura cu aceste \u0163\u0103ri era asigurat\u0103 de calea ferat\u0103 ce pleac\u0103 din portul Cidade de Nacala, trece prin Nampula \u015fi-\u015fi continu\u0103 drumul spre Malawi. La vest de Nampula platoul se m\u00e2ndre\u015fte cu un v\u00e2rf de peste 2400 m. Ghinionul unui centru industrial precum Nampula este c\u0103, aflat cum spun localnicii \u00een mijlocul dansului nesf\u00e2r\u015fit al prafului, praf care se a\u015feaz\u0103 nestingherit \u00een orice col\u0163i\u015for ascuns al ora\u015fului, nu se afl\u0103 la \u0163\u0103rmul oceanului. Cine vrea ocean, cine vrea plaje minunate, merge la Cidade de Nacala.<\/p>\n

Dar Cidade de Nacala mai ascunde ceva deosebit de\u00a0 atractiv. Este o perl\u0103 mondial recunoscut\u0103 a Mozambicului, aflat\u0103 la Sud de Nacala, foarte aproape, o insuli\u0163\u0103 abea desprins\u0103 de \u0163\u0103rm, din 1991 declarat\u0103 \u201dUnesco World Heritage Site\u201d, Insula Mo\u00e7ambique. Recunoa\u015fterea a venit pentru bog\u0103\u0163ia unic\u0103 a arhitecturii conservate(un amestec de arhitectur\u0103 colonial\u0103 portughez\u0103 \u015fi vechea Swahili).<\/p>\n

Frumuse\u0163ea peisajului \u015fi minun\u0103\u0163ia plajelor sunt plusul oferit turi\u015ftilor de aceast\u0103 minuscul\u0103 insul\u0103, unde \u00een 1498 a poposit Vasco da Gama, iar \u00een 1507 a fost declarat\u0103 capitala Colonial\u0103 Portughez\u0103, capitala teritoriilor Est-Africane Portugheze. \u00cen 1898 capitala a fost mutat\u0103 la Louren\u00e7o Marques, iar dup\u0103 independen\u0163a cucerit\u0103 la 25 iunie 1975, la Maputo. Un nou \u201dn-a fost s\u0103 fie\u201d s-a ad\u0103ugat of-urilor mele. Visata vizit\u0103 a fost \u2019am\u00e2nat\u0103\u2019 de D\u00e2maso pentru misiunea viitoare!?<\/p>\n

\u00cen ultima sear\u0103 petrecut\u0103 la un pahar de whisky adus de D\u00e2maso, printre altele, \u015feful, pu\u0163in \u00een afara apelor sale obi\u015fnuite, ne-a f\u0103cut un plan de \u00eentoarcere la Beira, pu\u0163in diferit de cel ini\u0163ial. \u201eMai avem de f\u0103cut o vizit\u0103 important\u0103, la minele de pietre pre\u0163ioase \u015fi semipre\u0163ioase, smaralde, safire, granate, turmaline, pentru a anun\u0163a proprietarul de na\u0163ionalizarea companiei. N-o s\u0103 se bucure, dar trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple! Suntem o comisie cu \u00eemputernicire, a\u015fa c\u0103 nu vor fi probleme\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eFacem \u015fi noi parte din comisie?!…adic\u0103 eu \u015fi Anton?!…\u201d<\/p>\n

\u201eDa, Bori\u015f, sunte\u0163i angaja\u0163ii Direc\u0163iei de Geologie \u015fi Mine. Sunte\u0163i, ca \u015fi noi, mozambicani\u2026\u201d<\/p>\n

Nu prea am avut ce ad\u0103uga, cu toate privirile nedumerite ale lui Anton. \u201eUite, prietene, c\u0103 vom ajunge \u015fi \u00een analele istoriei revolu\u0163ionare a Mozambicului. Dac\u0103-i bal, bal s\u0103 fie! Vedem la fa\u0163a locului\u2026\u201d<\/p>\n

Acum, c\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri, fermecat \u00eenc\u0103 de amintiri de neuitat r\u0103mase din peregrin\u0103rile mele prin Mozambic, o \u0163ar\u0103 african\u0103 de peste 800.000 kmp, p\u0103r\u0103sind Nampula, \u00eencep s\u0103-i dau dreptate Carolinei Cowan, scriitoare n\u0103scut\u0103 \u00een Africa de Sud, speriat\u0103 de apartheid \u015fi transmutat\u0103 la Nampula \u00een c\u0103utarea \u2019democra\u0163iei\u2019, dotat\u0103 cu un deosebit spirit critic, dar \u015fi cu o \u00eenclina\u0163ie romantic\u0103 spre aventur\u0103, care \u00een lucrarea \u201dLiving in Nampula, Mozambique\u201d analizeaz\u0103 la rece pornirile sale romantice \u015fi chiar din subtitlul \u201dJust Left of Paradise\u201d calmeaz\u0103 visele celor care \u00een fug\u0103 au v\u0103zut \u00een Mozambic un paradis terestru. Nampula, pentru ea, este un melanj de plus \u015fi minus, mai bine zis de minus \u015fi plus, de unde nu se mai poate desprinde \u015fi cu dezinvoltur\u0103 conchide:<\/p>\n

\u201dIt\u2019s not quite paradise, but Nampula is my home now, and personally, I think it is beautiful.\u201d<\/p>\n

Cam cu aceast\u0103 p\u0103rere p\u0103r\u0103seam eu Nampula, convins, nu \u015ftiu de ce, c\u0103 nu voi mai reveni.<\/p>\n

Am pornit cu cele dou\u0103 ma\u015fini te teren spre o \u0163int\u0103 necunoscut\u0103 \u015fi, de ce s\u0103 n-o spun, nedorit\u0103 de mine \u015fi Anton. Ce aveam noi cu na\u0163ionalizarea?! Am \u00een\u0163eles mai t\u00e2rziu. mozambicanii, nu numai c\u0103 ne-au acordat \u00eencredere, dar ne-au \u015fi considerat asimila\u0163i, participan\u0163i \u2019activi\u2019 la reconstruc\u0163ia \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Nu ne \u00eendreptam spre o localitate anume, ci spre o ferm\u0103, undeva \u00een zon\u0103. C\u00e2nd, dup\u0103 vreo dou\u0103 ore de mers ne-am pomenit \u00een fa\u0163a unui adev\u0103rat ranch, luat parc\u0103 dintr-un film american, am ascu\u0163it privirile ca s\u0103 ne dumirim. Un teren larg, \u00eenconjurat de o \u00eengr\u0103dire din grinzi bine fixate, cu o poart\u0103 larg\u0103, \u00een acela\u015fi stil, p\u0103zit\u0103 de doi geala\u0163i, tineri, cu arme de v\u00e2n\u0103toare afi\u015fate ostentativ. \u00cen fundul cur\u0163ii se profila o construc\u0163ie din sc\u00e2nduri bine fasonate, impresionant\u0103 prin dimensiuni, iar\u0103\u015fi cu aspectul deja amintit al fermelor v\u0103zute \u00een filme.<\/p>\n

La un semn, deloc prietenesc, am oprit \u00een fa\u0163a por\u0163ii. Geala\u0163ii s-au apropiat de ma\u015fini, ne-au f\u0103cut semn s\u0103 cobor\u00e2m, au luat din m\u00e2na lui D\u00e2maso h\u00e2rtia de prezentare, au \u00eenv\u00e2rtit-o pe toate fe\u0163ele \u015fi ne-au \u2019invitat\u2019 s\u0103-i urm\u0103m. Am str\u0103b\u0103tut curtea prin gazonul bine \u00eentre\u0163inut, \u00eenv\u00e2rtind privirile de jur \u00eemprejur, am intrat prin u\u015fa larg deschis\u0103 \u015fi ne-am pomenit \u00een fa\u0163a unei mese din lemn masiv, lung\u0103 de vreo \u015fase metri, la care, de pe un fotoliu, ne-a z\u00e2mbit, cumva ironic, un gr\u0103san, neb\u0103rbierit de ceva zile, \u015fi, cu un\u00a0 gest m\u0103re\u0163 ne-a ar\u0103tat scaunele din fa\u0163a lui. Apoi, s-a adresat lui D\u00e2maso, care-i pusese \u00een fa\u0163\u0103 documentele.<\/p>\n

\u00cen spatele lui se plantaser\u0103 cei doi \u2019bodyguarzi\u2019, despre care, cu c\u0103ldur\u0103, ne-a anun\u0163at c\u0103 sunt fiii lui.<\/p>\n

A luat documentele, le-a ar\u0103tat \u015fi fiilor s\u0103i, le-a aruncat pe mas\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103. Un r\u00e2s r\u0103gu\u015fit, amenin\u0163\u0103tor.<\/p>\n

D\u00e2maso l-a anun\u0163at c\u0103 este vorba de o vizit\u0103 de recunoa\u015ftere, c\u0103 va sosi o echip\u0103 guvernamental\u0103 pentru preluarea fermei \u015fi a minei \u00een exploatare, c\u0103 noi vom preg\u0103ti materialul dup\u0103 ce vom vizita exploatarea \u015fi ferma, c\u0103 va trebui s\u0103 ne \u00eenso\u0163easc\u0103 pentru a putea semna un proces verbal.<\/p>\n

\u201eNoi nu vom p\u0103r\u0103si aceast\u0103 proprietate, s\u0103 fie clar! Pute\u0163i vizita ferma, mina, \u00eempreun\u0103 cu fiii mei, dar nu pute\u0163i lua nimic cu voi. Cu mine a\u0163i terminat. R\u0103m\u00e2ne\u0163i cu b\u0103ie\u0163ii mei. Eu nu semnez nimic!\u201d<\/p>\n

Vizita fermei a fost scurt\u0103, \u015fi mai scurt\u0103 cea a exploat\u0103rii, o exploatare, la suprafa\u0163\u0103, \u00een terase. Nu lucra nimeni. Fermierul avea sursele lui de informare a\u015fa c\u0103 a dispus s\u0103 se fac\u0103 ordine \u015fi cur\u0103\u0163enie. Unul din fra\u0163i, probabil cel mai mare, a preluat conducerea. Ne-am luat dup\u0103 el, cu pu\u015fca de care nu se desp\u0103r\u0163ea, ne indica, tot cu pu\u015fca, unele iviri sclipitoare, alb\u0103strui-verzui, de \u201dsafir\u201d, acea Piatr\u0103 a Fecioarei, sau Piatra Episcopal\u0103, cum i se spunea \u00een evul mediu, t\u0103m\u0103duitoare \u00een credin\u0163a oamenilor, vindec\u0103toare a tensiunii arteriale. Toate aceste informa\u0163ii ni le \u015foptea D\u00e2maso, \u00eencerc\u00e2nd \u00een mod v\u0103dit s\u0103 mascheze disconfortul \u00een care se afla \u00een fa\u0163a noastr\u0103, a \u2019mozambicanilor asimila\u0163i.\u2019<\/p>\n

Frecvent ap\u0103reau grana\u0163i de un ro\u015fu aprins, sau sclipiri de\u00a0 minerale verzi, turmaline cristalizate sub forme prismatice alungite, pietre semipre\u0163ioase foarte apreciate, precum \u015fi silica\u0163i de aluminiu, litiu, potasiu, fluor \u015fi urme de rubidiu, din grupa Lepidolitelor, inapte pentru bijuterii din cauza durit\u0103\u0163ii reduse, dar reprezent\u00e2nd o materie prim\u0103 pre\u0163ioas\u0103 pentru Litiu \u015fi Rubidiu, ultimul \u00a0servind la datarea radioactiv\u0103. Nu m\u0103 pricepeam la astfel de \u2019pietre\u2019, dar participam atent la o lec\u0163ie predat\u0103 de \u015feful delega\u0163iei.<\/p>\n

Toat\u0103 misiunea s-a \u00eencheiat \u00een coad\u0103 de pe\u015fte. N-am ob\u0163inut nici o semn\u0103tur\u0103, cel mult promisiunea fermierului c\u0103 nu vor p\u0103r\u0103si ferma sub nici o form\u0103, invoc\u00e2nd dreptul democratic la proprietate. C\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit ferma, am r\u0103suflat u\u015fura\u0163i, \u00een frunte cu D\u00e2maso, dar mai t\u0103cut dec\u00e2t era de obicei.<\/p>\n

Am f\u0103cut un tur de for\u0163\u0103 pentru a \u00eennopta la Quelimane. A doua zi, din zori, dup\u0103 un dejun frugal am pornit spre Beira. S-a mers f\u0103r\u0103 a se for\u0163a \u015ftiind c\u0103 Beira ne va oferi condi\u0163ii bune de cazare. \u00cen plus, peisajul oferit de plajele cu nisip fin, albicios, era o bun\u0103 ocazie de relaxare. Am petrecut c\u00e2teva ore bune pe plaj\u0103 ascult\u00e2nd pove\u015ftile lui D\u00e2maso. Era mai relaxat, plin de verv\u0103 \u00een expunerile sale legate de na\u0163ionalizare. Participase la tot ce era legat de geologie-mine.<\/p>\n

\u201eS\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 a fost floare la ureche purtarea fermierului. Am avut parte, tot \u00een Nord, \u00een regiunea Tete, de o primire mult mai dur\u0103. A trebuit s\u0103 ne \u00eentoarcem \u015fi s\u0103 revenim \u00eenso\u0163i\u0163i de militari. Acolo s-au tras focuri de amenin\u0163are ca s\u0103 ne conving\u0103 s\u0103 plec\u0103m. Da, acolo am cunoscut adev\u0103ra\u0163ii du\u015fmani ai Mozambicului, \u015fi nu numai acolo.<\/p>\n

Unde mergem noi acum, la Manica, la grani\u0163a cu Rodezia, la fostul proprietar al z\u0103c\u0103m\u00e2ntului de aur, un s\u00e2rb, lucrurile s-au petrecut pa\u015fnic. Omul \u015fi-a luat avionul personal \u015fi a plecat f\u0103r\u0103 s\u0103 se ating\u0103 de nimic. Vila lui arat\u0103 ca \u015fi atunci c\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit-o. Acum este cas\u0103 de oaspe\u0163i, cu tot ce trebuie, cu \u00eemprejurimi feerice. O s\u0103 v\u0103 plac\u0103! Doar, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, avioane u\u015foare, trec din Rodezia s\u0103 anihileze campusurile de antrenament ale refugia\u0163ilor rodezieni, transforma\u0163i \u00een \u2019armat\u0103 revolu\u0163ionar\u0103\u2019, sus\u0163inut\u0103 de Mozambic. Mitraliaz\u0103 \u015fi incendiaz\u0103 cu napalm. Sper s\u0103 nu avem parte de a\u015fa ceva!…\u201d<\/p>\n

Iar\u0103\u015fi o privire nedumerit\u0103 a \u0163\u00e2\u015fnit din ochii lui Anton, primind un r\u0103spuns pe m\u0103sur\u0103 din partea mea. \u201eDrag\u0103 Anton, la noi se spune \u2019din lac \u00een pu\u0163\u2019\u2026\u201d Am comis un act de nepolite\u0163e vorbind \u00een rus\u0103, dar alt\u0103 cale de comunicare cu bulgarul nu era, ceea ce \u015ftia \u015fi D\u00e2maso.<\/p>\n

\u015eoseaua bun\u0103 nu ne-a ridicat probleme. Mai mult, poate, ne-a \u0163inut pe g\u00e2nduri povestea cu prietenii rodezieni. O u\u015furare era \u00eens\u0103. Nu vom mai avea de-a face cu fermieri. Dup\u0103 vreo 130 de kilometri am intrat \u00een ora\u015ful Vila Pery, devenit peste timp, cum am v\u0103zut pe o hart\u0103 recent\u0103, Chimoiu, capitala provinciei Manica, al cincilea ora\u015f ca m\u0103rime din Mozambic, aflat la o altitudine de 750 m. Numele de Vila Pery a fost dat localit\u0103\u0163ii dup\u0103 numele guvernatorului portughez Joao Pery de Lind, \u00een 1916. Ca \u015fi \u00een multe alte cazuri, vechile nume de localit\u0103\u0163i au fost schimbate dup\u0103\u00a0 independen\u0163a din 1975, pentru a mai atenua dureroasele amintiri din perioada colonial\u0103 portughez\u0103.<\/p>\n

Important centru agricol, cu o industrie textil\u0103 de tradi\u0163ie bazat\u0103 pe cultivarea bumbacului. Popula\u0163ie de vreo 50.000 de suflete p\u0103str\u00e2nd \u00een memorie anul 1974 c\u00e2nd trupele conduse de FRELIMO sub comanda viitorului pre\u015fedinte al Mozambicului, Samora Mois\u00e9s Machel, au cucerit ora\u015ful Vila Pery. A fost, \u00een istoria eliber\u0103rii, primul ora\u015f cucerit din m\u00e2na administra\u0163iei portugheze. Urmele distrugerilor provocate se mai vedeau \u00eenc\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi, ora\u015ful ne-a \u00eent\u00e2mpinat cu o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare pl\u0103cut\u0103, cu vile frumoase, plin de via\u0163\u0103, m\u00e2ndrindu-se cu vecin\u0103tatea celei mai importante \u00een\u0103l\u0163imi a platoului, cu celebra sculptur\u0103 a naturii, un cap de om, \u201dCabe\u00e7a do Velho\u201d(Capul B\u0103tr\u00e2nului), un loc considerat sf\u00e2nt pentru vechea tradi\u0163ie, loc de pelerinaj.<\/p>\n

Dar, pentru c\u0103 exist\u0103 mereu \u015fi c\u00e2te un dar, la sediul Direc\u0163iei de Geologie \u015fi Mine, ne-a a\u015fteptat o surpriz\u0103. De c\u00e2teva zile bune, for\u0163ele aeriene rodeziene, atacau aerian, cu napalm \u015fi mitralii, p\u0103durile adiacente ora\u015fului, st\u00e2rnind panic\u0103 \u00een ora\u015f \u015fi \u00eemprejurimi.<\/p>\n

Circula\u0163ia spre Manica fiind oprit\u0103, am fost caza\u0163i \u00eentr-o vil\u0103 somptuoas\u0103, consemna\u0163i s\u0103 nu p\u0103r\u0103sim spa\u0163iul alocat protec\u0163iei noastre. Confortul era lux, masa, cele trei mese, erau livrate la vil\u0103, un \u00eengrijitor permanent la dispozi\u0163ia noastr\u0103, \u015fi, \u015fi nimic altceva. Serile auzeam, \u015fi vedeam, avioane mici, monoplane survol\u00e2nd ora\u015ful, \u015fi dup\u0103 culorile cerului de un ro\u015fu aprins, \u015ftiam c\u0103 nenorocirile b\u00e2ntuiau forma\u0163iunile de revolu\u0163ionari rodezieni aciua\u0163i \u00een Mozambic. Am spus \u201dserile\u201d deoarece situa\u0163ia a durat trei zile \u015fi nop\u0163i, d\u00e2ndu-ne impresia c\u0103 eram sechestra\u0163i. Efectiv nu aveam ce face, iar consemnul nu putea fi \u00eenc\u0103lcat. Ve\u015fnica mea \u00eentoarcere \u00een trecut ne-a salvat.<\/p>\n

Mi-am adus aminte de studen\u0163ie, de meciurile de \u201dp\u00f6tzi\u201d din sala de desen tehnic. Jucau b\u0103ie\u0163ii, jucau fetele. Era footbal de mas\u0103, jucat de doi adversari, cu c\u00e2te o moned\u0103 mai mare de fiecare pe post de juc\u0103tor \u015fi o moned\u0103 mic\u0103, cea mai mic\u0103 posibil\u0103, drept minge. Mesele de desen tehnic aveau mant\u0103, ca la biliard, ceea ce f\u0103cea jocul mai atractiv. Barele por\u0163ilor erau din cutii de chibrituri. Norocul a fost c\u0103 \u00een vila noastr\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103toare, am dat de o mas\u0103 corespunz\u0103toare scopului urm\u0103rit. Mi-am atribuit rolul de instructor \u015fi rezultatul nu s-a l\u0103sat a\u015fteptat. Parc\u0103 ne-a apucat nebunia. Nici pentru mas\u0103 nu eram dispu\u015fi s\u0103 \u00eentrerupem un meci.<\/p>\n

Realitatea e c\u0103 ne-am luat g\u00e2ndul de la ceea ce se \u00eent\u00e2mpla afar\u0103. D\u00e2maso era cel mai \u00eenc\u00e2ntat. Era at\u00e2t de \u00eengrijorat pentru noi, \u00eenc\u00e2t solu\u0163ia nesperat\u0103 de ocupare a timpului, supus f\u0103r\u0103 voie \u00eencord\u0103rii, a venit ca o idee salvatoare. Am devenit copii \u015fi am \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat jocul precum copiii.<\/p>\n

C\u00e2nd lucrurile s-au mai calmat \u015fi am primit aprobarea pentru a ne continua drumul, am reac\u0163ionat chiar ca ni\u015fte copii opri\u0163i \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare a jocului.<\/p>\n

De diminea\u0163\u0103, dup\u0103 un dejun stropit cu mult\u0103 \u015fi bun\u0103 cafea, am plecat la drum. \u00cen ma\u015fin\u0103, \u00een afara \u015foferului, era D\u00e2maso, eu \u015fi Anton. \u015eoseaua era acceptabil\u0103, distan\u0163a de cca. 70 de kilometri p\u00e2n\u0103 la Manica nu mai era o problem\u0103, eram a\u015ftepta\u0163i \u00eentr-o vil\u0103 superb\u0103, vorba amfitrionului \u015fi, foarte important pentru starea noastr\u0103 de spirit, certitudinea ultimei etape a misiunii.<\/p>\n

Ie\u015firea din ora\u015f ne-a permis s\u0103 ne bucur\u0103m \u00een voie de \u201dCabe\u00e7a do Velho\u201d, o oper\u0103 a naturii, un profil de cap de om, culcat pe spate, pe toat\u0103 l\u0103\u0163imea enormei c\u0103ciuli montane. Inerent mi-am adus aminte de imaginea \u201domului\u201d nostru din Bucegi, sau a fantasticului \u201dSfinx\u201d, crea\u0163ii pline de mister, generatoare de legende. N-am putut s\u0103 m\u0103 ab\u0163in \u015fi, cu sau f\u0103r\u0103 talent, i-am desenat, \u00een cuvinte, lui D\u00e2maso \u015fi lui Anton imaginile de acas\u0103. Cel care a ascultat tr\u0103g\u00e2nd cu urechea a fost \u015foferul \u015fi, \u00eentorc\u00e2nd capul, a exclamat: \u201eIncreivel! Nao posso entender, camarada Bori\u015f. Uma cabe\u00e7a similhante na Romenia?!\u201d(De necrezut! Nu pot s\u0103 \u00een\u0163eleg, camarade Boris. Un cap asem\u0103n\u0103tor \u00een Rom\u00e2nia?!) \u201eDa, da, dragul meu! Natura este un artist vagabond care sculpteaz\u0103 pe unde apuc\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Am intrat ad\u00e2nc \u00een \u015foseaua care ne ducea spre Manica, ultima sarcin\u0103 \u00een cadrul misiunii noastre. La plecare Vila Pery mi s-a p\u0103rut un or\u0103\u015fel frumos, cu mult\u0103 verdea\u0163\u0103, tropical\u0103 bine\u00een\u0163eles, cu aceast\u0103 \u2019cabe\u00e7a\u2019 \u00een dreapta, cu o \u00eentins\u0103 p\u0103dure a \u2019revolu\u0163ionarilor\u2019 \u00een st\u00e2nga, cu un drum \u00een linie dreapt\u0103 ochind vestul rodezian, dar urm\u00e2nd aspectul colinar al regiunii. Acest aspect din urm\u0103, s-a accentuat odat\u0103 cu apropierea de Manica, \u2019Tiny Manica\u2019, cum i se spunea, ora\u015f mic dar \u00eentins de-a lungul \u015foselei. Da, ultima parte a drumului, cu succesive cobor\u00e2\u015furi \u015fi sui\u015furi, m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 simt pe mare, pe marea noastr\u0103 \u00eenvolburat\u0103, cu apari\u0163ii pe culmi de val, urmate de cufund\u0103ri, st\u00e2rnind \u00eengrijorarea celor de pe mal.<\/p>\n

La o distan\u0163\u0103 apreciabil\u0103 de a\u015fez\u0103rile propriu zise al ora\u015fului, ca pentru a vesti din timp, c\u00e2te un zid de o parte \u015fi de alta a \u015foselei, reprezentau poarta ora\u015fului. Am mai f\u0103cut ceva kilometri, admir\u00e2nd \u00eendesirea florei care, parc\u0103, preg\u0103tea intrarea noastr\u0103 triumfal\u0103. Au ap\u0103rut cl\u0103dirile, pomii falnici str\u0103juind \u00eempreun\u0103 cu st\u00e2lpii de telegraf drumul, oamenii purt\u00e2nd haine multicolore, f\u0103c\u00e2ndu-ne semne de \u2019bun venit!\u2019, gesturi specifice mozambicanilor de pe \u00eentreg teritoriul acestei \u0163\u0103ri feerice. Eram curios, eram \u00eenc\u00e2ntat, visam s\u0103 v\u0103d c\u00e2t mai multe. Cazarea a fost ca-n filme. A\u015fa cum ni s-a promis, ne-am aranjat \u00eentr-o vil\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 de vechiul st\u0103p\u00e2n al aurului mozambican. A plecat cu avion personal, l\u0103s\u00e2nd totul ca pentru a se \u00eentoarce. A acceptat actul de na\u0163ionalizare f\u0103r\u0103 probleme.<\/p>\n

Vila, pe o culme cu o vegeta\u0163ie luxuriant\u0103, cu planta\u0163ii\u00a0 pline de tot felul de arbori fructiferi, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de paradis terestru, dar, pentru noi, m\u0103 refer la mine \u015fi la Anton, cu un\u00a0 iz de alert\u0103. Umbl\u00e2nd printre arbu\u015fti \u015fi flori, eram cu ochii \u00een patru, tem\u0103tori c\u0103, fiind la tropic, trebuia s\u0103 \u00eent\u00e2lnim \u015fi ceva faun\u0103. Ei, n-am \u00eent\u00e2lnit nimic \u00eengrijor\u0103tor, iar interiorul ne-a oferit luxul visat al celor \u2019cinci stele\u2019. Am g\u0103sit de toate \u015fi, culmea, din punctul meu de vedere, un pickup ultramodern, un Philips, \u015fi o discotec\u0103 cu muzic\u0103 simfonic\u0103 de invidiat. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 m-am \u00eenfruptat la refuz \u00eempreun\u0103 cu D\u00e2maso. Anton era mai rezervat mul\u0163umindu-se s\u0103 petreac\u0103 timpul liber pe teras\u0103, tol\u0103nit \u00eentr-un fotoliu.<\/p>\n

Dar nu aceasta era misiunea noastr\u0103 principal\u0103. Manica era, la acea vreme, cople\u015fit\u0103 de o problem\u0103 de poluare gravisim\u0103. Exploatarea aurului din zon\u0103, lucru care de altfel se petrecea de ambele fe\u0163e ale grani\u0163ei cu Rodezia(azi Zimbabwe) f\u0103c\u00e2ndu-se \u00een condi\u0163ii primitive, artizanale, prin amalgamare cu mercur, \u00eentr-un haos inimaginabil de organizare a locului de munc\u0103, f\u0103r\u0103 o minim\u0103 protec\u0163ie a minerilor, f\u0103r\u0103 m\u0103suri ecologice de protejare a mediului. \u015ei asta \u00een condi\u0163iile utiliz\u0103rii mercurului ca agent de atac al minereului.<\/p>\n

Mi-am adus aminte cu groaz\u0103 de scenele filmate la Turda noastr\u0103, unde copii nevinova\u0163i sunt supu\u015fi iresponsabilit\u0103\u0163ii crase a maturilor.<\/p>\n

Ce mi-a fost dat s\u0103 v\u0103d \u00eentrece orice \u00eenchipuire. Ce am v\u0103zut apar\u0163inea, \u00eenc\u0103, situa\u0163iei din anul 1977. Poluarea se \u00eentinsese pe o arie foarte \u00eentins\u0103 cuprinz\u00e2nd apele, solul, aerul, fauna. Nu erau expu\u015fi doar minerii artizani denumi\u0163i \u2019garimpeiros\u2019, de la \u2019garimpagem\u2019 (minerit artizanal), ci \u015fi popula\u0163ia din zon\u0103 \u015fi din \u00eemprejurimi.<\/p>\n

Mercurul este cel pu\u0163in at\u00e2t de toxic precum cianura, se poate spune \u015fi invers, privind problema din punctul nostru de vedere care b\u00e2ntuie \u0163ara noastr\u0103 \u00een aceste zile, \u00a0\u00een toate formele sale de existen\u0163\u0103 \u00een procesul de tratare a minereurilor de aur: metalul, vaporii de mercur, metylmercurul(CH3Hg+), Cation organic n\u0103b\u0103d\u0103ios, rezultat dintr-un proces de \u2019metabolism microbian\u2019. Aceste forme extrem de toxice de existen\u0163\u0103 ale mercurului folosit in exploatarea aurului, \u00een deosebi \u00een condi\u0163iile unei exploat\u0103ri artizanale, creau\u00a0 probleme insurmontabile pentru mediul \u00eenconjur\u0103tor, pentru s\u0103n\u0103tatea oamenilor.<\/p>\n

C\u00e2nd am ajuns \u00een perimetrul lucr\u0103rilor de exploatare, m-am trezit \u00een Evul Mediu, sau, poate, \u015fi mai departe de zilele noastre.<\/p>\n

Majoritatea lucr\u0103rilor se desf\u0103\u015furau la suprafa\u0163\u0103, cu mijloace rudimentare de sp\u0103lare-concentrare a rocii desprinse cu t\u00e2rn\u0103coape, \u00een lighene, ca pe vremuri la noi pe Arge\u015f, cu m\u00e2inile goale, manevr\u00e2nd mercurul pentru amalgamare de parc\u0103 ar fi un produs alimentar nevinovat.<\/p>\n

Auzind un zgomot ritmic, un fel de bubuituri \u00eenfundate, m-am \u00eendreptat \u00eenspre direc\u0163ia cu pricina. O grind\u0103 orizontal\u0103, la vreo doi metri \u00een\u0103l\u0163ime, fixat\u0103 pe dou\u0103 grinzi, mai bine zis, lemn de min\u0103 folosit la armare, cu aspect de poart\u0103 de fotbal, cu un scripete ag\u0103\u0163at de grinda orizontal\u0103, cu o funie tras\u0103 manual prin scripete, av\u00e2nd la cap\u0103t un bolovan greu. \u00centre barele \u2019por\u0163ii\u2019, pe jos, minereu extras amestecat cu mercur. Prin lansarea succesiv\u0103 a bolovanului \u00een masa de minereu supus amalgam\u0103rii, se realiza contactul minereului cu mercurul.<\/p>\n

Cu bra\u0163ele \u015fi picioarele goale, c\u00e2\u0163iva \u2019garimpeiros\u2019 se mi\u015fcau cu dezinvoltur\u0103, prin masa reactiv\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 \u00een jurul lor. Oare mai putea fi vorba de protec\u0163ia mediului sau a oamenilor?! Am surprins privirea jenat\u0103 a lui D\u00e2maso, ca s\u0103 nu mai spun de Anton, care c\u0103uta un loc mai pu\u0163in expus.<\/p>\n

D\u00e2maso ne-a f\u0103cut semn s\u0103 ne retragem pentru a mai inspecta \u015fi alte perimetre de lucru. Am \u00eent\u00e2lnit pu\u0163uri verticale, conice ca aspect, cu o deschidere de cca. un metru, \u00a0s\u0103pate \u00een roc\u0103, de unde, c\u00e2te un \u2019miner\u2019 se c\u0103znea s\u0103 scoat\u0103 afar\u0103, cu o lopat\u0103 cu coad\u0103 scurt\u0103, ceva roc\u0103.<\/p>\n

Am v\u0103zut \u015fi o deschidere de galerie, cu o gur\u0103 de intrare de 2×1 m, prins\u0103 \u00eentre dou\u0103 planuri oblice de roc\u0103, gata s\u0103 o ia la vale. Am fost \u00een min\u0103, nu o dat\u0103, cuno\u015fteam sistemele de armare a galeriilor cu lemn de min\u0103, admiram chiar m\u0103iestria cu care se f\u0103ceau lucr\u0103rile de protec\u0163ie, de asigurare a activit\u0103\u0163ii subterane, dar at\u00e2ta lips\u0103 de preocupare pentru via\u0163a oamenilor nu mi-am putut-o imagina. Planurile oblice de roc\u0103 erau \u2019asigurate\u2019 cu mai multe grinzi a\u015fezate, dezordonat zic eu, care \u00eencurcau p\u00e2n\u0103 \u015fi activitatea de intrare sau ie\u015fire la u\u015fa galeriei.<\/p>\n

Cam acela\u015fi gen de asigurare, armare, l-am v\u0103zut \u015fi la \u00eencercarea de a p\u0103trunde, m\u0103car cu c\u00e2\u0163iva pa\u015fi, \u00een galerie. Nu puteai fi atent la pere\u0163ii, parc\u0103 grebla\u0163i, ai galeriei, privirile fiind \u2019sechestrate\u2019 de aspectul \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor al grinzilor de sus\u0163inere, a\u015fezate \u00een toate direc\u0163iile. Minerii, dezbr\u0103ca\u0163i p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u, intrau \u015fi ie\u015feau c\u00e2te unul, \u00een m\u00e2n\u0103 cu c\u00e2te o g\u0103leat\u0103, pentru transportul minereului cu care, cu roaba, se alimenta perimetrul de amalgamare cu mercur. Am spus perimetru deoarece nu putea fi vorba de o instala\u0163ie propriu zis\u0103.<\/p>\n

Nu mai aveam ce s\u0103 ne spunem. Raportul de constatare era deja formulat \u00een capetele noastre. Eram trei, dar g\u00e2ndeam la unison. Ne-am mul\u0163umit s\u0103 prelev\u0103m probe pentru laborator \u015fi s\u0103 ne preg\u0103tim de \u00eentoarcere. N-am putut p\u0103r\u0103si Manica, cu toate c\u0103 aveam parte de un confort nesperat la vil\u0103, \u00een mijlocul unui adev\u0103rat paradis terestru.<\/p>\n

Mai aveam o misiune, o vizit\u0103 la o fabric\u0103 de prelucrare a asbestului, mai la sud de Manica. Nici aici nu am avut parte de o vizionare lini\u015ftit\u0103. Un azbest excelent, cu fibr\u0103 lung\u0103, foarte toxic dup\u0103 cum se \u015ftie, prelucrat \u00eentr-o hal\u0103 slab ventilat\u0103, praful fin, at\u00e2t de greu de suportat, plutind liber spre pl\u0103m\u00e2nii neproteja\u0163i ai \u2019oamenilor muncii\u2019. \u015ei aici tronau neajunsurile unui sistem colonial \u00een descompunere. Nu investiser\u0103 portughezii nici c\u00e2nd se sim\u0163eau ca la ei acas\u0103, n-o f\u0103cuser\u0103 nici c\u00e2nd au presim\u0163it plecarea.<\/p>\n

\u00centor\u015fi la vil\u0103, am avut nevoie de timp pentru a ne reacomoda g\u00e2ndirea la normalul dat peste cap. Am tulburat lini\u015ftea, mai bine zis resemnarea ce pusese st\u0103p\u00e2nire pe noi, cu un concert de Paganini, concertul no. 5, necunoscut mie la acea dat\u0103, dar apar\u0163in\u00e2nd, parc\u0103, unui alt Paganini, un romantic, mai romantic ca oric\u00e2nd. M-am concentrat at\u00e2t de mult asupra audi\u0163iei \u00eenc\u00e2t nu am remarcat somnul ad\u00e2nc care-i subjugase pe colegii mei de vil\u0103. Dormeau du\u015fi \u00een pozi\u0163ii grote\u015fti, chirci\u0163i \u00een ni\u015fte fotolii mari \u015fi comode, zic eu. \u015ei pentru c\u0103 nu puteam s\u0103 m\u0103 dezmint, obsedatul meu \u201en-a fost s\u0103 fie\u201d \u015fi-a mai f\u0103cut o dat\u0103 apari\u0163ia.<\/p>\n

Seara ne-am pus pe rememorat cele v\u0103zute. D\u00e2maso, cum era \u015fi normal, a \u00eencercat s\u0103 \u00eendulceasc\u0103 pu\u0163in impresiile cu care ne-am \u00eentors de pe teren. \u015etia tot ce ne-a impresionat pe noi, ne-a vorbit de dezinteresul portughezilor fa\u0163\u0103 de tehnic\u0103, de condi\u0163iile de munc\u0103, motivat pe de o parte de atitudinea fostului proprietar, gen de om acaparator, gr\u0103bit s\u0103 culeag\u0103 ce mai putea fi cules f\u0103r\u0103 investi\u0163ii, a\u015ftept\u00e2nd de ani buni oficializarea inerent\u0103 a sf\u00e2r\u015fitului colonialismului, iar pe de alt\u0103 parte, sclavul unui trai de huzur, avid de cultur\u0103 dar nu \u015fi de cea tehnic\u0103.<\/p>\n

\u201eCe m\u0103 mir\u0103, dragul meu, este c\u0103, tot \u00een Africa colonial\u0103, \u00een sud-vestul Saharei, la o exploatare a aurului, bazat\u0103 tot pe amalgamare cu mercur, \u00een 1972, foloseau mori de amalgamare, mori cu bile, care, chiar dac\u0103 nu erau \u2019retorte\u2019, sau \u2019autoclave\u2019, despre care se vorbe\u015fte tot mai mult ast\u0103zi, asigurau condi\u0163ii de lucru care protejau \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 mediul \u015fi s\u0103n\u0103tatea bie\u0163ilor \u2019garimpeiros\u2019. Am v\u0103zut \u015fi aici, o palid\u0103 \u00eencercare, prea artizanal\u0103, de a confec\u0163iona ni\u015fte tamburi de mici dimensiuni, \u00eenv\u00e2rti\u0163i pe o ax\u0103 orizontal\u0103, \u00eenf\u0103\u015fura\u0163i \u00een zdren\u0163e, practic f\u0103r\u0103 nici o etan\u015fare care s\u0103 opreasc\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t \u00eempr\u0103\u015ftierea materialului poluant. Culmea e c\u0103 Rom\u00e2nia livra Algeriei mori industriale echipate cu bile de amalgamare. Eram acolo, \u00eentr-o scurt\u0103 misiune cu directorul meu c\u00e2nd, am fost lua\u0163i la trei p\u0103ze\u015fte de directorul algerian pentru faptul c\u0103 s-au livrat mori f\u0103r\u0103 bile. A fost penibil, dar s-a rezolvat repede.\u201d<\/p>\n

\u201eP\u0103i, nu mi-ai spus niciodat\u0103 c\u0103 ai cuno\u015ftin\u0163e \u00een acest domeniu!?\u201d \u201eP\u0103i, nu m-ai \u00eentrebat niciodat\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eM\u0103 tem c\u0103 n-ai s\u0103 mai pleci niciodat\u0103 din Mozambic\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eM\u0103 tem c\u0103 nu mai am mai mult de o lun\u0103 de stat \u00een Mozambic\u2026\u201d<\/p>\n

\u201e\u015etii tu ceva ce nu \u015ftiu eu?!\u201d<\/p>\n

\u201eNu, simt ceva ce m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103. Familia!\u201d<\/p>\n

\u201eVedem la Maputo. Samora Machel este prieten cu Ceau\u015fescu iar Branco, ministrul economiei, are u\u015fa deschis\u0103 la Samora. Nu scapi tu de noi!…\u201d<\/p>\n

Da, atmosfera amical\u0103 \u00een care ne compl\u0103ceam, ne-a ajutat s\u0103 dep\u0103\u015fim starea agitat\u0103 care ne urm\u0103rea \u00eenc\u0103. Cum D\u00e2maso a deschis subiectul \u00eentoarcerii la Maputo, cu ma\u015finile la Beira \u015fi apoi cu avionul la sediu, am lansat \u015fi eu \u00eentrebarea care m\u0103 fr\u0103m\u00e2nta: \u201e\u015ei cu Picturile Rupestre cum r\u0103m\u00e2ne?!…\u201d<\/p>\n

Era vorba despre celebrele Rupestre de la Chinampere, din masivul Penha Longa, aflat la Nord de Manica, cu care se \u015fi l\u0103udase D\u00e2maso la plecarea \u00een misiune.<\/p>\n

\u201eNu putem merge acolo. A\u0163i v\u0103zut ce fac rodezienii. Fiind foarte aproape de grani\u0163\u0103, pentru moment, orice deplasare turistic\u0103 \u00een zon\u0103 este interzis\u0103. \u00cemi pare r\u0103u! Se vor mai lini\u015fti lucrurile, iar noi vom mai reveni\u2026\u201d<\/p>\n

Am \u00een\u0163eles, dar m-am \u00eentrebat retoric, ce alt \u201en-a fost s\u0103 fie\u201d m\u0103 mai pa\u015fte?!<\/p>\n

Drumul la Beira, cunoscut deja, a decurs f\u0103r\u0103 probleme. L-am f\u0103cut dintr-o bucat\u0103, cu o singur\u0103 oprire la Vila Pery, unde am \u0163inut s\u0103 m\u0103 mai uit o dat\u0103 la \u2019Cabe\u00e7a do Velho\u2019, presim\u0163ind, parc\u0103, desp\u0103r\u0163irea definitiv\u0103.<\/p>\n

La Beira am profitat de libertatea acordat\u0103 de D\u00e2maso pentru a hoin\u0103ri prin minunatul ora\u015f port, de-a lungul plajelor \u00eembietoare. S-a nimerit o zi frumoas\u0103, cu un cer de un albastru greu de definit, pe care l-am asemuit cu cel mai frumos cer din \u0163ar\u0103, cel pe care aveam s\u0103-l\u00a0 admir cu nesa\u0163 la Soveja.<\/p>\n

A doua zi am avut un zbor lini\u015ftit, tot cu o companie mozambican\u0103, zbor \u00een care m-am l\u0103sat furat de g\u00e2nduri ce se \u00eendreptau obsedant spre Bucure\u015fti.<\/p>\n

La Maputo, ne-am desp\u0103r\u0163it, \u00eendrept\u00e2ndu-ne fiecare \u00eenspre casa lui, pentru o relaxare bine meritat\u0103. Apartamentul m\u0103 a\u015ftepta, a\u015fa cum \u015fi eu a\u015fteptam s\u0103-l populez cu ai mei. \u00cen cutia de scrisori, nimic?! \u00cen frigider, nimic. Nu mi-a fost lene, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u015fi m-am dus s\u0103 m\u0103 \u00eenfrupt cu ni\u015fte creve\u0163i stropi\u0163i cu bere. M-am \u00eentors agale, \u00eemi pl\u0103cea atmosfera ora\u015fului \u00eenflorit, lini\u015ftea din cartierul meu, m\u0103 sim\u0163eam la mine acas\u0103, chiar dac\u0103 m\u0103 desp\u0103r\u0163eau c\u00e2teva bune mii de kilometri de Bucure\u015fti.<\/p>\n

A doua zi am trecut pe la direc\u0163ie. M-a \u00eent\u00e2mpinat Garcia ca pe un copil. \u201eA venit prelungirea misiunii cu un an\u2026Cred c\u0103 nu mai pleci niciodat\u0103\u2026Adu-\u0163i familia mai repede, Borri\u015f!\u201d<\/p>\n

\u201eUn an, asta \u00eenseamn\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1 mai \u201978\u2026cu familia sper s\u0103 mearg\u0103, cu toate c\u0103, dac\u0103 nu se gr\u0103besc, Cris nu va mai putea veni dec\u00e2t, eventual, \u00een vacan\u0163a de iarn\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eBorri\u015f, am primit vizita unei comisii ONU. Vor s\u0103 studieze posibilitatea transform\u0103rii laboratoarelor noastre \u00een \u2019Laborator Central pentru Africa de Est\u2019, noi, Tanzania \u015fi Kenia. Vor reveni pentru a vedea pe viu laboratoarele\u2026Vezi de ce cred eu c\u0103 n-ai s\u0103 mai pleci?…\u015ei so\u0163ia, mi-ai spus c\u0103 este inginer chimist\u2026Ce zici?\u201d<\/p>\n

\u201eNu-i suficient s\u0103 te \u00eendr\u0103goste\u015fti de cineva, ca s\u0103 \u015fi fii \u00eempreun\u0103\u2026Eu chiar iubesc Africa, iar Mozambicul mi-a picat ca o m\u0103nu\u015f\u0103. Dac\u0103 acas\u0103 afl\u0103 ceva de treaba asta, m\u0103 cheam\u0103 urgent la Bucure\u015fti\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eNu \u015fi dac\u0103 intr\u0103 \u00een joc Samora. Nici nu b\u0103nuie\u015fti c\u00e2t farmec diplomatic are acest om\u2026\u015ei mai e \u015fi prieten cu al vostru\u2026Sunte\u0163i \u0163ara care ne-a ajutat cel mai mult!\u201d<\/p>\n

\u201eDrag\u0103 Ruy, vom tr\u0103i \u015fi vom vedea. Trebuie s\u0103 fug. Mi-e dor de laborator, de echipa mea. Cu D\u00e2maso a fost grozav, cum grozave sunt \u015fi problemele ce le ave\u0163i pe cap. At\u00e9 logo!\u201d (pe cur\u00e2nd, cu O final \u00eenchis \u00een U).<\/p>\n

Eu am mai fost primit cu c\u0103ldur\u0103 dar, de data aceasta, am trecut printr-o emo\u0163ie puternic\u0103. S-au \u00eengr\u0103m\u0103dit to\u0163i \u00een jurul meu, vorbeau to\u0163i deodat\u0103, eu nu g\u0103seam cuvinte ca s\u0103-i \u00eentrerup, nici n-am \u00een\u0163eles mare lucru \u00een vacarmul at\u00e2t de bine \u00eentre\u0163inut, \u015fi am b\u00e2iguit, cumva, \u201ehaide\u0163i s\u0103 facem o cafea\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eDaaaaaa!\u201d a fost r\u0103spunsul unei reprimiri neprotocolare \u00een mijlocul lor. Recunosc, am avut o zi plin\u0103, pe linie spiritual\u0103. Culmea satisfac\u0163iei am avut-o constat\u00e2nd c\u0103 \u015fi-au f\u0103cut datoria pe deplin. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 aveam ceva \u00eendoieli la plecare.<\/p>\n

Ce mai! Nu s-a lucrat nimic, am p\u0103l\u0103vr\u0103git f\u0103r\u0103 oprire, m-am descurcat bine \u015fi cu \u00eenceputurile mele \u00een portughez\u0103, s-a r\u00e2s mult. C\u00e2nd le-am spus c\u0103 mai r\u0103m\u00e2n un an, p\u00e2n\u0103 la 1 mai 1978, explozia s-a produs. Am fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat, am fost s\u0103rutat, am fost \u00een al nou\u0103lea cer, cum se spune.<\/p>\n

Speran\u0163a cu familia mi-a dat un nou imbold. Mi-am intrat repede \u00een pielea care se cam fle\u015fc\u0103ise \u015fi treburile au pornit \u00een ritm alert. Laboratorul, proiectul noului sediu, universitatea, \u015fedin\u0163ele de lucru cu D\u00e2maso, tenisul, toate dup\u0103 chemarea inimii.<\/p>\n

Cu tenisul, din p\u0103cate, a ap\u0103rut problema c\u0103ut\u0103rii unui nou partener. Tchak\u00e2rov \u015fi-a rupt m\u00e2na la tenis \u015fi a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Bulgaria. Fiind chirurg, era \u015fi normal. Oana nu sc\u0103pa nici o ocazie de a m\u0103 \u00eenso\u0163i, dar atunci era comod deoarece beneficiam de Mercedesul ambasadorului. \u00ce\u015fi g\u0103sise un pu\u015fti de vreo 15-16 ani, taman bun pentru ea, \u015fi era \u00een culmea fericirii. Jucau tenis, eu nu-i deranjam supraveghindu-i doar de la distan\u0163\u0103. Nici nu prea era nevoie, \u015foferul tatii fiind prezent \u00een\u00a0 tribun\u0103, \u015fi cum se \u015ftia cam cine erau ace\u015fti \u015foferi, nu-mi f\u0103ceam probleme.<\/p>\n

Chemat la ambasador, m-am dus pu\u015fc\u0103 sper\u00e2nd c\u0103 erau ceva ve\u015fti concrete legate de familie. Erau, \u015fi nu erau. \u015etia de formele pentru so\u0163ie, dar mai \u015ftia \u015fi de ne\u015fansa care o p\u0103\u015ftea pe Cris. Fiind major\u0103, nu mai putea fi trimis\u0103 prin GEOMIN, iar asta complica povestea, chiar dac\u0103 eu mai speram s-o v\u0103d venind \u00een vacan\u0163a de iarn\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 ce i-am satisf\u0103cut curiozitatea legat\u0103 de \u2019excursia\u2019 prin Mozambic \u015fi o Fanta, bun\u0103, cum n-am mai b\u0103ut niciodat\u0103 acas\u0103, mi-a \u00eentins spre lecturare dou\u0103 CV-uri, un fel de autopropuneri pentru posturile de chimi\u015fti, Arunc\u00e2ndu-mi privirea doar, i le-am restituit z\u00e2mbind \u015fi spun\u00e2nd \u201enu!\u201d Era vorba de \u2019W\u2019 \u015fi \u2019Bobo\u2019, ambii str\u0103ini de chimia analitic\u0103 pe care trebuiau s-o fac\u0103. Din \u2019W\u2019, profesor de chimie f\u0103r\u0103 un dram de experien\u0163\u0103, dar la a doua tentativ\u0103 de a m\u0103 bruia, f\u0103cusem acas\u0103\u00a0 un fel de tehnolog, iar \u2019Bobo\u2019, nici at\u00e2t, inginer de preparare minier\u0103!? Eu trimisesem vreo trei propuneri precum, \u015etefan \u015fi Mihalka la analitic\u0103 \u015fi Dan pentru preparare. Misiunile erau grele \u015fi nu se putea pune problema unei \u2019\u015fcolariz\u0103ri\u2019 la locul de munc\u0103.<\/p>\n

Cei propu\u015fi ar fi intrat direct \u00een p\u00e2ine. N-a venit nici o confirmare \u015fi pisica s-a n\u0103scut moart\u0103. Nu era prima oar\u0103 c\u00e2nd m\u0103 loveam de \u2019interese\u2019 \u015fi nu de interesul pentru misiune. Acas\u0103 la noi, era ca acas\u0103 la noi, conservat p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte!<\/p>\n

M\u0103 enervau m\u0103g\u0103riile de acas\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles, consecin\u0163ele lor. Ai mei ar fi putut fi deja cu mine. Teama aceast\u0103, ca s\u0103 nu-i spun scuza, de posibila mea r\u0103m\u00e2nere \u00een \u2019Vestul S\u0103lbatic\u2019, era absurd\u0103.<\/p>\n

Eram mult mai legat de Rom\u00e2nia, de morminte, de copil\u0103rie, de splendorile de acas\u0103, dec\u00e2t to\u0163i acei mah\u0103ri politici la un\u00a0 loc. \u00cen plus, m\u0103 indispunea \u015fi \u2019comoditatea voit\u0103\u2019 a factorilor implica\u0163i \u00een problemele de rela\u0163ii economice cu \u0163\u0103rile \u00een dezvoltare. Am f\u0103cut o serie de propuneri de colaborare \u00een domenii \u00een care puteam s\u0103 ne implic\u0103m, dar toate au r\u0103mas \u00eengropate la de-al de Crinta de la Agen\u0163ia Economic\u0103, sau, \u015fi mai r\u0103u, la Dna Anghel\u2026, angelic\u0103 prin \u2019dolce far niente\u2019 made in Romania. Interesante erau doar deplas\u0103rile din care se \u00eenfruptau din plin.<\/p>\n

Eu, sclavul \u2019dorului meu de duc\u0103\u2019, \u00eencepeam s\u0103 am \u015fi zile grele \u00een care \u2019dorul de cas\u0103\u2019 de ast\u0103 dat\u0103, m\u0103 \u00eempingea la scris, lungi scrisori, poezii, g\u00e2nduri aruncate pe h\u00e2rtie. A\u015fa am ajuns s\u0103-mi calc angajamentul din adolescen\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai rup scriiturile, s\u0103 le adun \u00eentr-un caiet, s\u0103 le trimit Mitzurei.<\/p>\n

C\u00e2nd a ajuns la \u015fcoal\u0103, Cris, a venit r\u00e2z\u00e2nd cu poft\u0103. Li s-a citit din Arghezi, li s-a pomenit de Mitzura \u015fi Barutzu, cei doi copii ai poetului. N-a putut s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cum ni\u015fte p\u0103rin\u0163i au putut apela la astfel de nume. Am r\u00e2s \u00eempreun\u0103 cu ea \u015fi am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 adopt\u0103m aceste nume stranii. Ea a devenit Mitzura, iar eu Barutzu. \u015ei a\u015fa am r\u0103mas unul pentru cel\u0103lalt.<\/p>\n

Dar apropo de singur\u0103tatea care \u00eencepuse s\u0103 m\u0103 b\u00e2ntuie, r\u0103sfoind acum ni\u015fte h\u00e2rtii, am dat de o m\u0103rturisire:<\/p>\n

\u201eNu \u015fti\u0163i ce greu e s\u0103 fii singur. Pe c\u00e2t de vagabond\u0103 pare firea mea, pe at\u00e2t de legat sunt de tot ce las la plecare!\u201d<\/p>\n

\u015ei ca s\u0103 fie tac\u00e2mul plin, un g\u00e2nd \u00eemprumutat din Esenin:<\/p>\n

\u201eDe-ai \u015fti c\u00e2t poate s\u0103 iubeasc\u0103 un huligan,<\/p>\n

\u015ei de supus c\u00e2t poate el s\u0103 fie\u2026\u201d<\/p>\n

Da, trebuie s\u0103 recunosc faptul c\u0103, scrisul \u015fi, mai nou, conservarea scriiturilor, mi-au adus un car de bine. Amintirile au dat n\u0103val\u0103 \u00een apartamentul meu, mi-au furat multe nop\u0163i din singur\u0103tate, m-au f\u0103cut \u015fi mai ocupat. \u015etiu c\u0103 am scris undeva, c\u00e2ndva:<\/p>\n

\u201eCine nu are trecut, Nu are prezent, Cine n-are prezent, Nu poate avea viitor\u2026\u201d<\/p>\n

Senten\u0163ios, nu?!…<\/p>\n

Treburile \u00een sec\u0163ia analitic\u0103 merg\u00e2nd bine, nesperat de bine, m-am apucat de aur, s\u0103-l lini\u015ftesc pe D\u00e2maso. Aduseser\u0103m o prob\u0103 de preconcentrat de aur de la Manica \u015fi doream s\u0103 vedem ce se putea face cu acest produs, ob\u0163inut \u00een condi\u0163ii rudimentare, dar, totu\u015fi, ob\u0163inut. Chiar amintirea a ceea ce v\u0103zusem, m\u0103 \u00eempingea la fapte.<\/p>\n

Materiale pentru \u2019docimazia aurului\u2019, metod\u0103 de separare a aurului pentru analiza propriu zis\u0103, erau destule. Oale, chimicale, la discre\u0163ie. Dou\u0103 cuptoare mari \u015fi, unul din muncitorii folosi\u0163i de vechea conducere a laboratorului, prezent. Ceea ce mi-a trecut prin cap ar fi st\u00e2rnit, poate, semne de \u00eentrebare. Cum nu aveam de ales, am purces la treab\u0103. Am f\u0103cut o \u2019comisie\u2019 din localnici, cu Pascoal responsabil, cu mine doar \u00eendrum\u0103tor \u015fi am prezenta-o lui Garcia pentru atestare. S-a mirat c\u00e2nd a v\u0103zut ce vreau s\u0103 fac, a \u00een\u0163eles de ce aveam nevoie de acea comisie \u015fi mi-a urat succes.<\/p>\n

La laborator, am introdus materialul adus de la Manica \u00eentr-un seif c\u00e2t o camer\u0103, i-am predat una din cele dou\u0103 chei lui Pascoal, iar cealalt\u0103 Donei Leonora, economista noastr\u0103, ca s\u0103-i spun a\u015fa, \u015fi am \u00eenceput activitatea de Sisif. Un procedeu tehnologic la scara pic\u0103turilor de laborator. Toat\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia cu \u2019comisia\u2019 a fost necesar\u0103 pentru propria mea persoan\u0103. \u00cen Mozambic, ca de altfel, \u00een oricare loc al lumii, manevrele cu aur sunt strict supravegheate de organele de securitate. O \u015ftiam \u015fi de la noi.<\/p>\n

Am pomenit de o munc\u0103 de Sisif deoarece microgranulele de aur ce le ob\u0163ineam prin clasica docimazie, p\u0103reau a fi pic\u0103turi de ap\u0103 \u00eentr-un ocean. Dar aveau ceva ce doream s\u0103 ob\u0163in: puritate! Restul implica o activitate con\u015ftiincioas\u0103 \u015fi mult\u0103, mult\u0103 r\u0103bdare. Ori r\u0103bdare am avut \u00eentotdeauna, o \u015ftie cel mai bine Margareta, Doamna Mea, dup\u0103 titularizarea dat\u0103 de bunul meu prieten, profesorul, scriitorul, lupt\u0103torul anticomunist, Mihai R\u0103dulescu. N-a cunoscut-o personal, dar se \u00eentre\u0163ineau amical la telefon, ori de c\u00e2te ori dorea s\u0103 m\u0103 mai re\u0163in\u0103 la el, la p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103.<\/p>\n

Lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se mi\u015fte, \u00eencet, dar sigur. Copiii \u0103\u015ftia ai mei se minunau de c\u00e2t de greu adunam ceva produs \u00een borcanul fermecat. Totu\u015fi, cu timpul, lumina care o trimiteam spre borcan, a \u00eenceput s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 o sclipire ca de soare. Un strat sub\u0163ire, dar strat. Cel care \u00eenceput s\u0103 cread\u0103 \u00een ceea ce facem a fost Pascoal. A propus \u00eenc\u0103 un schimb, \u015fi l-am organizat.<\/p>\n

Timpul trecea, ajunseser\u0103m la finele lui noiembrie, de acas\u0103 foarte pu\u0163ine ve\u015fti, din partea mea scrisori lungi, pres\u0103rate cu poezii pentru Mitzura \u015fi, mai ales, cu sfaturi privind c\u0103l\u0103toria, ruta cea mai convenabil\u0103, bagajele, care trebuiau a fi reduse la strictul necesar, incluz\u00e2nd \u00eens\u0103 ceva materiale pentru tenis.<\/p>\n

Pe 18 noiembrie am primit prima scrisoare \u2019adev\u0103rat\u0103\u2019 de la Cris. A cuprins de toate: bacalaureatul, banchetul, examenul de admitere la Chimie Industrial\u0103(?! Ajungea la 3 num\u0103rul nebunilor din cas\u0103), vacan\u0163a la mare(cu Radu, cel mult simpatizat de mine!), \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit o remarc\u0103 pozitiv\u0103 la adresa poeziilor \u2019pentru Mitzura\u2019 \u015fi o \u00eentrebare legat\u0103 de poezia \u201dConfesiunea\u201d.<\/p>\n

I-am r\u0103spuns t\u00e2rziu \u00een noapte, cam a\u015fa: \u201eG\u00e2ndurile \u00een versuri sunt pentru tine! \u00cemi pare bine c\u0103 nu le g\u0103se\u015fti ur\u00e2te. \u2019Confesiunea\u2019 este real\u0103. Uneori \u00eemi pare r\u0103u. O retrospectiv\u0103 a celor 30 de ani ar fi fost interesant\u0103. Nu vreau subiecte reale. Vreau s\u0103-mi pun\u00a0 fantezia la \u00eencercare. Cele politice, pentru gura mea spart\u0103, sunt periculoase. Vorba lui P\u0103unescu, \u201ePe p\u0103m\u00e2nt avem de toate\u2026\u015ei mai bune \u015fi mai rele\u2026\u015ei-nchisori \u015fi libertate\u2026\u201d<\/p>\n

Urmau c\u00e2teva sfaturi: \u201eNu te obosi cu facultatea\u2026Tr\u0103ie\u015fte ace\u015fti ani minuna\u0163i care nu se vor \u00eentoarce niciodat\u0103\u2026E\u015fti sclava amintirilor din liceu\u2026vor r\u0103m\u00e2ne ca un preludiu la via\u0163a de student\u2026\u201d<\/p>\n

Pe 19 noiembrie, \u00eentr-o zi de s\u00e2mb\u0103t\u0103, a sosit ambasadorul. Duminica am mers la ambasad\u0103 invitat de Oana s\u0103 juc\u0103m acolo tenis. Ambasadorul s-a mirat c\u0103 familia mea nu era \u00eenc\u0103 la Maputo. M-a surprins deoarece el venea din Rom\u00e2nia \u015fi nu \u015ftia nimic nici de Cris.<\/p>\n

\u201ePoate aranj\u0103m s\u0103 vin\u0103 \u00een vacan\u0163a de iarn\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eNu mai cred. M\u0103 consider\u0103 un indezirabil politic \u015fi-mi \u0163in sechestrat copilul \u00een gaj\u2026\u201d<\/p>\n

Am jucat dublu, eu cu Oana \u00eempotriva ambasadorului \u00een echip\u0103 cu unul din securi\u015ftii lui. A\u015fa le spunea Oana. Am c\u00e2\u015ftigat \u00een serie, f\u0103r\u0103 s\u0103 pierdem nici un set, spre marea satisfac\u0163ie a Oanei. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 am jucat \u00een draci. N-aveam chef de amabilit\u0103\u0163i, mai ales c\u0103 eram acoperit de parteneriatul Oanei.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 eram ner\u0103bd\u0103tor s-o v\u0103d pe Margareta la Maputo, timpul a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 repede. Eram convins c\u0103 voi face Cr\u0103ciunul de unul singur, dar cel mai mult m\u0103 preocupa g\u00e2ndul la laborator, unde doream s\u0103 \u00eenchei unele teme pentru a dispune de mai mult\u0103 libertate la sosirea ei.<\/p>\n

Zilele scurse cu o repeziciune nesperat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi-au ar\u0103tat roadele. Pascoal, \u015fi \u00eentreaga \u2019Comisie\u2019, mai bine zis, Echip\u0103, s-au \u00eentrecut pe ei \u00een\u015fi\u015fi. Faptul c\u0103 au \u00een\u0163eles rostul ac\u0163iunii, acela de a oferi \u2019celor de sus\u2019 ceva palpabil, de luat \u00een m\u00e2n\u0103, i-a pus pe jar, pe ambi\u0163ie. Ei, mai ieri \u00eenc\u0103 buni doar de munca de jos, cum era \u015fi cea de \u2019garimpeiros\u2019, aveau misiunea de a pune \u00een m\u00e2na Guvernatorului capitalei mozambicane, o \u2019bucat\u0103\u2019 de aur pur, din aurul din \u0163ara lor. Erau superbi \u00een naivitatea lor, \u00een patriotismul lor, n\u0103scut cumva \u00een lupte seculare \u00eempotriva colonialismului.<\/p>\n

Eram pe sf\u00e2r\u015fite cu munca de culeg\u0103tori de \u2019perle\u2019, acele mici bilu\u0163e de aur pur, provenite din proba de concentrat adus\u0103 de D\u00e2maso de la Manica. Cr\u0103ciunul lui 1977 se apropia vertiginos. Sosirea Margaretei se am\u00e2nase pe \u00eenceputul lui 1978. Eram preocupat de modul \u00een care urma s\u0103 fac ultima faz\u0103 a ac\u0163iunii, care trebuia s\u0103 adune toate aceste perle sub forma une buc\u0103\u0163i, a unui, hai s\u0103-i spun \u2019lingou\u2019. Calitatea o presupuneam, nu, de fapt o \u015ftiam din analizele f\u0103cute pe fiecare granul\u0103 ob\u0163inut\u0103. Magazia de materiale a sec\u0163iei de docimazie ne-a scos din \u00eencurc\u0103tur\u0103. Am g\u0103sit ni\u015fte nacele mari, t\u0103vi\u0163e din \u015famot\u0103, paralelipipedice, care \u00eempreun\u0103 cu oalele specifice deja folosite de noi, ne-au permis s\u0103 \u2019antam\u0103m\u2019, termen at\u00e2t de \u2019tentant\u2019 \u00een conversa\u0163ie, ultimul act. Nu opera\u0163iunile \u00een sine merit\u0103 aten\u0163ia amintirilor mele, ci \u00eencrederea oarb\u0103 ce mi-o acordau colaboratorii mei \u015fi acurate\u0163ea muncii lor, care \u00een condi\u0163ii de munc\u0103 bazat\u0103 pe improviza\u0163ie, mi-a dat cele mai neb\u0103nuite satisfac\u0163ii. Un cuptor de mare temperatur\u0103, ni\u015fte oale \u015fi t\u0103vi\u0163e, \u015fi boraxul a toate f\u0103c\u0103tor, s-au supus jocului nostru. Da, a fost un joc, pe care n-am s\u0103-l uit.<\/p>\n

Ce a ie\u015fit? \u00cemi vine greu s-o spun, chiar \u015fi acum, dup\u0103 peste trei decenii. Un lingou, \u00a0de cca. 450 de grame, str\u0103lucind de calitate dar reflect\u00e2nd \u015fi bucuria din privirile noastre, \u015fi nu numai a celor din \u2019Comisie\u2019. Eram \u00eenconjura\u0163i de \u00eentregul personal. Analiza a confirmat a\u015ftept\u0103rile. O puritate de peste 99% mi-a permis s\u0103-l sun pe D\u00e2maso \u015fi s\u0103-l invit la laborator.<\/p>\n

\u201eBori\u015f, spune ceva concret, nu fii secretos\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eAt\u00e2t \u00ee\u0163i spun, a ie\u015fit bine\u2026vino!\u201d<\/p>\n

\u015ei a venit \u00eenso\u0163it de Garcia \u015fi de Guvernator. Ne-au prins la ora la care beam to\u0163i cafele. Ca s\u0103 ies din \u00eencurc\u0103tur\u0103 i-am trimis pe Pascoal \u015fi pe Dona Leonora s\u0103 aduc\u0103 minunea.<\/p>\n

Guvernatorul, un colos de doi metri \u015fi cu o corpolen\u0163\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun, a luat lingoul \u00een m\u00e2n\u0103 ascult\u00e2nd, cu z\u00e2mbetul p\u00e2n\u0103 la urechi, explica\u0163iile mele, completate, pe ici pe acolo, de D\u00e2maso. Deja st\u0103p\u00e2neam destul de bini\u015for portugheza, a\u015fa c\u0103 m\u0103 sim\u0163eam mai \u00een voie. Cine se mai putea g\u00e2ndi la cafeaua bucluca\u015f\u0103?! Guvernatorul s-a repezit, nu glumesc, la mine, m-a strivit la pieptul lui, m-a s\u0103rutat \u015fi a decretat privindu-l pe Garcia:<\/p>\n

\u201e \u00cel vom face \u2019Cet\u0103\u0163ean de Onoare al ora\u015fului Maputo\u2019! S\u0103 faci propunerea, Camarada Garcia.\u201d<\/p>\n

\u00cenc\u0103 o dat\u0103, obsedanta sintagm\u0103 \u201en-a fost s\u0103 fie\u201d avea s\u0103-\u015fi fac\u0103 prezen\u0163a. O atare procedur\u0103 ar fi durat cam un an de zile, iar prezen\u0163a mea \u2019de ne\u00eenlocuit\u2019 avea s\u0103 ia sf\u00e2r\u015fit \u00een aprilie 1978. Oricum, n-avea cum s\u0103 m\u0103 mai ajute \u00een aducerea familiei, de fapt a Mitzurei. Fiind major\u0103 intra pe f\u0103ga\u015ful general al verific\u0103rilor, al aprob\u0103rilor, al respingerilor mai ales. Capitolul era \u00eencheiat pentru mine. Margareta trebuia s\u0103 vin\u0103 \u015fi toate preocup\u0103rile mele se \u00eendreptau \u00eenspre drumul de \u00eentoarcere. Traseul \u015fi vizele. La traseu m\u0103 oprisem la Italia, Spania, Portugalia, Fran\u0163a \u015fi Germania. Pentru vize m\u0103 bazam pe promisiunea ambasadorului f\u0103cut\u0103 dup\u0103 e\u015fecul cu Africa de Sud.<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd o fi s\u0103 pleci \u00ee\u0163i voi ob\u0163ine toate vizele posibile. Pentru Spania, Portugalia \u015fi Germania va trebui s\u0103 le ob\u0163ii la Roma. Aici, pentru moment, nu au consulate. Nu vor fi probleme.\u201d<\/p>\n

Ajunul de Cr\u0103ciun l-am petrecut la Anton. St\u0103tea \u00eentr-un \u2019single room\u2019, spa\u0163ios, elegant, cu tot ce \u0163ine de confort. La intrare am auzit ceva pi\u0163ig\u0103ind, care venea de undeva de sus. Coco\u0163at pe lustr\u0103, un monkey simpatic se agita vr\u00e2nd s\u0103 arate, probabil, c\u0103 a fost deranjat. Nu \u015ftiu ce i-o fi spus Anatol c\u0103, printr-un salt de vreo doi metri a aterizat sus pe un dulap. S-a a\u015fezat pe margine, cu picioarele at\u00e2rn\u00e2nd \u015fi a r\u0103mas \u00een\u00a0 espectativ\u0103. La un moment dat am v\u0103zut c\u0103 face pipi \u00een palmele micu\u0163e, f\u0103cute c\u0103u\u015f. A urmat o frecare a palmelor, ca \u015fi cum ar fi vrut s\u0103 semnaleze o stare de satisfac\u0163ie, cum fac \u015fi oamenii c\u00e2nd \u00eencheie un ghe\u015feft.<\/p>\n

Am dat din cap a \u00eentrebare, la care, Anton r\u00e2z\u00e2nd, mi-a explicat. \u00ce\u015fi freac\u0103 palmele cu pipi ca s\u0103 aib\u0103 o mai mare aderen\u0163\u0103 la prindere \u00een timpul salturilor. \u00cen camer\u0103, bra\u0163ele lustrei jucau rolul crengilor. C\u00e2t am stat la mas\u0103, la un pahar de t\u0103rie, ceva sandviciuri \u015fi nelipsita Fanta, monkey a fost cumin\u0163el. Se \u00eencorda doar expresia mutri\u015foarei, mim\u00e2nd parc\u0103 efortul de a asculta pove\u015ftile sau hohotele noastre.<\/p>\n

Ne-am adus aminte de un \u2019five-o\u2019 clock\u2019 la D\u00e2maso. Eram am\u00e2ndoi invita\u0163i s\u0103 particip\u0103m, la ceva foarte obi\u015fnuit la mozambicanii portughezi\u0163i, care se adunau \u00een familie, deseori cu invita\u0163i, pentru a m\u00e2nca scoici fierte \u00eentr-un fel de cazan m\u0103ricel. Noi doi, a\u015fteptam cu emo\u0163ie clipa cu pricina \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 imit\u0103m, pe \u015fest, mi\u015fc\u0103rile celorlal\u0163i. Fiecare venea la cazan cu o farfurie pe care o \u00eenc\u0103rca cu scoici, unele \u00eentregi, altele deschise, mai ad\u0103uga ceva sos picant \u015fi se apuca de treab\u0103.<\/p>\n

Hop \u015fi noi, sf\u0103tuindu-ne din ochi, culegeam \u00een farfurie doar pe cele \u00eentregi. Cum fiecare c\u0103uta c\u00e2te un loc mai comod prin camera de zi, neobi\u015fnuit de mare pentru de-al de noi, am g\u0103sit \u015fi noi ceva potrivit pentru a nu fi chiar \u00een centrul aten\u0163iei. Cu ajutorul unor scule mici, delicate, cu\u0163ita\u015fe \u015fi furculi\u0163e, am \u00eenceput lupta cu scoicile n\u0103b\u0103d\u0103ioase. Chiar a\u015fa fierte cum erau, se deschideau greu. Anton se uita curios la mine, eu \u00eei r\u0103spundeam pe loc, nedumeri\u0163i, a\u015f spune, de complica\u0163iile acestui neobi\u015fnuit \u2019five-o\u2019 clock\u2019.<\/p>\n

Gazd\u0103 atent\u0103, D\u00e2maso, umbl\u00e2nd printre meseni, nu se sta la mas\u0103, cu ochii ageri ai so\u0163iei sale, a virat brusc spre noi \u015fi ne-a aten\u0163ionat, nu f\u0103r\u0103 un strop de jen\u0103.<\/p>\n

\u201eNumai scoicile care se deschid singure la fierbere sunt bune\u2026\u201d<\/p>\n

Am auzit l\u00e2ng\u0103 mine un \u201eHa, ha!…\u201d prelungit. Atmosfera de \u00eencordare luase sf\u00e2r\u015fit prin hohotul lui Anton.<\/p>\n

Mai aveam un hop de parcurs. Ajunul Anului Nou. Ziua jucasem tenis pe rupte pentru a provoca o stare de oboseal\u0103 bun\u0103 pentru a \u00eencheia \u00een somn anul 1977. Aveam de toate prin cas\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 unor musafiri. M-am pus pe preg\u0103tit o cin\u0103 \u2019single\u2019 cu de toate \u015fi cu Whisky, care, mi s-a p\u0103rut mai bun ca oric\u00e2nd.<\/p>\n

Pe la unsprezece \u015fi jum\u0103tate, un cioc\u0103nit insistent la u\u015f\u0103, m-a scos din visare \u015fi cu un pahar cu whisky \u00een m\u00e2n\u0103, am deschis u\u015fa. Surpriz\u0103! Ambasadorul cu so\u0163ia \u015fi cu Oana au n\u0103v\u0103lit \u00een camer\u0103. Au desc\u0103rcat pe mas\u0103 tot felul de pachete \u015fi pache\u0163ele \u015fi, nelipsita sticl\u0103 de whisky. De data aceasta era un \u2019Balantines\u2019.<\/p>\n

A fost pl\u0103cut, nesperat, cu Doamna desf\u0103c\u00e2nd pachetele cu bun\u0103t\u0103\u0163i, Domnul Zara, turn\u00e2nd elixirul \u00een pahare, iar Oana pe undeva prin apartament, \u00een inspec\u0163ie. Am aflat unde s-a poticnit. \u00cen camera mea de lucru, a cotrob\u0103it prin dulapul cu c\u0103r\u0163i, prin sertare \u015fi a venit triumf\u0103toare cu un caiet gros, cu coper\u0163ile negre, con\u0163in\u00e2nd \u2019crea\u0163iile\u2019 mele literare, poeziile salvate de angajamentul din \u2019Confesiune\u2019, acela de a nu mai rupe scriiturile. Am r\u0103mas cu gura c\u0103scat\u0103. Ce puteam eu s\u0103-i spun Oanei?! M\u0103 considera prietenul ei cel mai bun!<\/p>\n

S-a a\u015fezat pe un fotoliu mai izolat \u015fi a cerut pu\u0163in\u0103 lini\u015fte, ocolindu-mi privirile dezaprobatoare. \u015ei a citit, frumos, nimic de zis, cu intona\u0163ii surprinz\u0103toare, la obiect. Aplauzele m-au trezit la realitate. C\u0103 erau din polite\u0163e, c\u0103 erau din \u00eenc\u00e2ntare, nu mai conta. A fost un Ajun de Anul Nou, memorabil pentru mine.<\/p>\n

Apropo de vizite, pentru care eu \u015fi Anton f\u0103cuser\u0103m \u2019echip\u0103\u2019, am fost invita\u0163i, \u00eentr-o sear\u0103, pentru o sindrofie la Garcia. Un apartament elegant, \u00eenc\u0103p\u0103tor, o so\u0163ie foarte dr\u0103gu\u0163\u0103, cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de model foto, cu oaspe\u0163i simandico\u015fi, dintre care \u00eel cuno\u015fteam doar pe D\u00e2maso, cu fotolii \u015fi canapele \u00eembietoare. Bun\u0103t\u0103\u0163ile, curat\u0103 risip\u0103 de minuni culinare, erau a\u015fezate pe mesele din cap\u0103tul camerei de zi. Autoservire, cu insistente invita\u0163ii, provoca un du-te vino al invita\u0163ilor, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de u\u015for vacarm provocat de r\u00e2sete, vocifer\u0103ri, interpel\u0103ri la distan\u0163\u0103. Nimic \u2019simandicos\u2019, nimic protocolar, f\u0103r\u0103 prezent\u0103ri, acestea din urm\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-se, \u00eentre necunoscu\u0163i, la ciocnirea paharelor cu whisky sau coniac. O singur\u0103 surpriz\u0103, felul cum majoritatea invita\u0163ilor, servindu-se, la \u00eenceput alegeau ni\u015fte cupe de por\u0163elan, ca cele din avion, \u00een care se servea, conform obiceiului portughez, la cin\u0103, \u2019caldo de galinha\u2019, adic\u0103 sup\u0103 de g\u0103in\u0103. \u015ei de data aceasta, D\u00e2maso a fost cel care ne-a pus \u00een tem\u0103. A fost pl\u0103cut \u015fi mereu instructiv\u2026<\/p>\n

Pe 4 ianuarie am primit de la Agen\u0163ia Economic\u0103 confirmarea plec\u0103rii Margaretei pe ruta Roma, Lusaka, Maputo. Eram curios cum se va descurca Margareta \u00een lumea Vestului S\u0103lbatic European. Pe vremea aceea nu erau, \u00een general, zboruri zilnice spre Africa. Pentru de-al de noi acesta era un avantaj. Motivat trebuia s\u0103 petrecem c\u00e2teva zile \u00een vreun ora\u015f mai ac\u0103t\u0103rii, cum era de exemplu Roma. S-a descurcat de minune \u015fi a petrecut dou\u0103 zile \u00een capitala Italiei, dup\u0103 un zbor excelent cu ALITALIA, cu un\u00a0 Boeing, \u015fi, o acomodare la hotelul Forum din Roma. A umblat mult prin ora\u015f, a vizitat Vaticanul cu fantastica-i pinacotec\u0103, a intrat la San Pietro, unde, de la intrare a admirat PIETA a lui Michelangelo, despre care-i relatasem \u00een 1972 cum un \u2019exaltat\u2019 sculptor maghiar provocase importante stric\u0103ciuni cu un ciocan. Acum g\u0103sise lucrarea protejat\u0103 \u00eentr-o cu\u015fc\u0103 de sticl\u0103, diferit de ceea ce v\u0103zuse \u00een diapozitivul meu, c\u00e2nd, precum mul\u0163i al\u0163ii, \u015fi eu atinsesem cu m\u00e2na acea capodoper\u0103. \u00cen fa\u0163a Baldahinului lui Bernini, sub care coborau treptele ce duceau la morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Petru, a pl\u00e2ns de emo\u0163ie. A hoin\u0103rit apoi pe str\u0103zi admir\u00e2nd minunile care fac din Roma atrac\u0163ia lumii. Forumul, Coloseumul, Biserica Santa Maria Magiore, s-a coco\u0163at p\u00e2n\u0103 la Biserica San Pietro in Vincoli pentru a-l vedea pe Moise, etc., etc. Magazinele scumpe au descurajat-o.<\/p>\n

\u00cen seara zilei de 5 ianuarie, dup\u0103 c\u00e2teva momente bune de relaxare \u00een fotoliul din holul hotelului, \u00een fa\u0163a unui televizor color, a fost transportat\u0103 la aeroport unde a urcat \u00eentr-un Bac One Eleven al Alitaliei \u015fi la 1 noaptea a pornit spre Lusaka, Capitala Zambiei, \u0163ar\u0103 cunoscut\u0103 \u00een reclamele turistice sub denumirea de \u2019Zambia Green\u2019. Lume pu\u0163in\u0103, loc pe trei scaune, p\u0103turi, pern\u0103 \u015fi toate acestea dup\u0103 o \u2019cin\u0103\u2019 copioas\u0103. Acum nu-\u015fi mai permite nici o companie s\u0103 fac\u0103 risip\u0103.<\/p>\n

\u015eapte ore de zbor, f\u0103r\u0103 escal\u0103, cu o oprire tehnic\u0103 de 45 de minute la Nairobi Kenia, apoi 2,5 ore de zbor p\u00e2n\u0103 la Lusaka, capitala verde a Zambiei, cu acomodare, tot prin Alitalia, la un hotel de lux, din re\u0163eaua Intercontinental. Un taxi, de data aceasta pe cont propriu, nu mai era \u00een Europa, pe o ploaie tropical\u0103, a cobor\u00e2t \u00een fa\u0163a hotelului, a\u015fteptat\u0103 fiind de portarul \u00eenarmat cu o enorm\u0103 umbrel\u0103, ceva \u00een genul celor de pe la noi, de la plaj\u0103. Era 6 ianuarie 1978.<\/p>\n

Ploaia oprit\u0103 din senin i-a permis o vizit\u0103 cu taxiul, recomandat de la hotel, parcurg\u00e2nd \u00een lung \u015fi \u00een lat ora\u015ful foarte \u00eentins dar inundat de verdea\u0163\u0103 \u015fi de coloritul florilor. Totul era diferit, inedit pentru ea, fascinant. A repetat plimbarea \u015fi a doua zi, cu acela\u015fi taxi, dup\u0103 o noapte lini\u015ftit\u0103, cu u\u015file bine z\u0103vorite, la sfatul hotelierului, pentru a evita surprizele nepl\u0103cute.<\/p>\n

\u00cen seara zilei de 7 ianuarie, urma s\u0103 plece spre Maputo, cu un\u00a0 Boeing al Companiei Mozambicane.<\/p>\n

S-a a\u015fteptat s\u0103 se \u00eentunece pentru a ocoli unele capcane \u00eentinse, nu rare ori, de \u2019prietenii\u2019 Mozambicului. Explica\u0163iile se d\u0103deau f\u0103r\u0103 ocol. Zborul, lini\u015ftit, de altfel, a durat 2 ore \u015fi 20 de minute. Un serviciu impecabil la bord distr\u0103gea, oarecum, aten\u0163ia \u00eencordat\u0103 a pasagerilor. Relaxarea a venit dup\u0103 o aterizare ca la carte. Am fost \u00eenso\u0163it de tov. Crinta, cu ma\u015fina Agen\u0163iei \u015fi de Mercedesul pus la dispozi\u0163ie de Dl ambasador, cu un\u00a0 reprezentant al ambasadei. Acesta din urm\u0103, s-a descurcat foarte bine la controlul bagajelor \u015fi la preluarea acestora.<\/p>\n

Am pornit-o spre Maputo \u00een ma\u015fina Agen\u0163iei ascult\u00e2nd informa\u0163iile privind aspectele drumului. Eu t\u0103ceam fiind preocupat mai ales s\u0103 urm\u0103resc mimica Margaretei. \u015etiam c\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 la Maputo, chiar cu \u00eentunecimea care c\u0103uta, parc\u0103, s\u0103 ascund\u0103 privirilor neexperimentate, o realitate nu prea \u00eencurajatoare, putea s\u0103 o impresioneze nu tocmai favorabil. Cu toat\u0103 \u00eenserarea, la lumina aruncat\u0103 de felinarele de pe \u015fosea, un aspect insuficient de definit a pus-o totu\u015fi pe g\u00e2nduri. Multitudinea de locuin\u0163e tradi\u0163ionale, un fel de colibe, datorit\u0103 c\u0103ciuliilor acoperi\u015furilor, cu forma lor de ciuperci, la distan\u0163\u0103, se asociau \u00eentr-o imagine de valuri nesf\u00e2r\u015fite, imagine amplificat\u0103 \u015fi de mi\u015fc\u0103rile ma\u015finii \u00een mers.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

M\u0103 rugam s\u0103 ajungem c\u00e2t mai repede la intrarea \u00een ora\u015f, convins fiind c\u0103 impresia primar\u0103 avea s\u0103 se atenueze, dac\u0103 nu chiar s\u0103 dispar\u0103. \u015ei a\u015fa s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

Arterele largi, luminoase, \u00eencadrate de alei de arbori \u00eenflori\u0163i, vilele sau blocurile, cur\u0103\u0163enia, toate au dat n\u0103val\u0103 \u00een privirile ei nedumerite. \u00cei trecuse spaima c\u0103 descrierile mele erau rodul unui \u2019dor de duc\u0103\u2019 incorigibil. T\u0103cerea de care d\u0103duse dovad\u0103 pe traseul de la aeroport la Maputo, a disp\u0103rut ca prin farmec. Exclama\u0163iile, deloc re\u0163inute, \u00eel f\u0103ceau \u0163i pe Crinta s\u0103 se \u00eenfoaie.<\/p>\n

\u201eAve\u0163i r\u0103bdare, \u2019tovar\u0103\u015fa\u2019 David, acesta-i doar \u00eenceputul. O s\u0103 ave\u0163i ocazia s\u0103 vede\u0163i artere cu vile, una \u015fi una, parcurile, plajele. S\u0103 vede\u0163i ce apartament v\u0103 a\u015fteapt\u0103\u2026O s\u0103 v\u0103 plimb\u0103m peste tot\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eDeja \u00eemi place. V\u0103d c\u0103 Boris nu a exagerat deloc. V\u0103 mul\u0163umesc pentru promisiuni\u2026\u201d<\/p>\n

C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 prezint amintiri legate de sosirea Margaretei, am citit scrisorile trimise de ea la Bucure\u015fti, eu renun\u0163asem s\u0103 scriu scrisori f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, \u015fi am r\u0103mas surprins. Eu eram cu scrisul, ea se ferea de scris ca de o povar\u0103 prea grea.<\/p>\n

\u201eNu-mi place s\u0103 scriu, \u015fi gata!…tu scrii u\u015for, chiar dac\u0103 Mami spunea c\u0103 nu pricepe nimic din r\u00e2ndurile tale. Erau scrisorile pe care mi le trimiteai \u00een vacan\u0163e \u015fi pe care ea le lua la control\u2026\u201d<\/p>\n

Din amplitudinea acestor scrisori, din capacitatea descriptiv\u0103 neb\u0103nuit\u0103, din bog\u0103\u0163ia observa\u0163iilor, din entuziasmul cu care umplea paginile, cam 6 pagini in folio, m-am informat, plagiind mai apoi \u00een r\u00e2ndurile de mai sus.<\/p>\n

A\u015fa am aflat \u015fi de maniera \u00een care s-a descurcat \u00een drumul spre Maputo \u015fi am putut s\u0103 refac\u00a0 \u00eentreaga desf\u0103\u015furare a itinerarului, de la zbor, la acomod\u0103ri \u015fi vizite, de una singur\u0103. \u015ei eu care credeam c\u0103 f\u0103r\u0103 mine nu se descurc\u0103 nimeni!?<\/p>\n

Intrarea \u00een apartament a fost de pomin\u0103. A luat-o \u00een explorare, prin camere, buc\u0103t\u0103rie, b\u0103i, balcoane, dulapuri, minun\u00e2ndu-se zgomotos de spa\u0163ii, de confort, de priveli\u015ftea din jurul blocului, de tot ce g\u0103sea. La r\u00e2ndul meu eram \u00eenc\u00e2ntat de \u00eenc\u00e2ntarea ei. Ne-am potolit, ne-am aruncat \u00een fotoliile din camera de zi, am pornit aerul condi\u0163ionat, am tr\u0103nc\u0103nit p\u00e2n\u0103 diminea\u0163\u0103. Aveam m\u00e2ncare, aveam fructe, aveam b\u0103utur\u0103.<\/p>\n

O singur\u0103 umbr\u0103 plana asupra noastr\u0103. Nereu\u015fita cu Mitzura. Dorisem at\u00e2t de mult s\u0103-i ofer aceast\u0103 excursie \u00eenc\u00e2t nerealizarea acestui vis se transformase \u00een durere.<\/p>\n

\u201eUite de ce fug oamenii din Rom\u00e2nia! Nu s-au l\u0103murit c\u0103 m\u0103 \u00eentorc mereu acas\u0103?!\u201d \u201eNici nu se vor l\u0103muri! \u0102sta-i sistemul\u2026\u201d<\/p>\n

Diminea\u0163a, liber de laborator, cum am planificat, am luat-o prin ora\u015f, pe jos. Am luat-o printr-un parc apropiat, a trebuit s\u0103 z\u0103bovim mai mult, datorit\u0103 atrac\u0163iei ce-o exercitau arborii imen\u015fi, florile mari \u015fi superbe prin colorit, lini\u015ftea. Era cople\u015fit\u0103 de frumuse\u0163ea tropical\u0103 a florei. Exclama\u0163iile sonore atr\u0103geau aten\u0163ia celor c\u00e2\u0163iva localnici, \u2019ca\u015ftanii\u2019, cum \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 le spun, provoc\u00e2nd z\u00e2mbete de \u00eenc\u00e2ntare. Nu a trecut unul f\u0103r\u0103 s\u0103 ne salute.<\/p>\n

\u201eTe cunoa\u015fte lumea, aici?!…cu c\u00e2t respect te salut\u0103!\u201d<\/p>\n

\u201eNu, \u0103sta-i obiceiul locului, obicei cu care m-am obi\u015fnuit \u015fi pe care-l practic \u015fi eu ades. Este o form\u0103 de respect la care \u0163in mult, mai ales v\u00e2rstnicii. Am avea ce \u00eenv\u0103\u0163a de pe aici.\u201d<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ne-am desprins \u015fi am apucat-o \u00een direc\u0163ia plajelor. Eram pe o colin\u0103, din cele multe, am trecut prin dreptul vilei ambasadei \u015fi, atra\u015fi de priveli\u015ftea oceanului, am \u00eenceput s\u0103 cobor\u00e2m. Strigat pe nume, ne-am oprit. Oana, z\u0103rindu-ne, a alergat cu bra\u0163ele deschise, mi-a s\u0103rit de g\u00e2t \u015fi a \u00eeng\u00e2nat:<\/p>\n

\u201eDoamna este Doamna?!…\u201d<\/p>\n

\u201eDa, Oana, este Doamna mea\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eDar unde-i Cristina?!…\u201d<\/p>\n

\u201eCristina nu a putut veni. Este student\u0103\u2026poate vine \u00een vacan\u0163a de iarn\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eDa, \u015ftiu povestea\u2026este major\u0103, nu?!…\u201d<\/p>\n

Apoi, brusc a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat-o pe Margareta.<\/p>\n

\u201eM\u0103 bucur c\u0103 a\u0163i venit. O s\u0103 mergem cu to\u0163ii la tenis. Eu singur\u0103 nu am voie\u2026tata o s\u0103 ne dea ma\u015fina. O s\u0103 v\u0103 plac\u0103, este foarte frumos. Pentru mine este greu, m\u0103 simt ca la pu\u015fc\u0103rie. Cu Dumneavoastr\u0103 o s\u0103-mi dea voie s\u0103 merg oriunde\u2026Acum fug, trebuie s\u0103 m\u0103 duc\u0103 la \u015fcoal\u0103.\u201d<\/p>\n

Am cobor\u00e2t o pant\u0103 \u00eendulcit\u0103 de serpentine, pe o \u015fosea ca-n palm\u0103. Fiind pe reflux, a putut vedea nu doar \u00eentinderea plajei de-a lungul \u0163\u0103rmului, ci \u015fi ad\u00e2ncimea ei neobi\u015fnuit de mare, plan\u0103 ca o mas\u0103, cu un\u00a0 nisip alb fin, acoperit ici-acolo de trofeele l\u0103sate de apa \u00een retragere. Impresie cople\u015fitoare. Urm\u0103ream fiecare reac\u0163ie \u015fi-mi umpleam sufletul de \u00eenc\u00e2ntare c\u00e2nd aceste manifest\u0103ri spontane veneau s\u0103-mi confirme, dac\u0103 mai era nevoie, p\u0103rerile personale, p\u0103rerile unui \u00eendr\u0103gostit, cum am mai afirmat-o nu o dat\u0103, de Africa, \u201edragostea mea\u201d.<\/p>\n

Dorind s\u0103-i ar\u0103t c\u00e2t mai multe \u015fi mai atr\u0103g\u0103toare, lupt\u00e2nd parc\u0103 pentru atestarea propriilor p\u0103reri, am luat-o \u00eenspre Avenida Keneth Kaunda, m\u00e2ndria arhitecturii citadine a mozambicanilor. \u00cen drum ne-am oprit la o biseric\u0103 aparte prin \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare. Av\u00e2nd forma unui storc\u0103tor de l\u0103m\u00e2i, ultimul strig\u0103t al modernismului \u00een arhitectur\u0103, atr\u0103gea aten\u0163ia nu numai prin form\u0103, dar \u015fi prin dimensiuni \u015fi amplasarea \u00een spa\u0163iu. Am p\u0103truns \u00een\u0103untru, Margareta cu pio\u015fenia unei romano-catolice prin apartenen\u0163\u0103, eu, cu smerenia omului obi\u015fnuit cu ecumenismul din familie. Totul i s-a p\u0103rut diferit, dar atractiv. Interiorul simplu, \u00een mare, cople\u015fea prin dimensiune. Mi-a \u015foptit s\u0103 revenim \u00een timpul unei slujbe.<\/p>\n

Avenida Kaunda, o arter\u0103 larg\u0103, cu trotuare largi m\u0103rginite de arbori \u00eenflori\u0163i, excela \u00een fa\u0163a privirilor, prin superbele vile, mari, frumoase, \u00eengropate \u00een flori multicolore, nesem\u0103n\u00e2nd dou\u0103 \u00eentre ele, valor\u00e2nd milioane de dolari fiecare, opera unor arhitec\u0163i care nu aveau nevoie s\u0103 se inspire unii de la al\u0163ii. Printre ele crea\u0163ii ale celebrului arhitect constructor, Gustav Eiffel, \u00eendr\u0103gostit la timpul s\u0103u de coasta Est-African\u0103 a oceanului Indian. Aceast\u0103 varia\u0163ie a frumosului cucere\u015fte f\u0103r\u0103 rezerve. \u015etiam c\u0103 o s\u0103-i plac\u0103 \u015fi am avut dreptate. Descrierile din scrisorile trimise celor de acas\u0103 au demonstrat-o cu prisosin\u0163\u0103.<\/p>\n

Margareta se descurca bine singur\u0103 prin ora\u015f. Umbla lela peste tot. Aveam de g\u00e2nd s-o duc la laborator. A sosit un chimist neam\u0163, Erhard, nu \u015ftia dec\u00e2t nem\u0163e\u015fte. \u00cen analitic\u0103 cunoa\u015ftea doar analiza\u00a0 silica\u0163ilor. Era o mod\u0103 la nem\u0163i, \u015fi nu numai la ei, cu preg\u0103tirea unilateral\u0103, \u2019ultraspecializarea\u2019(?!). Aveam acas\u0103 tehnicieni mult mai multilateral preg\u0103ti\u0163i. Mai bine st\u0103tea acas\u0103.<\/p>\n

Doamna mea se descurca bine citind mult \u00een portughez\u0103, mai u\u015for ca \u00een spaniol\u0103, dar mai greu la vorbit. A devorat un roman de Maugham, dup\u0103 care a trecut la romane poli\u0163iste. Cum timpul \u00eencepuse s\u0103 alerge am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 trec la fapte.<\/p>\n

A r\u0103mas \u00eenc\u00e2ntat\u0103, s-a lipit de laborantele din sala de chimie analitic\u0103, s-a f\u0103cut util\u0103 din prima zi, a f\u0103cut demonstra\u0163ii de abilitate \u015fi, nu dup\u0103 mult timp, am auzit r\u00e2sete \u00een cor. Fiind specializat\u0103 \u015fi \u00een Absorb\u0163ie Atomic\u0103, s-a integrat u\u015for spre \u00eenc\u00e2ntarea lui Pascoal.<\/p>\n

Nefiind chiar de capul meu, a doua zi l-am informat pe Garcia. \u00cenc\u00e2ntat s-a oferit s-o angajeze pe loc. N-am putut accepta, Margareta av\u00e2nd nevoie de odihn\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, se apropia plecarea. Era singurul lucru \u00een care nu credea Garcia.<\/p>\n

\u201eSe fac forme pentru prelungire drag\u0103 Borri\u015f. E\u015fti al nostru, nu mai po\u0163i pleca. Ai auzit ce-a zis Guvernatorul. Ministrul Branco a fost la ambasadorul vostru. Mai g\u00e2nde\u015fte-te, te rog.\u201d<\/p>\n

Zilele treceau, cu Margareta \u0163in\u00e2ndu-mi practic locul. Eram mereu plecat la proiect\u0103ri \u015fi o f\u0103ceam mult mai lini\u015ftit \u015ftiindu-m\u0103 acoperit. \u015ei s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00eentr-o zi, inevitabilul.<\/p>\n

Eram plecat, Margareta, spre satisfac\u0163ia laboran\u0163ilor lucra cot la cot cu ei \u015fi s-au pomenit, cu o vizit\u0103 a\u015fteptat\u0103, dar nu anun\u0163at\u0103. O comisie de exper\u0163i ONU, revenea \u00een problema transform\u0103rii laboratorului din Maputo, \u00een Laborator Central pentru Africa de Est, pentru Mozambic, Tanzania \u015fi Kenia.<\/p>\n

Panica s-a instalat, nu d\u0103deau de mine \u015fi, cum era \u015fi normal, Erhard ar fi trebuit s\u0103 prezinte laboratorul. Nu, \u015fi nu! Omul nu \u015ftia dec\u00e2t germana, nu cuno\u015ftea Absorb\u0163ia Atomic\u0103, nu cuno\u015ftea Docimazia.<\/p>\n

Dup\u0103 prezent\u0103rile de rigoare, \u015eeful Comisiei a cerut s\u0103 i se prezinte laboratorul. Erhard s-a dat la o parte \u015fi a f\u0103cut un gest spre Margareta. A fost penibil, dar experien\u0163a din comisiile CAER unde r\u0103spundea de standardele analitice rom\u00e2ne\u015fti, i-a redat vocea \u015fi a \u00eenceput s\u0103 turuie \u00een englez\u0103.<\/p>\n

\u015eeful, politicos a \u00eentrerupt-o \u015fi \u015fi-a exprimat nedumerirea.<\/p>\n

\u201e\u015etiam c\u0103 \u015feful laboratorului este un b\u0103rbat\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eDa, so\u0163ul, dar este plecat la proiectare.\u201d<\/p>\n

\u201e\u015ei Dumneavoastr\u0103?!, ce func\u0163ie ave\u0163i?\u201d<\/p>\n

\u201eEu sunt so\u0163ia, sunt \u00een vizit\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u201e\u015ei cunoa\u015fte\u0163i toat\u0103 activitatea?!\u201d<\/p>\n

\u201e\u015ei eu sunt inginer chimist, lucrez \u00een Rom\u00e2nia, \u00een domeniu.\u201d<\/p>\n

\u201eFrumos, putem continua\u2026\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 un timp am ap\u0103rut \u015fi eu, oamenii erau \u00eenc\u00e2nta\u0163i, m-au felicitat, nu pentru mine, pentru so\u0163ia. A r\u0103mas s\u0103 continue discu\u0163iile la Ministerul Economiei, la Branco, cu Garcia \u015fi D\u00e2maso. Cu riscul de a m\u0103 repeta, \u2019n-a fost s\u0103 fie\u2019 nici de data aceasta. Discu\u0163iile urmau s\u0103 aib\u0103 loc \u00een iunie, iar eu p\u0103r\u0103seam Mozambicul pe 1 mai, \u015fi eram hot\u0103r\u00e2t s-o fac.<\/p>\n

Oricum, a fost un episod simpatic, la care \u015fi Garcia \u015fi D\u00e2maso au r\u00e2s copios.<\/p>\n

Martie a fost plin de evenimente pl\u0103cute dintre care Turneul de Tenis, Cupa Fraternuiz\u0103rii, Maputo 2013, mi-a adus satisfac\u0163ia primului trofeu c\u00e2\u015ftigat \u00een via\u0163a mea de tenisman amator.<\/p>\n

S-a jucat dublu, cu perechi trase la sor\u0163i. Am nimerit cu un fost mozambican, stabilit \u00een Africa de Sud. Era ceva mai t\u00e2n\u0103r, mai bun, ambi\u0163ios. C\u00e2ndva c\u00e2\u015ftigase aici un\u00a0 turneu de simplu \u015fi mai avea \u00eenc\u0103 rivali care \u00eei purtau s\u00e2mbetele. Ne-am \u00eenc\u0103lzit doua zile la simplu \u015fi cunosc\u00e2nd perechea cu cele mai mari preten\u0163ii, am hot\u0103r\u00e2t, pentru o eventual\u0103 final\u0103, o tactic\u0103. P\u00e2n\u0103 la meci \u00eens\u0103, trebuia s\u0103 rezolv treaba la ambasad\u0103. Vechea poveste cu Africa de Sud r\u0103m\u0103sese pe tapet. Fiind la finele mandatului, eram hot\u0103r\u00e2t s\u0103 joc cu, sau f\u0103r\u0103 aprobare. Ambasadorul, Minunatul Domn Mircea Zara, m-a sf\u0103tuit s\u0103 uit c\u0103 am cerut aprobarea \u015fi s\u0103 fac cum cred. Am \u00een\u0163eles mesajul \u015fi m-am conformat.<\/p>\n

Perechile erau, \u00een general, echilibrate, iar partenerul meu, sau eu al lui, Tigro Moraes(Tigru Morai\u015f), \u00eei cam cuno\u015ftea pe to\u0163i.<\/p>\n

\u201eBori\u015f, fiind \u00eenalt, cu alonje care acoper\u0103 bine fileul, cu sprinturi bune la mingile scurte, vei juca la fileu. Dac\u0103 respingi un singur atac, vor juca pe lob. Eu voi p\u0103zi spatele, pe linia de fund \u015fi voi contraataca din spate. Ce zici?…\u201d<\/p>\n

\u201eNu sunt juc\u0103tor de fileu, dar tactica ta \u00eemi sur\u00e2de. Trebuie s\u0103 batem trei perechi p\u00e2n\u0103 \u00een final\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

A\u015fa a fost s\u00e2mb\u0103t\u0103, am ajuns \u00een finala de duminic\u0103 \u015fi n-am mai exersat dec\u00e2t serviciul.<\/p>\n

A doua zi, dup\u0103 o odihn\u0103 bine meritat\u0103, f\u0103r\u0103 b\u0103utur\u0103, am intrat pe teren, cu doi adversari care z\u00e2mbeau provocator. La \u00eenc\u0103lzire, privirile mi s-au a\u0163intit \u00een tribun\u0103. Era ambasadorul, cu so\u0163ia, cu Oana \u015fi c\u00e2\u0163iva \u2019securi\u015fti\u2019. Am r\u0103spuns semnelor de \u00eencurajare cu racheta, efectiv mi\u015fcat de gest.<\/p>\n

\u201eS-a \u00eent\u00e2mplat ceva?!\u201d<\/p>\n

\u201eNu, a venit ambasadorul cu familia\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eAtunci vom c\u00e2\u015ftiga!\u201d<\/p>\n

Tactica aleas\u0103 de Tigro a dat rezultate. Adversarii, condu\u015fi de la \u00eenceput, au dat semne de nervozitate \u015fi, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een tenis, au \u00eenceput s\u0103 gre\u015feasc\u0103 \u00een serie. Au \u00eencercat s\u0103 m\u0103 bombardeze la fileu, am parat sec, mingile s-au \u00eentors scurte la ei. Trec\u00e2nd la loburi, au gre\u015fit d\u00e2nd mingi prea \u00eenalte \u015fi lungi, iar c\u00e2nd au intrat \u00een teren, Tigro a f\u0103cut cam ce a vrut cu retururile.<\/p>\n

Adversarii nu s-au recunoscut \u00eenvin\u015fi \u015fi au contestat, cer\u00e2nd \u00eenc\u0103 un set, fiind vorba de o final\u0103, la care, Tigro, spre surprinderea mea,\u00a0 cer\u00e2ndu-mi acordul din ochi, a acceptat. Oana, care reu\u015fise s\u0103 adune un grup de tineri s\u0103 ne sus\u0163in\u0103, a pornit seria de proteste. Margareta, care st\u0103tuse m\u00e2lc p\u00e2n\u0103 atunci, a \u00eencercat s-o potoleasc\u0103 pe Oana, dar nereu\u015find, a trecut, cu timiditate, \u00een ga\u015fca lor.<\/p>\n

Acordul fiind acceptat de conducerea turneului, am re\u00eenceput jocul. Au gre\u015fit mult, \u015fi-au repro\u015fat reciproc gre\u015felile \u015fi, \u00een final, dup\u0103 un adev\u0103rat dezastru, au venit la fileu s\u0103 ne felicite.<\/p>\n

Ne-am pomenit cu o galerie de care s-ar fi bucurat \u015fi ni\u015fte profesioni\u015fti. \u00cen vacarmul iscat, pre\u015fedintele Clubului de Tenis Maputo a venit, pe teren, s\u0103 ne \u00eenm\u00e2neze Trofeul C\u00e2\u015ftig\u0103torilor, c\u00e2te unul pentru fiecare \u015fi, str\u00e2ng\u00e2ndu-mi m\u00e2na a ad\u0103ugat:<\/p>\n

\u201ePara o\u00a0 Nastase de Mo\u00e7ambique\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201dCLUBE DE TENIS<\/p>\n

MAPUTO<\/p>\n

TORNEIO<\/p>\n

CONFRATERNIZA\u00c7\u00c3O<\/p>\n

Primeiro Classificado 1978<\/p>\n

(Boris David &Tigro Moraes)<\/p>\n

Ro\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0RSA<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Au urmat \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rile, felicit\u0103rile zgomotoase\u00a0 ale Galeriei conduse de Oana, \u015fi, de emo\u0163ie, cred, am l\u0103sat-o pe Margareta la urm\u0103. Vreau s\u0103 subliniez faptul c\u0103 bucuria \u015fi emo\u0163iile se manifest\u0103 nu numai la profesioni\u015fti. Amatorii, chiar dac\u0103 pare c\u0103 se comport\u0103 ca ni\u015fte copii, tr\u0103iesc cu maxim\u0103 intensitate aceste momente. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi c\u00e2nd pierd, chiar dac\u0103 pareaz\u0103.<\/p>\n

A urmat \u2019festa\u2019 (fe\u015fta), cu toate bun\u0103t\u0103\u0163ile p\u0103m\u00e2ntului pe mas\u0103, aduse de participan\u0163i, mai bine zis, de rudele lor. S-a m\u00e2ncat p\u00e2n\u0103 la palpita\u0163ii, de la creve\u0163i la cele mai fine budinci, sufleuri, creme. S-a b\u0103ut Whisky, vin, bere. Cum trebuia s\u0103 vin \u015fi eu cu ceva, am adus coniac Murfatlar. Sticla a fost transmis\u0103 din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 dar nimeni nu s-a hot\u0103r\u00e2t s-o lanseze. Totu\u015fi, curiozitatea a \u00eenvins \u015fi, unul, din perechea \u00eenvins\u0103, a atacat sticla. O expresie de nedumerire, de pl\u0103cut\u0103 surpriz\u0103, a \u00eenso\u0163it prima \u00eenghi\u0163itur\u0103.<\/p>\n

\u201eEste rom\u00e2nesc coniacul?!…\u201d<\/p>\n

\u201eDa, merge?…\u201d<\/p>\n

\u201eExcelent! Aici bem numai Whisky. Din p\u0103cate nu se import\u0103 coniac. Cunosc coniacul fran\u0163uzesc \u015fi pot spune c\u0103 este o mare surpriz\u0103.\u201d<\/p>\n

At\u00e2t le-a trebuit celor de la mas\u0103 c\u0103 sticla a circulat din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi s-a golit spre regretul celui care a descoperit-o.<\/p>\n

S-a stat p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een memorie ca unul dintre momentele cele mai pl\u0103cute petrecute \u00een Mozambic.<\/p>\n

\u00cen 1978, Pa\u015ftele la Romano-Catolici a c\u0103zut devreme, \u00een martie. Duminica, la 9 a.m., ne-am dus la slujb\u0103, la Igreja(biserica) Santo Ant\u00f3nio de Polana. Margareta a \u00eenceput cu observa\u0163iile. Lipsea un altar central. Altarele secundare erau distribuite lateral. Preotul st\u00e2nd \u00een fa\u0163a unei mese, dirija practic mersul slujbei la care interveneau \u015fi credincio\u015fii. To\u0163i aveau texte tip\u0103rite, primite la intrare. Se pare c\u0103 Margareta nu m\u0103 prea considera ca f\u0103c\u00e2nd parte dintre \u2019credincio\u015fi\u2019, \u00een ultima ei scrisoare c\u0103tre cei de acas\u0103 fiind \u00eenserat\u0103 o fraz\u0103 edificatoare. \u201eA fost \u015fi Boris, din curiozitate\u2026\u201d N-a fost numai din curiozitate, a fost doar un alt mod de a privi lucrurile, zic eu\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Igreja de Santo Ant\u00f3nio de Polana<\/strong><\/em><\/p>\n

Unii citeau din Evanghelie, al\u0163ii din Sf. Testament. Orga \u015fi c\u00e2teva tam-tamuri, f\u0103ceau s\u0103 vibreze \u00eentregul edificiu de o muzic\u0103 antrenant\u0103. Vorba Margaretei \u201e\u00ee\u0163i vine s\u0103 ba\u0163i din picioare\u201d. Oamenii c\u00e2ntau, a c\u00e2ntat \u015fi Margareta, \u00een portughez\u0103, dup\u0103 textul primit la intrare. Cei doi preo\u0163i ofician\u0163i, erau \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een alb, precum franciscanii.<\/p>\n

La cuvintele \u201eA paz esteja conosco\u201d (Pacea s\u0103 fie cu noi), preotul vine \u00een mul\u0163ime, oamenii se \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, se s\u0103rut\u0103, spun \u201ePaz!\u201d. At\u00e2t preotul, c\u00e2t \u015fi mul\u0163i localnici, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 eram noi veni\u0163i, ne-au asaltat cu bun\u0103voin\u0163a lor. Impresionant\u0103 atmosfer\u0103! Toat\u0103 slujba a fost o \u2019alegria\u2019, care s-a \u00eencheiat cu urarea \u201eBoas Festas! (boa\u015f fe\u015fta\u015f)\u201d (S\u0103rb\u0103tori Fericite!). Ne-am \u00eent\u00e2lnit cu destul de mul\u0163i rom\u00e2ni, care, ca \u015fi la Bucure\u015fti, la Catedrala Sf\u00e2ntul Iosif, nu au fost neap\u0103rat romano-catolici.<\/p>\n

Luna aprilie a fost marcat\u0103 de preg\u0103tirile pentru plecare. Ne-am f\u0103cut planuri pentru Europa \u00eencerc\u00e2nd, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u0163ilor, s\u0103 ob\u0163inem vize pentru Italia, Fran\u0163a, Spania, Portugalia \u015fi Germania. Am ob\u0163inut doar pentru Italia \u015fi Fran\u0163a, urm\u00e2nd ca celelalte s\u0103 le ob\u0163inem la Roma, \u00een baza unui demers f\u0103cut de ambasadorul rom\u00e2n din Maputo. A ap\u0103rut primul semn de \u00eentrebare care a st\u00e2rnit o stare de nelini\u015fte. Angajamentul ini\u0163ial al Dlui Mircea Zara nu fusese \u00eendeplinit la nivelul promisiunii. Scuza era lipsa unei rela\u0163ii mai apropiate cu ambasadele men\u0163ionate. No comment!<\/p>\n

\u00centre timp interven\u0163iile privind prelungirea misiunii mele cu \u00eenc\u0103 un an continuau la toate nivelele. Nici Garcia, nici D\u00e2maso, nici ministrul Branco nu concepeau aceast\u0103 plecare. Ambasadorul nostru le promitea sarea \u015fi marea, dar timpul \u00eenainta vertiginos, iar noi \u00eempachetam de zor. Eram hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu mai accept nici o prelungire, to\u0163i cuno\u015fteau hot\u0103r\u00e2rea mea, dar to\u0163i nu luau \u00een serios aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re.<\/p>\n

Cum Margareta a\u015ftepta cu ner\u0103bdare hoin\u0103reala planificat\u0103 prin capitalele mari ale Europei, hoin\u0103real\u0103 ce urma a fi \u00eemplinit\u0103 \u00een doi, adic\u0103 cu mine, a decretat r\u0103spicat:<\/p>\n

\u201eDac\u0103 tu nu po\u0163i veni, eu merg direct acas\u0103, via Roma-Bucure\u015fti. Nu m\u0103 duc nic\u0103ieri singur\u0103!\u201d<\/p>\n

M-am zb\u0103tut prea mult ca s-o aduc \u00een Mozambic, i-am promis o \u00eentoarcere de vis prin Europa, a\u015fa c\u0103, nici \u00een ruptul capului nu puteam accepta declan\u015farea unei astfel de deziluzii. \u00cen plus, m\u0103 \u2019lovise\u2019 un dor de cas\u0103 greu de st\u0103p\u00e2nit. \u00centr-un fel, hoinarul \u2019dorului de duc\u0103\u2019, suferea \u00een perigrin\u0103rile sale de o hib\u0103, amintit\u0103 de altfel \u015fi prins\u0103 \u015fi \u00een niscai versuri: mi-era dor de un drum \u00eenspre necunoscut, ca odat\u0103 ajuns, s\u0103-mi fie dor de \u00eentoarcere acas\u0103.<\/p>\n

\u00centr-o zi de luni, era 24 aprilie 1978, am fost convocat urgent la ambasad\u0103. Era pe la ora pr\u00e2nzului, Margareta se \u2019juca\u2019 la Absorb\u0163ia Atomic\u0103, urm\u0103rind ni\u015fte analize pentru bunul nostru prieten D\u00e2maso, eu preg\u0103team \u00eempreun\u0103 cu Dona Leonora, care b\u0103tea destul de bine la ma\u015fina de scris, un fel de instruc\u0163iuni pentru copiii pe care-i l\u0103sam pe m\u00e2na neam\u0163ului, a lui Erhard. Atmosfera era de \u00eenmorm\u00e2ntare. To\u0163i au crezut c\u0103 promisiunea lui Branco se realizase, a\u015fa c\u0103, la auzul chem\u0103rii mele urgente, au s\u0103rit \u00een sus de bucurie.<\/p>\n

La ambasad\u0103, \u00eentr-o atmosfer\u0103 foarte discret\u0103, am fost, aproape \u00eempins spre teras\u0103. Ambasadorul \u015fi cu un nu \u015ftiu cine admirau peisajul \u00een direc\u0163ia oceanului. Am intrat, am salutat, s-au \u00eentors am\u00e2ndoi z\u00e2mbitori, au venit spre m ine, m-au invitat s\u0103 iau loc la masa plin\u0103 cu sticle cu b\u0103uturi r\u0103coritoare, dar \u015fi cu o sticl\u0103 cu whisky printre ele,, fructe, fursecuri\u2026<\/p>\n

Ambasadorul a catadicsit s\u0103 m\u0103 introduc\u0103, prezent\u00e2ndu-l \u015fi pe tovar\u0103\u015ful necunoscut:<\/p>\n

\u201eTovar\u0103\u015fe Boris, tovar\u0103\u015ful Ministru Ion Ceau\u015fescu a dorit s\u0103 v\u0103 cunoasc\u0103.\u201d<\/p>\n

Am r\u0103mas mut! Am \u00een\u0163eles Ceau\u015fescu, dar nu era Ceau\u015fescu.<\/p>\n

\u2019Acest\u2019 Ceau\u015fescu, mi-a \u00eentins m\u00e2na peste mas\u0103, a str\u00e2ns-o jovial, dac\u0103 se poate spune, mi-a spus c\u0103 vine din partea Tovar\u0103\u015fului Nicolae Ceau\u015fescu, \u00eentr-o misiune de colaborare cu Mozambicul, c\u0103 a auzit lucruri frumoase la adresa mea, c\u0103 are misiunea de a m\u0103 convinge s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een continuare la Maputo, pe cheltuiala Statului Rom\u00e2n, etc., etc., un fel de bla-bla-bla\u2026<\/p>\n

Am f\u0103cut \u015fi eu ca americanii care la orice propunere r\u0103spund invariabil cu \u2019sunt onorat\u2019, \u015fi f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi i-am prezentat starea de fapt.<\/p>\n

\u201eTovar\u0103\u015fe ministru, sunt pe picior de plecare, plec \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia pe ziua de 1 mai, avem toate formele f\u0103cute, vizele, biletele, \u015fi, ne a\u015fteapt\u0103 fiica noastr\u0103 student\u0103, \u00eempreun\u0103 cu bunica ei \u00een v\u00e2rst\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eImportant nu este c\u0103 sunte\u0163i pe picior de plecare, important e dac\u0103 a\u0163i accepta s\u0103 mai lucra\u0163i \u00een condi\u0163iile pe care le-a\u0163i avut. Plecarea se poate anula, eu am \u00eemputernicirea s\u0103 anun\u0163 prelungirea, lipse\u015fte doar acordul Dumneavoastr\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eTovar\u0103\u015fe ministru, s\u0103 facem altfel. S\u0103-mi fac\u00a0 concediul cu familia la Bucure\u015fti \u015fi, dac\u0103 solicitarea mozambican\u0103 mai r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare, dup\u0103 o lun\u0103 de zile, sunt dispus s\u0103 m\u0103 \u00eentorc. Dar, \u00eemi pute\u0163i promite Dumneavoastr\u0103, c\u0103 de data aceasta, familia mea \u00ee\u015fi va petrece vacan\u0163a cu mine, la Maputo? Au fost probleme \u00een acest an \u015fi nu mai pot crede \u00een promisiunile celor de la GEOMIN.\u201d<\/p>\n

\u201eBine, tovar\u0103\u015fe Boris, la Bucure\u015fti, trece\u0163i pe la cabinetul meu, la Agricultur\u0103, \u015fi vom face s\u0103 ias\u0103 bine.\u201d<\/p>\n

S-a ciocnit un\u00a0 pahar cu whisky, am b\u0103ut o Fant\u0103 excelent\u0103 \u015fi, \u00eentr-o atmosfer\u0103 cordial\u0103, de data aceasta \u00een picioare, ne-am str\u00e2ns m\u00e2inile \u015fi m-am retras.<\/p>\n

\u201eN-a fost s\u0103 fie\u201d nici de data aceasta. La Bucure\u015fti, chiar c\u0103 mi-a trecut cheful de \u00eentoarcere, cei de la GEOMIN se b\u00e2lb\u00e2iau \u00een explica\u0163ii, care mai de care, iar eu, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu-l deranjez pe tovar\u0103\u015ful ministru al Agriculturii.<\/p>\n

Mai erau c\u00e2teva zile p\u00e2n\u0103 la zbor \u015fi un telefon de la Oana mi-a transmis invita\u0163ia de a trece pe la ambasad\u0103 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia. Invita\u0163ia era pentru s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara. A fost, poate, cea mai pl\u0103cut\u0103, mai emo\u0163ionant\u0103 sear\u0103 petrecut\u0103 de Margareta la Maputo.<\/p>\n

O cin\u0103 de adio, organizat\u0103 cu tot protocolul locului, dar \u015fi cu toat\u0103 prietenia amfitrionilor, a pus cap\u0103t, \u00eentr-un mod nesperat, aventurii mele mozambicane, aventur\u0103 plin\u0103 de satisfac\u0163ii, at\u00e2t profesionale, c\u00e2t \u015fi turistice.<\/p>\n

\u015ei, mai presus de orice, chiar dac\u0103 nu \u00een totalitate, dar \u00een cea mai important\u0103 parte, am reu\u015fit s\u0103-i ofer Margaretei cadoul promis de \u2019vagabondul\u2019 din mine, m\u00e2nat de acel \u2019dor de duc\u0103\u2019 care nu poate fi explicat \u00een cuvinte. \u015ei ea a p\u0103r\u0103sit Mozambicul extaziat\u0103 de amplasamentul fantastic de pe Coasta de Est a Africii, la Oceanul Indian, de minunile naturii tropicale, de o faun\u0103 \u015fi o flor\u0103 incredibile, de minuna\u0163ii mozambicani.<\/p>\n

Dar, poate, cea mai puternic\u0103 impresie i-a l\u0103sat-o desp\u0103r\u0163irea de laborator, de noii no\u015ftri prieteni. Am dus fursecuri, Fanta, cafea. S-a pl\u00e2ns, s-a pl\u00e2ns cam mult, s-au f\u0103cut promisiuni. Culmea, nu eram eu \u00een mijlocul aten\u0163iei! Margareta cucerise prietenia acestor oameni minuna\u0163i, Margaretei i s-au oferit tot felul de mici aten\u0163ii, lucruri specifice \u0163\u0103rii \u00een care ne aflam. Dintre toate micile cadouri, mul\u0163i ani dup\u0103, Margareta se m\u00e2ndrea cu o foarte frumoas\u0103 saco\u015fe, o \u00eempletitur\u0103 \u00een galben \u015fi maro din ceva fibre vegetale, care a \u00eenso\u0163it-o la cump\u0103r\u0103turi. Eu plecam cu sufletele lor curate fixate puternic \u00een memoria sufletului meu.<\/p>\n

Pascoal, cu ochii \u00eenl\u0103crima\u0163i, s-a ocupat de f\u0103cut poze \u00een laborator \u015fi \u00een curtea laboratoarelor. Cele din interior nu prea au reu\u015fit. El a fost cel care mi le-a trimis, el mi-a scris, continu\u00e2nd s\u0103 m\u0103 informeze asupra laboratorului, mereu exprim\u00e2ndu-\u015fi speran\u0163a \u00een \u00eentoarcerea mea. El m-a anun\u0163at de moartea bunului meu prieten D\u00e2maso, victima unui suspect accident auto, pe drumul pe care-l f\u0103cuser\u0103m \u00eempreun\u0103, dup\u0103 incidentul cu na\u0163ionalizarea fermei \u015fi a minei de exploatare a pietrelor pre- \u015fi semi-pre\u0163ioase, din august 1977. Din r\u00e2ndurile primite am \u00een\u0163eles c\u0103 revolu\u0163ia mozambican\u0103 continua, c\u0103 sintagma \u201eA luta contin\u00faa!\u201d era valabil\u0103.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Inginerul \u015fi \u2019So\u0163ia inginerului\u2019<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u015ei acum, c\u00e2teva imagini culese din Wikipedia<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Maputo seara<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Intrarea la Tenis Club<\/strong><\/em><\/p>\n

Gr\u0103dina Tunduru<\/strong><\/em><\/p>\n

(Arc manuelin)<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Flame Trees la Maputo<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Ei, unchiule Alex, dac\u0103 amintirea Saharei Algeriene am dedicat-o bunului meu prieten, Ghi\u0163\u0103,\u00a0 inginerul Gheorghe Filip, Tanzania \u015fi Mozambicul \u00ee\u0163i apar\u0163in. Ai \u015ftiut s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, chiar dac \u0103 n-ai fost \u00een\u0163eles\u2026<\/p>\n

Nu pot ocoli ziua de 1 mai 1978. Desp\u0103r\u0163irea de Mozambic, de Maputo, de prietenii care ne-au condus la plecare. \u015ei aici, peste a\u015ftept\u0103rile mele, Margareta a mai tr\u0103it o dat\u0103 \u00een plus, momente pline de emo\u0163ie.<\/p>\n

Am fost du\u015fi la aeroport cu ma\u015finile Dire\u0163iei de Geologie \u015fi Mine \u015fi \u2019depu\u015fi\u2019 \u00een sala de protocol. O delega\u0163ie a Ministerului Economiei, reprezent\u00e2ndu-l pe ministrul Branco se ocupa de plecarea noastr\u0103. Nu prea \u015ftiam ce trebuie s\u0103 facem. Bagajele au fost luate \u015fi transportate spre locul \u00eembarc\u0103rii. Margareta m-a privit \u00eentreb\u0103tor la care am r\u0103spuns discret ridic\u00e2nd din umeri. A\u015fteptam v\u0103muirea. Nu s-a produs.<\/p>\n

\u201eOare nu se r\u0103t\u0103cesc valizele noastre?!\u201d<\/p>\n

\u201eVedem la Roma\u2026\u201d Ce puteam s\u0103-i r\u0103spund.?!<\/p>\n

Pe peron se adunaser\u0103 prietenii no\u015ftri de la Laborator \u00een frunte cu Pascoal, colegi de la direc\u0163ie, Tovar\u0103\u015ful Crinta \u015fi consilierul L\u0103pu\u015fanu de la ambasad\u0103.<\/p>\n

Formalit\u0103\u0163ile de viz\u0103 a pa\u015fapoartelor fiind \u00eendeplinite, \u015fi de data aceasta f\u0103r\u0103 participarea noastr\u0103, \u00eenso\u0163i\u0163i de ochii str\u0103lucind de lacrimi ai laboran\u0163ilor, ne-am \u00eendreptat spre avion.<\/p>\n

C\u00e2nd ne-am instalat, ne-am trezit din nedumerire.<\/p>\n

\u201eAi v\u0103zut ce \u00eenseamn\u0103 \u2019protocol\u2019 ?! Nu tu vam\u0103, nu tu grija bagajelor, nu tu nimic practic. S\u0103 tot c\u0103l\u0103tore\u015fti a\u015fa!\u201d<\/p>\n

\u201eBoris, eu tot m\u0103 g\u00e2ndesc la bagaje. Le-au luat \u015fi nu le-am mai v\u0103zut. Ar fi culmea\u2026\u201d<\/p>\n

\u201e\u0162i-am spus c\u0103 vedem la Roma\u2026stai lini\u015ftit\u0103 \u015fi f\u0103 un semn de adio spre cei care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 ne vad\u0103 pleca\u0163i\u2026\u201d<\/p>\n

Zborul a fost lin p\u00e2n\u0103 la Lusaka unde ne-am transbordat \u00eentr-un avion al Alitaliei. Au urcat foarte mul\u0163i zambieni, tuciurii, zgomoto\u015fi \u015fi, ne-au afumat \u00een voie. Credeam c\u0103 ne vom sufoca, cu toate c\u0103 am\u00e2ndoi, la acea vreme, eram fum\u0103tori. Mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios ne-am hot\u0103r\u00e2t ca \u00eencep\u00e2nd cu Roma s\u0103 abandon\u0103m fumatul. Din motive nel\u0103murite, avionul a f\u0103cut o escal\u0103 \u2019tehnic\u0103\u2019 \u00een Cipru, la Larnaca. Am cobor\u00e2t, nu \u015ftim de ce, \u015fi am fost invita\u0163i s\u0103 vizit\u0103m Free Shopul. N-a fost chiar r\u0103u, am cump\u0103rat c\u00e2te ceva, spre bucuria Margaretei, care mi-a \u015fi spus:<\/p>\n

\u201eGrozav \u00eemi place s\u0103 cheltui dolari!…\u201d<\/p>\n

\u201eAi r\u0103bdare p\u00e2n\u0103 la Roma. Acolo s\u0103 te v\u0103d cum te dezl\u0103n\u0163ui\u2026\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 un drum obositor, afuma\u0163i p\u00e2n\u0103 la refuz, am cobor\u00e2t la Roma, la aeroportul Fiumincino. Aventura african\u0103 luase sf\u00e2r\u015fit. \u015ei fumatul! N-am mai fumat niciodat\u0103 nici eu, nici Margareta. Am abandonat \u0163ig\u0103ri de calitate! De atunci n-am mai fumat nici o \u0163igar\u0103!!!<\/p>\n

Europa, ne-a primit cum nu ne a\u015fteptam. Eram, parc\u0103, stigmatiza\u0163i. De fapt, pentru ei, reprezentan\u0163ii \u2019Vestului S\u0103lbatic European\u2019, chiar eram. Eram rom\u00e2ni, eram comuni\u015fti, veneam \u015fi din Africa, ce mai?! Vizele pentru Italia \u015fi Fran\u0163a erau \u00een ordine. Nici o \u00een\u0163elegere, \u00eens\u0103, pentru Spania, Portugalia \u015fi, culmea, pentru Germania.<\/p>\n

Termenul pentru ob\u0163inerea vizelor era f\u0103cut ca s\u0103 renun\u0163i din capul locului. Motiva\u0163ia cererii pentru Germania era morm\u00e2ntul tat\u0103lui Margaretei de la D\u00fcsseldorf. Nu a convins. La ambasada Germaniei din Paris ne-au \u2019c\u0103utat, ca pe ho\u0163ii de cai, mai r\u0103u ca la orice aeroport. Nu ne-au ajutat nici la Roma, nici la Paris, ambasadele noastre!<\/p>\n

Ne-am sim\u0163it grozav la Roma, apoi la Paris, ne-am \u00eentors la Roma, parc\u0103 nu ne venea s\u0103 plec\u0103m acas\u0103, dar am f\u0103cut-o, spre lini\u015ftea noastr\u0103 \u015fi a Mitzurei, care a\u015ftepta cu ner\u0103bdare cadourile. Amintirile proaspete din Mozambic ne-au f\u0103cut s\u0103 nu disper\u0103m, iar Europa noastr\u0103, unde credeam c\u0103 suntem acas\u0103, ne-a servit un gust amar.<\/p>\n

\u015ei ca s\u0103 \u00eenchei suita mea de amintiri, spun \u015fi eu o vorb\u0103 din Ardeal, ungureasc\u0103 la origine:<\/p>\n

\u201eO fo\u2019 bine, dar o fo\u2019 destul!\u201d<\/p>\n

\u00a0Daris Basarab<\/strong><\/p>\n

\u00a0Cap. III din volumul “Dor de duc\u0103” semnat de Daris Basarab alias Boris David<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 5 decembrie 2013, Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Va apare \u00een<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 www.darisbasarab.com<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Nota mea:<\/em><\/p>\n

\u00a0Felicitari scriitorului Daris Basarab alias Boris David<\/strong>. Cu placere si prietenie am asistat la nasterea acestui volum captivant, DOR DE DUC\u0102<\/strong>.\u00a0 Am reusit sa postez primele capitole si iata-ma la sfarsit de drum.<\/p>\n

Un poet si un prozator de exceptie! Un basarabean care imi intareste sentimentul national… Bravo Boris!<\/p>\n

Mariana G.<\/p>\n

http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/11\/daris-basarab-dor-de-duca-fragmente-dintr-un-nou-volum\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/09\/28\/daris-basarab-dor-de-duca-partea-a-ii-a-tanzania\/<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

III M O Z A M B I C 1977-1978 M\u0103 b\u00e2ntuie, \u00eenc\u0103, amintirile legate de cele \u015fase luni petrecute [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-16635","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16635","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16635"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16635\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16650,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16635\/revisions\/16650"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}