{"id":16889,"date":"2014-01-01T21:54:37","date_gmt":"2014-01-01T21:54:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16889"},"modified":"2014-01-01T21:55:59","modified_gmt":"2014-01-01T21:55:59","slug":"vavila-popovici-morala-si-democratia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/01\/vavila-popovici-morala-si-democratia\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Morala \u0219i democra\u021bia"},"content":{"rendered":"

\"\"\u201e<\/em>Democrat \u00eenseamn\u0103 cineva care vrea s\u0103 \u00eenal\u021be poporul pe umerii s\u0103i, nu cineva care vrea s\u0103 se \u00eenal\u021be el pe umerii poporului.<\/em>\u201d<\/em><\/p>\n

Nicolae Iorga<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Platon, filozof al Greciei antice, discipol al lui Socrate \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor al lui Aristotel, a elaborat specia literar\u0103 a dialogului, \u00een care problemele filozofice au fost relatate prin intermediul mai multor\u00a0 interlocutori. Mitul pe\u0219terii constituie unul dintre dialoguri, \u00een care s-a folosit o imagine alegoric\u0103 a lumii \u0219i a modului cum poate fi cunoscut\u0103 aceast\u0103 lume, alegoria fiind: Pe\u0219tera – lumea sensibil\u0103, lumea noastr\u0103 obi\u0219nuit\u0103, prizonierii din pe\u0219ter\u0103 \u2013 noi oamenii, c\u0103rora ni se pare c\u0103 aceasta este singura lume real\u0103.\u00a0 \u00cen Republica – cartea a VII<\/em>, Platon arat\u0103 \u00een ce sens trebuie \u00een\u021beleas\u0103 lumea cu ajutorul g\u00e2ndirii logice: prizonierii dintr-o pe\u0219ter\u0103 nu v\u0103d niciodat\u0103 lumina soarelui; ei v\u0103d doar umbrele obiectelor din afar\u0103, proiectate pe pere\u021bii pe\u0219terii de c\u0103tre un foc; \u00eentre prizonieri sunt unii care disting trecerea umbrelor cu mai mult\u0103 perspicacitate, fiind mai ageri la minte, memoria ajut\u00e2ndu-i s\u0103 recunoasc\u0103 ordinea \u00een care se perind\u0103 obiectele. Lipsi\u021bi de \u201elumina soarelui\u201d, cunosc numai lucrurile, f\u0103r\u0103 a-\u0219i putea da seama de sensul, de adev\u0103rul lor ultim. Putem spune c\u0103 v\u0103d o scurt\u0103 pelicul\u0103 de film ce se deruleaz\u0103 \u00een fa\u021ba ochilor, f\u0103r\u0103 a-i cunoa\u0219te \u00eenceputul \u0219i nici sf\u00e2r\u0219itul, pentru \u00een\u021belegerea ei. Ca atare, noi nu vedem, \u00een mod obi\u0219nuit, dec\u00e2t un aspect superficial al lucrurilor. Aceste cuno\u0219tin\u021be obi\u0219nuite servesc vie\u021bii, dar aceast\u0103 cunoa\u0219tere nu va da niciodat\u0103 \u00een\u021belegerea ultim\u0103, metafizic\u0103, a lucrurilor; sensul lucrurilor const\u00e2nd \u00een idei, \u00een esen\u021b\u0103. \u201eDegeaba vom privi ac\u021biunile virtuoase, nu le vom \u00een\u021belege sensul ad\u00e2nc, p\u00e2n\u0103 ce nu ne vom ridica la ideea de frumos \u00een sine sau la ideea de dreptate.\u201d <\/em>Ne desp\u0103r\u021bim greu din lumea sensibil\u0103 pentru a ne ridica la contemplarea ideilor. Un prizonier smuls din pe\u0219ter\u0103 \u0219i adus cu for\u021ba la lumina soarelui, refuz\u0103 mai \u00eent\u00e2i s\u0103 vad\u0103 lumina, fiindc\u0103 \u00eel dor ochii. Platon pune \u00eentrebarea: \u201eDac\u0103 smuls din pe\u0219ter\u0103 cu for\u021ba, dac\u0103 este pus s\u0103 urce urcu\u0219ul greu \u0219i pr\u0103p\u0103stios \u0219i dac\u0103 nu i se d\u0103 drumul \u00eenainte s\u0103 fie t\u00e2r\u00e2t p\u00e2n\u0103 la lumina soarelui, nu va suferi el mult \u0219i nu se va pl\u00e2nge de aceste maltrat\u0103ri? \u0218i c\u00e2nd va fi ajuns la lumin\u0103, va putea el orbit de str\u0103lucirea ei, s\u0103 disting\u0103 singur \u00eentre lucrurile pe care acum le numim adev\u0103rate? El va avea nevoie de obi\u0219nuin\u021b\u0103 pentru a vedea lucrurile din regiunea superioar\u0103\u201d.<\/em> \u0218i dup\u0103 ce se obi\u0219nuie\u0219te, are o revela\u021bie \u0219i nu mai dore\u0219te a se \u00eentoarce \u00een \u201epe\u0219ter\u0103\u201d. De ce? Pentru c\u0103 apare profunda \u00een\u021belegere. Contemplarea ideilor, a esen\u021belor cere, deci, o obi\u0219nuin\u021b\u0103 progresiv\u0103, dar, odat\u0103 ce a v\u0103zut lumina \u0219i lucrurile adev\u0103rate, prizonierul nu mai vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een pe\u0219ter\u0103. Este dialectica ascendent\u0103 a spiritului uman.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 ne punem \u00eentrebarea, ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 ar fi trimis din nou \u00een pe\u0219ter\u0103 s\u0103 povesteasc\u0103 cele v\u0103zute (experien\u021ba)? Nu ar putea fi considerat nebun, ideile sale nu ar putea fi considerate periculoase? De c\u0103tre unii \u2013 da! De ce? Pentru c\u0103 cei r\u0103ma\u0219i \u00een pe\u0219ter\u0103 s-au obi\u0219nuit s\u0103 vad\u0103 numai umbrele, acelea\u0219i \u0219i acelea\u0219i umbre, se mul\u021bumesc cu \u00een\u021belegerea superficial\u0103 a lucrurilor. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103, omul s\u0103 fie p\u0103truns de \u00een\u021belegere \u0219i a \u00een\u021belege cu adev\u0103rat, \u00eenseamn\u0103 a da dreptate, a demonstra chiar juste\u021bea acelui lucru \u0219i aceasta \u00eenseamn\u0103 a g\u0103si c\u0103 acel lucru este bun, c\u0103 este pentru binele lui. Intervine deci ra\u021biunea, \u0219i g\u00e2ndirea ra\u021bional\u0103 \u00eenseamn\u0103 a\u0219ezarea \u00een ordine a percep\u021biilor asupra lumii exterioare, folosindu-ne, \u00een primul r\u00e2nd, de bunul sim\u021b. Cu el ordon\u0103m, pe c\u00e2t posibil, haosul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trebuie amintit faptul c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ca oamenii s\u0103 fie \u021binu\u021bi cu for\u021ba \u00een \u201epe\u0219ter\u0103\u201d. Ei au sfidat \u00eentunericul \u0219i au ie\u0219it la lumin\u0103, dornici s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 p\u0103streze aceast\u0103 lumin\u0103\u2026 Dar, \u201epovestea\u201d spune c\u0103 s-au gr\u0103bit al\u021bii s\u0103 nu le permit\u0103, trimi\u021b\u00e2ndu-i din nou \u201e\u00een pe\u0219ter\u0103\u201d, prin crearea unor condi\u021bii de via\u021b\u0103 asem\u0103n\u0103toare \u201epe\u0219terii\u201d de alt\u0103 dat\u0103. O alt\u0103 pe\u0219ter\u0103!?…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din aceast\u0103 lupt\u0103 a omului cu \u00eentunericul, dorind lumina, s-au n\u0103scut ideile, idei care, pentru Platon, sunt \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba. De\u0219i nu sunt materiale, sunt mai reale dec\u00e2t lucrurile. Lucrurile sunt umbre palide, ideile fiind adev\u0103rata realitate. Repet, pe\u0219tera este lumea sensibil\u0103, prizonierii suntem noi oamenii. Omului \u00eei vine foarte greu s\u0103 se desprind\u0103 de cunoa\u0219terea superficial\u0103 a lucrurilor \u0219i s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cunoa\u0219terea esen\u021belor, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, mul\u021bi o fac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Platon porne\u0219te de la ideea c\u0103 statul este un individ de propor\u021bii mari – \u201eun om mare\u201d.<\/em> Fiecare cet\u0103\u021bean trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 doar datoria ce corespunde pozi\u021biei sale. Numai atunci omul va da societ\u0103\u021bii ceea ce are mai bun de dat. Statul are nevoie de capete luminate, de legi drepte. Nu oricine, spune el, este capabil s\u0103 participe la elaborarea legilor \u0219i conducerea statului. \u0218i dac\u0103 cineva care nu are asemenea capacit\u0103\u021bi ar \u00eencerca s\u0103 conduc\u0103 statul sau s\u0103 elaboreze legi, atunci \u00een stat s-ar instaura haosul (lipsa ordinei, armoniei, \u00een\u021belepciunii \u0219i frumuse\u021bii), iar oamenii ar fi neferici\u021bi, fiecare fiind un mic haos. De aceea filosofia, \u00een\u021belepciunea \u0219i puterea politic\u0103 trebuie s\u0103 fie mereu \u00eempreun\u0103. Oamenii cu adev\u0103rat \u00een\u021belep\u021bi trebuie s\u0103 se afle la guvernare (conducerea statului), prima lor datorie fiind \u00eenl\u0103turarea aventurierilor seto\u0219i de putere cu scopul de a o folosi pentru \u00eembog\u0103\u021birea personal\u0103 \u0219i aduc\u00e2nd, \u00een acest mod, prejudicii poporului. \u00cen\u021belepciunea nu \u021bine neap\u0103rat de v\u00e2rst\u0103. Pot fi tineri \u00een\u021belep\u021bi, precum \u0219i b\u0103tr\u00e2ni \u00een\u021belep\u021bi, adic\u0103 \u201epersoane \u00eenzestrate cu capacitatea de a p\u0103trunde esen\u021ba legilor fundamentale ale naturii \u0219i ale societ\u0103\u021bii\u201d- <\/em>dup\u0103 cum este definit cuv\u00e2ntul \u201e\u00een\u021belep\u021bi\u201d -, oameni care se comport\u0103 moral, dar, pot fi \u0219i tineri \u0219i b\u0103tr\u00e2ni neghiobi sau ipocri\u021bi, care nu au aceast\u0103 capacitate necesar\u0103 unui conduc\u0103tor, dar au acea sete<\/em> de putere<\/em>. Statul fiind alc\u0103tuit din oameni, este asemeni oamenilor \u0219i oamenii f\u0103c\u00e2nd parte dintr-un stat, sunt asemenea statului. De aceea, omul poate fi cu adev\u0103rat moral doar \u00eentr-un stat bine organizat, \u00een care domne\u0219te ordinea \u0219i legea. \u0218i vice-versa, un stat \u00een care domne\u0219te ordinea \u0219i legea, omul ac\u021bioneaz\u0103 \u00een chip moral.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a ajuns a se dori Democra\u021bia,<\/em> form\u0103 de organizare \u0219i de conducere a unei societ\u0103\u021bi, \u00een care poporul \u00ee\u0219i exercit\u0103 (direct sau indirect) puterea. Cuv\u00e2ntul provine din limba greac\u0103, \u201edemos\u201d \u00eensemn\u00e2nd popor, iar \u201ekratos\u201d \u2013 putere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozofii, \u00een\u021belep\u021bii au aten\u021bionat de-a lungul timpurilor: \u00cent\u00e2i morala \u0219i apoi democra\u021bia!<\/em>,\u00a0 morala fiind funda\u021bia culturii \u0219i a vie\u021bii politice a unei societ\u0103\u021bi, pe ea cl\u0103dindu-se o societate bun\u0103, cu \u201ec\u0103r\u0103mizi\u201d bune, \u021bin\u00e2ndu-se seama de un adev\u0103r dovedit: \u201ecu c\u0103r\u0103mizi proaste nu se ridic\u0103 un edificiu valoros\u201d<\/em>. Este valabil pentru cele mai mici structuri ale societ\u0103\u021bii!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima civiliza\u021bie european\u0103 a fost cea greac\u0103. S\u0103r\u0103cia p\u0103m\u00e2ntului muntos i-a orientat spre naviga\u021bie f\u0103c\u00e2nd un comer\u021b intens care asigura aducerea \u00een \u021bar\u0103 a materialelor care lipseau din acele locuri. Grecia era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een mici state, ora\u0219ele aveau pie\u021bele publice numite \u201eagora\u201d, \u00een care se dezb\u0103teau problemele statului, se \u021bineau discursuri, se etalau idei. Pericle a fost cel care a instaurat prima democra\u021bie din lume, democra\u021bia atenian\u0103. Cunoscut ca un mare orator, om inteligent, cinstit, patriot, elocvent \u0219i de asemenea un \u201eom politic subtil \u0219i ager al Greciei Antice\u201d<\/em> – dup\u0103 cum \u00eel caracterizeaz\u0103\u00a0 Costas Martin \u00een cartea sa\u00a0 Grecia Partenonului -,<\/em> conduc\u0103tor al Atenei \u00eentre 443 – 429 \u00ee.Hr., s-a bucurat de autoritate, timp \u00een care Atena a atins o mare dezvoltare. Prin calit\u0103\u021bile sale morale, Pericle \u201ea tras\u201d poporul pe drumul cel bun, l-a\u00a0 \u201e\u00een\u0103l\u021bat\u201d,<\/em> dar \u0219i poporul a dorit \u0219i a fost preg\u0103tit de a merge pe aceast\u0103 cale a democra\u021biei. A fost \u0219ef al partidului democrat, protector al \u0219tiin\u021belor \u0219i artelor, pe vremea sa construindu-se Partenonul, cea mai bogat\u0103 mo\u015ftenire arhitectonic\u0103 \u015fi de art\u0103 pe care ne-a l\u0103sat-o Grecia. Pentru str\u0103lucirea pe care a dat-o Greciei \u00een secolul \u00een care a tr\u0103it, ini\u021biind numeroase reforme democratice, care au transformat ora\u0219ul \u00eentr-un centru politic, cultural \u0219i artistic al lumii grece\u0219ti, perioada a fost supranumit\u0103 \u201eSecolul lui Pericle\u201d, sau \u201eEpoca de aur a Atenei\u201d. O interesant\u0103 caracterizare a lui am g\u0103sit-o \u00een revista Historia<\/em>, inspirat\u0103 din cartea ziaristului, istoricului italian Indro Montanelli \u2013 Istoria grecilor<\/em>, \u00eentr-un articol intitulat \u201ePericle – omul care a dat numele unei epoci\u201d: \u201eAutentic democrat, dar f\u0103r\u0103 bigotisme, Pericle nu a abuzat de democra\u0163ie. Pentru el, cel mai bun regim era acela al unui liberalism luminat, cu un reformism progresiv, care s\u0103 garanteze cuceririle poporului \u00een ordinea de stat, \u015fi s\u0103 exclud\u0103 vulgaritatea demagogic\u0103. Este visul pe care \u00eel au to\u0163i oamenii politici \u00een\u0163elep\u0163i\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu trecerea anilor, modelul democra\u021biei grece\u0219ti s-a extins, a evoluat, s-a modernizat, av\u00e2nd dou\u0103 forme: cea direct\u0103 \u00een care to\u021bi cet\u0103\u021benii participau la luarea hot\u0103r\u00e2rilor (societ\u0103\u021bi cu un num\u0103r restr\u00e2ns de membri) \u0219i democra\u021bie reprezentativ\u0103 (societ\u0103\u021bi cu numero\u0219i membri) \u00een care cet\u0103\u021benii alegeau reprezentan\u021bii lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zilele noastre,\u00a0 cu o clas\u0103 conduc\u0103toare care nu \u021bine cont de dorin\u021bele poporului \u0219i care \u00eencearc\u0103 s\u0103 arate o viziune fals\u0103 asupra societ\u0103\u021bii, ascunz\u00e2nd petele negre \u0219i inegalit\u0103\u021bile, banaliz\u00e2nd sau ascunz\u00e2nd conflictele, intervenind violent pentru anularea lor, nu se poate merge pe drumul democra\u021biei reale, ci a unei false democra\u021bii, a unei false libert\u0103\u021bi. Faptul c\u0103 s-a creat o p\u0103tur\u0103 de indivizi obseda\u021bi de \u00eembog\u0103\u021bire, este \u00een detrimentul poporului \u0219i este \u201eo amenin\u021bare la adresa viitorului fiec\u0103ruia dintre noi\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen sprijinul acestei idei citez un fragment dintr-un articol publicat \u00een ziarul DW: \u201e<\/em>Modific\u0103rile aduse Codului penal au pus din nou \u00een lumin\u0103 criza de profunzime a sistemului politic rom\u00e2nesc care penduleaz\u0103 \u00eentre o democra\u0163ie f\u0103r\u0103 repere morale \u015fi un autoritarism moralizant. [\u2026]<\/em> <\/em>A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, Rom\u00e2nia nu are cum s\u0103 accead\u0103 la o democra\u0163ie real\u0103 dac\u0103 nu e capabil\u0103 s\u0103 instaleze un Parlament cu un sim\u0163 nealterat al demnit\u0103\u0163ii proprii. Dac\u0103 nu va reu\u015fi acest lucru, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, dup\u0103 crize prelungite, presiunea coexisten\u0163ei europene o va \u00eempinge din nou pe linia autoritarismului moralizant, cu toat\u0103 duplicitatea pe care o presupune, dar \u015fi cu avantajul unei minime asan\u0103ri publice. Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 liber\u0103 s\u0103 aleag\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u021au\u021bea spunea c\u0103 orice sistem social este \u201eun joc deschis, neterminat\u201d\u0219i c\u0103 \u201enu<\/em> s-a g\u0103sit formula de echilibru \u00eentre individ \u0219i societate care s\u0103 n-aib\u0103 nici un rest\u201d.<\/em> Este foarte adev\u0103rat, \u00eens\u0103 formulele trebuie c\u0103utate \u0219i g\u0103site, pentru a exclude acel \u201erest\u201d<\/em> dureros.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 amintim \u0219i afirma\u021bia politicianului britanic, Sir Winston Churchill: \u201eDemocra\u0163ia este un sistem politic prost, \u00eens\u0103 cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat p\u00e2n\u0103 acum\u201d.<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDemocrat \u00eenseamn\u0103 cineva care vrea s\u0103 \u00eenal\u021be poporul pe umerii s\u0103i, nu cineva care vrea s\u0103 se \u00eenal\u021be el pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-16889","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16889"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16889\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16891,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16889\/revisions\/16891"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}