{"id":16940,"date":"2014-01-08T15:17:31","date_gmt":"2014-01-08T15:17:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=16940"},"modified":"2014-01-08T15:58:37","modified_gmt":"2014-01-08T15:58:37","slug":"mihai-eminescu-%e2%80%9cgresalele-in-politica-sunt-crime","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/08\/mihai-eminescu-%e2%80%9cgresalele-in-politica-sunt-crime\/","title":{"rendered":"Mihai Eminescu: \u201cGre\u015falele \u00een politic\u0103 sunt crime”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201cGre\u015falele \u00een politic\u0103 sunt crime; c\u0103ci \u00een urma lor sufer\u0103 milioane de oameni nevinova\u0163i, se-mpiedic\u0103 dezvoltarea unei \u0163\u0103ri \u00eentregi \u015fi se-mpiedic\u0103, pentru zeci de ani \u00eenainte, viitorul ei<\/strong>.\u201d\u00a0(\u201eTimpul\u201d din 13 februarie 1882)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u201eOrice civiliza\u0163ie adev\u0103rat\u0103 nu poate consista dec\u00eet printr-o par\u0163ial\u0103 \u00eentoarcere la trecut, la elementele lui bune, s\u0103n\u0103toase, proprii, de dezvoltare.\u201d (\u201eTimpul\u201d din 25 octombrie 1881)<\/p>\n

,,Sute de nulit\u0103\u0163i, elemente flotante care nu tr\u0103iesc dec\u00eet din falsificarea spiritului institu\u0163iilor noastre \u015fi din am\u0103girea opiniei publice \u2013 ajung \u00een statul nostru a fi \u00eens\u0103rcinate cu generarea afacerilor celor mai mari \u015fi mai delicate ale \u0163\u0103rii, \u015fi care privind slujba ca pe o sinecur\u0103 sau ca pe o chestie de diurn\u0103, iar esen\u0163a ei ca pe o juc\u0103rie \u2013 au ca scop nu realizarea ideilor lor, idei schimb\u0103cioase \u015fi pretextate numai, ci c\u0103p\u0103tuirea membrilor societ\u0103\u0163ii de esploatare.\u201d (Mihai Eminescu \u201eTimpul\u201d din 2 martie 1885)<\/p>\n

\u201cMizeria material\u0103 \u015fi moral\u0103 a popula\u0163iei, destr\u0103b\u0103larea administra\u0163iei, risipa banului public, cumulul, corup\u0163ia electoral\u0103, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cut\u0103ri sau cut\u0103ri principii de guvernam\u00e2nt. Oricare ar fi guvernul \u015fi oricare vederile sale supreme, corup\u0163ia \u015fi malonestitatea trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 din via\u0163a public\u0103; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politic\u0103 a unui guvern, ea nu-i d\u0103 drept de-a se servi de nulit\u0103\u0163i venale, de oameni de nimic, pentru a guverna<\/strong>.\u201c<\/p>\n

\u201ePeste tot aceea\u015fi idee: s\u0103 dau str\u0103inilor ce-mi cer\u201d <\/strong><\/p>\n

\u201ePeste noapte \u015fi prin surprindere am admis legiuiri str\u0103ine, legi str\u0103ine \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului, care substituie, pretutindenea \u015fi pururea, \u00een locul no\u0163iunilor na\u0163ie, \u0163ar\u0103, rom\u00e2n, no\u0163iunea om, cet\u0103\u0163ean al universului \u2026Ei, bine, nu le-am admis pentru rom\u00e2n, cu interesele c\u0103ruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau \u015fi care \u015ftiu a se folosi de d\u00e2nsele. Am creat o atmosfer\u0103 public\u0103 pentru plante exotice, de care (din cauza c\u0103rora n.n.) planta autohton\u0103 moare\u2026 Azi avem cele mai \u00eenaintate institu\u0163ii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice fran\u0163uze\u015fti, consilii jude\u0163ene \u015fi comunale. St\u0103m mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai r\u0103u, c\u0103ci institu\u0163iile noi nu se potriveau (\u015fi nu se potrivesc n.n.) cu starea noastr\u0103 de cultur\u0103, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 le sleim pe acestea pentru a \u00eentre\u0163ine aparatul costisitor \u015fi netrebnic al statului modern.<\/p>\n

\u2026Cea mai superficial\u0103 socoteal\u0103 din lume ar dovedi, \u00eendestul, c\u0103 puterea productiv\u0103 a na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti n-a crescut, n-a putut s\u0103 creasc\u0103 \u00een raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civiliza\u0163ie str\u0103in\u0103, introduse cu gr\u0103mada \u00een \u0163ara noastr\u0103\u2026 \u00cenzecitu-s-au \u015fi \u00eensutitu-s-au oare averea rom\u00e2nului \u015fi veniturile lui pentru a pl\u0103ti institu\u0163iile de o sut\u0103 de ori mai scumpe? Desigur c\u0103 nu. Clasele productive au dat \u00eend\u0103r\u0103t; proprietarii mari \u015fi \u0163\u0103ranii au s\u0103r\u0103cit; industria de cas\u0103 \u015fi me\u015fte\u015fugurile s-au stins cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u2013 iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenu\u015ferii, oamenii ce \u00eencurc\u0103 dou\u0103 buchi pe h\u00e2rtie \u015fi aspir\u0103 a deveni deputa\u0163i \u015fi mini\u015ftri, advoca\u0163ii, s-au \u00eenmul\u0163it cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103, dau tonul, conduc opinia public\u0103, fericesc na\u0163ia \u00een fiecare zi, pe h\u00e2rtie.<\/p>\n

Astfel, statul rom\u00e2n nu mai este un produs al geniului rasei rom\u00e2ne, ci un text fran\u0163uzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l \u00een\u0163elege \u015fi nu-l va \u00een\u0163elege niciodat\u0103. Peste tot aceea\u015fi idee: s\u0103 dau str\u0103inilor ce-mi cer; c\u00e2t pentru rom\u00e2ni, pu\u0163in \u00eemi pas\u0103!\u201d (Timpul, 23 mai 1882)<\/p>\n

\u201eAvem pe str\u0103in cu puterea strivitoare a capitalului b\u0103nesc, fa\u0163\u0103 cu rom\u00e2nul care amenin\u0163\u0103 a c\u0103dea \u00een robia celui dint\u00e2i\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eExist\u0103 dou\u0103 na\u0163iuni deosebite (distincte n.n.) \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103: una stoars\u0103 \u015fi s\u0103r\u0103cit\u0103, de produc\u0103tori, alta \u00eembuibat\u0103, de miljocitori (spoliatori n.n.)\u2026 \u201eAverea se urc\u0103 (cre\u015fte n.n.) numai \u00een ora\u015fe \u015fi, chiar \u015fi aici, nu \u00een popula\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, ci \u00een cea str\u0103in\u0103. Nu se intervertesc factorii ecua\u0163iunii sociale, ci devin cu totul al\u0163ii. Avem a calcula ast\u0103zi cu factori care, \u00eenainte, \u00een vechea noastr\u0103 organiza\u0163ie lipseau cu totul, avem pe str\u0103in cu puterea strivitoare a capitalului b\u0103nesc, fa\u0163\u0103 cu rom\u00e2nul care amenin\u0163\u0103 a c\u0103dea \u00een robia celui dint\u00e2i, a deveni o simpl\u0103 unealt\u0103 pentru fructificarea capitalului lui\u201d<\/p>\n

\u201es\u0103r\u0103cia \u015fi urm\u0103rile ei morale \u2013 adic\u0103 asupra moralului precum \u015fi asupra moralei n.n. -, dec\u0103derea vie\u0163ii de familie\u201d\u2026 \u201ePopula\u0163ia autohton\u0103 scade \u015fi s\u0103r\u0103ce\u015fte; c\u0103r\u0163i nu se citesc; p\u0103tura dominant\u0103, superpus\u0103 rasei rom\u00e2ne, n-are nici sete de cuno\u015ftin\u0163i, nici capacitate de a pricepe adev\u0103rul. Dac\u0103 acest sediment \u00eenva\u0163\u0103, o face de sil\u0103, gonind dup\u0103 o func\u0163ie. \u00cencolo leag\u0103 cartea de gard. \u015ei, pentru a avea o func\u0163ie, trebuie s\u0103 fii \u00eenrudit cu ei\u201d\u2026 (Timpul, 30 iulie 1881).<\/p>\n

\u201e\u2026tr\u0103d\u0103torul numindu-se geniu, plagiatorul erou, punga\u015ful mare financiar, panglicarul om politic, c\u0103m\u0103tarul negustor, speculantul de idei om cu principii \u015fi speculanta de sine\u015fi femeie onest\u0103, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce \u00een ce \u015fi, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s\u0103n\u0103tos\u201d (\u201eTimpul\u201d, 26 mai 1883).<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venit\u00fari, oamenii nim\u0103nui\u201d <\/strong><\/p>\n

\u201cRom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venit\u00fari, oamenii nim\u0103nui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, popula\u0163ie mai veche dec\u00e2t to\u0163i conlocuitorii lor\u201d. Rasa istoric\u0103 formatoare a acestei \u0163\u0103ri este \u201cacel neam de oameni, acel tip etnic care, rev\u0103rs\u00e2ndu-se de o parte din Maramure\u015f, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor rom\u00e2ne \u00een secolele al XIII-lea \u015fi al XlV-lea, \u015fi care, prin caracterul lui \u00eenn\u0103scut, a determinat soarta acestor \u0163\u0103ri, de la (anul \u2013 n.n.) 1200 \u015fi p\u00e2n\u0103 la (anul \u2013 n.n.) 1700. Nu exist\u0103 nici o deosebire \u00eentre rasa rom\u00e2n\u0103 din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabil\u0103 parte a Ardealului \u015fi a \u0162\u0103rii Ungure\u015fti. E absolut aceea\u015fi ras\u0103, cu absolut acelea\u015fi \u00eenclin\u0103ri \u015fi aptitudini\u201d. (Mihai Eminescu, Curierul de Ia\u015fi, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, \u00een Opere, vol. IX). \u201eExist\u0103 multe indicii, at\u00e2t \u00een numirile localit\u0103\u0163ilor \u015fi r\u00e2urilor, precum \u015fi \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, care denot\u0103 o unitate a neamului rom\u00e2nesc preexistent\u0103 forma\u0163iunii (form\u0103rii n.n.) statelor noastre\u201d (Timpul, 1 aprilie 1881, \u00een Opere, vol. XII, pag. 122).<\/p>\n

\u201eLegile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede dec\u00e2t din el \u00eensu\u015fi\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201cUn popor, oricare ar fi el, are dreptul a-\u015fi legiui trebuin\u0163ele \u015fi tranzac\u0163iunile ce rezult\u0103 neap\u0103rat din acele trebuin\u0163e, reciprocitatea rela\u0163iunilor sale: \u00eentr-un cuv\u00e2nt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede dec\u00e2t din el \u00eensu\u015fi; condi\u0163iunea de via\u0163\u0103 a unei legi, garan\u0163ia stabilit\u0103\u0163ii (legitimit\u0103\u0163ii \u2013 n.n.) sale e ca ea s\u0103 fie un rezultat, o expresiune fidel\u0103 a trebuin\u0163elor acelui popor; legisla\u0163iunea trebui pus\u0103 \u00een aplicarea celei mai \u00eenaintate idei de drept, pus\u0103 \u00een raport cu trebuin\u0163ele poporului, astfel \u00eenc\u00e2t explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege s\u0103 nu contrazic\u0103 spiritul acestora. Industria trebui s\u0103 fie a na\u0163iunii aceleia \u015fi p\u0103zit\u0103 de concuren\u0163\u0103, iar purt\u0103torul ei, comer\u0163ul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hr\u0103ne\u015fte pe industria\u015f \u015fi \u00eembrac\u0103 pe agricultor, trebuie, de asemenea, s\u0103 fie \u00een m\u00e2inile aceleia\u015fi na\u0163iuni. \u015etiin\u0163ele, afar\u0103 de ceea ce e domeniu public, trebui s\u0103 prezinte lucruri proprii na\u0163iunii, prin care ea s\u0103 fi contribuit la luminarea \u015fi \u00eenaintarea omenirii; artele \u015fi literatura frumoas\u0103 (beletristica \u2013 n.n.) trebui s\u0103 fie oglinzi de aur ale realit\u0103\u0163ii \u00een care se mi\u015fc\u0103 poporul, o coard\u0103 nou\u0103, original\u0103, potrivit\u0103 pentru binele cel mare al lumii\u201d (Mihai Eminescu)<\/p>\n

\u201eNu acel legiuitor va fi \u00eensemnat care va plagia legi str\u0103ine\u2026\u201d <\/strong><\/p>\n

\u201eNu acel legiuitor va fi \u00eensemnat care va plagia legi str\u0103ine traduse din codicele unor \u0163\u0103ri dep\u0103rtate ce au tr\u0103it \u015fi tr\u0103iesc \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, ci cel care va \u015fti s\u0103 codifice datina \u0163\u0103rii lui \u015fi solu\u0163iunea pe care poporul \u00een ad\u00e2ncul convingerilor sale o d\u0103 problemelor \u00een materie.<\/p>\n

Nu acel om politic va fi \u00eensemnat, care va inventa \u015fi va combina sisteme nou\u0103, ci acel care va rezuma \u015fi va pune \u00een serviciul unei mari idei organice \u00eenclin\u0103rile, trebuin\u0163ele \u015fi aspira\u0163iunile preexistente ale poporului s\u0103u\u201d. (Mihai Eminescu, Novele din popor de Ioan Slavici. Un volum de 456 pag[ini], Bucure\u015fti 1881, Editura Libr\u0103riile Socec et. comp, Timpul, 28 martie 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 85)<\/p>\n

\u201eUnitatea ideal\u0103 ce exista \u00eentre rom\u00e2ni se nimice\u015fte zi cu zi\u2026\u201d <\/strong><\/p>\n

\u201cC\u00e2t despre legi, e aproape de prisos s\u0103 vorbim. Nimeni nu \u015ftie \u00een ce consist\u0103 obiceiul p\u0103m\u00e2ntului. Peste noapte \u015fi prin surprindere s-au introdus codici, tradu\u015fi r\u0103u din fran\u0163uze\u015fte, o organizare comunal\u0103 tradus\u0103, regulamente traduse; toate formele esterioare ale unei civiliza\u0163ii str\u0103ine s-au introdus la noi: scumpe, sterpe, ultraliberale, neav\u00e2nd alt rezultat dec\u00e2t favorizarea str\u0103inilor \u00een toate afacerile lor din Rom\u00e2nia. Astfel statul rom\u00e2n nu este un produs al geniului rasei rom\u00e2ne, ci un text fran\u0163uzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l \u00een\u0163elege \u015fi nu-l va \u00een\u0163elege niciodat\u0103. Unitatea ideal\u0103 ce exista \u00eentre rom\u00e2ni se nimice\u015fte zi cu zi<\/strong>; \u00een loc de-a s\u0103m\u0103na \u00een toate cele, \u00eencepem a ne deosebi. Nu mai vorbim de nep\u0103sarea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103\u2026 Destul numai c\u0103 limba e gonit\u0103 de p\u0103s\u0103reasca gazetelor, muzica de-o admirabil\u0103 ad\u00e2ncime e gonit\u0103 de c\u00e2ntece nem\u0163e\u015fti \u015fi fran\u0163uze\u015fti sau tras\u0103 pe calapodul celei str\u0103ine, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi pierde caracterul \u015fi naivitatea; literatura \u2014 o reproducere rea a celor str\u0103ine; legile \u2014 o traducere; organiza\u0163ia \u2014 o maimu\u0163are\u201d. (Mihai Eminescu, Timpul, Opere, Vol 13. pp. 168-169)<\/p>\n

Mihai Eminescu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cGre\u015falele \u00een politic\u0103 sunt crime; c\u0103ci \u00een urma lor sufer\u0103 milioane de oameni nevinova\u0163i, se-mpiedic\u0103 dezvoltarea unei \u0163\u0103ri \u00eentregi \u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-16940","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16940","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16940"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16940\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16943,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16940\/revisions\/16943"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16940"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16940"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16940"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}