{"id":17020,"date":"2014-01-15T07:37:36","date_gmt":"2014-01-15T07:37:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17020"},"modified":"2014-01-15T07:37:36","modified_gmt":"2014-01-15T07:37:36","slug":"patologia-societatii-noastre-un-editorial-scris-de-eminescu-acum-exact-130-de-ani-pentru-clipa-de-azi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/15\/patologia-societatii-noastre-un-editorial-scris-de-eminescu-acum-exact-130-de-ani-pentru-clipa-de-azi\/","title":{"rendered":"Patologia societ\u0103\u021bii noastre. Un editorial scris de Eminescu acum exact 130 de ani pentru clipa de azi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n

,,\u00cen situatiunea politica si \u00een conditiunea civila ce s-a croit familiei rom\u00e2ne prin noile legi se simte de toti o stare de siluire si o anomalie, cu toata organizatiunea savanta a institutiunilor, \u00een toate raporturile sociale traditionale, \u00eenc\u00e2t am ajuns sa nu credem \u00een nimic stabil. Putem zice ca nu este un singur om serios \u00eentre noi, fie martor fie autor, \u00een revolutiunile ce ne-au agitat si ne agita de treizeci de ani, care sa creada \u00een stabilitatea starii de lucruri \u00een care ne aflam; nu este om care sa nu se \u00eentrebe c\u00e2nd o sa se sf\u00e2rseasca aceasta opera interminabila de schimbari care divizeaza din ce \u00een ce mai mult societatea noastra \u00een tabere ostile.<\/p>\n

Nu ne adresam aci la oameni cari gasesc un motiv de optimism \u00een satisfacerea apetitului lor si ambitiunilor lor personale. Aceasta clasa de oameni nu este facuta nici sa simta , nici sa \u00eenteleaga conditiunile superioare de existenta si de trai pentru o societate si nici este \u00een stare a da cel mai mic ajutor pentru consolidarea societatii. Vorbim pentru oamenii cari sunt preocupati de conditiunile de existenta, de prosperitate a societatii si cari se \u00eengrijesc de soarta tarii oricari ar fi credintele lor, fie conservatori , fie, precum s-au numit, liberali.<\/p>\n

Ceea ce simtim noi \u00een privinta starii de lucruri de astazi nu ni se pare sa fie o impresiune personala si trecatoare.<\/strong><\/p>\n

Mai multe simptome, \u00eentre cari limbagiul provocator si aspru al jurnalelor guvernamentale, ne fac sa credem ca situatiunea noastra politica si sociala persista a sta \u00een stadiul revolutionar. Spiritele sunt cuprinse de ne\u00eencredere si nu se pot \u00eempaca cu ideea ca lucrurile pot merge asa precum merg astazi. O reactiune deja a \u00eenceput a se manifesta, desi cam slaba, \u00een contra miscarii repezi si violente cu care s-a accentuat opozitiunea coalitiunii din 1876 si, dupa cum credem noi, aceasta reactiune are sa urmeze \u00een mod irezistibil , desi treptat.<\/p>\n

Ca sa poata fi \u00eensa eficace reactiunea contra spiritului revolutionar trebuie ca <\/strong>cu <\/strong>totii sa ne dam seama de cauzele ce turbura societatea, de elementele ce \u00eempiedeca redob\u00e2ndirea echilibrului pierdut si sa le combatem cu curaj si staruinta.<\/p>\n

Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o directiune foarte periculoasa si partidul care ne guverna de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalitatii \u00eenaintea legii, s-a facut o arma de razboi \u00eentre clase; toate conditiunile sociale s-au surpat si s-au amestecat \u00eentr-un fel de promiscuitate; traditiunile tarii s-au uitat cu totul; o clasa noua guvernanta s-a ridicat, fara traditiuni si fara autoritate, \u00eenc\u00e2t tara cea mare, temeiul si baza nationalitatii noastre, nu-si gaseste constiinta raporturilor politice cu cei ce o guverna; drepturile politice nu mai sunt rasplata unui sir de servicii pe datini, ci un instrument de ambitiune, de \u00eendestulare a intereselor particulare. \u00cen locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, \u00een loc de opiniuni avem rivalitati de ambitii. Toleranta pentru toate interesele cele mai vulgare si cele mai de jos este morala ce distinge astazi lumea politica la noi. Este adevarat ca nu crutam a invoca numele patriei si numele libertatii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult si ca o \u00eenlesnire pentru \u00eendestularea intereselor private.<\/p>\n

Ca dovada a acestei stari de lucruri, a acestei tendente morale, si ca rezultat, avem distribuirea functiunilor publice, a oficiilor si \u00eentreprinderilor de tot felul. Niciodata \u00een tara noastra nu s-a vazut clasa guvernanta mai prospera, mai gras retribuita si mai \u00eengrasata ca clasa guvernanta de astazi, rasarita din pam\u00e2nt fara sa ne putem da sama cum, pe c\u00e2nd generalitatea oamenilor de munca sufere de str\u00e2mtorare.<\/p>\n

Noi privim aceasta stare de lucruri ca o degradare, ca o depravatie a moravurilor publice care, desi profita unor indivizi, nu poate profita nici chiar partidului politic ce se bucura de putere. Cu un contingent politic astfel educat tara nu poate astepta destinuri stralucite, nici poate spera un guvern tare si solid, care sa \u00eentemeieze institutiunile si prin ele sa dea actiunii noastre exterioare taria de care avem nevoie. Alterarea moravurilor publice este o cauza de degradare a moravurilor private, si consecuenta neaparata este ca caracterul national se strica si puterea statului slabeste. Un stat unde functiunile publice se exploateaza de-o gloata de oameni cari nu produc nimic, ci numai consuma resursele bugetare se condamna singur a fi neputincios si sterp.<\/p>\n

Noi avem trebuinta, mai mult dec\u00e2t altadata si dec\u00e2t oricare alt stat congener din Peninsula Balcanica, sa stabilim un guvern national, serios si tare, sa ne punem \u00een pozitiune de-a putea exercita o actiune decisiva \u00een politica orientala. Cu deprinderile \u00eensa de gonaci de posturi, cu dezordinea morala ce \u00eentretin \u00een societatea noastra credinciosii si neofitii partidului zis liberal, nu se poate astepta nici soliditate \u00een guvern, nici pace si liniste \u00een societate, nici putere \u00een relatiunile noastre internationale.<\/p>\n

A fost lesne pentru partidul zis liberal sa dar\u00e2me, fiindca a gasit tar\u00e2mul pregatit de chiar clasa guvernanta veche, care s-a muncit \u00een curs de douazeci de ani, la adapostul institutiunilor reprezentative ale Regulamentului Organic, sa paralizeze si sa anuleze politica puterii suzerana si protectrice ce ne tineau \u00een lant. Dar ceea ce este greu, ca \u00een orice opera omeneasca, este de-a cladi si \u00eentemeia institutiuni solide, de-a forma caracterul national.<\/p>\n

Nici caracterul national \u00eensa nu se \u00eentemeiaza prin moravuri publice cari iau de principiu \u00eendestularea apetiturilor, nici institutiunile prin vorbe desarte de egalitate si libertate. P\u00e2na acum partidul liberal n-a dat masei poporului dec\u00e2t vorbe desarte ca institutiuni si spectacolul depravatiunii moravurilor ca bold de caracter national, si toata doctrina sa politica este sa trateze pe poporul rom\u00e2nesc ca pe un venetic, fara traditiuni si fara istorie, proclam\u00e2nd ca toate printr-\u00eensul s-au facut c\u00e2te s-a facut; pentru ca d\u00e2nsul este la putere, si puterea sa este semnul si simbolul sacru al nationalitatii rom\u00e2nesti.<\/p>\n

Este adevarat ca guvernul \u00een acesti din urma ani, mai mult dec\u00e2t \u00een oricare alta epoca, a dob\u00e2ndit drepturi mai \u00eensemnate, o influenta mai mare, prerogative mai considerabile; dar cu c\u00e2t i-a crescut mai mult puterea cu at\u00e2t a scazut \u00een proportiune exercitiul libertatii, din cauza procedarilor sale administrative, din cauza amagirilor la care a supus toate poftele si toate pasiunile rele, contribuind astfel a slabi coarda pasiunilor celor bune \u00een toate inimile. Oamenii cu sentimentele nobile si dezinteresate cari au luat parte la miscarile de la 1848 si 1859 (1989 si 1990 \u2013 nota noastra de azi<\/em>) sunt \u00een drept astazi, dupa c\u00e2te vad, sa \u00eentrebe pe corifeii partidului guvernamental de astazi: Ce ati facut cu iluziunile si cu sperantele tarii din acei ani? Nu este mestesugire care sa nu se fi \u00eentrebuintat spre a preface drepturile puterii \u00een instrumente de interes privat \u00een folosul recrutilor partidului .<\/p>\n

O asemenea politica nu poate ameliora moravurile publice, ca una ce se adreseaza la pasiuni rele, la slabiciuni, la interesul si la vitiurile celor chemati. Daca nu se va opri \u00een drum si nu se va schimba, ea are sa faca multe victime chiar \u00een partid. C\u00e2te scandaluri n-a produs deja, pe cari presa independenta le-a semnalat? Si n-ar fi nimic daca efectele ei s-ar margini la c\u00e2teva individualitati fara greutate si fara valoare. Raul cel mare si simtitor este ca atinge inima tarii, moralitatea publica.”<\/p>\n

Timpul<\/em><\/p>\n

[4 ianuarie 1881] <\/em><\/p>\n

Sursa:http:\/\/www.ziaristionline.ro\/2011\/01\/14\/patologia-societatii-noastre-un-editorial-scris-de-eminescu-acum-exact-130-de-ani-pentru-clipa-de-azi\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

,,\u00cen situatiunea politica si \u00een conditiunea civila ce s-a croit familiei rom\u00e2ne prin noile legi se simte de toti o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17020","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17020","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17020"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17020\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17023,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17020\/revisions\/17023"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17020"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17020"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17020"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}