{"id":17024,"date":"2014-01-15T18:39:26","date_gmt":"2014-01-15T18:39:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17024"},"modified":"2014-01-15T19:00:08","modified_gmt":"2014-01-15T19:00:08","slug":"maria-diana-popescu-biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/15\/maria-diana-popescu-biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie\/","title":{"rendered":"Maria Diana Popescu: Biserica Ortodox\u0103 este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de aceast\u0103 m\u0103re\u0163ie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Am primit prin po\u015fta electronic\u0103 de la distinsa doamn\u0103 prof.univ. dr. Angela Mamier un articol publicat \u00een “Midi Libre”, cotidian regional din Montpellier, France, pe 6 ianuarie la rubrica “actualit\u00e9s r\u00e9gionales”,\u00a0 pentru care \u00eei mul\u0163umesc \u015fi \u00eei r\u0103m\u00een \u00eendatorat\u0103. Prima parte \u00een ghilimele reprezint\u0103 traducerea textului din t\u0103ietura de ziar al\u0103turat\u0103, iar partea a doua, punctul meu de vedere asupra gravelor ironii pe care \u00ee\u015fi pune isc\u0103litura ziaristul francez, de la care a\u015ftept cu drag o explica\u0163ie, dac\u0103 are curaj \u015fi r\u0103spunsuri conving\u0103toare. De peste dou\u0103 decenii, francezii s-au \u00eentrecut prea mult cu gluma pe seama rom\u00e2nilor. Ajunge!<\/p>\n

\u201eOrtodoc\u015fii s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul \u00eentr-un mare spirit de deschidere. Un u\u015for aer rusesc plute\u015fte \u00een Saint-Julien-des-Points. Aceast\u0103 comun\u0103, aflat\u0103 \u00een apropierea Grand Combe, este re\u015fedin\u0163a schitului \u00abSf\u00e2nta Credin\u0163\u0103\u00bb (o mic\u0103 m\u00e2n\u0103stire). Ieri, c\u0103lug\u0103rul ortodox Ioan i-a primit pe credincio\u015fi pentru s\u0103rb\u0103torirea Cr\u0103ciunului. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 de zile se explic\u0103 prin decalajul de 15 zile dintre calendarul gregorian \u015fi calendarul iulian, cel care normeaz\u0103 credin\u0163a ortodox\u0103. Slujba a sem\u0103nat cu turnul Babel, devreme ce credincio\u015fii se rugau \u00een limbi diferite: slavon\u0103 (un limbaj liturgic de origine slav\u0103), rom\u00e2n\u0103, englez\u0103, francez\u0103\u2026 Slujba a atras \u015fi non-ortodoc\u015fi, \u00eenc\u00e2nta\u0163i de schit datorit\u0103 m\u0103re\u0163iei c\u00e2nt\u0103rilor sau datorit\u0103 ornamentelor. Trebuie spus c\u0103 ortodoc\u015fii favorizeaz\u0103 un spirit de deschidere care seduce mai mult dec\u00e2t atrac\u0163ia locului.\u201d<\/em><\/div>\n

Pentru derut\u0103, la sf\u00eer\u015fit, ziaristul arunc\u0103, un pic de poleial\u0103, adic\u0103, ornamente \u015fi seduc\u0163ie. Domnule ziarist, nu la cele dou\u0103 elemente se reduce Ortodoxia! Vestul are probleme uria\u015fe cu minorit\u0103\u0163ile \u015fi pe c\u00eet se prezint\u0103 el de democrat, pe at\u00eet e ros de ur\u0103 \u015fi de ipocrizie. E firesc s\u0103 fie la fel \u015fi pentru francezi: dac\u0103 te urci \u00eentr-un autobuz \u00een Tours, de exemplu, jum\u0103tate din c\u0103l\u0103tori s\u00eent str\u0103ini de neamul, de limba \u015fi de credin\u0163a francezilor. Prin urmare, putem \u00een\u0163elege de ce unii francezi, cet\u0103\u0163eni simpli sau ziari\u015fti pot fi deranja\u0163i de auzul cuvintelor ne\u00een\u0163elese. Deschiderea umanist\u0103 \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een sens eronat duce la tulburare \u00een societ\u0103\u0163ile vestice \u015fi continu\u00eend, pare c\u0103 va avea tot felul de consecin\u0163e anti-umane pentru ambele p\u0103r\u0163i. Estul nu are aceast\u0103 problem\u0103, ba mai mult dec\u00eet at\u00eet, ru\u015fii, rom\u00e2nii, ucrainenii, grecii, bulgarii \u015fi restul ortodoc\u015filor se \u00eenchin\u0103 aceluia\u015fi Dumnezeu. \u00a0Entropia introdus\u0103 de caracterul multina\u0163ional destabilizeaz\u0103 societatea vestic\u0103, pe c\u00eend \u00een Biserica Ortodox\u0103 to\u0163i s\u00eent una. Sf\u00eentul Apostol Pavel a ar\u0103tat acest lucru \u00eenc\u0103 de la na\u015fterea ortodoxiei: \u201eC\u0103ci nu este deosebire \u00eentre iudeu \u015fi elin, pentru c\u0103 Acela\u015fi este Domnul tuturor, Care \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte pe to\u0163i cei ce-L cheam\u0103 pe El\u201d <\/em>(Romani X, 12). Faptul c\u0103 un rus, un rom\u00e2n, un englez \u015fi un francez se roag\u0103 fiecare \u00een limba lui, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi aceluia\u015fi Dumnezeu, reprezint\u0103 normalitatea, nu un motiv de uimire \u015fi cu at\u00eet mai pu\u0163in un motiv de ironie. Acest lucru devine evident dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare unirea \u00een care se afl\u0103 credincio\u015fii ortodoc\u015fi: \u201eC\u0103ci precum trupul unul este, \u015fi are m\u0103dulare multe, iar toate m\u0103dularele trupului, multe fiind, sunt un trup, a\u015fa \u015fi Hristos. Pentru c\u0103 \u00eentr-un Duh ne-am botezat noi to\u0163i, ca s\u0103 fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, \u015fi to\u0163i la un Duh ne-am ad\u0103pat. C\u0103ci \u015fi trupul nu este un m\u0103dular, ci multe\u201d <\/em>(I Corinteni XII, 12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este m\u0103rturisirea aceleia\u015fi credin\u0163e, \u201ec\u0103ci to\u0163i sunte\u0163i fii ai lui Dumnezeu \"Faximil<\/a>prin credin\u0163a \u00een Hristos Iisus. C\u0103ci, c\u00ee\u0163i \u00een Hristos v-a\u0163i botezat, \u00een Hristos v-a\u0163i \u00eembr\u0103cat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u015fi parte femeiasc\u0103, pentru c\u0103 voi to\u0163i una sunte\u0163i \u00een Hristos Iisus\u201d<\/em> (Galateni III, 26-28).<\/p>\n

S\u0103 compari o biseric\u0103 plin\u0103 cu oameni de mai multe na\u0163ionalit\u0103\u0163i, care s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul, cu Turnul Babel, este cel pu\u0163in o eroare logic\u0103 vecin\u0103 cu insulta. Aplic\u00eend acela\u015fi ra\u0163ionament, \u015fi Uniunea European\u0103 este tot un turn Babel, mult mai mozaicat, \u015fi haotic. Locuitorii \u015fesului din \u0163ara lui Senaar, prin construirea turnului, \u00eencercau \u00een m\u00eendria lor s\u0103 reu\u015feasc\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu, s\u0103 fie faimo\u015fi, s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 frumuse\u0163ea crea\u0163iei lui Dumnezeu cu gr\u0103mada lor de c\u0103r\u0103mizi \u015fi smoal\u0103. \u00cen esen\u0163\u0103, este ceea ce face \u015fi omul modern, la un nivel mult mai avansat, disimulat sub masca binelui, a progresului, a deschiderii min\u0163ii. Astfel, amestecarea limbilor din societatea de atunci \u015fi de acum este consecin\u0163a izgonirii lui Dumnezeu din via\u0163a omului, este expresia demersului ateu \u015fi ignorant de a atinge fericirea, binele \u015fi nemurirea. O astfel de g\u00eendire este sortit\u0103 e\u015fecului \u015fi este total ira\u0163ional\u0103. Duhul Sf\u00eent a restabilit unitatea limbilor \u00een Biseric\u0103, c\u00eend la Cincizecime S-a pogor\u00eet peste apostoli, d\u00eendu-le darul de a vorbi \u00een limbile p\u0103m\u00eentului. A\u015fadar, Babelul este prototipul dezbin\u0103rii, pe c\u00eend Biserica Ortodox\u0103 este chipul unirii. Exist\u0103 un singur limbaj duhovnicesc, activ \u00een mintea oric\u0103rui om, indiferent de limba prin care \u00eel exprim\u0103.<\/p>\n

Deschiderea societ\u0103\u0163ii \u015fi deschiderea Bisericii s\u00eent dou\u0103 lucruri diferite, a\u015fa cum se g\u0103sesc ele acum, nu trebuie confundate \u015fi nici interpretate antitetic. Indiferent de etnie sau de na\u0163iune, societatea prime\u015fte cet\u0103\u0163eni, muncitori \u015fi cump\u0103r\u0103tori, Biserica prime\u015fte credincio\u015fi, postitori \u015fi milostivi; societatea cere pa\u015faport, Biserica cere m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103 (botez). Hristos spune: \u201eVeni\u0163i la Mine to\u0163i cei osteni\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i \u015fi Eu v\u0103 voi odihni pe voi\u201d <\/em>(Matei XI, 28). Ziaristul francez mai noteaz\u0103 c\u0103 non-ortodoc\u015fii s\u00eent atra\u015fi de Biserica ortodox\u0103, \u00eens\u0103 nu \u00een\u0163eleg motivul atrac\u0163iei. Dac\u0103 oamenii ar fi vrut \u201ec\u00eent\u0103ri m\u0103re\u0163e\u201d ar fi mers la oper\u0103; dac\u0103 oamenii ar fi vrut \u201eornamente\u201d ar fi mers \u00een palatele Loarei. Biserica Ortodox\u0103 \u00eei atrage din alt motiv \u015fi anume c\u0103, m\u00eena\u0163i de con\u015ftiin\u0163\u0103, v\u0103d via\u0163a fireasc\u0103, iubirea adev\u0103rat\u0103, jertfa curat\u0103, iar sufletul lor r\u00eevne\u015fte dup\u0103 ele. \u00cei invit\u0103m pe neaten\u0163ii observatori francezi s\u0103 vin\u0103 \u015fi la slujbele Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u015fi, ascult\u00eend c\u00eent\u0103rile m\u0103re\u0163e \u015fi admir\u00eend icoanele \u00eempodobite, s\u0103 nu-\u015fi opreasc\u0103 puterea \u00een\u0163eleg\u0103toare a min\u0163ii la acest nivel exterior, ci s\u0103 p\u0103trund\u0103 ra\u0163iunile lucrurilor care vin de la Dumnezeu. M\u0103 v\u0103d nevoit\u0103, pentru prima dat\u0103, s\u0103 dau dreptate afirma\u0163iilor senatorului Haralambie Vochi\u0163oiu. Nu \u015ftiu \u00een ce partid este \u00eenregimentat \u015fi ce politici practic\u0103, dar \u00een mod sigur este iubitor al moralei cre\u015ftine: \u201eAsistam la atacuri f\u0103r\u0103 precedent la adresa Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Nu conteaz\u0103 numele persoanelor \u015fi nici partidul sau alian\u0163a din care ace\u015ftia fac parte, pentru c\u0103, daca le pronun\u0163\u0103m numele, \u00eei facem oameni. Iar ei nu sunt. Ei sunt doar Satana ajuns \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

Maria Diana Popescu<\/strong><\/p>\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am primit prin po\u015fta electronic\u0103 de la distinsa doamn\u0103 prof.univ. dr. Angela Mamier un articol publicat \u00een “Midi Libre”, cotidian [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17024","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17024","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17024"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17024\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17027,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17024\/revisions\/17027"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17024"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17024"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17024"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}