{"id":1704,"date":"2012-02-06T22:17:01","date_gmt":"2012-02-06T22:17:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=1704"},"modified":"2012-03-20T16:42:46","modified_gmt":"2012-03-20T16:42:46","slug":"petre-tutea-%e2%80%93-cugetari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/02\/06\/petre-tutea-%e2%80%93-cugetari\/","title":{"rendered":"PETRE \u0162U\u0162EA \u2013 Cuget\u0103ri"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u2026 din cugetarile lui Petre Tutea<\/strong><\/p>\n

1. Se spune c\u0103 intelectul e dat omului ca s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul. Intelectul e dat omului, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu ca s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul, ci s\u0103 primeasc\u0103 adev\u0103rul.<\/strong><\/p>\n

2. Am avut revelatia c\u0103 \u00een afar\u0103 de Dumnezeu nu exist\u0103 adev\u0103r. Mai multe adev\u0103ruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adev\u0103r. Iar dac\u0103 adev\u0103rul este unul singur, fiind transcendent \u00een esent\u0103, sediul lui nu e nici \u00een stiint\u0103, nici \u00een filozofie, nici \u00een art\u0103. Si c\u00eend un filozof, un om de stiint\u0103 sau un artist s\u00eent religiosi, atunci ei nu se mai disting de o bab\u0103 murdar\u0103 pe picioare<\/strong>
\ncare se roag\u0103 Maicii Domnului.<\/strong><\/strong><\/p>\n

3. Acum, mai la b\u0103tr\u00eenete, pot s\u0103 spun c\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu si f\u0103r\u0103 nemurire nu exist\u0103 adev\u0103r.<\/strong><\/p>\n

4. O bab\u0103 murdar\u0103 pe picioare, care st\u0103 \u00een fata icoanei Maicii Domnului \u00een biseric\u0103, fat\u0103 de un laureat al premiului Nobel ateu \u2013 baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, \u0103sta moare asa, dihor.<\/strong><\/p>\n

5. Eu c\u00eend discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. \u00centre un credincios si un necredincios, nu exist\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103. \u0103la e mort, sufleteste mort, iar cel\u0103lalt e viu si \u00eentre un viu si un mort nu exist\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103. Credinciosul crestin e viu.<\/strong><\/p>\n

6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul c\u0103 nu avem coad\u0103.<\/strong><\/p>\n

7. Ateii s-au n\u0103scut, dar s-au n\u0103scut degeaba.<\/strong><\/p>\n

8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am l\u0103murit c\u0103 un om care vrea s\u0103 fie bogat nu este un p\u0103c\u0103tos. Spunea odat\u0103 un preot b\u0103tr\u00een: Circul\u0103 o zical\u0103 c\u0103 banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu \u00eel concep ca pe o scar\u0103 dubl\u0103. Dac\u0103-l posezi, indiferent \u00een ce cantit\u0103ti, si te misti \u00een sus binef\u0103c\u0103tor pe scar\u0103, nu mai e ochiul dracului. Iar dac\u0103 cobori, atunci te duci cu el \u00een infern, prin vicii, prin l\u0103comie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de st\u0103p\u00een.<\/strong><\/p>\n

9. Nu pot evita nepl\u0103cerile b\u0103tr\u00eenetii si nu m\u0103 pot sup\u0103ra pe Dumnezeu c\u0103 m-a tinut p\u00een\u0103 aproape la nou\u0103zeci de ani. \u00cens\u0103 b\u0103tr\u00eenii au o supap\u0103 foarte \u00eenteleapt\u0103: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitat\u0103. C\u00eend m\u0103 g\u00eendesc la suferintele b\u0103tr\u00eenetii, \u00eemi dau seama c\u0103 \u00een natura asta oarb\u0103 cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul c\u0103 murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.<\/strong><\/p>\n

10. Eu s\u00eent iudeocentric \u00een cultura Europei, c\u0103ci dac\u0103 scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. F\u0103r\u0103 Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau \u00een cr\u0103ci. Stiinta si filozofia greac\u0103 s\u00eent foarte folositoare, dar nu s\u00eent m\u00eentuitoare. Prima carte m\u00eentuitoare si consolatoare pe continent \u2013 suveran\u0103 \u2013 e Biblia.<\/strong><\/p>\n

11. Exist\u0103 o carte a unui savant american care \u00eencearc\u0103 s\u0103 motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiint\u0103 cum am eu nevoie de Securitate.<\/strong><\/p>\n

12. Luther, c\u00eet e el de eretic si de zevzec, a spus dou\u0103 lucruri extraordinare: c\u0103 creatia autonom\u0103 e o cocot\u0103 si c\u0103 nu exist\u0103 adev\u0103r \u00een afar\u0103 de Biblie. Mie mi-a trebuit o viat\u0103 \u00eentreag\u0103 ca s\u0103 aflu asta. El nu era asa b\u0103tr\u00een c\u00eend a dib\u0103cit chestia asta, c\u0103 era c\u0103lug\u0103r augustin\u2026 Mie mi-a trebuit o viat\u0103 ca s\u0103 m\u0103 conving c\u0103 \u00een afar\u0103 de Biblie nu e nici un adev\u0103r.<\/strong><\/p>\n

13. Shakespeare, pe l\u00eeng\u0103 Biblie, \u2013 eu demonstrez asta si la Sorbona \u2013 e scriitor din G\u0103esti.<\/strong><\/p>\n

14. \u00cen afara slujbelor bisericii, nu exist\u0103 scar\u0103 c\u0103tre cer. Templul este spatiul sacru, \u00een asa fel \u00eenc\u00eet si vecin\u0103t\u0103tile devin sacre \u00een prezenta lui.<\/strong><\/p>\n

15. Stii unde poti c\u0103p\u0103ta definitia omului? \u2013 te \u00eentreb. \u00cen templu. \u00cen biseric\u0103. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindc\u0103 exprimi chipul si asem\u0103narea Lui. Dac\u0103 Biserica ar disp\u0103rea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disp\u0103rea si omul.<\/strong><\/p>\n

16. \u00cen biseric\u0103 afli c\u0103 existi.<\/strong><\/p>\n

17. Ce pustiu ar fi spatiul dac\u0103 n-ar fi punctat de biserici!<\/strong><\/p>\n

18. \u00cen afar\u0103 de c\u0103rti nu tr\u0103iesc dec\u00eet dobitoacele si sfintii: unele pentru c\u0103 n-au ratiune, ceilalti pentru c\u0103 o au \u00eentr-o prea mare m\u0103sur\u0103 ca s\u0103 mai aib\u0103 nevoie de mijloace auxiliare de constiint\u0103.<\/strong><\/p>\n

19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc\u0103 materia \u00eei premerge. Prima idee de creatie real\u0103, au adus-o \u00een istorie crestinii.<\/strong><\/p>\n

20. De creat doar zeul creaz\u0103, iar omul imit\u0103. Eu c\u00eend citesc cuv\u00eentul creatie \u2013 literar\u0103, muzical\u0103, filozofic\u0103 \u2013 lesin de r\u00ees. Omul nu face altceva dec\u00eet s\u0103 reflecte \u00een litere, \u00een muzic\u0103 sau \u00een filozofie petece de transcendent\u0103.<\/strong><\/p>\n

21. Cum s\u0103 fie creatura creator? \u201dHai tat\u0103, s\u0103-ti ar\u0103t mosia pe care ti-am f\u0103cut-o c\u00eend nu eram \u00een viat\u0103\u2026\u201d P\u0103i cum s\u0103 fie creatura creator?<\/strong><\/p>\n

22. Omul e un animal care se roag\u0103 la ceva. Caut\u0103 un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el s\u00eent crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune c\u0103 noi \u00eel respir\u0103m. Are materialitatea aerului. Seam\u0103n\u0103 cu aerul. Noi s\u00eentem crestini f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem. Si c\u00eend s\u00eentem atei s\u00eentem crestini: c\u0103 respir\u0103m restinismul cum respir\u0103m aerul.<\/strong><\/p>\n

23. Crestinismul nu e ideologie, c\u0103 atunci se aseam\u0103n\u0103 cu marxismul. Religia e expresia unui mister tr\u0103it, or ideologia e ceva construit.<\/strong><\/p>\n

24. A fi cresti \u00eenseamn\u0103 a cobor\u00ee Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii s\u00eent crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, g\u00eendit real, e inaplicabil tocmai pentru c\u0103 e absolut.<\/strong><\/p>\n

25. Suveran fat\u0103 de natur\u0103, supus Divinit\u0103tii, nemuritor si liber prin dep\u0103sirea extramundan\u0103 a conditiei sale \u2013 acesta este omul crestin.<\/strong><\/p>\n

26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toat\u0103 cultur\u0103 antic\u0103 precrestin\u0103. Eu s\u00eent de p\u0103rere c\u0103 apogeul Europei nu e la Atena, ci \u00een Evul Mediu, c\u00eend Dumnezeu umbla din cas\u0103 \u00een cas\u0103. Eu definesc<\/strong> str\u0103lucirea epocilor istorice \u00een functie de geniul religios al epocii, nu \u00een functie de ispr\u0103vi politice.<\/strong><\/strong><\/p>\n

27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz\u0103 istoria.<\/strong><\/p>\n

28. Dac\u0103 nu cunosti revelat \u2013 prin gratie divin\u0103 \u2013 sau inspirat, nu cunosti nimic. De pild\u0103, povestea cu m\u0103rul lui Newton, care a c\u0103zut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: \u201dIl tomba dans une m\u00e9ditation profonde qui l\ufffda conduit jusqu\ufffda la loi de la gravitation universelle\u201d. Si eu spun: dac\u0103 Newton g\u00eendea p\u00een\u0103 la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai \u00eentelept. C\u00eend a fost \u00eentrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. P\u0103i scrie pe m\u0103r, sau scrie undeva \u00een natur\u0103 \u201d legea gravitatiei\u201d? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds c\u0103 exploreaz\u0103 lumea interioar\u0103 si exterioar\u0103 cu jocul lui de ipoteze si c\u0103 descoper\u0103 ceea ce vrea el. El caut\u0103; dar eu spun c\u0103 el caut\u0103, nu c\u0103 afl\u0103. Sau dac\u0103 afl\u0103, trebuie s\u0103 fie ca Newton, inspirat.<\/strong><\/p>\n

29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice c\u0103 democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea uman\u0103, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social \u00een care face fiecare ce vrea si-n care num\u0103rul \u00eenlocuieste calitatea\u2026 Triumful cantit\u0103tii \u00eempotriva calit\u0103tii. Bergson a fost acuzat \u00een micul dictionar filozofic al lui Stalin c\u0103 e fascist.<\/strong><\/p>\n

30. F\u0103r\u0103 s\u0103 g\u00eendesc \u00een stilul darwinismului social, nu pot s\u0103 r\u0103m\u00een indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea natural\u0103 a valorilor. Democratii g\u00eendesc corpul social aritmetizat: num\u0103r\u0103 capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e p\u0103rerea mea despre democratie.<\/strong><\/p>\n

31. Eu cred c\u0103 omul e f\u0103cut de Dumnezeu si cred c\u0103 Dumnezeu n-a instalat nici un drac \u00een el. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut un om purt\u0103tor de drac. Dac\u0103 omul e f\u0103ptura lui Dumnezeu, dracul intr\u0103 ocolit acolo, nu intr\u0103 cu voia Lui.<\/strong><\/p>\n

32. Un filozof care se zbate fie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie s\u0103 combat\u0103 argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezint\u0103 o poart\u0103 spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. C\u00eend \u00eel \u00eentreab\u0103 Moise pe Dumnezeu: Ce s\u0103 le spun \u0103lora de jos despre Tine? \u2013 Dumnezeu \u00eei spune: Eu s\u00eent cel ce s\u00eent.<\/strong><\/p>\n

33. \u00cen fata lui Dumnezeu, geniul e v\u0103r primar cu idiotul.<\/strong><\/p>\n

34. Binele si r\u0103ul s\u00eent conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fat\u0103 de oameni.<\/strong><\/p>\n

35. C\u0103rui b\u0103rbat nu-i plac femeile? \u00cen primul r\u00eend la iubesti pentru farmecul lor, si \u00een al doilea r\u00eend le iubesti pentru c\u0103 fac oameni.<\/strong><\/p>\n

36. Eu \u00eencerc o experient\u0103: \u00eencerc s\u0103 m\u0103 deparazitez de filosofie, de p\u0103duchernita metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar dac\u0103 m\u0103 urc \u00een tren, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 zeul meu e calea ferat\u0103.<\/strong><\/p>\n

37. \u00cen Evul Mediu s-a formulat de c\u0103tre filozofii sireti teoria adev\u0103rului dublu: secundum fidem \u2013 adev\u0103rul dup\u0103 credint\u0103 si secundum rationem \u2013 adev\u0103rul dup\u0103 ratiune, ca s\u0103 aib\u0103 cale liber\u0103 pentru<\/strong> filozofie. Adic\u0103 s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 p\u00een\u0103 \u00eei ia dracul\u2026 C\u0103 poti, \u00een filozofie, s\u0103 r\u0103t\u0103cesti p\u00een\u0103 devii n\u0103uc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adev\u0103r.<\/strong><\/strong><\/p>\n

38. Babele evlavioase merg la absolut rug\u00eendu-se, iar filozoful tr\u0103nc\u0103nind silogisme.<\/strong><\/p>\n

39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu s\u00eent religiosi, au o singur\u0103 religie: propria lor doctrin\u0103. Pe dusmani \u00eei anuleaz\u0103 social. Au o structur\u0103 supranational\u0103, deci s\u00eent antinaturali. Toti cei care aspir\u0103 la unitatea speciei om anuleaz\u0103 principiul competitiei \u00eentre popoare; anuleaz\u0103 \u00eensusi principiul civilizatiei moderne, n\u0103scut\u0103 prin lupt\u0103.<\/strong><\/p>\n

40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc\u0103 si stil. Nu e neap\u0103rat un \u00eentelept, ci un uprainteligent. Geniile s\u00eent originale, \u00een m\u0103sura \u00een care originalitatea e posibil\u0103. \u00cen fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin \u00eencercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat\u0103 de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu s\u00eent \u00een m\u0103sura \u00een care e apropiat sf\u00eentul.<\/strong><\/p>\n

41. \u00cen fata lui Dumnezeu nu exist\u0103 genii, Dumezeu lucr\u00eend nu cu genii, ci cu oameni.<\/strong><\/p>\n

42. Dumnezeu a f\u0103cut lumea si pe om; si cu om a \u00eencoronat creatia sa. Si l-a \u00eens\u0103rcinat s\u0103 cunoasc\u0103 lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. \u2013 Originea primordial\u0103 a capacit\u0103tii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logic\u0103; originea mistic\u0103 a g\u00eendirii logice.<\/strong><\/p>\n

43. Aparitia unui mare g\u00eenditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a urd\u0103rit si se spal\u0103. G\u00eendirea este o \u201dsp\u0103lare\u201d a creierului. Asta m\u0103 face c\u00eeteodat\u0103 s\u0103 cred c\u0103 g\u00eendirea<\/strong> nu e din creier si c\u0103 acest creier e numai un sediu\u2026 De ce g\u00eendirea nu e produs\u0103 de creier, care e numai un sediu? Fiindc\u0103 n-o produc toate creierele. Dac\u0103 inteligenta ar fi produsul creierului, atunci<\/strong> \u00eentre Goethe si nea Ghit\u0103 n-ar mai fi nici o diferent\u0103.<\/strong><\/strong><\/p>\n

44. Am auzit odat\u0103 un profesor de la Politehnic\u0103; am avut impresia c\u0103 asist la un balet de ursi. Dac\u0103 \u00eentr-un salon, \u00eentr-un colt, unul fumeaz\u0103 si tace, \u0103la e inginer\u2026 Inginerul e practic, savantul nu e practic. C\u00eend i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, c\u0103 s-a mai g\u0103sit o aplicatie, el a spus: care e, m\u0103? Uite care\u2026 \u2013 Ca s\u0103 vezi, nici nu m-am g\u00eendit!<\/strong><\/p>\n

45. Inteligenta, oric\u00eet de mare nu e suficient\u0103 pentru a te cur\u0103ta de prejudec\u0103ti. Cu c\u00eet inteligenta e mai mare, cu at\u00eet prejudecata e mai voinic\u0103, pentru c\u0103 ai aparat s-o justifici.<\/strong><\/p>\n

46. \u00centrebat fiind cum \u00eentelege g\u00eendirea, \u00een form\u0103 pur\u0103 sau \u00een exemple, Nae Ionescu a r\u0103spuns: exemplele au fost l\u0103sate de Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent pentru ca ideile s\u0103 fie sesizate senzorial si de rosti.<\/strong><\/p>\n

47. Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practic\u0103 at\u00eet de mult. Dac\u0103 ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adic\u0103 perspectiva istoric\u0103 asupra vietii si lumii, a dus \u00een cimitir. Ne \u00eenec\u0103m \u00een istorie. Pentru c\u0103 istoria nu te \u00eenvat\u0103 numai s\u0103 faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce \u00eensemnezi \u00een interiorul unui popor devine discutabil prin faptul c\u0103 nu poti, la infinit, s\u0103 lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar dac\u0103 nu te \u00eenlocuieste, te prelucreaz\u0103. Si dac\u0103 nu poti iesi din devenire, nu poti sc\u0103pa de tristete; tristetea metafizic\u0103 e fructul devenirii. S\u00eent prosti istoricizanti care se consoleaz\u0103 prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti\u2026 Adic\u0103 murim ca si caprele, numai c\u0103 e mare lucru c\u0103 exist\u0103 Kant, Descartes, exist\u0103 Newton, m\u0103 rog, at\u00eetia mari creatori de cultur\u0103, si exist\u0103 si f\u0103uritorul de religie, Hristos \u2013 dar nu ne intereseaz\u0103!<\/strong><\/p>\n

48. Istoria e \u00eentemeiat\u0103 pe istoria dintre Eva si dracul. Asa \u00eencepe istoria, aceast\u0103 r\u0103t\u0103cire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea<\/strong> om si istoria a fost anulat\u0103.Cioran are o afirmatie extraordinar\u0103: Istoric este tot ceea ce este upraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a ap\u0103rut \u00een istorie.<\/strong><\/strong><\/p>\n

49. S\u00eent dou\u0103 mari discipline guvernate de principiul ireversibilit\u0103tii: termodinamic\u0103 si istoria.<\/strong>
\n<\/strong><\/strong><\/p>\n

50. Nu e om, Kant. N-a reusit s\u0103 fie om cu toat\u0103 stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se incronizeaz\u0103 cu clopotele de la biseric\u0103, e laureat al premiului Nobel pe l\u00eeng\u0103 Kant.<\/strong><\/strong><\/p>\n

51. Legionarismul era \u00een \u00eensesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s\u0103 ias\u0103 c\u00eestig\u0103tor deoarece avea la baz\u0103 o eroare \u2013 nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sf\u00eersitul legionarilor.<\/strong><\/p>\n

52. La comunisti, dac\u0103 nu esti cu ei \u2013 sau nu mai esti cu ei \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 esti legionar. De ce acest \u201dsindrom legionar\u201d la bolsevici m\u0103 \u00eentrebati? Fiindc\u0103 legionarii s\u00eent singurii rom\u00e2ni care n-au avut \u00een dictionar la litera G cuv\u00eentul glum\u0103 si c\u00eend \u00eei prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de glum\u0103; \u0103sta-i punctul lor comun cu legionarii.<\/strong><\/p>\n

53. Nu se poate spune c\u0103 miscarea legionar\u0103 n-a fost puternic\u0103! N-a avut rezultate pozitive fiindc\u0103 extremismele s\u00eent greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionar\u0103. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al misc\u0103rii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. \u00centr-o \u00eentrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: \u00cei dau ultimatum lui Dumnezeu ca \u00een c\u00eeteva minute s\u0103 m\u0103 tr\u0103sneasc\u0103 dac\u0103 xist\u0103! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat c\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103.<\/strong><\/p>\n

54. Unde e omul, \u00een imanent\u0103, absolut liber? \u00centr-o bisericut\u0103 din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se las\u0103 \u00eenv\u0103luit de ele ca si credinciosii.<\/strong><\/p>\n

55. Omul e liber si eliberat numai \u00een templul crestin, acolo, \u00een ritual, c\u00eend se comunic\u0103 tainele care \u00eei \u00eenv\u0103luiesc deopotriv\u0103 si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca s\u0103 fii cu adev\u0103rat liber, trebuie s\u0103 \u00eenlocuiesti infinitul si autonomia g\u00eendirii cu credinta \u00een Dumnezeul crestin: \u201dRobeste-m\u0103 Doamne, ca s\u0103 fiu liber!\u201d (Imitatio Christi)<\/strong><\/p>\n

56. Libertatea eu o asem\u0103n cu o fr\u00eenghie ag\u0103tat\u0103 de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, articip\u00eend la actul m\u00eentuirii tale crestine, sau poti s\u0103 cobori \u00een \u00eentuneric. Bipolaritatea libert\u0103tii. Dup\u0103<\/strong> crestini, libertatea este vehicolul cu care poti s\u0103 cobori \u00een \u00eentuneric, dac\u0103 esti vicios. Infractorii s\u00eent primitivii actuali, pentru c\u0103 ei nu s\u00eent adaptabili la morala zilnic\u0103 si o calc\u0103 fiind liberi. Am \u00eenv\u0103tat la \u00eenchisoare c\u0103 omul e un animal stupid, deoarece confisc\u0103 libertatea semenilor s\u0103i. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu \u00eei e rusine s\u0103 \u00eesi chinuie semenii. Oricum s\u00eentem captivi \u00een univers. Ne ajunge aceast\u0103 groz\u0103vie. Dar s\u0103 intensifici aceast\u0103 captivitate p\u00een\u0103 la nivelul pusc\u0103riei \u2013 numai mul e capabil de asemenea nebunie.<\/strong><\/strong><\/p>\n

57. Liberatea omului e partea divin\u0103 din el.<\/strong><\/p>\n

58. Limba rom\u00e2n\u0103 are virtuti complete, adic\u0103 poate fi vehicol a tot ce se \u00eent\u00eempl\u0103 spiritual \u00een om. E foarte greu de m\u00eenuit. Prin ea poti deveni vultur sau c\u00eent\u0103ret de stran\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103 are toate premisele valorice pentru a deveni o limb\u0103 universal\u0103, dar nu stiu dac\u0103 e posibil acest mars istoric. Dac\u0103 am fi fost un popor cuceritor\u2026 Noi, rom\u00e2nii, nu punct\u0103m universalitatea nic\u0103ieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este \u00eendr\u0103zneala.<\/strong><\/p>\n

59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. C\u00eend esti lucid esti \u00een fata cimitirului. A fi lucid \u00eenseamn\u0103 a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie<\/strong> dizolvant\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care Dumnezeu trebuie primit, si nu \u00eenteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.<\/strong><\/strong><\/p>\n

60. M\u0103 \u00eentreba Marin Preda cum era cu macedorom\u00e2nii si i-am zis: domnule Preda, macedorom\u00e2nii nu s\u00eent rom\u00e2ni, s\u00eent super-rom\u00e2ni, rom\u00e2ni absoluti. At\u00eet de n\u0103p\u0103stuti si goniti, au instinct national de fiar\u0103 b\u0103tut\u0103. Iar eu si dumneata pe l\u00eeng\u0103 ei, avem fort\u0103 domestic\u0103 de rate. M\u0103c\u0103im. Am stat cu acedorom\u00e2ni \u00een temnit\u0103. \u00cei b\u0103teau p\u00een\u0103 \u00eei omorau, dar nu declarau nimic. Au o b\u0103rb\u0103tie perfect\u0103.<\/strong><\/p>\n

61. A sti la scar\u0103 uman\u0103, poate fi folositor \u2013 dar \u00een nici un caz m\u00eentuitor.<\/strong><\/p>\n

62. E mai m\u00eentuitoare o rug\u0103ciune \u00eentr-o biseric\u0103 din G\u0103iesti dec\u00eet Platon.<\/strong><\/p>\n

63. Ideea mortii absolute st\u0103 la baza smintelii moderne.<\/strong><\/p>\n

64. Heidegger spune asa: ca s\u0103 iesi din anonimat, trebuie s\u0103 tr\u0103iesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te \u00eendeamn\u0103, Heidegger, s\u0103 tr\u0103iesti murind absolut \u00een fiecare zi!<\/strong><\/p>\n

65. Moartea m\u0103 determin\u0103 s\u0103 fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul p\u0103m\u00eentului c\u0103z\u00eend pe cosciugul lui Nae Ionescu.<\/strong><\/p>\n

66. Mortii antici nu s\u00eent deloc frumosi. Numai mortii crestini s\u00eent. Am g\u0103sit totusi la Homer un mort de toat\u0103 frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omor\u00eet\u0103 de Ahile. Si pl\u00eenge Ahile c\u0103 a omor\u00eet frumusetea asta de femeie\u2026 Si-atunci Tersit \u2013 vocea poporului muncitor \u2013 se apuc\u0103 s\u0103 insulte cadavrul Pentensileei. Ahile \u00eei d\u0103 un pumn si-l omoar\u0103 \u2013 pe poporul muncitor \u2013 c\u0103-i obraznic si c\u0103 insult\u0103 cadavrul \u0103leia. Aici am v\u0103zut asadar o frumusete, desi \u00een principiu, mortii antici nu s\u00eent frumosi. Crestinii s\u00eent cei care au introdus masca frumoas\u0103 a mortului.<\/strong><\/p>\n

67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.<\/strong><\/p>\n

68. Omul e guvernat pe p\u0103m\u00eent de dou\u0103 morale: de morala dogmelor, care e crestin\u0103 si etern\u0103, adic\u0103 absolut\u0103, si de morala normelor, care, ca moral\u0103 laic\u0103, e construit\u0103 pe putin\u0103tatea si imperfectiunea omului. Morala laic\u0103 nu poate fi desprins\u0103 de morala absolut\u0103 si ea arat\u0103 c\u0103 omul se misc\u0103 simptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodat\u0103.<\/strong><\/p>\n

69. Morala \u00een sine, autonom\u0103, e mai primejdioas\u0103 pentru religie dec\u00eet ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egal\u0103 cu zero. Seam\u0103n\u0103 cu Mersul trenurilor, dup\u0103 p\u0103rerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil s\u0103 creeze o ordine moral\u0103. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibil\u0103 morala public\u0103? Prin \u00eenst\u0103p\u00eenirea absolut\u0103 a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie s\u0103 porunceasc\u0103 normele morale, care, f\u0103r\u0103 ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dec\u00eet prin obiect. Morala public\u0103 \u00eentr-un stat crestin trebuie s\u0103 stea sub imperiul certitudinii ogmelor crestine reflectate imperfect de omul m\u0103rginit. Dac\u0103 nu situ\u0103m Biserica deasupra statului, ne afl\u0103m \u00een treb\u0103 si face fiecare ce vrea.<\/strong><\/p>\n

70. Elitele morale s\u00eent mai presus dec\u00eet cele intelectuale. Mie \u00eemi plac oamenii care fac judec\u0103ti. Cei care fac silogisme s\u00eent fat\u0103 de adev\u0103r, cum s\u00eent curcile alea care se \u00eencurc\u0103 printre popice.<\/strong><\/p>\n

71. Napoleon face adev\u0103rata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a ref\u0103cut ordinea natural\u0103, pun\u00eend parul pe haimanalele de pe ulit\u0103. C\u00eend a fost \u00eentrebat cum \u00eesi explic\u0103 intrarea armatelor sale \u00een T\u0103rile de Jos ca pe bulevard, \u00een timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a r\u0103spuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! \u00cencepuse o nou\u0103 filozofie a istoriei, cu Napoleon.<\/strong><\/p>\n

72. F\u0103r\u0103 nemurire si m\u00eentuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac\u0103 nu are \u00een substanta lui ideea nemuririi si m\u00eentuirii, nu e liber. Seam\u0103n\u0103 cu berbecul, cu capra, cu oaia\u2026<\/strong><\/p>\n

73. Omul a depasit conditia de animal abia atunci c\u00eend \u00een el a ap\u0103rut ideea nemuririi, care nu trebuie confundat\u0103 nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetic\u0103 a gloriei.<\/strong><\/p>\n

74. F\u0103r\u0103 Dumnezeu omul r\u0103m\u00eene un biet animal rational si vorbitor, care vine de nic\u0103ieri si merge spre nic\u0103ieri. Si el r\u0103m\u00eene asa chiar dac\u0103 este laureat al premiului Nobel sau m\u0103tur\u0103tor. C\u00eend, unde si \u00een ce scop a ap\u0103rut el \u00een calitatea asta de om? Dac\u0103 se \u00eentreab\u0103 singur si nu e un zeu \u00een dreptul casei care s\u0103-i reveleze data \u00eenceputului, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omul r\u0103m\u00eene un biet animal rational care vine de nic\u0103ieri si merge spre nic\u0103ieri.<\/strong><\/p>\n

75. Renasterea italian\u0103, unde omul este situat \u00een centrul universului, este eretic\u0103 din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este \u00een sine demonic\u0103. P\u0103rerea mea este c\u0103 omul este cel mai<\/strong> semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.<\/strong><\/strong><\/p>\n

76. Aotonomia spiritual\u0103 a omului este iluzorie si ea se misc\u0103 perpetuu \u00eentre Dumnezeu si dracul. F\u0103r\u0103 credint\u0103 si Biseric\u0103, omul r\u0103m\u00eene un simplu animal rational si muritor, rationalitatea av\u00eend doar<\/strong> caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dec\u00eet restul dobitoacelor. C\u00eend zici c\u0103 omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea av\u00eend doar caracterul unei mai mari puteri de<\/strong> adptare la conditiile cosmice dec\u00eet restul dobitoacelor. C\u00eend zici c\u0103 omul e un animal rational, atributul rationalit\u0103tilor \u00eel distinge de restul viet\u0103tilor, nescot\u00eendu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativ\u0103, ca o trecere numai prin religie \u2013 stiinta, oric\u00eet de savant\u0103, nescot\u00eend omul dec\u00eet aparent din regnul animal. Nici o consolare c\u0103 eu m\u0103 deosebesc de elefant sau de capr\u0103 pentru c\u0103 fac silogisme, dac\u0103 apar si dispar \u00een mod absurd din natur\u0103.<\/strong><\/strong><\/p>\n

77. Scara valorilor umane contine: sf\u00eentul, eroul, geniul si omul obisnuit \u2013 dincolo de acestia situ\u00eendu-se infractorul. Sf\u00eentul, eroul si geniul s\u00eent f\u0103r\u0103 voia societ\u0103tii, care e obligat\u0103 s\u0103-i recunoasc\u0103. Nimeni nu-ti contest\u0103 dreptul la existent\u0103 dac\u0103 esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie s\u0103 fac\u0103 confuzie \u00eentre tine, sf\u00eent, erou si geniu. Oamenii s\u00eent egali \u00een fata legii, adic\u0103 trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu f\u0103cuti identici, c\u0103 e o gogoas\u0103\u2026 Nimeni nu-ti contest\u0103 dreptul la o viat\u0103 normal\u0103 dac\u0103 porti masca de om. Numai c\u0103 dac\u0103 esti mediocru, nu trebuie s\u0103 te instalez\u00ee \u00een v\u00eerf, pentru c\u0103 nu e nici \u00een interesul t\u0103u. Acolo trebuie s\u0103 stea cei dotati. Sf\u00eentul st\u0103<\/strong> \u00een fruntea tablei valorilor pentru c\u0103 el face posibil\u0103 tr\u0103irea absolutului la scar\u0103 uman\u0103. Eroul se consum\u0103 f\u0103c\u00eend istorie si nedep\u0103sind sfera laicului. Eroul este admirat \u2013 asa cum este si geniul<\/strong> – dar nimeni nu i se \u00eenchin\u0103, chiar dac\u0103 fapta lui aduce foloase reale omului. \u00cen vreme ce sf\u00eentul se situeaz\u0103 dintru \u00eenceput \u00een eternitate, eroul moare \u00een istorie, pentru c\u0103 urma pe care o las\u0103 el, ca om<\/strong> \u00eemplinit, este fixat\u0103 doar \u00een timp si \u00een spatiu.<\/strong><\/strong><\/p>\n

78. Omul nu e o sum\u0103 de miliarde de celule sau de organe. C\u0103 nu s\u00eent independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca \u00eentreg nu poate fi g\u00eendit dec\u00eet biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil dec\u00eet ultima noutate evolutionist\u0103 a stiintei.<\/strong><\/p>\n

79. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.<\/strong><\/p>\n

80. Personalitatea e acel individ \u00eenzestrat cu capacitatea de a se d\u0103rui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.<\/strong><\/p>\n

81. Eu am afirmat odat\u0103 \u00eentr-un salon, c\u0103 Platon este miscarea spiritului \u00eenl\u0103untru eternit\u0103tii. C\u00eend g\u00eendim, toti s\u00eentem platonicieni. Dac\u0103 eu \u00eencerc s\u0103 g\u00eendesc universul, trebuie s\u0103 mut Biblia \u00een universul \u00eenghetat al ideilor platonice. Asta \u00eenseamn\u0103 meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios \u00een fata esentelor.<\/strong><\/p>\n

82. Fat\u0103 de m\u0103retia lui Hristos, Platon e un personaj m\u0103runtel si cuviincios. Pe Platon poti s\u0103-l scuturi si constati c\u0103 arhetipurile lui s\u00eent filozofice, dar dac\u0103 muti arhetipurile acstea \u00een \u00een religia<\/strong> lui Hristos, devin modurile \u00een care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru c\u0103 la el ivinitatea e un simplu \u201ddemiurg\u201d, ceea ce \u00een greceste \u00eenseamn\u0103 \u201dmeserias\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\n

83. Am dorit dintotdeauna s\u0103 fac o tez\u0103 de doctorat cu tema Aflarea \u00een treab\u0103 ca metod\u0103 de lucru la rom\u00e2ni.<\/strong><\/p>\n

84. La \u00eentreb\u0103rile fundamentale \u201dde ce?\u201d si \u201d\u00een ce scop?\u201d aporetica rural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103spunde: \u201dd-aia\u201d. A venit odat\u0103 un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar rom\u00e2nul zice: merge si asa! Trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m de acest \u201dmege si asa\u201d; c\u0103 \u201dmerge si asa\u201d \u00eenseamn\u0103 c\u0103 merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oric\u00eend si nu orice.<\/strong><\/p>\n

85. La pusc\u0103rie am demonstrat vreme de dou\u0103 ore c\u0103 istoria rom\u00e2nilor dezgolit\u0103 de crucile de pe scuturile voievozilor e egal\u0103 cu zero. C\u0103 doar voievozii nu s-au b\u0103tut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.<\/strong><\/p>\n

86. Cum v\u0103d participarea rom\u00e2nilor de acum la m\u00eentuirea lor? \u2013 Simplu. Duc\u00eendu-se la biseric\u0103. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta s\u0103 nu-i lase cu gura c\u0103scat\u0103 si tot ce spune un pop\u0103 de la Cucuietii din Deal s\u0103 considere adev\u0103r ritualic.<\/strong><\/p>\n

87. Am f\u0103cut o m\u0103rturisire \u00eentr-o curte cu sase sute de insi, \u00een \u00eenchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, dac\u0103 murim toti aici, \u00een haine v\u0103rgate si \u00een lanturi, nu noi facem cinste poporului rom\u00e2n c\u0103 murim pentru el, ci el ne face onoarea s\u0103 murim pentru el!<\/strong><\/p>\n

88. Protestantismul est o religie cobor\u00eet\u0103 la rangul de moral\u0103 pentrugr\u0103dinita de copii.<\/strong><\/p>\n

89. Pudoarea crestin\u0103 e at\u00eet de pur\u0103, \u00eenc\u00eet carnea eroticului crestin, cap\u0103t\u0103 pecetea spiritului, ceea ce p\u00een\u0103 la crestini n-a realizat nimeni.<\/strong><\/p>\n

90. Eu cred c\u0103 r\u0103zboiul nu e f\u0103cut de oameni; e mult prea serios. \u00cel face Dumezeu. Cum ne d\u0103 si cutremure, ne d\u0103 si r\u0103zboi.<\/strong><\/p>\n

91. Cei mai cr\u00eenceni si mai str\u0103luciti soldati s\u00eent cei ai popoarelor religioase. C\u00eend mori sub drapel, te g\u00eendesti c\u0103 te duci la str\u0103mosi. Dar o armat\u0103 care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, \u00een<\/strong> care fiecare soldat avea o cruce la g\u00eet pe care scria Gott mit uns.<\/strong><\/strong><\/p>\n

92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidc\u0103 religie am l\u0103tra precum c\u00eeinii. Ne nastem, tr\u0103im, ne \u00eemboln\u0103vim, \u00eemb\u0103tr\u00eenim si murim. Si \u00eentreg peisajul speciei om culmineaz\u0103 \u00een<\/strong>
\ncimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a tr\u0103i. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizic\u0103 a cimitirelor este religia. Cu religia intri \u00een cimitir \u00een plimbare. Cu filozofia intri \u00een cimitir \u2013 cum a intrat prietenul meu Cioran \u2013 prin disperare.<\/strong><\/strong><\/p>\n

93. Cine n-a putut fi \u00eenlocuit\u0103? Religia! Iar filozofia care speculeaz\u0103 autonom, face onanie mintal\u0103. Si dac\u0103 vrea s\u0103 scoat\u0103, s\u0103 extrag\u0103 esente din stiintele naturii, e parazit. At\u00eet! Nu \u00eendr\u0103znesti s\u0103 spui despre religie, teologal vorbind, \u2013 dac\u0103 esti cinstit \u2013 c\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 de filozofie sau de stiint\u0103. Un crestin \u00eeti spune c\u0103 adv\u0103rul se defineste prin jocul celor dou\u0103 lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dac\u0103 poti!<\/strong><\/p>\n

94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare \u00een care se poate vorbi despre egalitate.<\/strong><\/p>\n

95. Religia transform\u0103 poporul \u00eentr-o mas\u0103 de oameni culti.<\/strong><\/p>\n

96. \u00centre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a r\u0103mas religios si un t\u0103ran analfabet nu exist\u0103 nici o diferent\u0103.<\/strong><\/p>\n

97. Nivelul meu intelectual, chiar dac\u0103 s\u00eent savant, nu dep\u0103seste nivelul unui pop\u0103 obscur din B\u0103r\u0103gan. Pentru c\u0103 preotul \u0103la, \u00een ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatr\u0103, st\u0103 de vorb\u0103 cu<\/strong> absolutul.<\/strong><\/strong><\/p>\n

98. Stiinta se misc\u0103 asimptotic la absolut. Arta se misc\u0103 asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul pl\u0103cerii.<\/strong><\/p>\n

99. Religia este sediul adev\u0103rului transcendent \u00een esent\u0103 si unic caprincipiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaz\u0103 pesteultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adev\u0103rul absolut<\/strong> unic, care e Dumnezeu. S\u0103 vin\u0103 un laureat al premiului Nobel ateu.Ce-o s\u0103-mi spun\u0103 el? O bab\u0103 care cade \u00een fata icoanei Domnului str\u0103b\u0103tut\u0103 de absolut e om, si \u0103la e dihor laureat.<\/strong><\/strong><\/p>\n

100. \u00cen Ispita de pe munte \u2013 retro satana \u2013 Iisus spune: \u201d\u00cemp\u0103r\u0103tia mea nu e din lumea aceasta\u201d Asta-i nemaiauzit! Du-te \u00een \u00eemp\u0103r\u0103tia Lui cu trenul sau cu racheta dac\u0103 poti. Nu poti! \u00cenot\u0103m \u00een Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaz\u0103 transcendent ca-n Ispita de pe munte, \u00een mod etern.<\/strong><\/p>\n

101. Revolutia este o \u00eenaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup\u0103 facerea lumii; doar dac\u0103 te situezi \u00een afara ei si creezi o lume nou\u0103. Revolutia nu adaug\u0103 nimic Ideilor lui Platon.<\/strong><\/p>\n

102. Revolutia francez\u0103 n-a fost o revolutie, nici revolutia rus\u0103 n-a fost o revolutie. Nu exist\u0103 revolutii, ci doar tehnici insurectionale \u00een b\u0103t\u0103lia pentru putere (Curzio Malaparte). Dac\u0103 e o \u201drestructurare\u201d a omului, aceasta s-a \u00eent\u00eemplat o singur\u0103 dat\u0103 \u00een timp, la aparitia lui Hristos.<\/strong><\/p>\n

103. Asa am spus eu \u00een temnit\u0103: Domnule colonel \u2013 eram sase sute de insi \u00eentr-o curte \u00eenchis\u0103 \u2013 nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodat\u0103 revolutionari p\u00een\u0103 nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a<\/strong> dat istoria lumii, pe Hristos. \u00cen parabola cu oaia r\u0103t\u0103cit\u0103, un p\u0103stor p\u0103r\u0103seste o turm\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een c\u0103utarea unei oi. S\u0103 stiti, asta se cheam\u0103 \u201dunanimism moral crestin\u201d. Fiindc\u0103 \u00een universul lui Hristos o celul\u0103 care mai palpit\u0103 \u00eentr-un muribund e mai valoroas\u0103 dec\u00eet toate galaxiile posibile.<\/strong><\/strong><\/p>\n

104. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intr\u0103 la Dumnezeu e rug\u0103ciunea. Rug\u0103ciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. G\u00eendit\u0103 crestin, rug\u0103ciunea ne arat\u0103 c\u0103 umilinta \u00eenalt\u0103, iar nu coboar\u0103 pe om.<\/strong><\/p>\n

105. Am spus eu odat\u0103 c\u0103 dac\u0103 un preot din B\u0103r\u0103gan, c\u00eend se roag\u0103, este Dumnezeu cu el, atunci preotul \u0103la \u00eenlocuieste toat\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103\u2026.<\/strong><\/p>\n

106. Sf\u00eentul are forta de coeziune a pietrei.<\/strong><\/p>\n

107. Un sf\u00eent poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc\u0103 ideea de sfintenie e legat\u0103 de ideea de minune. Un sf\u00eent poate face o minune. Geniul face ispr\u0103vi, nu minuni. Lumea, acum e ancorat\u0103 \u00een cultul genialit\u0103tii ca sl\u0103vire a progresului \u00een afar\u0103. At\u00eet. Or, cu c\u00eet s\u00eentem mai avansati, mecanic si material, cu at\u00eet s\u00eentem mai departe de esenta real\u0103 a lumii, de sfintenie.<\/strong><\/p>\n

108. Singurii oameni care nu pot fi suspectati c\u0103 se \u00eenfioar\u0103 \u00een fata mortii s\u00eent sfintii.<\/strong><\/p>\n

109. A fi sf\u00eent \u00eenseamn\u0103 a fi suveranul t\u0103u perfect.<\/strong><\/p>\n

110. M-a \u00eentrebat odat\u0103 Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? \u2013 \u0103sta nu-i om, domnule, este toat\u0103 Mediterana.<\/strong><\/p>\n

111. Trei ore am vorbit atunci \u00een curtea \u00eenchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: V\u0103 rog s\u0103 scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Dr\u0103ghici s\u0103 spun\u0103 c\u0103 s\u00eent solidar cu dumneavoastr\u0103. \u2013 Domnule colonel, cum s\u0103 fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, c\u0103 nu s\u00eentem solidari unii cu altii\u2026<\/strong><\/p>\n

112. Este incorect s\u0103 ai dispret fat\u0103 de tehnic\u0103. Eu nu s\u00eent tehnocrat, \u00eens\u0103 recunosc c\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia pentru adaptare, tehnica este universal util\u0103. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 tehnica poart\u0103 \u00een ea dimensiunea infinitului.<\/strong><\/p>\n

113. C\u00eend va disp\u0103rea ultimul t\u0103ran din lume \u2013 la toate popoarele,vreau s\u0103 spun \u2013 va disp\u0103rea si ultimul om din specia om. Si atunci or s\u0103 apar\u0103 maimute cu haine.<\/strong><\/p>\n

114. T\u0103ranul este omul absolut.<\/strong><\/p>\n

115. I-am spus eu p\u0103rintelui St\u0103niloaie c\u0103 nu m\u0103 consider un Socrate. Dar cum v\u0103 socotiti? Pop\u0103, zic. Si unde aveti parohia? \u2013 N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.<\/strong><\/p>\n

116. Desi s\u00eent bolnav si neajutorat, nu \u00eemi pare r\u0103u c\u0103 exist. \u00cencerc eu s\u0103-mi par\u0103 r\u0103u, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru c\u0103 eu constat, \u00een mod evident, c\u0103 exist. Ceea ce m\u0103 confisc\u0103 pesimismului de a m\u0103 autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat c\u0103 e om. N-a reusit s\u0103 intuiasc\u0103 existenta sa. S\u0103 se tr\u0103iasc\u0103 pe sine. Eu nu m\u0103 pot sinucide \u2013 indiferent de starea mea,<\/strong> s\u0103n\u0103tate sau boal\u0103 \u2013 fiindc\u0103 nu m-am f\u0103cut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am s\u0103 plec de voie din ea. \u0103sta este jocul fundamental al existentei mele.<\/strong><\/strong><\/p>\n

117. Am avut si discipoli\u2026 Nu se putea s\u0103 nu am discipoli, fiindc\u0103 s\u00eent un om vorb\u0103ret. Toat\u0103 suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi f\u0103r\u0103 restrictii\u2026<\/strong><\/p>\n

118. A fost \u00eentrebat un t\u0103ran, \u00een \u00eenchisoare: ce \u00eentelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu \u00eenteleg nimic, dar e o groz\u0103vie!<\/strong><\/p>\n

119. C\u00eend am v\u0103zut, \u00een \u00eenchisoare, c\u0103 tot regimul care mi se aplic\u0103 e inoperant \u2013 puteam eu, ca om, s\u0103-mi explic asta? Si atunci m-am g\u00eendit c\u0103 exist\u0103 o fort\u0103 supracosmic\u0103, transcendent\u0103, numit\u0103 Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu s\u0103 scap de \u00eenl\u0103ntuire. Pentru c\u0103, personal, nu m\u0103 pot dez-l\u0103ntui si elibera. Iar a vietui acolo, la \u00eenchisoare, f\u0103r\u0103 asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit\u2026 Atunci s-a n\u0103scut \u00een mine credinta nelimitat\u0103 \u00een atotputernicia si atotbun\u0103tatea divin\u0103.<\/strong><\/p>\n

120. Am devenit un g\u00eenditor crestin c\u00eend mi-am dat seama c\u0103 f\u0103r\u0103 revelatie, f\u0103r\u0103 asistent\u0103 divin\u0103, nu pot sti nici cine s\u00eent, nici ce este lumea, nici dac\u0103 are vreun sens sau nu, nici dac\u0103 eu am vreun<\/strong> sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. C\u00eend mi-am dat seama c\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.<\/strong><\/strong><\/p>\n

121. M-a \u00eentrebat cineva odat\u0103: M\u0103 Petric\u0103, tu c\u00eend te asezi la masa de scris cum scrii? \u2013 S\u00eent emotionat de fila goal\u0103. Prima mea grij\u0103 e s\u0103 nu fiu p\u00eendit de demonul originalit\u0103tii. Urm\u0103resc s\u0103 nu fiu original si s\u0103 fiu cuviincios. \u2013 Esti inspirat? \u2013 Nu, nu st\u0103 niciodat\u0103 un zeu \u00een coltul camerei mele c\u00eend scriu eu. S\u00eent foarte nelinistit. Eu, care s\u00eent crestin\u2026 Am dou\u0103 nelinisti; s\u0103 nu se afle \u00een expunerea mea nici o inadvertent\u0103 terminologic\u0103 si nici o impietate.<\/strong><\/p>\n

122. Nu m\u0103 intereseaz\u0103 trecutul. De c\u00eete ori m\u0103 \u00eentreab\u0103 cineva c\u00eend m-am n\u0103scut, spun c\u0103 \u00eentr-unul din anii trecuti.<\/strong><\/p>\n

123. Treisprezece ani de \u00eenchisoare\u2026 Aveam doar o h\u0103inut\u0103 de pusc\u0103rias. Ne d\u0103deau o zeam\u0103 chioar\u0103 si m\u0103m\u0103lig\u0103 fript\u0103. M-au b\u0103tut\u2026 M-au arestat acas\u0103. Nici nu tin minte anul\u2026 C\u00eend m-au anchetat am lesinat din b\u0103taie. Iac\u0103t\u0103 c\u0103 n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dup\u0103 aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urm\u0103 la Aiud. Eu m\u0103 mir cum mai s\u00eent aici. De multe ori \u00eemi doream s\u0103 mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul s\u0103 m\u0103 sinucid. Din motive religioase\u2026 Treisprezece ani! Nu pot s\u0103 povestesc tot ce-am suferit pentru c\u0103 nu pot s\u0103 ofensez poporul rom\u00e2n spun\u00eendu-i c\u0103 \u00een mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozit\u0103ti.<\/strong><\/p>\n

124. M-a \u00eentrebat un anchetator: De ce ai vorbit \u00eempotriva noastr\u0103, domule? \u2013 N-am vorbit, domule. \u2013 Cum n-ai vorbit? \u2013 P\u0103i \u00eempotriva voastr\u0103 vorbeste tot poporul rom\u00e2n. Ce s\u0103 mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani munc\u0103 silnic\u0103 f\u0103ra motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca s\u0103 fac recurs. La cine s\u0103 fac recurs, la Dumnezeu?<\/strong><\/p>\n

125. Am fost solicitat, \u00een \u00eenchisoare, s\u0103 scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s-a p\u0103rut ciudat s\u0103 fii arestat si s\u0103 scrii, s\u0103 meditezi. Adic\u0103 s\u0103 spui: v\u0103 multumesc c\u0103 m-ati arestat!<\/strong>
\nAsta era o porc\u0103rie nemaipomenit\u0103, s\u0103 obligi un detinut s\u0103 scrie. El poate s\u0103-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, \u0103la care-l persecuti\u2026<\/strong><\/strong><\/p>\n

126. Eu, cultural, s\u00eent un european, dar fundamentul spiritual e de t\u0103ran din Muscel. La \u00eenchisoare, grija mea a fost s\u0103 nu fac neamul rom\u00e2nesc de r\u00ees. Si toti din generatia mea au simtit aceast\u0103 grij\u0103.<\/strong>
\nDac\u0103 m\u0103 schingiuiau ca s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 s\u00eent t\u00eempit, nu m\u0103 interesa, dar dac\u0103 era ca s\u0103 nu mai fac pe rom\u00e2nul, m\u0103 l\u0103sam schingiuit p\u00een\u0103 la moarte. Eu nu stiu dac\u0103 vom fi apreciati pentru ceea ce am f\u0103cut; important e c\u0103 n-am f\u0103cut-o niciodat\u0103 doar declarativ, ci c\u0103 am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate s\u0103 ajungi s\u0103 suferi pentru un ideal \u00een mod fizic.<\/strong><\/strong><\/p>\n

127. Definitia mea este: Petre Tutea, rom\u00e2nul. Am ap\u0103rat interesele Rom\u00e2niei \u00een mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferint\u0103. Si convingerea mea este c\u0103 suferinta r\u0103m\u00eene totusi cea mai mare dovad\u0103 a dragostei lui Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n

128. Eu n-adun nimic. \u00cemi spunea un pop\u0103, zice, p\u0103i dumneavoastr\u0103 v\u0103 risipiti asa, v\u0103 poate fura oricine\u2026 Zic: uite, p\u0103rinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei \u00een materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. C\u00eend au venit cartofii din America, t\u0103ranii nu-i cultivau. \u201dS\u0103 m\u00eenc\u0103m noi buruiana asta din p\u0103m\u00eent\u2026\u201d Ce a zis regele Frantei? \u201dM\u0103, seam\u0103n\u0103, m\u0103, cartofi pe mosia mea si, c\u00eend or vedea t\u0103ranii c\u0103 \u00eei p\u0103zesc, or s\u0103-si dea seama c\u0103-s lucru bun. L\u0103sati-i s\u0103 fure, c\u0103 asa se r\u0103sp\u00eendesc cartofii \u00een tar\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n

129. Odat\u0103, \u00een hol la Ath\u00e9n\u00e9e Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv c\u0103 fac specul\u0103. Cu ce? i-am \u00eentrebat. Nu mi-au r\u0103spuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: \u201dCu idei, frate, cu idei!\u201d<\/strong><\/p>\n

130. Un umanist pur, adic\u0103 indiferent religios, practic\u0103 formele vietii de jungl\u0103, \u00eemping\u00eend cruzimea p\u00een\u0103 la forma gratuit\u0103 a bestialit\u0103tii tigrului. Vremea noastr\u0103 este plin\u0103 de astfel de exemplare.<\/strong><\/p>\n

131. Umanismul este una din formele grave ale r\u0103t\u0103cirii omului modern, care pleac\u0103 din antropocentrismul Renasterii. \u00cen Renastere, \u201dtitanii\u201d s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei \u00eensisi si au crezut c\u0103 s-au descoperit ca oameni.<\/strong><\/p>\n

132. Omul \u2013 javra asta biped\u0103, pe care eu \u00eel consider \u201danimal prost\u201d, homo stultus \u2013 atunci c\u00eend se screme s\u0103 fac\u0103 singur ordine, adic\u0103 c\u00eend practic\u0103 umanismul, \u00eel \u00eenlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nic\u0103ieri Dumnezeu n-a avut de furc\u0103 cu dracul mai mult dec\u00eet \u00een sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adic\u0103, unde s-a n\u0103scut umanismul \u00een Renastere.<\/strong><\/p>\n

133. (Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod rom\u00e2n, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul c\u0103 l-a si b\u0103tut. Si are mai ales meritul c\u0103 a cobor\u00eet morala absolut\u0103 prin tepele puse \u00een cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era fric\u0103 s\u0103 n-o furi tu de la tine. \u0103sta-i voivod absolut, Vlad Tepes. P\u0103i f\u0103r\u0103 \u0103sta istoria rom\u00e2nilor e o pajiste cu miei!<\/strong><\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2026 din cugetarile lui Petre Tutea 1. Se spune c\u0103 intelectul e dat omului ca s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul. Intelectul e [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1704","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1704"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1704\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}