{"id":17066,"date":"2014-01-18T07:16:52","date_gmt":"2014-01-18T07:16:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17066"},"modified":"2014-01-19T07:10:28","modified_gmt":"2014-01-19T07:10:28","slug":"in-memoriam-cinci-ani-de-la-plecarea-scriitorului-mihai-radulescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/18\/in-memoriam-cinci-ani-de-la-plecarea-scriitorului-mihai-radulescu\/","title":{"rendered":"IN MEMORIAM: Cinci ani de la plecarea scriitorului Mihai R\u0103dulescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Mihai R\u0103dulescu<\/strong><\/p>\n

(15 mai 1936 – 19 ianuarie 2009)<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu cinci ani de zile, \u00een ziua de 19 ianuarie 2009, aflam cu durere despre dispari\u021bia fulger\u0103toare a celui care a fost Mihai R\u0103dulescu, <\/strong>prozator, editor, traduc\u0103tor, eseist, armenolog \u015fi cercet\u0103tor al artelor plastice \u015fi istoric al deten\u0163iei comuniste. Un prieten special, care \u00eemi lipse\u0219te…<\/strong><\/p>\n

Mihai R\u0103dulescu apar\u0163ine unei familii de intelectuali. Urmeaz\u0103 \u015fcoala primar\u0103 \u015fi cursul secundar la Maison des Francais, la Liceul Francez \u015fi la Liceul \u201eMatei Basarab” din Bucure\u015fti, apoi devine student la Conservatorul \u201eCiprian Porumbescu”, sec\u0163ia regie de oper\u0103, dar aceasta desfiin\u0163\u00e2ndu-se \u00een 1955, trece la Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. \u00cen noiembrie 1956 este arestat pe motive politice \u015fi condamnat la 4 ani de \u00eenchisoare, pe care \u00eei execut\u0103 la Jilava, Gherla \u015fi \u00een lag\u0103rele de munc\u0103 for\u0163at\u0103 de la Periprava, Salcia \u015fi Luciu-Giurgeni. Dup\u0103 eliberare \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 existen\u0163a pe \u015fantiere, ca instalator de calorifere \u015fi hamal, iar ceva mai t\u00e2rziu ca instructor pentru teatrul de p\u0103pu\u015fi.<\/p>\n

I se admite s\u0103 \u00ee\u015fi continue studiile universitare \u015fi frecventeaz\u0103 cursurile sec\u0163iei de limba \u015fi literatura englez\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Limbi Germanice din Bucure\u015fti, pe care le \u00eencheie \u00een 1968. R\u0103m\u00e2ne asistent la facultatea pe care a absolvit-o, iar din 1972 e angajat lector de limba englez\u0103 \u015fi limba francez\u0103 la Institutul Teologic din Bucure\u015fti, de unde se \u015fi pensioneaz\u0103. Nu i s-a aprobat s\u0103-\u015fi dea doctoratul \u00een anii dictaturii. Un capitol din tez\u0103 va fi publicat \u00een Shakespeare<\/em>, un psiholog modem<\/em>, <\/em>prima lui carte, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1979. Dup\u0103 1989 fundeaz\u0103 Editura Ramida.<\/p>\n

R\u0103dulescu a abordat mai multe domenii, remarc\u00e2ndu-se mai ales ca prozator \u015fi eseist. P\u00e2n\u0103 \u00een 1990 i se editeaz\u0103 mai ales transpuneri din literatura englez\u0103 \u015fi american\u0103 (George Eliot, Oscar Wilde, Herbert Spencer, precum \u015fi Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxon\u0103<\/em>, <\/em>1973, alte texte incluse \u00een Antologie de poezie american\u0103 de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 azi<\/em>, <\/em>1978, ca \u015fi volumul Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxon\u0103<\/em>, <\/em>1981), din literatura francez\u0103 (Montaigne,Victor Hugo \u015fi versiuni selectate \u00een Antologia poeziei franceze de la Rimbaud p\u00e2n\u0103 azi<\/em>), <\/em>dar \u015fi din literatura armean\u0103 (prelucr\u0103ri sau repovestiri).<\/p>\n

\u201eTranspuneri” \u00een alt limbaj sunt \u015fi cele mai multe din piesele scrise acum – dramatiz\u0103ri, adapt\u0103ri, scenarii radiofonice dup\u0103 opere celebre, rom\u00e2ne \u015fi str\u0103ine: Mitic\u0103 R\u00e2m\u0103torian<\/em>, <\/em>dup\u0103 N. Filimon (1976), Micul Eyolf <\/em>(1967), adaptare radiofonic\u0103 dup\u0103 H. Ibsen, Peripe\u0163iile lui Nils Holgersson <\/em>(1969), dup\u0103 Selma Lagerlof, Crispin<\/em>, rivalul st\u0103p\u00e2nului s\u0103u <\/em>(1986), dup\u0103 Lesage. Cele c\u00e2teva piese originale – unele pentru teatrul de p\u0103pu\u015fi – par simple divertismente.<\/p>\n

Se re\u0163ine, totu\u015fi, Ceasornicarul revolu\u0163iei sau Beaumarchais la St. Lazar <\/em>(1982), prin intermediul c\u0103reia autorul face s\u0103 r\u0103bufneasc\u0103 suferin\u0163ele \u015fi priva\u0163iunile tr\u0103ite \u00een \u00eenchisorile comuniste, \u00een studiile \u015fi eseurile reunite \u00een Stilistica spectacolului. Elemente de stilistic\u0103 antropologic\u0103 \u00een teatru <\/em>(1985), R\u0103dulescu <\/strong>\u00eencearc\u0103 s\u0103 fundamenteze \u201estilistica antropologic\u0103” sau \u201eantropologia stilistic\u0103” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considera\u0163iile sale pe marginea unor piese de teatru de Ibsen, Strindberg, Gorki, Beaumarchais etc. sunt rodnice pentru regizor, actor \u015fi spectator at\u00e2ta timp c\u00e2t r\u0103m\u00e2n la nivelul aprecierii \u201ecomportamentului nonverbal”, dar pot fi utilizate \u015fi ca adjuvant \u00een \u00een\u0163elegerea sensurilor profunde ale textului. C\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 \u00eens\u0103 o generalizare din perspectiva filosofiei culturii, ele nu mai au aceea\u015fi relevan\u0163\u0103.<\/p>\n

Contribu\u0163ia cu adev\u0103rat original\u0103 a lui R\u0103dulescu <\/strong>se contureaz\u0103 abia dup\u0103 1989, c\u00e2nd poate s\u0103 publice paginile de sertar \u015fi s\u0103 dezv\u0103luie dramatica sa experien\u0163\u0103 de deten\u0163ie. Pasiunea manifestat\u0103 mai \u00eenainte fa\u0163\u0103 de literatura biografic\u0103 sau pentru subiecte care s\u0103 \u00eei prilejuiasc\u0103 \u201eintroducerea documentului \u00een cadrul fic\u0163iunii, aceasta din urm\u0103 neav\u00e2nd alt rol dec\u00e2t s\u0103 sprijine adev\u0103rul documentar, s\u0103-l scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103, s\u0103-l impun\u0103 cu mijloacele colorate ale beletristicii”, vizibil\u0103 \u00eenc\u0103 din romanul Mozart. \u015eapte zile pentru nemurire <\/em>(1987), subsumeaz\u0103 total tehnicile artistice.<\/p>\n

\u201eRomanele” Casa lacrimilor nepl\u00e2nse. Martor al acuz\u0103rii \u00een procesul \u201ereeducatorilor” <\/em>(1993), Codrul scufundat <\/em>(1994), Popa Piso din Z\u0103rne\u015fti <\/em>(1994), Condamnat s\u0103 \u00eenving\u0103 <\/em>(1995), \u201eRugul aprins” de la m\u0103n\u0103stirea Antim la Aiud <\/em>(1998) \u015fi Hrandt <\/em>(2002) sunt cl\u0103dite pe structura unor experien\u0163e reale, \u00een eviden\u0163ierea c\u0103rora perspectiva auctorial\u0103 este de multe ori \u00eenl\u0103turat\u0103 spre a face loc documentului nud: materiale de arhiv\u0103, m\u0103rturii ale contemporanilor sau pur \u015fi simplu \u00eenregistr\u0103ri pe band\u0103 \u00een care personajul se autodest\u0103inuie. E un fel de proz\u0103 autenticist\u0103, pe care autorul o practic\u0103 intuitiv.<\/p>\n

\u00centre textele deten\u0163iei se afl\u0103 \u015fi cele consacrate suferin\u0163ei \u015fi umilin\u0163elor tr\u0103ite de fe\u0163ele biserice\u015fti: S\u00e2nge pe r\u00e2ul Doamnei <\/em>(1992), Caidul. Nuvelele adolescen\u0163ei \u00een temni\u0163ele comuniste <\/em>(1992), Martiriul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne <\/em>(1994), Preo\u0163i \u00een c\u0103tu\u015fe <\/em>(1997<\/em>, <\/em>\u00een colaborare cu Irineu Sl\u0103tineanu). St\u0103ruin\u0163a \u00een relevarea prigoanei \u00eempotriva preo\u0163ilor nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. \u00cenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd torturile s\u0103v\u00e2r\u015fite de tor\u0163ionarii atei din \u00eenchisorile comuniste, R\u0103dulescu <\/strong>sugereaz\u0103 asem\u0103narea cu torturarea martirilor cre\u015ftinismului, ceea ce -spune autorul – \u201etransform\u0103 un capitol al istoriei vechi a cre\u015ftinismului \u00eentr-o realitate contemporan\u0103, dup\u0103 cum transform\u0103 un capitol al istoriei contemporane \u00eentr-unui al istoriei sacre”.<\/p>\n

Familiarizat cu tot ce s-a scris \u00een exil \u015fi \u00een \u0163ar\u0103 despre deten\u0163ia \u015fi prigoana comunist\u0103, R\u0103dulescu <\/strong>realizeaz\u0103 \u00een 1998 o lucrare insolit\u0103, Istoria literaturii rom\u00e2ne de deten\u0163ie<\/em>, <\/em>\u00een dou\u0103 volume intitulate Memorialistica reeduc\u0103rilor <\/em>\u015fi M\u0103rturisirea colabor\u0103rii<\/em>, <\/em>unde sunt prezentate \u00eentr-o viziune proprie contribu\u0163ii memorialistice \u015fi de fic\u0163iune. \u00cen acest imens material narativ sau poetic, sus\u0163inut \u00een cea mai mare parte de experien\u0163a tr\u0103it\u0103, exist\u0103 \u00een cele din urm\u0103 o aspira\u0163ie spre concizie de o mare vibra\u0163ie \u015fi deschidere c\u0103tre mister. De asemenea, \u00een nara\u0163iunea Pe bulevard \u00een jos…<\/em>, <\/em>din volumul de povestiri cu acela\u015fi titlu (1990), se schi\u0163eaz\u0103 o complica\u0163ie survenit\u0103 din senin, cu urm\u0103ri grave asupra destinului protagonistei, \u00een linia prozei lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Mircea Eliade.<\/p>\n

Dup\u0103 Revolutia din 1989 \u00a0a \u00eentemeiat editura Ramida care a func\u021bionat timp de zece ani. Scopul ei era publicarea de memorii de deten\u021bie si de carte religioas\u0103.<\/p>\n

A avut unul dintre cele mai bogate \u0219i mai bine organizate site-uri literare \u0219i de deten\u021bie (LiteraturaSiDetentie.ro<\/a>) din \u021bar\u0103, unde \u00een ultima perioad\u0103 a deschis un capitol nou: \u201eCartea Prietenului Meu\u201d, dedicat acelor fo\u0219ti de\u021binu\u021bi sau rudelor acestora, ce nu au bani s\u0103-\u0219i publice memoriile .<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Acum, \u00eel mai regasim doar\u00a0 pe http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/mradul\/<\/a> \u0219i http:\/\/www.gid-romania.com\/index.asp<\/a><\/p>\n

Din p\u0103cate, acest site-ul\u00a0 (LiteraturaSiDetentie.ro <\/a>\u00a0 nu mai exist\u0103, a\u0219a cum \u00eel g\u00e2ndise Mihai R\u0103dulescu. Pe cine s\u0103 deranjeze \u201cliteratura de deten\u021bie<\/em>\u201d?<\/p>\n

I-a cunoscut pe cei mai mari duhovninci ai Neamului Rom\u00e2nesc: P. Arsenie Papacioc, P. Adrian Fage\u021beanu, P. Justin P\u00e2rvu.<\/p>\n

\u201cRugul Aprins<\/em>\u201d a fost o preocupare pentru scriitorul Mihai R\u0103dulescu. A \u021binut leg\u0103tura cu majoritatea celor implica\u021bi, cu cei care au cunoscut prigoana comunist\u0103.<\/p>\n

De\u0219i to\u021bi membri grup\u0103rii Rugul Aprins au fost achita\u021bi \u00een 1996, \u00een urma judec\u0103rii unui recurs \u00een anulare introdus de Procuratura General\u0103, la solicitarea P\u0103rintelui Adrian Fage\u021beanu, la Curtea Suprema de Justi\u021bie, “hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 este t\u00e2r\u00e2ta de mentalitatea comunist\u0103”<\/p>\n

\u00centr-o bro\u0219ur\u0103 intitualt\u0103 Rugul Aprins. Arestare. Condamnare. Achitare<\/em>\u00a0 (Ed. Agapis, 2003), scriitorul Mihai R\u0103dulescu a ar\u0103tat drama acelui grup de autentici mistici ai ortodoxiei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

\u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de deten\u0163ie<\/em>\u201c, cartea care \u00eel consacr\u0103 pe Mihai R\u0103dulescu \u00een spa\u0163iul istoriei noastre literare, este \u015fi prima carte de acest gen pentru istoria noastr\u0103, nu numai literar\u0103, ci \u015fi aceea a civiliza\u0163iei. Noua istorie critic\u0103 a literaturii memorialistice de deten\u0163ie trebuie considerat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, una didactic\u0103 (reeducarea – tema acestei istorii – constituie un fenomen unic, \u00een istoria didacticii universale).<\/p>\n

Un popor f\u0103r\u0103 istorie nu poate rezista \u00een \u00eenfruntarea cu viitorul<\/em>. Acesta e marele crez al omului Mihai R\u0103dulescu.<\/p>\n

\u00a0Mihai Radulescu, \u201cun anonim, con\u015ftient c\u0103, dac\u0103 nu duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t recuperarea literaturii na\u0163ionale din deten\u0163ie, \u00eentr-o form\u0103, oricare, organizat\u0103, munc\u0103 la care s-a \u00eenh\u0103mat, aceast\u0103 memorialistic\u0103 risc\u0103 s\u0103 se piard\u0103 \u00een uitarea unei lumi dezinteresate de r\u0103d\u0103cinile proprii. At\u00e2t mai \u015ftiu s\u0103 spun ast\u0103zi despre mine. Dac\u0103 \u00eencerc alt\u0103 fraz\u0103, m\u0103 sufoc.<\/em>..\u201d<\/p>\n

S-a stins din via\u021b\u0103, dup\u0103 o perioad\u0103 de c\u00e2\u021biva ani de suferin\u021b\u0103 \u00een data de 19 ianuarie 2009.<\/p>\n

Opera sa, azi, destul de citit\u0103, dar incomod\u0103… C\u00e2te studii au ca reper opera scriitorului Mihai R\u0103dulescu? C\u00e2te doctorate au ap\u0103rut av\u00e2nd ca studiu ,,Fenomenul Pite\u0219ti<\/em>“? Nu demult cineva m\u0103 \u00eentreba: \u201c\u00ce\u0219i<\/em> \u00a0mai aduce cineva aminte de Mihai R\u0103dulescu<\/em>?\u201d<\/p>\n

Monica Levinger, studenta ce nu \u0219i-a uitat mentorul, desi tr\u0103ie\u0219te \u00een Israel, \u00eei p\u0103streaza \u00eenc\u0103 vie memoria. Prietenul Daris Basarab alias Boris David, scriitorii din diaspora, prieteni istorici, ce \u00eenc\u0103 \u00eei duc dorul…<\/p>\n

Nu domnule, Mihai R\u0103dulescu nu va disp\u0103rea din memoria colectiv\u0103, deja pentru el nu mai exist\u0103 grani\u021be…Deja \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat libertatea cuv\u00e2ntului \u00een lumea larg\u0103…<\/p>\n

Da, Mihai R\u0103dulescu r\u0103m\u00e2ne un reper de moralitate \u0219i demnitate fa\u021b\u0103 de Neamul Rom\u00e2nesc, \u0219i Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103. File de Pateric Rom\u00e2nesc!<\/p>\n

Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace !<\/p>\n

Mariana Gurza<\/p>\n

\u00a0***<\/p>\n

Opera literar\u0103<\/strong><\/p>\n

\u2022 Shakespeare, un psiholog modern<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1979;<\/p>\n

\u2022 Civiliza\u0163ia armenilor<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1983;<\/p>\n

\u2022 Ultima n\u0103dejde<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1983;<\/p>\n

\u2022 Stilistica spectacolului. Elemente de stilistic\u0103 antropologic\u0103 \u00een teatru<\/em>, <\/em>Ia\u015fi, 1985;<\/p>\n

\u2022 Mozart. \u015eapte zile pentru nemurire<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1987;<\/p>\n

\u2022 Pe bulevard \u00een jos…<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1990;<\/p>\n

\u2022 O vizit\u0103 la regele Mihai I<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1990;<\/p>\n

\u2022 Caidul. Nuvelele adolescen\u0163ei \u00een temni\u0163ele comuniste<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti,1992;<\/p>\n

\u2022 S\u00e2nge pe r\u00e2ul Doamnei<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1992;<\/p>\n

\u2022 Casa lacrimilor nepl\u00e2nse. Martor al acuz\u0103rii \u00een procesul \u201ereeducatorilor”<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1993;<\/p>\n

\u2022 Dactilografele \u015fi revolu\u0163ia<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1993;<\/p>\n

\u2022 \u201eRugul aprins”. Duhovnicii ortodoxiei<\/em>, sub lespezi<\/em>, \u00een gherlele comuniste<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1993;<\/p>\n

\u2022 Codrul scufundat<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1994;<\/p>\n

\u2022 Evadarea lui Liviu Rebreanu<\/em>, <\/em>prefa\u0163\u0103 de George Anca, Romulus Vulc\u0103nescu, Bucure\u015fti, 1994;<\/p>\n

\u2022 Martiriul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne<\/em>, <\/em>cuv\u00e2nt \u00eenainte Teodosie Snagoveanul, cuv\u00e2nt \u00eenainte Teodosie Snagoveanul, Bucure\u015fti, 1994;<\/p>\n

\u2022 \u00cempu\u015fcarea c\u0103l\u0103re\u0163ului<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1994;<\/p>\n

\u2022 Popa Piso din Z\u0103rne\u015fti<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1994;<\/p>\n

\u2022 Antropologia stilistic\u0103. Lumea lui Charles Dickens<\/em>, <\/em>prefa\u0163\u0103 de Victor S\u0103hleanu, Bucure\u015fti, 1995;<\/p>\n

\u2022 Condamnat s\u0103 \u00eenving\u0103<\/em>, <\/em>prefa\u0163\u0103 de Barbu Cioculescu, Bucure\u015fti, 1995;<\/p>\n

\u2022 Fl\u0103c\u0103ri sub cruce<\/em>, <\/em>cuv\u00e2nt \u00eenainte Teodosie Snagoveanul, Bucure\u015fti, 1995;<\/p>\n

\u2022 Testament \u00eentre \u00eengeri \u015fi diavol<\/em>, <\/em>cuv\u00e2nt \u00eenainte Teodosie Snagoveanul, Bucure\u015fti, 1995;<\/p>\n

\u2022 Un viitor c\u0103lug\u0103r greco-catolic din preajma \u201eRugului aprins” <\/em>(\u00een colaborare cu Pericle Martinescu \u015fi Justin Paven), Bucure\u015fti, 1996;<\/p>\n

\u2022 Preo\u0163i \u00een c\u0103tu\u015fe <\/em>(\u00een colaborare cu Irineu Sl\u0103tineanu), prefa\u0163\u0103 de Vasile Andru, Bucure\u015fti, 1997;<\/p>\n

\u2022 Mor\u0163ii no\u015ftri vii din temni\u0163\u0103<\/em>, <\/em>cuv\u00e2nt \u00eenainte Irineu Sl\u0103tineanu, Bucure\u015fti, 1997;<\/p>\n

\u2022 Antim Ivireanul – \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, scriitor, personaj<\/em>, <\/em>cuv\u00e2nt \u00eenainte Irineu Sl\u0103tineanu, Bucure\u015fti, 1997;<\/p>\n

\u2022 \u201eRugul aprins” de la m\u0103n\u0103stirea Antim la Aiud<\/em>, <\/em>prefa\u0163\u0103 de Vasile Andru, Bucure\u015fti, 1998;<\/p>\n

\u2022 Patru eseuri despre Mircea Eliade<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1998;<\/p>\n

\u2022 Istoria literaturii rom\u00e2ne de deten\u0163ie<\/em>, <\/em>I-II, prefa\u0163\u0103 de Nicolae Balot\u0103, Bucure\u015fti, 1998;<\/p>\n

\u2022 Bucuriile \u015fi m\u00e2hnirile p\u0103rintelui Sisoe din Boteni<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1999;<\/p>\n

\u2022 Iubirea ca pas\u0103rea cerului \u015fi alte povestiri<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1999;<\/p>\n

\u2022 Hrandt<\/em>, <\/em>prefa\u0163\u0103 de Bedros Horasangian, postfa\u0163\u0103 Barbu Cioculescu, Bucure\u015fti, 2002.<\/p>\n

Traduceri<\/strong><\/p>\n

\u2022 Oaspetele nepoftit. Pove\u015fti armene\u015fti<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1968 (\u00een colaborare cu Dirayr Mardichian); George Eliot, Silas Mamer<\/em>, <\/em>Bucure\u015fti, 1969;<\/p>\n

\u2022 Victor Hugo, Ultima zi a unui condamnat la moarte. Bug-Jargal<\/em>, <\/em>Ia\u015fi, 1971;<\/p>\n

\u2022 Oscar Wilde, Men\u0163iuni<\/em>, <\/em>prefa\u0163\u0103 de Mihai Miroiu, Bucure\u015fti, 1972;<\/p>\n

\u2022 Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxon\u0103<\/em>, <\/em>Cluj, 1973 (\u00een colaborare cu Grigore N\u0103stase);<\/p>\n

\u2022 Montaigne, Aforisme<\/em>, <\/em>prefa\u0163a traduc\u0103torului, Bucure\u015fti, 1977;<\/p>\n

\u2022 Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxon\u0103<\/em>, <\/em>Ia\u015fi, 1981;<\/p>\n

\u2022 Augustin, De magistro<\/em>, <\/em>introducere de Lucia Wald, Bucure\u015fti, 1994 (\u00een colaborare cu Constantin Noica).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai R\u0103dulescu (15 mai 1936 – 19 ianuarie 2009) \u00cen urm\u0103 cu cinci ani de zile, \u00een ziua de 19 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17066"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17066\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17069,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17066\/revisions\/17069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}