{"id":17134,"date":"2014-01-20T08:55:21","date_gmt":"2014-01-20T08:55:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17134"},"modified":"2014-01-20T09:14:06","modified_gmt":"2014-01-20T09:14:06","slug":"unirea-principatelor-romane-sub-alexandru-ioan-cuza-1859","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/20\/unirea-principatelor-romane-sub-alexandru-ioan-cuza-1859\/","title":{"rendered":"Unirea Principatelor Rom\u00e2ne sub Alexandru Ioan Cuza (1859)"},"content":{"rendered":"\n\n\n\n
\n
\n
\n
7 octombrie 1857 \u2013 \u00cen cadrul Adun\u0103rii ad-hoc a Moldovei, Mihail Kog\u0103lniceanu<\/div>\n
prezenta Proiectul de rezolu\u0163ie care cuprindea \u201edorin\u0163ele fundamentale\u201c<\/div>\n
ale rom\u00e2nilor moldoveni, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 “dorin\u0163a cea mai mare”<\/div>\n
este Unirea Principatelor \u00eentr-un singur stat<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00cen 1859 se realizeaza Unirea Principatelor rom\u00e2ne sub Alexandru Ioan Cuza<\/span><\/a>.<\/strong> \u00centr-o diminea\u0163\u0103 – Nicolae Grigorescu \u00eei relateaz\u0103 lui A. Vlahu\u0163\u0103 – “ne vine vestea ca s-a ales <\/em>Cuza<\/span><\/a><\/em> domnitor \u00een am\u00e2ndou\u0103 capitalele. Am l\u0103sat tot, am pus \u015faua pe cal, \u015fi fuga la t\u00e2rg. Atunci am vazut eu ce va sa zic\u0103 bucuria unui popor. C\u00e2ntece, jocuri, chiote \u00een toate p\u0103r\u0163ile. \u00ce\u015fi ie\u015feau oamenii \u00een drum cu oala plin\u0103 cu vin; care cum se \u00eent\u00e2lneau luau vorba de <\/em>Cuza<\/span><\/a><\/em>, de unire, se \u00eembr\u0103\u0163i\u015fau \u015fi \u00eencingeau hora \u00een mijlocul drumului. \u015ei era un ger de cr\u0103pau pietrele. Da’ unde mai st\u0103 cineva \u00een cas\u0103? Am v\u0103zut b\u0103tr\u00e2ni care pl\u00e2ngeau de bucurie.”<\/em><\/p>\n

Alexandru Ioan Cuza<\/span><\/a>, \u00eenf\u0103ptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se tr\u0103gea dintr-o veche familie de moldoveani, din p\u0103r\u0163ile F\u0103lciului, familie de cluceri, sp\u0103tari, comi\u015fi, ispravnici. Cuza<\/span><\/a> s-a n\u0103scut la 20 martie 1820. A \u00eenv\u0103\u0163at p\u00e2na \u00een 1831 la Ia\u015fi, unde a avut colegi pe c\u00e2\u0163iva dintre viitorii s\u0103i colaboratori, \u00eentre ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde i\u015fi ia bacalaureatul \u00een litere. S-a \u00eentors apoi \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi a intrat \u00een armat\u0103. S-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza<\/span><\/a> \u00een timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost \u00een primele r\u00e2nduri. A luat cuv\u00e2ntul la adunarea de la hotelul “Petersburg<\/em>” din Ia\u015fi, cer\u00e2nd \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme democratice. Printre frunta\u015fii adun\u0103rii aresta\u0163i din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat \u015fi Cuza; a reu\u015fit apoi s\u0103 scape de sub paz\u0103 \u015fi s\u0103 fug\u0103 \u00een Transilvania. Cuza are ocazia s\u0103 participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3\/15 mai 1848, dupa care se retrage \u00een Bucovina. \u00cen timpul domnitorului Grigore Ghica s-a re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een perioada preg\u0103tirii Unirii indeplinea func\u0163ia de p\u00e2rc\u0103lab de Gala\u0163i. Ca forma de protest fa\u0163\u0103 de falsificarea alegerilor pentru adun\u0103rile ad-hoc din Moldova, Cuza<\/span><\/a> \u015fi-a dat demisia din func\u0163ia de p\u00e2rc\u0103lab. Patriot cu idei liberale, nu radicale \u00eensa, Cuza<\/span><\/a> a fost acceptat chiar \u015fi de partizanii celor doi Sturza care candidau sus\u0163inu\u0163i de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputa\u0163ilor prezen\u0163i \u00een Moldova.<\/strong> \u00cen drum spre Constantinopol, delega\u0163ia Moldovei s-a oprit \u015fi la Bucure\u015fti influen\u0163\u00e2nd pe reprezentan\u0163ii Partidului National din adunarea electiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n\n
\n
\n
Cuza Vod\u0103<\/span><\/a>, Domn al Moldovei<\/span><\/a>, domn al Principatelor Unite al Moldovei \u015fi Valahiei<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00cen ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales \u015fi domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Alegerea sa a produs \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103 o puternic\u0103 explozie de entuziasm. Situa\u0163ia nou creat\u0103 \u00een cele dou\u0103 principate urma s\u0103 fac\u0103 obiectul discu\u0163iilor Conferin\u0163ei Interna\u0163ionale de la Paris. \u00cenc\u0103 din aprilie 1859 Fran\u0163a, Rusia, Anglia, Prusia \u015fi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta \u015fi Austria au recunoscut \u00een septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza<\/span><\/a>.<\/p>\n

Foc\u015fanii – ora\u015f prin excelen\u0163\u0103 negustoresc – a trait cu intensitate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epoc\u0103, foc\u015fanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnal\u00e2nd gradul de continua intensificare a dorin\u0163ei de unitate a rom\u00e2nilor. Desp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 – Foc\u015fanii Moldovei \u015fi Foc\u015fanii Munteni – de un bra\u0163 al Milcovului, ora\u015ful \u00eentruchipa, \u00een acea vreme, situa\u0163ia celor doua \u0163\u0103ri vecine \u015fi surori. Desfiin\u0163area hotarului de la Foc\u015fani echivala cu Unirea celor doua Principate \u015fi crea premisele punerii temeliei statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n.<\/strong><\/p>\n

Entuziasma\u0163i de victoria ob\u0163inut\u0103 de confra\u0163ii unioni\u015fti moldoveni, deputa\u0163ii munteni din Adunarea Electiv\u0103 dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza<\/span><\/a>, transpun\u00e2nd astfel, \u00een fapt, peste prevederile Conven\u0163iei de la Paris, dorin\u0163a na\u0163iunii rom\u00e2ne. \u00cen ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza<\/span><\/a> <\/strong>a fost oaspetele ora\u015fului Foc\u015fani. Mii de oameni i-au ie\u015fit \u00een cale \u00een drumul dinspre M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, pe unde venea de la Ia\u015fi. \u00cen cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe \u015fosea, pe uli\u0163ele pe unde trebuia sa treac\u0103 \u015fi, \u00een fa\u0163a cur\u0163ii boierilor D\u0103sc\u0103lescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdea\u0163a \u015fi inf\u0103\u015furate \u00een p\u00e2nz\u0103 tricolor\u0103.<\/strong><\/p>\n

Sute de felinare (850), improvizate \u00een grab\u0103, 150 ceaune \u015fi 650 ulcele de tuci cu smoal\u0103, pacur\u0103 (s-au consumat 30 vedre) \u015fi seu (60 ocale) erau a\u015fezate pe uli\u0163e, pentru a se aprinde \u015fi a lumina feeric ora\u015ful. S-au mai ridicat \u00een ora\u015f, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad \u015fi pe care ardeau lum\u00e2n\u0103ri \u015fi felinare. Dup\u0103 condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei \u015fi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei \u015fi 20 parale. Mai \u00een toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au \u00eempodobit por\u0163ile cu verdea\u0163\u0103 \u015fi la ferestre, toata noaptea au ars lum\u00e2n\u0103rile bucuriei ob\u015fte\u015fti. “La apari\u0163ia Domnului, lumea a isbucnit \u00een urale, dou\u0103 muzici miliare, una din Ia\u015fi \u015fi alta din Bucure\u015fti, precum \u015fi tarafe de l\u0103utari, c\u00e2ntau Hora Unirii \u015fi un imn al vremii ‘Timpuri de Marire’. Valuri de flori s-au rev\u0103rsat \u00een calea Domnului, care s-a scobor\u00e2t din diligen\u0163\u0103<\/em>“. Ajung\u00e2nd la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, \u015fi a chemat la el pe cei doi solda\u0163i care f\u0103ceau de straja la hotar: un moldovean \u015fi un muntean. Le-a spus ca sunt fra\u0163i \u015fi i-a pus s\u0103 se \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze. Apoi a dat porunc\u0103 ca fiecare s\u0103 mearg\u0103 la cazarma lui \u015fi s\u0103 comunice comandirilor c\u0103 de azi \u00eenainte \u015fi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat g\u0103rzile de la hotarul dintre rom\u00e2ni, de la Foc\u015fani. De aici, \u00eenso\u0163it de notabilita\u0163ile ora\u015fului \u015fi de mul\u0163imea de oameni, Cuza<\/span><\/a> a mers p\u00e2n\u0103 \u00een centrul ora\u015fului, unde au jucat cu to\u0163ii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost g\u0103zduit de boierii D\u0103sc\u0103le\u015fti, unde a doua zi a primit \u00een audien\u0163\u0103 mult\u0103 lume, se zice \u015fi pe Mo\u015f Ion Roat\u0103.<\/p>\n\n\n\n\n
\n
\n
\"Harta<\/div>\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

La 11 decembrie 1861 a fost dat\u0103 de domnitor proclama\u0163ia prin care f\u0103cea cunoscut \u00eentregii na\u0163iuni ca: “Unirea este \u00eendeplinit\u0103. Na\u0163ionalitatea Rom\u00e2n\u0103 este \u00eentemeiat\u0103. Acest fapt mare\u0163, dorit la genera\u0163iunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu c\u0103ldura de noi, s-a recunoscut de \u00cenalta Poart\u0103, de Puterile garante \u015fi s-a \u00eenscris \u00een datinile Na\u0163iunilor. Dumnezeul p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri a fost cu \u0163ara, a fost cu noi. El a \u00eent\u0103rit silin\u0163ele noastre prin \u00een\u0163elepciunea poporului \u015fi a condus Na\u0163iunea c\u0103tre un falnic viitor. \u00cen zilele de 5 si 24 Ianuarie a\u0163i depus toat\u0103 a voastr\u0103 \u00eencredere \u00een Alesul na\u0163iei, a\u0163i \u00eentrunit speran\u0163ele voastre \u00eentr-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singur\u0103 Rom\u00e2nie. V\u0103 iubi\u0163i Patria, ve\u0163i \u015fti a o \u00eent\u0103ri. S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia!<\/em>“<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie (surse):<\/p>\n

1. Vasile Efros, Chi\u015fin\u0103u<\/p>\n

Sursa\u0218 http:\/\/istoria.md\/articol\/261\/<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

7 octombrie 1857 \u2013 \u00cen cadrul Adun\u0103rii ad-hoc a Moldovei, Mihail Kog\u0103lniceanu prezenta Proiectul de rezolu\u0163ie care cuprindea \u201edorin\u0163ele fundamentale\u201c [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17134","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17134","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17134"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17134\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17136,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17134\/revisions\/17136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}