{"id":17155,"date":"2014-01-21T07:31:36","date_gmt":"2014-01-21T07:31:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17155"},"modified":"2014-01-21T07:31:36","modified_gmt":"2014-01-21T07:31:36","slug":"cand-departe-e-sinonim-cu-aproape-dialog-cu-omul-de-cultura-roman-ben-todica-rezident-in-australia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/21\/cand-departe-e-sinonim-cu-aproape-dialog-cu-omul-de-cultura-roman-ben-todica-rezident-in-australia\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd departe e sinonim cu aproape … Dialog cu omul de cultur\u0103 rom\u00e2n Ben Todic\u0103, rezident \u00een Australia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Corina Popescu<\/strong>: Stimate domule Ben Todic\u0103, sunt peste trei decenii de c\u00e2nd a\u0163i p\u0103r\u0103sit \u0163ara \u00een schimbul unui t\u0103r\u00e2m \u00eendep\u0103rtat \u015fi \u00eenc\u0103 exotic pentru europeni \u2013 Australia. Se mai vede Rom\u00e2nia din cel\u0103lalt cap\u0103t al lumii ?<\/em><\/p>\n

\n

Ben Todic\u0103<\/strong>: Dac\u0103 Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2nea comunist\u0103 se mai vedea, \u00eens\u0103 acum c\u0103 e democrat\u0103 s-a aliniat cu restul na\u021biunilor \u0219i nu se mai vede, ba chiar a cobor\u00e2t c\u00e2teva trepte spre lumea a treia. Te doare s-o vezi \u00eenghi\u021bit\u0103 de Europa, care, la r\u00e2ndul ei nu e liber\u0103, fiind sub comanda american\u0103. Scopul declarat pentru care a fost propus\u0103 unirea \u021b\u0103rilor europene este contrazis de apartenen\u021ba acestora la blocul NATO, condus \u0219i administrat de SUA. Acest lucru dovede\u0219te clar faptul c\u0103 Germania, Fran\u021ba \u0219i Anglia sunt slugarnice \u0219i obediente Statelor Unite. Odat\u0103 cu dispari\u021bia blocului comunist \u0219i dezmembrarea Uniunii Sovietice trebuia desfiin\u021bat\u0103 \u0219i organiza\u021bia NATO. America nu trebuia s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 s\u0103 se amestece \u00een treburile interne ale \u021b\u0103rilor din \u00a0Europa \u0219i s\u0103 bombardeze Serbia. Germania, dac\u0103 dorea s\u0103 fie \u00een frunte, trebuia s\u0103 zic\u0103 NU! Noi ne gospod\u0103rim singuri! \u0218i atunci ar fi c\u00e2\u0219tigat autoritate \u0219i suprema\u021bie. At\u00e2ta timp c\u00e2t Europa nu e independent\u0103 \u0219i suveran\u0103, Rom\u00e2nia nu se va vedea cu demnitate \u0219i coloan\u0103 vertebral\u0103. Va r\u0103m\u00e2ne un petec de proprietate la cheremul aventurierilor economici de ocazie \u0219i a unor politruci dezaxa\u021bi. Nu exist\u0103 nici o sclipire de m\u00e2ndrie \u00een toat\u0103 Europa care s\u0103 dea speran\u021b\u0103. Tot ce are loc \u00een Europa acum e nenatural. Toat\u0103 popula\u021bia e cu pumnul \u00een gur\u0103 \u0219i se sufoc\u0103. Din p\u0103cate, \u00een acest climat, au reu\u0219it s\u0103 distrug\u0103 ce era bun \u0219i demn \u00een Rom\u00e2nia. Au demolat industria, agricultura, turismul, educa\u021bia, cultura, s\u0103n\u0103tatea… Oare a mai r\u0103mas ceva \u00een spiritul pur rom\u00e2nesc de alt\u0103 dat\u0103, construit \u0219i creat cu at\u00e2ta trud\u0103 de rom\u00e2ni? \u00cen alt\u0103 ordine de idei, inteligen\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 format\u0103 la \u0219coala din \u021bar\u0103 sclipe\u0219te pe toate meriadianele lumii \u0219i de ea beneficiaz\u0103 sau, pot spune f\u0103r\u0103 temerea de a gre\u0219i, profit\u0103 al\u021bii. Acest lucru este foarte onorant pentru noi, poate singurul lucru bun care se vede, dar este \u0219i extrem de dureros pentru neamul nostru. Aceast\u0103 materie cenu\u0219ie trebuia motivat\u0103 s\u0103 lucreze \u0219i s\u0103 creeze \u00een \u021bar\u0103 pentru rom\u00e2ni. M\u0103 \u00eentreb: oare doar str\u0103inii sunt de vin\u0103, ori \u0219i noi, Rom\u00e2nia ca stat? Cred c\u0103 trebuie s\u0103 ne asum\u0103m \u0219i noi gre\u0219elile bine alimentate \u0219i crescute \u00een propria ograd\u0103. \u0218i atunci, \u00eemi permit s\u0103 \u00eenchei tot printr-o \u00eentrebare: Ce s\u0103 se mai vad\u0103 din Rom\u00e2nia noastr\u0103 de ast\u0103zi?<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C.P<\/strong>. : Volumele pe care le-a\u0163i publicat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 au titluri simptomatice pentru condi\u0163ia celui plecat dintr-o cultur\u0103 spre o alta \u2013 \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d (…) \u015fi \u201e\u00cen dou\u0103 lumi\u201d (…). S\u0103 fie oare vorba despre o condi\u0163ie etern tranzitorie a celui str\u0103mutat \u00een alt meridian?<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

B.T<\/strong>.: Nu este vorba at\u00e2t de loc c\u00e2t este de valori \u0219i obiceiuri, tradi\u021bii \u0219i credin\u021b\u0103, planuri \u0219i vise, leg\u0103turile dintre oameni \u0219i tr\u0103irile lor, felul de a vedea \u0219i interpreta via\u021ba. \u00cen cazul primului volum am realizat c\u0103 nu mai am \u021bar\u0103 \u0219i c\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr-una improvizat\u0103 \u201cAustralia\u201d, hr\u0103nindu-m\u0103 din cea de origine, care nu mai exista dec\u00e2t \u00een amintire. Apoi am realizat c\u00e2t de important\u0103 este experien\u021ba de tranzi\u021bie \u0219i rezultatul pierderii celei de origine \u0219i ne afecteaz\u0103 \u00een cea de acum. La un moment dat am sim\u021bit c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 lumile sunt importante \u0219i trebuiesc memorate \u0219i transmise celor ce vor urma. Prezentul \u00eemi \u021bine treaz trecutul \u0219i acest proces mi le clarific\u0103 pe am\u00e2ndou\u0103. \u00cen am\u00e2ndou\u0103 lumile omul tr\u0103ie\u0219te. Personal, el evolueaz\u0103, cre\u0219te intelectual, \u0219tiin\u021bific, profesional, \u00eens\u0103 nu se schimb\u0103, ci r\u0103m\u00e2ne la fel \u00een structura lui intim\u0103, profund\u0103. Mai adaug \u0219i faptul c\u0103 se schimb\u0103 mereu politica din jurul lui care \u00eel \u021bine departe de adev\u0103r. Via\u021ba ne este mereu furat\u0103 de speculan\u021bii economici care au grij\u0103 s\u0103 ne \u021bin\u0103 ca \u00eentr-o plas\u0103 \u0219i s\u0103 ne foloseasc\u0103 \u00een interesul lor. Din povestirile \u0219i dialogul meu cu oameni care nu prezint\u0103 interes pentru sistem am \u00een\u021beles c\u0103 se ascund adev\u0103ruri profunde care ne arat\u0103 c\u0103 noi, la baz\u0103 suntem a\u0219a cum ne-a creat Dumnezeu, cu calit\u0103\u021bi de buni p\u0103rin\u021bi, de buni vecini, iubitori de aproapele \u0219i gospodari. Aceste calit\u0103\u021bi sunt mereu m\u00e2njite de interesele politice \u0219i condamnate la lips\u0103 de vizibilitate \u0219i \u00eensemn\u0103tate pentru ordinea de zi a \u021b\u0103rilor, claselor \u0219i persoanelor c\u0103rora li s-a \u00eencredin\u021bat func\u021bia de reprezentan\u021bi \u0219i diriguitori, dar nicidecum \u0219i de protectori ai omenirii. Ce vin\u0103 are omul de r\u00e2nd de direc\u021bia hot\u0103r\u00e2t\u0103 de manipulatori? De ce trebuie el s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru nereu\u0219ita \u0219iretlicurilor celor necinsti\u021bi. Mereu na\u021biunile sunt reduse la ni\u0219te etichete: comunism, feudalism, socialism, capitalism etc., c\u00e2nd \u00een realitate niciuna nu e natural\u0103 \u0219i nu \u00eel reprezint\u0103 pe om. Deci, \u00een toate lumile, omul are grij\u0103 de familie \u0219i munce\u0219te ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. Ceea ce diferen\u021biaz\u0103 pe australieni de rom\u00e2ni este limba \u0219i cultura, \u00een rest suntem la fel. Dac\u0103 privim de-a lungul istoriei \u0219i lu\u0103m toate or\u00e2nduirile la microscop, vom observa c\u0103 rom\u00e2nul e acela\u0219i, doar or\u00e2nduirile cu asmu\u021bitorii \u0219i trep\u0103du\u0219ii se schimb\u0103. Dac\u0103 am renun\u021ba la or\u00e2nduiri \u0219i la oportuni\u0219tii ei, atunci am cre\u0219te etern \u0219i nu am mai fi mereu \u00een tranzi\u021bie. Odat\u0103 ce dispare o or\u00e2nduire, este irelevant s\u0103 lup\u021bi \u00eempotriva ei pentru c\u0103 argumentele tale stau \u00een picioare doar \u00een fa\u021ba ei, pe cea nou\u0103 nu o intereseaz\u0103 lupta ta, \u00eens\u0103, din p\u0103cate, suntem condi\u021biona\u021bi s\u0103 lupt\u0103m ca s\u0103 ne \u00eenv\u00e2rtim \u00een cercuri, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een tranzi\u021bie etern\u0103 pe orice meridian.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C.P<\/strong>. : Europenii, \u00een general, \u015fi balcanicii, \u00een special, au structuri mentalitare, psihologice \u015fi culturale bine conturate. Se reconfigureaz\u0103 ele \u00een condi\u0163iile unei replant\u0103ri \u00eentr-o cultur\u0103 at\u00e2t de diferit\u0103 ? Se conserv\u0103 ele sau suport\u0103 adapt\u0103ri la \u201espiritul locului\u201d ?<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B.T<\/strong>.: Toate cele de mai sus. Dac\u0103 \u00een \u021bara de origine ai avut un reper, acum c\u0103 ai dou\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i vei avea dou\u0103 repere de orientare. Sigur c\u0103 vei p\u0103stra pe cele sfinte, mo\u0219tenite de la p\u0103rin\u021bi, pe unele le vei emancipa, la altele vei renun\u021ba, \u0219i vei descoperi \u0219i tu \u00eensu\u021bi structuri noi sau chiar le vei \u00eencruci\u0219a cre\u00e2nd posibilit\u0103\u021bi noi. \u00cen cazul meu, sigur c\u0103 poporul rom\u00e2n are o istorie milenar\u0103 care s-a \u00eenfipt bine \u00een neam prin testul timpului \u00een compara\u021bie cu Australia, care la 200 de ani nu are aproape nimic. \u00cen realitate este o amestec\u0103tur\u0103 de culturi, mentalit\u0103\u021bi \u0219i psihologii impuse for\u021bat de coloniali\u0219ti, pentru c\u0103 asta e Australia, o colonie. Pe de alt\u0103 parte, golurile care au existat \u00een colonia, cazarma \u00eenfiin\u021bat\u0103 au fost \u00eencet completate \u0219i \u00eembog\u0103\u021bite de noii veni\u021bi, imigran\u021bii, omenii liberi. \u00cen func\u021bie de necesit\u0103\u021bi \u00eencepi s\u0103 adaugi \u0219i s\u0103 remodelezi p\u0103r\u021bi din mentalitate \u0219i cultur\u0103, lucru natural \u0219i benefic maturiz\u0103rii ca specie. Unele aspecte ale culturii sunt controlate de coloni\u0219ti, \u00eens\u0103 altele se maturizeaz\u0103 \u00een ilegalitate. S\u0103 nu uit\u0103m faptul c\u0103 aici cultura european\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu cea asiatic\u0103 \u0219i african\u0103 sau a orientului mijlociu, toate la fel de puternice, iar, \u00een final \u00eemp\u0103nate \u0219i \u00een\u021besate de cultura modern\u0103, artificial\u0103, impus\u0103 de ordinea de zi. Cu at\u00e2tea repere, sigur c\u0103 mentalitatea, psihologia \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 se altoiesc d\u00e2nd un fruct mai bogat \u0219i mai rezistent. Dac\u0103 cineva ar face un studiu la toate cuiburile de comunit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti de pe p\u0103m\u00e2nt, m\u0103 refer la cele vechi de peste o sut\u0103, dou\u0103 de ani vor avea posibilitatea s\u0103 vad\u0103 cum au fost influen\u021bate, dar \u0219i cum \u0219i ce le-a \u00eent\u0103rit \u00een \u00eencruci\u0219area cu vecinii \u00een mijlocul c\u0103rora s-au refugiat sau de care au fost cotropi\u021bi. Toate aceste schimb\u0103ri sunt v\u00e2nturi \u0219i ploi care trec, \u00eens\u0103 esen\u021ba r\u0103m\u00e2ne \u0219i a r\u0103mas de mii de ani. Eu, \u00een Australia duc mai departe mentalitatea \u0219i cultura Rom\u00e2niei anilor mei. Cei care au r\u0103mas acas\u0103 continu\u0103 s\u0103 \u0219i-o modeleze \u0219i s\u0103 se adapteze la vremurile care au n\u0103v\u0103lit peste ei. Sigur c\u0103 noii st\u0103p\u00e2ni \u00eei vor modela spre folosul \u0219i \u00een interesul lor, dar esen\u021ba m\u0103rului de aur din aceast\u0103 \u00eencruci\u0219are va r\u0103m\u00e2ne. \u00cen acela\u0219i timp, cultura australian\u0103 este conturat\u0103 de esen\u021ba culturilor din care e compus\u0103, \u00eencet, \u00eencet desprinz\u00e2ndu-se de colonialism din necesitate psihologic\u0103 \u0219i cultural\u0103 devenind independent\u0103. Deci, s\u0103 r\u0103spund la \u00eentrebare, mentalitatea, psihologia \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 se conserv\u0103, se adapteaz\u0103 \u0219i se \u00eencruci\u0219eaz\u0103, dar nu se pierde, ci dimpotriv\u0103 devine mai puternic\u0103. \u00cen timp, pentru necunosc\u0103tori devine invizibil\u0103, \u00eens\u0103 ea d\u0103inuie.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C. P.<\/strong> : \u00a0Ce factori de coagulare ai comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Australia sunt mai activi \u015fi cum influen\u0163eaz\u0103 ei leg\u0103tura dintre rom\u00e2nii australieni de adop\u0163ie, dar \u015fi leg\u0103tura lor cu \u0163ara ?<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B.T<\/strong>.: Se spune c\u0103 \u201eRom\u00e2nul fiind rom\u00e2n, tot sarmalele r\u0103m\u00e2n singurul factor de coagulare.\u201d E adev\u0103rat, \u00eens\u0103 factorii de coagulare importan\u021bi r\u0103m\u00e2n limba, obiceiurile \u0219i tradi\u021biile, care \u00eei adun\u0103 pe rom\u00e2ni de orice categorie la biserici, \u0219coli, case de cultur\u0103, ac\u021biuni sportive etc.<\/p>\n

Apoi, urmeaz\u0103 mass-media: reviste, ziare, radio \u0219i televiziune, motoare prin care membrii din comunitatea rom\u00e2n\u0103 de orice statut social st\u0103 \u00een contact at\u00e2t local, mondial, c\u00e2t \u0219i cu cei de acas\u0103.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C. P<\/strong>. : Ce alte tradi\u0163ii se (men)\u0163in \u00een comunitatea rom\u00e2neasc\u0103?<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B.T<\/strong>.: Cele mai populare r\u0103m\u00e2n Cr\u0103ciunul, Pa\u0219tele \u0219i Anul Nou. Pe timpul perioadei comuniste se s\u0103rb\u0103toreau ziua unirii principatelor rom\u00e2ne (24 Ianuarie), ziua eliber\u0103rii de sub jugul hitlerist (23 August), \u00eens\u0103 de c\u00e2nd cu democra\u021bia s-a cam renun\u021bat la ele, iar cele noi alese nu au reu\u0219it s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini din cauza confuziei \u0219i nehot\u0103r\u00e2rii care vine din \u021bar\u0103. Lumea e dezorientat\u0103. \u00cens\u0103 s\u0103rb\u0103torile cre\u0219tine mo\u0219tenite din mo\u0219i str\u0103mo\u0219i continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 tradi\u021bii principale al\u0103turi de nun\u021bi \u0219i botezuri.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C.P<\/strong>. : Le mai e \u201edor\u201d rom\u00e2nilor din Australia de \u201eplaiul\u201d originar? De timpuriu \u00eenv\u0103\u0163am cu to\u0163ii c\u0103 cele dou\u0103 cuvinte, la fel ca realit\u0103\u0163ile pe care le denumesc, sunt intraductibile…<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B.T<\/strong>.: Desigur c\u0103 tuturor ne este dor de Rom\u00e2nia pe care am l\u0103sat-o \u00een urm\u0103 \u0219i acest dor va muri odat\u0103 cu noi. C\u0103 unii vom reu\u0219i mai bine sau mai pu\u021bin bine s\u0103 le-o transmitem urma\u0219ilor no\u0219tri r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut, \u00eens\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t ei continu\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 istoria noastr\u0103, desigur c\u0103 vor tr\u0103i \u0219i ei cu acest dor plantat \u00een sufletul lor. Am \u00eent\u00e2lnit mul\u021bi tineri rom\u00e2ni n\u0103scu\u021bi aici \u00een Australia care \u0219i-au exprimat dorin\u021ba de a merge \u00een \u021bar\u0103 ca s\u0103 vad\u0103 locurile p\u0103rin\u021bilor lor. Ei \u00eenva\u021b\u0103 aici \u00een Australia s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 tocmai pentru acest scop. Australia e \u0219i ea o \u021bar\u0103 frumoas\u0103 \u00eens\u0103 nu se compar\u0103 cu Rom\u00e2nia, al c\u0103rui teritoriu este binecuv\u00e2ntat cu toate formele de relief, cu flor\u0103 \u0219i faun\u0103 specific\u0103 \u0219i deosebit de bogat\u0103 \u0219i frumoas\u0103. Mun\u021bii \u00eenal\u021bi spre slava lui Dumnezeu, dealurile \u0219i podi\u0219urile pictare \u00een toate culorile p\u0103m\u00e2ntului, c\u00e2mpiile \u0219i v\u0103ile \u00eensorite \u0219i \u00eenflorite. Toate acestea br\u0103zdate \u0219i sc\u0103ldate de ape cug\u0103toare, ori pigmentate cu lacuri \u0219i iazuri de o frumuse\u021be aparte. Completeaz\u0103 decorul de poveste al \u021b\u0103rii marea cea mare a lui Ovidiu \u0219i fascinanta Delt\u0103 a Dun\u0103rii. Doamne, c\u00e2t\u0103 frumuse\u021be ne-ai dat! \u0218i, v\u0103 rog crede\u021bi-m\u0103: toate acestea nu le vom uita niciodat\u0103 pentru c\u0103 noi, exila\u021bii am \u00eenv\u0103\u021bat realmente ce-i dorul, dor despre care Arhiepiscopul Iustinian Chira spunea c\u0103: \u201eAcela nu e om dac\u0103 nu-i este dor de alt om… Chinul cel mai teribil al iadului este c\u0103 sufletele nu pot comunica unul cu altul: fiecare i\u0219i traie\u0219te propria catastrof\u0103 \u0219i nenorocire…\u201d (un fel de democra\u021bie a iadului zic eu) \u201etuturor ne e dor de to\u021bi. Astfel via\u021ba nu inseamn\u0103 nimic.\u201d<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C.P<\/strong>. : Ziua Na\u0163ional\u0103 se mai s\u0103rb\u0103tore\u015fte de c\u0103tre rom\u00e2nii din Australia, mai are ea semnifica\u0163ii identitare ?<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B.T.<\/strong>: Nu! Cu p\u0103rere de r\u0103u spun c\u0103 nu se mai s\u0103rb\u0103tore\u0219te ca \u0219i \u00eenainte \u0219i asta din cauz\u0103 c\u0103 e o zi care nu e plantat\u0103 bine \u00een istoria noastr\u0103. Guvernele postdecembriste nu au promovat-o \u00eendeajuns \u0219i nici leg\u0103tura cu diaspora nu se mai cultiv\u0103 ca pe vremuri. \u00cemi vine \u00een minte regele Mihai. El s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 revolu\u021bie ca s\u0103 fie re\u00eentronat \u0219i l-am fi votat, am fi f\u0103cut-o to\u021bi cu pl\u0103cere dac\u0103 am fi \u0219tiut cine e, dar \u00een afar\u0103 de ce ne-a \u00eenv\u0103\u021bat or\u00e2nduirea comunist\u0103 noi nu am \u0219tiut prea multe lucruri bune. Majestatea Sa ar fi fost sus\u021binut de noi to\u021bi cei din diaspora dac\u0103 ar fi fost prezent printre noi \u00een lag\u0103rele de refugia\u021bi ca s\u0103 ne arate cine e cu adev\u0103rat \u0219i c\u0103 \u00eei pas\u0103 de noi. Sunt sigur de faptul c\u0103 Ceau\u0219escu ar fi tras cu din\u021bii de noi s\u0103-l realegem. Regele Mihai trebuia s\u0103 trimit\u0103 bro\u0219uri \u0219i pamflete prin c\u00e2mpuri a\u0219a cum au f\u0103cut-o poc\u0103i\u021bii. Ar fi putut s\u0103 retip\u0103reasc\u0103 c\u0103r\u021bi de pe vremea domniei sale \u0219i a p\u0103rin\u021bilor lui, ziare, reviste din acea vreme \u0219i ar fi atras aten\u021bia multora. Tot a\u0219a e \u0219i cu noua zi na\u021bional\u0103. Guvernul rom\u00e2n nu a f\u0103cut nimic \u00een acest sens pentru a o promova. Trebuiau oare schimbate toate zilele comemorative vechi? Acestea erau parte din istoria Rom\u00e2niei nu a comunismului.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C. P<\/strong>. : \u00cen con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor e profund \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 lirica eminescian\u0103, ca marc\u0103 a spiritului na\u0163ional. Ancheta revistei noastre propune \u00een decembrie, lun\u0103 aniversar\u0103 a rom\u00e2nilor, o reflec\u0163ie contemporan\u0103 pe tema \u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie\u201d… Stimate domnule Ben Todic\u0103, ce g\u00e2nduri v\u0103 anim\u0103, \u00een acest sens – departe geografic, dar mereu aproape suflete\u015fte de \u0163ar\u0103 ? Ce i-a\u0163i r\u0103spunde azi poetului ?<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B.T<\/strong>.: Mul\u021bumesc, drag\u0103 Mihai pentru cadoul pe care mi l-ai f\u0103cut mie \u0219i \u00eentregii na\u021biuni. Ne-ai ar\u0103tat c\u00e2t de pre\u021bioas\u0103 e limba rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t de eficient\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 de margini este capacitatea \u0219i puterea ei de exprimare. Prin opera ta ai ridicat limba rom\u00e2n\u0103 la rang de regin\u0103, cald\u0103 \u0219i generoas\u0103 \u00een a exprima lirismul specific rom\u00e2nului, dar \u0219i d\u00e2rz\u0103 \u0219i hot\u0103r\u00e2t\u0103 atunci c\u00e2nd exprim\u0103 revolta \u00eempotriva r\u0103uf\u0103c\u0103torilor neamului. D\u00e2ndu-ne posibilitatea de a ne exprima o gam\u0103 divers\u0103 de sentimente \u0219i tr\u0103iri, o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m \u0219i o iubim cu to\u021bii, asemenea \u021bie. \u00cen scrierile tale ai s\u00e2ngerat pentru sf\u00e2rtecarea trupului \u021b\u0103rii, pentru lupta bietului popor rom\u00e2n greu \u00eencercat de vremuri \u0219i ai lovit cu puterea cuv\u00e2ntului \u00een du\u0219mani, \u00een cozile de topor tr\u0103d\u0103toare, ai persiflat infamia, lenea \u0219i reaua credin\u021b\u0103. Mul\u021bumesc pentru c\u0103 ne-ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 observ\u0103m \u0219i s\u0103 iubim, ne-ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fim \u00een\u021beleg\u0103tori \u0219i genero\u0219i cu cei de l\u00e2ng\u0103 noi \u0219i s\u0103-i dojenim prin lec\u021bii de \u00eenc\u00e2ntare \u0219i c\u00e2ntec. Ne-ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 suferim \u0219i s\u0103 iert\u0103m cu noble\u021be. Mul\u021bumesc pentru c\u0103 ne-ai ar\u0103tat cine suntem, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ne-ai dat \u00een scris cine suntem cu adev\u0103rat ca document de identitate \u0219i ne-ai f\u0103cut s\u0103 fim m\u00e2ndri. Ai stat drept \u0219i ne-ai ap\u0103rat, \u021bi-ai dat via\u021ba pentru aceast\u0103 limb\u0103 \u0219i neam rom\u00e2nesc. Tu nu ai ezitat s\u0103 mori pentru credin\u021ba ta, Mihai! D\u0103-mi voie s\u0103 te declar sf\u00e2nt. Amin!<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C.P<\/strong>. : Se pare c\u0103, \u015fi prin cuvintele dumneavoastr\u0103, urarea profetic\u0103 din tulbur\u0103toarea poezie eminescian\u0103 s-a \u00eemplinit: ceea ce r\u0103m\u00e2ne constant, ca valoare na\u0163ional\u0103 peren\u0103 \u015fi \u201earm\u0103 cu t\u0103rie\u201d e mereu spiritul \u015fi \u201esufletul rom\u00e2nesc\u201d<\/em>.<\/p>\n

 <\/p>\n

Interviu de CORINA POPESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Corina Popescu: Stimate domule Ben Todic\u0103, sunt peste trei decenii de c\u00e2nd a\u0163i p\u0103r\u0103sit \u0163ara \u00een schimbul unui t\u0103r\u00e2m \u00eendep\u0103rtat [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17155"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17159,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17155\/revisions\/17159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}