{"id":17193,"date":"2014-01-21T22:22:16","date_gmt":"2014-01-21T22:22:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17193"},"modified":"2014-01-21T22:28:29","modified_gmt":"2014-01-21T22:28:29","slug":"valeriu-dulgheru-%e2%80%9ccum-ne-a-fost-furata-latinitatea%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/21\/valeriu-dulgheru-%e2%80%9ccum-ne-a-fost-furata-latinitatea%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: \u201cCum ne-a fost furat\u0103 latinitatea?\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e\u2026Nu, nu ne este permis s\u0103 ne \u00eendoim c\u0103 na\u0163iunile pelasge formar\u0103 poporul latin\u2026Este incontestabil c\u0103 pelasgii contribuir\u0103 la fondarea Romei. Pentru ce s\u0103 ne mir\u0103m atunci c\u0103 pelasgii panonieni, c\u0103 pelasgii din Tesalia, din Macedonia, c\u0103 pelasgii Daciei vorbiser\u0103 \u015fi conversaser\u0103 dialectul lor na\u0163ional, pelasgicul vlah, care a purtat \u00een Italia numele de latin<\/em>?\u201d<\/strong>(Felix Colson, publicist \u015fi om politic francez)<\/p>\n

Cu traco-geto-dacii \u00eencepe de fapt istoria rom\u00e2nilor, unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. \u201e\u2026 Tracii au mai multe nume, dup\u0103 regiuni, dar obiceiurile sunt cam acelea\u015fi la to\u0163i, afar\u0103 de ge\u0163i care sunt cei mai viteji \u015fi mai drep\u0163i dintre traci\u201d – spunea marele istoric grec Herodot, av\u00e2nd \u00een vedere rezisten\u0163a pe care au opus-o geto-dacii lui Darius, regele per\u015filor. Aceast\u0103 apreciere a lui Herodot confirm\u0103 faptul c\u0103 ge\u0163ii se aflau \u00eentr-o faz\u0103 avansat\u0103 a civiliza\u0163iei lor materiale \u015fi militare. Geto-dacii, din care \u00een mod direct se trage poporul rom\u00e2n, sunt o ramur\u0103 mai recent\u0103 a acestui cunoscut \u00een istorie popor trac, urme ale c\u0103ruia au fost g\u0103site pe \u00eentreg teritoriul dintre Orientul Apropiat \u015fi Peninsula Iberic\u0103. Cum se explic\u0103 faptul c\u0103, spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani, C\u00e2mpia Panonic\u0103 \u015f.a.), geto-dacii au supravie\u0163uit \u00een timp, d\u00e2nd na\u015ftere acestui popor de origine latin\u0103, rezist\u00e2nd \u00een \u00eenconjurarea de popoare migratoare nelatine? \u201eDin timpuri uitate de amintirea muritorilor de r\u00e2nd tr\u0103iau dacii pe p\u0103m\u00e2ntul acesta. Ei erau statornici, or\u00e2ndui\u0163i, creativi, lumina\u0163i, \u00een str\u0103vechi leg\u0103turi cu civiliza\u0163ia elen\u0103, cu cea mai avansat\u0103 credin\u0163\u0103 idealist\u0103 \u00een nemurire, pe care au g\u00e2ndit-o oamenii, cu tradi\u0163ie bimilenar\u0103 \u00een cele ale vie\u0163ii ori de stat\u201d (Vasile P\u00e2rvan). Observa\u0163i: la \u00eenceput au fost tracii, de la care mult mai t\u00e2rziu s-a desprins un popor sedentar – geto-dacii (un argument \u00een plus c\u0103 noi suntem un popor legat de acest p\u0103m\u00e2nt, care n-am r\u00e2vnit niciodat\u0103 \u0163inuturi str\u0103ine). \u00cen pu\u0163inele surse documentare ajunse p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre (\u00een pofida st\u0103ruin\u0163elor vecinilor, \u00een primul r\u00e2nd, ale ru\u015filor, de a distruge orice urme \u00een istorie l\u0103sate de poporul nostru) pot fi g\u0103site explica\u0163iile acestei d\u0103inuiri \u00een timp a poporului rom\u00e2n. Un moment foarte important, un criteriu al civiliza\u0163iei unui popor este scrisul. Ultimele descoperiri, cum sunt t\u0103bli\u0163ele de la T\u0103rt\u0103ria, demonstreaz\u0103 c\u0103 scrisul la geto-daci a ap\u0103rut cu mult \u00eenaintea celui sumerian. \u201eGe\u0163ii au avut propriul lor alfabet cu mult \u00eenainte de a se fi n\u0103scut cel latin (roman). (\u2026) Ge\u0163ii c\u00e2ntau, \u00eenso\u0163indu-le din fluier, faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite de eroii lor, compun\u00e2nd c\u00e2ntece chiar \u00eenainte de \u00eentemeierea Romei, ceea ce \u2013 o scrie Cato \u2013 romanii au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 mult mai t\u00e2rziu\u201d (Bonaventura Vulcannius din Bruges, 1597). Drept argument sunt \u015fi pl\u0103cu\u0163ele de la Sinaia. \u00cen figur\u0103 se prezint\u0103 una din ele, pe care este scris\u0103 cu scriere dacic\u0103 rug\u0103ciunea lui Burebista. Este de datoria speciali\u015ftilor s\u0103 fac\u0103 c\u00e2t mai mult\u0103 lumin\u0103 asupra acestui foarte important moment. Alte argumente, cum ar fi cele de la Sarmisegetusa, vorbesc despre apari\u0163ia scrisului latin \u00eenainte de cucerirea roman\u0103. Limba latin\u0103 vulgar\u0103 a vechilor daci vorbe\u015fte despre r\u0103d\u0103cinile lor latine preromane. \u201e\u2026Am ajuns s\u0103 nu mai cred \u00een latinitatea limbii rom\u00e2ne, ci in tracitatea limbii latine \u015fi asta nu de azi, de ieri, ci de mult timp\u201d, spune reputatul rom\u00e2n din Canada Vincente. \u201eOare nu cumva geto-dacii reprezint\u0103 popula\u0163ia autohton\u0103 dezvoltat\u0103 din acea ras\u0103 ce ne-a l\u0103sat civiliza\u0163ia neolitic\u0103 a \u201eOmului de la Cucuteni\u201d?\u201d, se \u00eentreba istoricul francez E. Pietara (Les races et l\u2019Histoire. Paris, 1924) dup\u0103 marea descoperire de la Cucuteni f\u0103cut\u0103 de arheologul german Hubert Schmidt.
\nGeto-dacii au fost \u00een mare parte contemporani cu marile civiliza\u0163ii ale antichit\u0103\u0163ii: egiptean\u0103, greac\u0103, persian\u0103, roman\u0103. \u201eBurebista st\u0103p\u00e2nea un regat puternic, \u015fi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre. De secole la daci \u015fi ge\u0163i, care erau \u00eenrudi\u0163i \u00eendeaproape, p\u0103trunser\u0103 elemente ale culturii grece\u015fti \u015fi, \u00een parte, romane. \u00cen orice caz, este sigur c\u0103 \u00een timpul unirii na\u0163ionale cultura greco-roman\u0103 nu-i era str\u0103in\u0103\u201d (Iulius Yung, 1877). \u00cen epoca amintit\u0103 pe teritoriul locuit de geto-daci s-au \u00eenregistrat remarcabile capodopere de crea\u0163ie. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria, Tyras, Olbia, Coste\u015fti (cca 280 de monede). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 societatea geto-dacilor, aflat\u0103 \u00een ample transform\u0103ri economice, social-politice \u015fi culturale, avea nevoie de emiterea unei monede proprii. Aceast\u0103 perioad\u0103 coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon, generalul c\u0103ruia, Zapirion, \u015fi-a g\u0103sit moartea la nord de Dun\u0103re \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga sa armat\u0103 de cca 30000 de solda\u0163i, \u00eentrat \u00een conflict cu ge\u0163ii dun\u0103reni, condu\u015fi de regele Dromichaites (a.300-291 p.Hr.). \u201eM-a durut c\u00e2nd am aflat c\u0103 un profesor de istorie la or\u0103 i-a catalogat drept barbari pe geto-daci \u015fi a afirmat c\u0103 dacii l-au preferat pe Traian \u00een armur\u0103 \u00een locul lui Decebal, care purta c\u0103ciula dacic\u0103. M-a durut lipsa de speran\u0163\u0103 a unui copil care crede c\u0103 aceste concep\u0163ii gre\u015fite izvor\u00e2te dintr-un complex de inferioritate nu pot fi \u00eendreptate. Mul\u0163i dintre noi nu \u015ftim c\u0103 termenul \u201ebarbar\u201d, folosit de Homer pentru a desemna vorbirea aspr\u0103 sau de ne\u00een\u0163eles a carienilor, avea sensul general de \u201estr\u0103ini de rasa greac\u0103\u201d\u201d, spune cu durere \u00een suflet o stimat\u0103 dn\u0103 Camelia Tripon, \u00eemp\u0103timit\u0103 de istoria Neamului.
\nCum se explic\u0103 faptul c\u0103 romanii, cucerind o bun\u0103 parte a lumii cu civiliza\u0163ii mult mai avansate, au ales anume acest popor pentru a-l imortaliza pe Columna lui Traian (fapt istoric incontestabil)? De ce oare? Oare nu pentru c\u0103 poporul dac \u00een acea perioad\u0103 se afla la nivelul de dezvoltare cel pu\u0163in al romanilor?
\nDup\u0103 ce Traian a cucerit Dacia \u00een a. 105-106, a \u00eenceput un \u201eproces de romanizare\u201d a popula\u0163iilor locale, dacii adopt\u00e2nd treptat limba \u015fi obiceiurile latine. Aceasta este teoria clasic\u0103 a continuit\u0103\u0163ii daco-rom\u00e2ne, acceptat\u0103 de majoritatea istoricilor rom\u00e2ni. Lucrurile nu sunt \u00eentr-at\u00e2t de clare cum se crede. Tot mai multe probe pun la \u00eendoial\u0103 teoria clasic\u0103 a continuit\u0103\u0163ii daco-romane. Ei bine, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem pu\u0163in\u0103 lumin\u0103 \u00een aceast\u0103 problem\u0103.
\nArgumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensiv\u0103 a Daciei; coloni\u015ftii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman (\u201eex toto urbe Romano\u201d), limba comun\u0103 fiindu-le tuturor coloni\u015ftilor latina. \u00cen acest mediu multietnic latina, fiind singura limb\u0103 de comunicare interetnic\u0103, ar fi ob\u0163inut pozi\u0163ia dominant\u0103. \u201eUlpius Traianus, \u00eenving\u00e2nd pe Decebal, el a supus Dacia \u015fi a transformat \u00een provincie roman\u0103 provincia, care are o circumferin\u0163\u0103 de un milion de pa\u015fi\u2026Dup\u0103 cucerirea Daciei adusese o mul\u0163ime foarte mare de oameni din toate col\u0163urile lumii romane pentru popularea ora\u015felor \u015fi cultivarea ogoarelor: c\u0103ci Dacia fusese sec\u0103tuit\u0103 de b\u0103rba\u0163i \u00een urma lungului r\u0103zboi cu Decebal\u201d (Eutropius). Aceea\u015fi pozi\u0163ie o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte \u015fi Roesler (istoric german) \u201e\u2026\u00cen Dacia a fost creat\u0103 o adev\u0103rat\u0103 baz\u0103 de colonizare dintr-un teritoriu slab \u015fi \u00eenconjurat de o popula\u0163ie du\u015fm\u0103noas\u0103, \u00een care \u00eens\u0103 romanitatea nu \u015fi-a \u00eenfipt r\u0103d\u0103cini at\u00e2t de ad\u00e2nci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei na\u0163ionalit\u0103\u0163i cucerite \u015fi din punct de vedere spiritual. De aici \u015fi u\u015furin\u0163a cu care mai t\u00e2rziu a putut s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 a l\u0103sa at\u00e2t de multe urme ca \u00een Britania sau Noricum, fiind \u015ftears\u0103 ca o simpl\u0103 poleial\u0103\u201d (Roesler). Ca s\u0103 vezi. Un popor n\u0103scut din marile civiliza\u0163ii Cucuteni, Gumelni\u0163a, Petre\u015fti, \u201e\u2026din cel mai numeros dup\u0103 inzi popor,\u2026din cea mai viteaz\u0103 ramur\u0103 a tracilor\u201d (Herodot), a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urme.
\nCare sunt argumentele care pun la \u00eendoial\u0103 teoria romaniz\u0103rii Daciei? \u00cen primul r\u00e2nd, timpul scurt de ocupa\u0163ie \u00een Dacia nord-dun\u0103rean\u0103 – doar 165 de ani. Cele mai vechi cronici maghiare p\u0103strate (sec. XII-XIII) afirm\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd maghiarii au sosit \u00een Pannonia, zonele \u00eenvecinate erau locuite de \u201eblacki\u201d sau \u201eblazi\u201d (valahi = rom\u00e2ni); nicio cronic\u0103 medieval\u0103 nu men\u0163ioneaz\u0103 vreo migra\u0163ie masiv\u0103 de popula\u0163ii romanice din Balcani. Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex. mo\u015f, copil, mal, murg, barz\u0103, viezure, abur, rezema, zer, urd\u0103, g\u0103lbeaz\u0103, zgard\u0103, zg\u00e2rma, s\u00e2mbure, maz\u0103re, m\u0103gar, bunget, cioc, c\u0103ciul\u0103) atest\u0103 cel mult o mo\u015ftenire \u00een comun a unor resturi de lexic daco-moesic \u015fi nu \u00eemprumutarea din albanez\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103. Apoi exista popula\u0163ia numit\u0103 \u201edacii liberi\u201d \u015fi cele numite carpi \u015fi costoboci. \u201ePe baza indiciilor istorice noi nu putem sus\u0163ine romanizarea acestei \u0163\u0103ri dec\u00e2t \u00een partea apusean\u0103 a Ardealului cu Banatul, Timi\u015ful \u015fi Oltenia, pe care teritoriu se m\u0103rginise colonizarea roman\u0103. \u00cen Moldova \u015fi Valahia r\u0103s\u0103ritean\u0103, precum \u015fi \u00een regiunea dintre Tisa superioar\u0103 \u015fi Ardeal, lipsea aceast\u0103 temelie\u2026\u015ei dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea provinciei dacii din \u0163ar\u0103 sus\u0163in ostilit\u0103\u0163i cu Imperiul Roman. Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat\u201d (Dm. Onciul). Argumentele istoricului Dm. Onciul sunt absolut fondate. O prea mic\u0103 parte a Daciei a fost ocupat\u0103 de romani \u015fi pentru o perioad\u0103 incomparabil de mic\u0103 comparativ cu alte popoare. \u201eNeamul tracilor este cel mai numeros dup\u0103 cel al inzilor\u2026\u201d (Herodot). Putea oare s\u0103 dispar\u0103 f\u0103r\u0103 urme acest mare popor? Problema str\u0103mo\u015filor no\u015ftri consta \u00een faptul c\u0103 acela\u015fi popor era numit de str\u0103ini cu nume diferite, l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 sunt popoare diferite (\u015fi ast\u0103zi vecinii unguri \u015fi ru\u015fi favorizeaz\u0103 ideile aberante ale unor r\u0103t\u0103ci\u0163i despre \u0163ara \u201eRepublica Moldova\u201d \u015fi despre \u201epoporul moldovenesc\u201d. Chiar \u015fi cea mai viteaz\u0103 ramur\u0103 a tracilor erau numit\u0103 de romani daci, iar de greci \u2013 ge\u0163i. La \u00eenceputul mileniului I \u00eentre Peninsula Apenin\u0103 \u015fi Marea Neagr\u0103 locuia un singur neam, destul de numeros (urma\u015f al marelui popor trac), dar divizat \u00een mai multe ramifica\u0163ii, dup\u0103 denumiri geografice, \u00eendeletniciri etc.: iliri, traci, geto\/daci, f\u0103r\u00e2mi\u0163a\u0163i la r\u00e2ndul lor \u00een forma\u0163iuni statale \u015fi prestatale, uniuni de triburi, sub aspectul ocupa\u0163iilor, structurii sociale, credin\u0163elor, locului de trai. Ceea ce \u00eei lega pe to\u0163i \u015fi \u00eei f\u0103cea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 au acelea\u015fi r\u0103d\u0103cini \u015fi sunt de acela\u015fi neam era limba vorbit\u0103, care, \u00een pofida deosebirilor, era \u00een\u0163eleas\u0103 de to\u0163i, indiferent de regiunea \u00een care locuiau. Chiar \u015fi romanii \u00een\u0163elegeau aceast\u0103 \u201elimb\u0103 latin\u0103 vulgar\u0103\u201d, ceea ce vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 \u015fi ei se tr\u0103geau din acelea\u015fi r\u0103d\u0103cini. Deci, dup\u0103 ocuparea Daciei de c\u0103tre Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei, ea fiind latin\u0103 p\u00e2n\u0103 la venirea romanilor.
\nDup\u0103 p\u0103r\u0103sirea Daciei vechi de c\u0103tre romani \u00een partea de sud a Dun\u0103rii se formeaz\u0103 tocmai trei Dacii: Dacia ripensis, Dacia mediteranean\u0103, Moesia superior \u015fi inferior, Dardania etc. \u201eDacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dun\u0103rii \u2013 n.n.). Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi. Cei de dincolo poart\u0103 numele de daci, fie c\u0103 sunt ge\u0163i, fie c\u0103 sunt traci din neamul dacilor\u201d(Casius Dio). Ce i-ar fi f\u0103cut pe romani s\u0103 numeasc\u0103 cu numele \u201eDacia\u201d practic \u00eentregul teritoriu mai jos de Dun\u0103re p\u00e2n\u0103 la Balcanii eleni, \u00eentre Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Adriatic\u0103? Doar faptul prezen\u0163ei masive a elementului dacic \u00een acest spa\u0163iu natural al vechilor traci, din care s-au tras geto-dacii. Adic\u0103 elementul latin a fost prezent masiv \u00een acest teritoriu p\u00e2n\u0103 la venirea romanilor. \u201eGe\u0163ii (dacii) vorbesc o limb\u0103 barbar\u0103. Ins\u0103 curios c\u0103 este de neam latin\u201d, ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso, exilat de romani \u00een or. Tomis (actuala Constan\u0163a). \u201eColhii \u015fi dacii m\u0103 cunosc. Ei vorbesc o limb\u0103 barbar\u0103 de idiom latin\u0103\u201d (Hora\u0163iu – 65-6 \u00ee.Hr.). De\u015fi nu putea s\u0103 prinz\u0103 toate cuvintele ce le c\u00e2nta, \u00een\u0163elegea \u00een toate\u201d (Lucian, (120-135 d.Hr., despre \u00eemp\u0103ratul Nero, admir\u00e2nd c\u00e2ntecul unui scit de l\u00e2ng\u0103 Pontul Euxin). Oare toate acestea, de asemenea, prezen\u0163a \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a multor cuvinte din sanscrit\u0103 (vezi: Vlad Ciubucciu, \u201eVorbi\u0163i limba adamic\u0103\u201d, LA, nr.34, 1998), comunitatea de cuvinte \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, albanez\u0103 \u015f.a. nu vorbesc despre existen\u0163a unei limbi protolatine?
\nToate acestea confirm\u0103 o dat\u0103 \u00een plus unitatea r\u0103d\u0103cinilor limbilor ambelor popoare, adic\u0103 limba latin\u0103. Deci, limba dacilor era o limb\u0103 latin\u0103 p\u00e2n\u0103 la ocuparea lor de c\u0103tre romani, \u015fi nu una romanic\u0103, impus\u0103 de romani dup\u0103 cucerirea Daciei, cum \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 mul\u0163i istorici. S\u0103 ne punem \u00eentrebarea: de ce am fost at\u00e2t de u\u015for asimila\u0163i de romani \u00een numai 160 de ani, iar \u00een perioade de timp mult mai mari din timpul n\u0103v\u0103lirilor hunilor, slavilor, t\u0103tarilor, turcilor, mai t\u00e2rziu ale ru\u015filor (m\u0103 refer aici la Basarabia), nu am putut fi \u201ehuniza\u0163i\u201d, \u201eslaviza\u0163i\u201d, \u201et\u0103tariza\u0163i\u201d, \u201eturci\u0163i\u201d, \u201erusifica\u0163i\u201d etc., dimpotriv\u0103, noi i-am asimilat pe mul\u0163i dintre ei.
\nEste clar c\u0103 \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 istoria ne-a fost furat\u0103, latinitatea ne-a fost furat\u0103. E de datoria speciali\u015ftilor \u00een materie s\u0103 confirme sau s\u0103 infirme aceste ipoteze. Desigur, acest lucru nu e u\u015for. \u00cen domeniul \u015ftiin\u0163elor exacte se opereaz\u0103 cu parametri concre\u0163i, \u00een mare parte reali, sesizabili. \u00cen istorie \u00eens\u0103 e necesar\u0103 o analiz\u0103 minu\u0163ioas\u0103 a situa\u0163iilor istorice, o contrapunere logic\u0103 a faptelor \u00een context cu perioadele istorice respective.<\/p>\n

Valeriu DULGHERU<\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/basarabialiterara.com.md\/?p=13559<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u2026Nu, nu ne este permis s\u0103 ne \u00eendoim c\u0103 na\u0163iunile pelasge formar\u0103 poporul latin\u2026Este incontestabil c\u0103 pelasgii contribuir\u0103 la fondarea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17193"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17193\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17196,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17193\/revisions\/17196"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}