![\"unirea_principatelor\"](\"http:\/\/melidoniumm.files.wordpress.com\/2013\/01\/unirea_principatelor.jpg?w=640\")
<\/p>\n<\/p>\n
\n
\u00cen fiecare an, \u00een ziua de 24 ianuarie, s\u0103rb\u0103torim Unirea. Ideea Unirii Moldovei \u015fi a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, avansat\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea a devenit, dup\u0103 r\u0103zboiul Crimeii (1853 \u2013 1856), o tem\u0103 de prim plan a dezbaterii politice, at\u00e2t \u00een cele dou\u0103 Principate, c\u00e2t \u015fi pe plan interna\u0163ional. Situa\u0163ia extern\u0103 se ar\u0103ta favorabil\u0103; \u00eenfr\u00e2ngerea Rusiei \u015fi hegemonia politic\u0103 a Fran\u021bei ofereau un context prielnic punerii \u00een practic\u0103 a proiectului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00eemp\u0103ratul Napoleon al III-lea, dorea un bastion r\u0103s\u0103ritean favorabil politicii sale, care s\u0103 contrabalanseze expansiunea ruseasc\u0103. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (1856) prevedeau intrarea Principatelor Rom\u00e2ne sub garan\u0163ia colectiv\u0103 a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adun\u0103rilor ad-hoc care s\u0103 exprime atitudinea rom\u00e2nilor \u00een privin\u0163a unirii, integrarea \u00een grani\u0163ele Moldovei a trei jude\u0163e din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea \u00een Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune \u201ebazele viitoarei lor organiz\u0103ri\u201d. La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei \u2013 favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti; prin documentele redactate au pus bazele fuzion\u0103rii celor dou\u0103 principate. Adun\u0103rile ad-hoc aveau caracter consultativ \u015fi erau alc\u0103tuite din reprezentan\u0163i ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, \u0163\u0103r\u0103nimii cl\u0103ca\u015fe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne. \u00centre \u0163\u0103ranii frunta\u015fi care au luat parte, \u00eempreun\u0103 cu boierii, cu episcopii \u015fi cu mitropolitul \u0163\u0103rii la Divanul ad-hoc din Moldova, \u00een 1857, a fost \u015fi vr\u00e2nceanul Ion Roat\u0103, om cinstit \u015fi cuviincios, cum sunt mai to\u0163i \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni de pretutindeni. Desfiin\u0163area hotarului de la Foc\u015fani (Vrancea) echivala cu Unirea celor dou\u0103 Principate \u015fi crea premisele punerii temeliei statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n. \u00cen ziua de 5 februarie 1859, c\u00e2nd Domnitorul Cuza a fost oaspetele ora\u015fului Foc\u015fani, mii de oameni i-au ie\u015fit \u00een cale, \u00een drumul dinspre M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, pe unde Cuza venea de la Ia\u015fi. Se consemneaz\u0103 c\u0103 \u00een cinstea Domnitorului s-au ridicat, pe \u015fosea, pe uli\u0163ele pe unde trebuia s\u0103 treac\u0103, arcuri de triumf \u00eempodobite cu verdea\u0163\u0103 \u015fi \u00eenf\u0103\u015furate \u00een p\u00e2nz\u0103 tricolor\u0103; tarafuri de l\u0103utari, c\u00e2ntau Hora Unirii, valuri de flori se rev\u0103rsau \u00een calea Domnitorului, care cobora din diligen\u0163\u0103. Desp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 \u2013 Foc\u015fanii Moldovei \u015fi Foc\u015fanii Munteniei \u2013 de un bra\u0163 al Milcovului, ora\u015ful \u00eentruchipa, \u00een acea vreme, situa\u0163ia celor dou\u0103 \u0163\u0103ri vecine \u015fi surori. Ajung\u00e2nd la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, a chemat la el pe cei doi solda\u0163i care f\u0103ceau de straj\u0103 la hotar: un moldovean \u015fi un muntean, spun\u00e2ndu-le c\u0103 sunt fra\u0163i, \u015fi i-a pus s\u0103 se \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze. Apoi a dat porunc\u0103 ca fiecare s\u0103 mearg\u0103 la cazarma lui \u015fi s\u0103 comunice comandan\u021bilor c\u0103 de azi \u00eenainte \u015fi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite a ridicat g\u0103rzile de la hotarul dintre rom\u00e2ni, la Foc\u015fani. \u00censo\u0163it de mai marii ora\u015fului \u015fi de mul\u0163imea de oameni, Cuza a mers p\u00e2n\u0103 \u00een centru, la Podul de Piatr\u0103, unde au dansat cu to\u0163ii Hora Unirii.
\nPoetul foc\u015f\u0103nean Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu, scria cu acest prilej poezia \u201eO zi frumoas\u0103\u201d, a\u015fa cum a r\u0103mas \u00een inimile rom\u00e2nilor ziua de 5 ianuarie: \u201eAzi, Rom\u00e2nul dovede\u015fte\/ C\u0103-n sf\u00e2r\u015fit s-a de\u015fteptat,\/ \u0218i c\u0103-n fapt\u0103 vrednice\u015fte\/ Libertatea ce-a visat.\u201d Aici, \u00een Moldova, a fost ales \u00een unanimitate, la 5-17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul \u201ePartidei Na\u0163ionale\u201d. Deoarece \u00een textul Conven\u0163iei nu se stipula c\u0103 domnii ale\u015fi \u00een cele dou\u0103 Principate s\u0103 fie persoane separate, conduc\u0103torii luptei na\u0163ionale au decis ca alesul Moldovei s\u0103 fie desemnat \u015fi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.
\nAdunarea electiv\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti era dominat\u0103 de conservatori, care de\u0163ineau majoritatea mandatelor. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, liberalii radicali au ini\u0163iat, prin intermediul tribunilor, o vie agita\u0163ie \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei Capitalei \u015fi a \u0163\u0103ranilor din \u00eemprejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat \u00een preajma Adun\u0103rii. Unul dintre tribuni nota c\u0103 poporul era gata \u201es\u0103 n\u0103v\u0103leasc\u0103 \u00een Camer\u0103 \u015fi s\u0103 o sileasc\u0103 s\u0103 proclame ca ales pe alesul Moldovei\u201d. A\u0219a s-a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceast\u0103 alegere fiind acceptat\u0103 \u00een unanimitate. Era un pas important c\u0103tre definitivarea Unirii Principatelor Romane, \u00eenf\u0103ptuirii statului na\u0163ional rom\u00e2n unitar. Impus\u0103 sub o puternic\u0103 presiune popular\u0103, alegerea ca domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i-a g\u0103sit confirmarea deplin\u0103 la marea manifestare prilejuit\u0103 de sosirea alesului na\u0163iunii \u00een capitala muntean\u0103. A urmat recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a alegerilor. Faptul \u00eemplinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poart\u0103 \u015fi de Austria drept o \u00eenc\u0103lcare a Conven\u0163iei de la Paris. Situa\u0163ia creat\u0103 \u00een cele dou\u0103 Principate a determinat cele dou\u0103 Conferin\u0163e interna\u0163ionale de la Paris, \u00een acela\u0219i an. La cea de a doua Conferin\u021b\u0103, sub presiunea evenimentelor interna\u021bionale \u2013 r\u0103zboiul dintre Fran\u021ba \u0219i Sardinia \u00eempotriva Austriei fiind pe cale s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u2013 marile puteri europene au fost oarecum nevoite s\u0103 accepte unirea \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de rom\u00e2ni. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoa\u0219terea sa fiind limitat\u0103 numai pe durata vie\u021bii acestuia.
\nN\u0103scut la 20 martie 1820 \u00een Moldova, a fost primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i al statului na\u0163ional Rom\u00e2nia, la 5 ianuarie 1859 \u2013 ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 \u015fi al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Devenit domnitor, Cuza a dus o sus\u0163inut\u0103 activitate politic\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 pentru recunoa\u015fterea Unirii de c\u0103tre puterea suzeran\u0103 \u015fi puterile garante \u015fi apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea Unirii Principatelor Romane pe calea \u00eenf\u0103ptuirii unit\u0103\u0163ii constitu\u0163ionale \u015fi administrative, care s-a realizat \u00een ianuarie 1862, c\u00e2nd Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au format un stat unitar, adopt\u00e2nd oficial, \u00een 1862, numele de Rom\u00e2nia, cu capitala la Bucure\u0219ti, cu o singur\u0103 adunare \u015fi un singur guvern.
\nDup\u0103 realizarea Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza \u00eempreun\u0103 cu colaboratorul s\u0103u cel mai apropiat, ministru \u0219i apoi prim-ministru Mihail Kog\u0103lniceanu, au ini\u0163iat importante reforme interne, cele mai importante fiind: secularizarea averilor m\u00e2n\u0103stire\u015fti (1863), reforma agrar\u0103 (1864) \u0219i reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (1864), care au fixat un cadru modern de dezvoltare al \u0163\u0103rii. \u015eirul de reforme ini\u0163iate de Cuza \u015fi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, au consolidat actul de la 1859.
\n\u00cen anul 1866, a fost obligat s\u0103 abdice; o coali\u0163ie a partidelor vremii, denumit\u0103 \u015fi \u201eMonstruoasa coali\u021bie\u201d a hot\u0103r\u00e2t aceasta din cauza orient\u0103rilor politice diferite ale membrilor s\u0103i, care au reac\u0163ionat astfel fa\u0163\u0103 de manifest\u0103rile autoritare ale domnitorului. Comploti\u015ftii au reu\u015fit s\u0103-\u015fi realizeze planurile atr\u0103g\u00e2nd de partea lor o frac\u0163iune a armatei, l-au constr\u00e2ns pe domnitor s\u0103 abdice \u00eentr-o noapte a lunii februarie 1866. La aceasta a contribuit \u00eensu\u015fi Cuza, care nu numai c\u0103 nu a luat m\u0103suri \u00een privin\u0163a factorilor reac\u0163ionari, ci, \u00eentr-un discurs, s-a ar\u0103tat dispus s\u0103 renun\u0163e la tron \u00een favoarea unui principe str\u0103in (fapt sus\u0163inut \u015fi de o scrisoare adresat\u0103 unui diplomat str\u0103in).
\nA fost exilat \u0219i a tr\u0103it la Viena \u0219i Floren\u021ba. A murit \u00een 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (jude\u021bul Ia\u0219i), apoi \u00eenhumat la Biserica Sfin\u021bii Trei Ierarhi din Ia\u0219i.
\n\u00cen fiecare an, \u00een luna ianuarie, s\u0103rb\u0103torim Unirea, \u201eMica Unire\u201d cum i se mai spune, dar f\u0103r\u0103 de care nu s-ar fi putut s\u0103v\u00e2r\u0219i faptele mari de mai t\u00e2rziu. Unul dintre cei care a pus um\u0103rul la realizarea acestei uniri a fost Ion Roat\u0103, intrat \u00een istorie ca o legend\u0103, cunoscut \u015fi sub numele de \u201eMo\u015f Ion Roat\u0103\u201d, un \u0163\u0103ran rom\u00e2n, deputat \u00een Divanul Ad-hoc, sus\u0163in\u0103tor \u00eenfl\u0103c\u0103rat al Unirii Principatelor Moldova \u0219i Valahia \u015fi al reformei agrare din Principatele. Se spune c\u0103 semna prin punerea degetului muiat \u00een cerneal\u0103, fiind ne\u0219tiutor de carte, oficial semn\u00e2nd cu parafa primit\u0103 \u00een Divanul ad-hoc, dar era \u00eenzestrat nativ cu o minte ager\u0103 \u0219i o judecat\u0103 dreapt\u0103, fiind cunoscut ca un om cinstit, \u201ecu g\u00e2dilici la limb\u0103\u201d, fiindc\u0103 spunea adev\u0103rul f\u0103r\u0103 menajamente, neav\u00e2nd \u201eascunz\u0103tori \u00een suflet\u201d, dup\u0103 cum \u00eel caracteriza Ion Creang\u0103. Pentru spiritul s\u0103u de dreptate, Ion Roat\u0103 a fost considerat de c\u0103tre \u021b\u0103rani ca fiind puternic, d\u00e2rz \u0219i capabil de a le ap\u0103ra interesele. A avut, se spune, o apari\u021bie meteoric\u0103 pe scena istoric\u0103 a \u021b\u0103rii.
\nEminescu la cei dou\u0103zeci de ani ai s\u0103i, deci \u00een 1870, afl\u00e2ndu-se la Viena, \u00eempreun\u0103 cu o delega\u021bie de studen\u021bi l-au vizitat de Anul Nou pe Cuza care tr\u0103ia \u00een exil la Viena \u00een acel moment, pentru a-i demonstra astfel \u201esolidaritatea, ata\u015famentul ideologic \u015fi admira\u0163ia\u201d. Pozi\u0163ia adoptat\u0103 de Mihai Eminescu fa\u0163\u0103 de Cuza l-a determinat pe marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc s\u0103 afirme: \u201eCultul lui Eminescu pentru Alexandru Ioan Cuza se explic\u0103 prin importan\u0163a ce-o acord\u0103 reformelor sale, realizate \u00eentr-un timp scurt \u015fi f\u0103r\u0103 sprijin dinafar\u0103\u201d \u015fi prin faptul c\u0103 poetul era necru\u0163\u0103tor cu participan\u0163ii la complotul detron\u0103rii.
\nHora Unirii are o semnifica\u021bie sf\u00e2nt\u0103 pentru noi rom\u00e2nii. Citind cartea \u201eUltimul tren spre Romania\u201d a lui Anatolie Pani\u0219, m-a impresionat figura lui Constantin Stere, remarcabil om de cultur\u0103 (jurist, profesor, gazetar, scriitor, om politic) care a tr\u0103it \u00eentre anii 1865 \u0219i 1936. Acest scriitor, \u00een alt moment al istoriei \u021b\u0103rii, a cerut unirea cu Rom\u00e2nia, spun\u00e2nd: \u201eFra\u021bii mei basarabeni, a sosit clipa marii noastre izb\u0103viri! Suntem la un pas de a ne des\u0103v\u00e2r\u0219i libertatea! Acum ori niciodat\u0103\u2026\u201d El a citit delega\u021biilor ru\u0219i \u0219i ucraineni, hot\u0103r\u00e2rea \u021b\u0103ranilor din jude\u021bul Hotin: \u201e\u021ain\u00e2nd seama c\u0103 timp de 14 veacuri Basarabia a fost \u021binut al Rom\u00e2niei, c\u0103 a f\u0103cut parte din acela\u0219i neam\u2026 cerem ast\u0103zi \u00een mod solemn \u00een fa\u021ba lumii \u00eentregi, Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia.\u201d
\nAutorul poveste\u0219te cum \u00een 1918 Basarabia s-a al\u0103turat Rom\u00e2niei nu prin r\u0103zboi, ci prin con\u0219tient\u0103 vrere, cum s-a \u00eenfiripat cea mai formidabil\u0103 hor\u0103 din toate c\u00e2te s-au cunoscut, cuprinz\u00e2nd \u00een mijlocul ei o pia\u021b\u0103 \u0219i mai apoi str\u0103zile de jur \u00eemprejur ale Chi\u0219in\u0103ului, hora care a \u021binut o noapte, cum dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, mai poveste\u0219te, deputa\u021bii basarabeni erau al\u0103turi \u00een parlamentul \u0219i guvernul Rom\u00e2niei, al\u0103turi de rege \u0219i regin\u0103, hora cuprinz\u00e2nd de data aceasta \u00eentreaga pia\u021b\u0103 de la Ia\u0219i.
\nHora este un dans popular cunoscut \u00een Balcani, \u00een Rom\u00e2nia. Pentru cine nu \u0219tie, hora se danseaz\u0103 pe muzic\u0103 cu un ritm specific, \u00eentr-un cerc \u00eenchis, dansatorii \u021bin\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103, f\u0103c\u00e2nd trei pa\u0219i \u00eenainte \u0219i unul \u00eenapoi. Se danseaz\u0103 la anivers\u0103ri, diferite festivaluri \u0219i \u00een spa\u021biile rurale; tradi\u021bia la noi, la rom\u00e2ni era, ca \u00een fiecare sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u021b\u0103ranii din sate s\u0103 se \u00eembrace \u00een costume na\u021bionale \u0219i s\u0103 danseze acest dans, bucur\u00e2ndu-se de comuniune.
\nS\u0103 amintim c\u0103 \u201eHora Unirii\u201d, poezia scris\u0103 de Vasile Alecsandri, a fost publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1856, \u00een revista Steaua a lui Mihail Kog\u0103lniceanu, c\u0103 muzica a fost compus\u0103 de Alexandru Flechtenmacher \u0219i c\u0103 \u00een ziua de 24 ianuarie c\u00e2nd s-au unit Moldova cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat \u0219i s-a c\u00e2ntat aceast\u0103 Hor\u0103 a Unirii.
\nIon Creang\u0103 a descris frumos pledoaria pentru unire, \u00eentr-un dialog: \u201e\u2026\u0218i Roat\u0103 se duce \u0219i vrea s\u0103 ridice bolovanul, dar nu poate. \u2013 Ia, du-te \u0219i dumneata mo\u0219 Vasile, \u0219i dumneata\u2026 \u00cen sf\u00e2r\u0219it, se duc ei vreo trei-patru \u021b\u0103rani, urnesc bolovanul din loc, \u00eel ridic\u0103 pe umeri \u0219i-l aduc l\u00e2ng\u0103 boier. \u2013 Ei, oameni buni, vede\u021bi? S-a dus mo\u0219 Ion \u0219i n-a putut face treaba singur; dar c\u00e2nd v-a\u021bi mai dus c\u00e2\u021biva \u00eentr-ajutor, treaba s-a f\u0103cut cu u\u0219urin\u021b\u0103, greutatea n-a mai fost aceea\u0219i. Povestea c\u00e2ntecului: Unde-i unul nu-i putere,\/ La nevoi \u0219i la durere;\/ Unde-s mul\u021bi puterea cre\u0219te\/ \u0218i du\u0219manul nu spore\u0219te. A\u0219a \u0219i cu Unirea, oameni buni\u2026\u201d
\nHORA UNIRII: Hai s\u0103 d\u0103m m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103\/ Cei cu inima rom\u00e2n\u0103,\/ S\u0103-nv\u00e2rtim hora fr\u0103\u021biei\/ Pe p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei!\/ Iarba rea din holde piar\u0103!\/ Piar\u0103 du\u0219m\u0103nia-n \u021bar\u0103!\/ \u00centre noi s\u0103 nu mai fie\/ Dec\u00e2t flori \u0219i omenie!\/ M\u0103i muntene, m\u0103i vecine,\/ Vin\u0103 s\u0103 te prinzi cu mine\/ \u0218i la via\u021b\u0103 cu unire,\/ \u0218i la moarte cu-nfr\u0103\u021bire!\/ Unde-i unul, nu-i putere\/ La nevoi \u0219i la durere;\/ Unde-s doi, puterea cre\u0219te,\/ \u0218i du\u0219manul nu spore\u0219te!\/ Am\u00e2ndoi suntem de-o mam\u0103,\/ De-o f\u0103ptur\u0103 \u0219i de-o sam\u0103,\/ Ca doi brazi \u00eentr-o tulpin\u0103,\/ Ca doi ochi \u00eentr-o lumin\u0103.\/ Am\u00e2ndoi avem un nume,\/ Am\u00e2ndoi o soart\u0103-n lume,\/ Eu \u021bi-s frate, tu mi-e\u0219ti frate,\/ \u00cen noi doi un suflet bate!\/ Vin\u2019 la Milcov cu gr\u0103bire\/ S\u0103-l sec\u0103m dintr-o sorbire,\/ Ca s\u0103 treac\u0103 drumul mare\/ Peste-a noastre vechi hotare.\/ \u0218i s\u0103 vad\u0103 sf\u00e2ntul soare,\/ \u00centr-o zi de s\u0103rb\u0103toare,\/ Hora noastr\u0103 cea fr\u0103\u021beasc\u0103\/ Pe c\u00e2mpia rom\u00e2neasc\u0103!<\/p>\n
\n
Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen fiecare an, \u00een ziua de 24 ianuarie, s\u0103rb\u0103torim Unirea. Ideea Unirii Moldovei \u015fi a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, avansat\u0103 \u00eenc\u0103 din [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17199","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17199","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17199"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17199\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17201,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17199\/revisions\/17201"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}