{"id":17248,"date":"2014-01-27T10:00:47","date_gmt":"2014-01-27T10:00:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17248"},"modified":"2014-01-27T10:47:13","modified_gmt":"2014-01-27T10:47:13","slug":"in-memoriam-cicerone-ionitoiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/27\/in-memoriam-cicerone-ionitoiu\/","title":{"rendered":"IN MEMORIAM: Cicerone Ioni\u021boiu despre identitatea istoric\u0103 a Basarabiei \u0219i Bucovinei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Cicerone Ioni\u021boiu<\/strong><\/p>\n

(n. 8 mai 1924, Craiova\u00a0 – d. 26 ianuarie 2014, Paris)<\/p>\n

\u00a0– Scriitor, de\u021binut politic \u00een \u00eenchisorile comuniste din Rom\u00e2nia –<\/p>\n

Dumnezeu s\u0103-l ierte, s\u0103-l odihneasc\u0103<\/span>!<\/span><\/strong><\/p>\n


\n*** <\/span><\/strong><\/p>\n

PROVINCII \u00ceNS\u00c2NGERATE DE\u00a0 T\u0102V\u0102LUGUL\u00a0 RUSESC (1)<\/strong><\/p>\n

,,Identitatea istorica a Basarabiei si Bucovinei se \u00eenscrie \u00eentr-un ansamblu de date care dovedesc ca fac parte dintr-un tot inse\u00adparabil, cu un teritoriu bine delimitat pe care s-au pl\u0103m\u0103dit si dezvoltat p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi limba, credin\u0163a, datinile si obiceiurile, co\u00admori spirituale ce au constituit un izvor de energii si valori rom\u00e2nesti ce definesc\u00a0 patrimoniul\u00a0 na\u0163ional.<\/p>\n

Mult am s\u00e2ngerat si grele au fost etapele prin care am str\u0103\u00adpuns vitregia timpurilor datorita a\u015fez\u0103rii noastre \u00een “calea rautatilor”, la Gurile Dun\u0103rii.<\/p>\n

In 1917, pre\u015fedintele Statelor Unite ale Americii, Wilson, mi\u015fcat de drama neamului rom\u00e2nesc scrie regelui Ferdinand:<\/p>\n

“Suferin\u0163ele si persecu\u0163iile la care este supus poporul rom\u00e2n provoac\u0103 indignarea si compasiunea lumii civilizate.”<\/p>\n

Iar primul ministru francez, Alexandru Ribot trimite telegrama: “Fran\u0163a saluta na\u0163iunea rom\u00e2na, sora sa curajoasa, care a ar\u0103tat \u00een mijlocul greut\u0103\u0163ilor de acum cele mai eroice virtu\u0163i.”<\/p>\n

Omenirea se g\u0103sea angajata \u00een v\u00e2ltoarea unor prefaceri fundamen\u00adtale de convie\u0163uire interna\u0163ionala bazata pe morala si principii s\u0103n\u0103toase de drept subliniate de pre\u015fedintele Wilson:<\/p>\n

“…Nu exista puteri mari si puteri mici. Toate sunt egale si se bucura de acelea\u015fi drepturi. Daca o na\u0163iune se dezvolta mai mult dec\u00e2t alta, ea are nu numai datoria, ci si privilegiul de a proteja si apar\u0103 micile puteri,”<\/p>\n

sau….”Nu mai poate fi vorba de a transfera popoarele de la o putere la alta printr-o simpla conferin\u0163a interna\u0163iona\u00adla sau printr-un acord \u00eentre rivali \u015fi antagoni\u015fti”<\/p>\n

sau… “Nu vor mai avea loc acorduri secrete si separate \u00een\u00adtre na\u0163iuni, \u00een plus diploma\u0163ia va ac\u0163iona \u00eentotdeauna sincer fata de to\u0163i…”<\/p>\n

La aceste enun\u0163\u0103ri de principii p\u0103trunse de ra\u0163ionamente consecvente si temeinice trebuie sa ad\u0103ugam numai un pasaj din\u00a0 scrisoarea pre\u015fedintelui Fran\u0163ei Alexandre Mitterand (1920-1924) trimisa “Comisiunilor de Delimitare a frontierelor” prin care preciza:<\/p>\n

“…O stare de lucruri chiar milenara nu merita sa d\u0103inuiasc\u0103 c\u00e2nd ea este recunoscuta contrara justi\u0163iei…”<\/p>\n

In aceasta concertare a principiilor de dreptate ce urmau sa guverneze statele se \u00eenscrie si ACTUL RE\u00ceNTREGIRII DIN 1918 pe care \u00eel aniversam ast\u0103zi.<\/p>\n

Omenirea a\u015fezata pe astfel de baza \u00een care dreptul primeaz\u0103 a fost confruntata cu dezordinea instaurata \u00een Rusia b\u00e2ntuita de anarhie si confuzie si \u00een care bol\u015fevicii condu\u015fi de principii sa\u00adtanice transformate \u00een lozinci prin care spuneau ca “…\u00een lupta dusa pentru revolu\u0163ia sociala minciuna, tr\u0103darea si \u00een\u015fel\u0103ciunea sunt arme \u00eeng\u0103duite fata de burghezie, capitali\u015fti si guvernele lor; iar despre morala? Nu-i moral dec\u00e2t ceea ce duce la revolu\u0163ie…<\/p>\n

Restul nu-i dec\u00e2t absurditate burgheza. Bol\u015fevismul nu-i un pension de domni\u015foare. Pana si copiii ar trebui sa asiste la execu\u0163iile ca\u00adpitale si sa se bucure de pieirea du\u015fmanului proletariatului…”<\/p>\n

Timp de doua decenii Europa \u00een primul r\u00e2nd, a privit nep\u0103s\u0103tor la consolidarea acestui\u00a0 regim represiv si s\u00e2ngeros ce a dus \u00een stare de sclavie 15 popoare. Unindu-se cu alt regim represiv condus de Hitler au \u00eencheiat tratate secrete \u00eemp\u0103r\u0163ind Europa si provoc\u00e2nd cel de al doilea r\u0103zboi mondial cu zeci de milioane de victime nevinovate.<\/p>\n

Dar cum minciuna, dela\u0163iunea, crima si tr\u0103darea erau trasaturile, comune ce unea pe Stalin de Hitler. Dup\u0103 scurt timp de convie\u0163uire de la \u00eencheierea tratatelor secrete, dup\u0103 ce tr\u0103daser\u0103 democra\u0163ii\u00adle occidentale \u00een 1939, s-au tr\u0103dat si \u00eentre ei.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a fost \u00eentre victime. Pe 26 Iunie 1940 a primit “docu\u00admentul diplomatic” cu caracter ultimativ (\u00een ore) preciz\u00e2ndu-se: “In anul 1918, Rom\u00e2nia folosindu-se de sl\u0103biciunea Rusiei a desf\u0103cut de la Uniunea Sovietica(?!) o parte din teritoriul ei, Basarabia, c\u0103lc\u00e2nd prin aceasta unitatea seculara a Basa\u00adrabiei, populata \u00een principal cu ucraineni(?!). Se cerea \u00een plus, partea de nord a Bucovinei ca “desp\u0103gubire pentru domina\u0163ia rom\u00e2na \u00een Basarabia timp de 22 de ani.”<\/p>\n

Nici nu se putea o mai mare denaturare a adev\u0103rului.<\/p>\n

Este de datoria noastr\u0103 sa le aducem aminte acestor n\u0103v\u0103litori ai secolului XX, ca de abia \u00een 1263 a luat na\u015ftere principatul Moscovei (dup\u0103 ce locuitorii Novgorodului chemaser\u0103 pe Ruric sa domneasca peste ei pentru a-i apar\u0103 de cetele de r\u0103zboinici ce-i nelini\u015fteau. Inaintea lor, \u00een sec. IX, cneazul Oleg a pus bazele statului \u2013 Kiev – si cu to\u0163ii au c\u0103zut sub st\u0103p\u00e2nirea mongola.<\/p>\n

Paralelismul istoric\u00a0 dovede\u015fte ca atunci c\u00e2nd lua na\u015ftere principatul Moscovei, voievodul Litovoi se lupta cu Ungurii pentru apa r\u0103rea teritoriilor Tarii Rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2teva decenii, \u00een 1328 Ivan I. Danielevici prime\u015fte titlul de mare prin\u0163 al Hoardei de Aur din m\u00e2inile t\u0103tarilor. Si tot atunci domnul Tarii Rom\u00e2ne\u015fti \u00eenfr\u00e2ngea pe Carol Robert conserv\u00e2ndu-si independenta, iar domnul Moldovei eliber\u00e2ndu-si p\u0103m\u00e2nturile de sub st\u0103p\u00e2nirea t\u0103tarilor se numea cu m\u00e2ndrie Roman Voievod 1391-1394 “Domnul Moldovei de la mun\u0163i p\u00e2n\u0103 la mare”.<\/p>\n

Pentru ca \u00een nota ultimativa este vorba de Bucovina, putem sa le amintim c\u0103 regele Poloniei (Vladislav Iagelo) a amanetat domnului Moldovei (Petru Musat) Pocutia, teritoriu \u00een nordul Bucovinei.<\/p>\n

Tot domnii Moldovei au construit din acele timpuri, pe malul drept al Nistrului; cet\u0103\u0163i puternice de ap\u0103rare pentru a se apar\u0103 de jefuitorii ce veneau de la r\u0103s\u0103rit de Nistru.<\/p>\n

De abia Ivan III (1462-1505) scutur\u0103 jugul t\u0103tar \u00een timp ce Stefan cel Mare era denumit – Atletul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii – ca omagiu adus de Papa Sixt IV, pentru salvarea apusului Europei de pericolul pag\u00e2n. Numai \u00een timpul lui Ivan cel Groaznic(1547-1584) acesta ocupa hanatele Kazan si Astrahan aduc\u00e2nd sub ascultare locuitorii de pe \u00eentregul curs al Volg\u0103i, t\u0103tari \u015fi alte popoare neruse.<\/p>\n

Dup\u0103 luptele pentru tron se instaleaz\u0103 \u00een 1613 dinastia Romanovilor care va fi exterminata de Lenin \u00een 17 Iunie 1917.<\/p>\n

Numai \u00een 1667 se desprinde Ucraina din uniunea cu Polonia si se alipe\u015fte tarului de la Moscova.<\/p>\n

Cam tot pe atunci, pe 17 Mai 1656, domnul Moldovei, Gheorghe \u015ete\u00adfan a \u00eencheiat tratat cu Moscova care recuno\u015ftea Nistru frontiera de r\u0103s\u0103rit a Moldovei.<\/p>\n

Deci Basarabia era recunoscuta ca parte integranta din Moldova av\u00e2nd ca frontiera Nistru, \u00een timp ce Ucraina nu se unise cu Rusia.<\/p>\n

Petru cel Mare (1682-1725) trece la expansiuni, ocup\u00e2nd pe urmele lui Bering p\u00e2n\u0103 \u00een Kamciatca \u00eemping\u00e2ndu-si urma\u015fi sa pun\u0103 piciorul \u00een Alaska (1725) extinz\u00e2ndu-si expansiunea \u00een 1784 \u00een insula Kodiac. In Europa, angajat \u00een r\u0103zboiul nordic (1700-1721) Petru cel Mare si-a anexat Lituania, Estonia, o parte din Finlanda asigur\u00e2ndu-si ie\u00ad\u015firea la Marea Baltica.<\/p>\n

Cu prin\u0163ul Moldovei, Dimitrie Cantemir, a \u00eencheiat un tratat pe 24 Aprilie 1711 la Lutk prin care Petru cel Mare recunoa\u015fte Nistru ca frontiera estica a Moldovei, si la art. ll preciza:<\/p>\n

“P\u0103m\u00e2nturile Principatului Moldovei, dup\u0103 vechea hot\u0103rnicie moldoveneasca asupra c\u0103rora Domnul va avea drept st\u0103p\u00e2nire (…) se \u00eentind p\u00e2n\u0103 la Nistru.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 transmiterea \u2013 testamentului – opera de acaparare de teritorii a fost urmata de Ecaterina II (1762-1796) care a participat la r\u0103zboiul de 7 ani (1756-1763) c\u00e2nd trupele ruse\u015fti au ocupat Berlinul. In continuare cu Austria si Prusia au trecut la cele 3 \u00eemp\u0103r\u0163iri ale Poloniei (1772, 1773 si 1795).<\/p>\n

Rom\u00e2nia\u00a0 era\u00a0 mereu\u00a0 in\u00a0 calea\u00a0 r\u0103ut\u0103\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

Din sud, Turcii care trecuser\u0103 cu t\u0103v\u0103lugul peste imperiul bizantin se \u00eenfruntasera timp \u00eendelungat cu ai nostri din nordul Dun\u0103\u00adrii. P\u00e2n\u0103 la urma s-au \u00een\u0163eles si \u00een schimbul unui plocon, fie tribut, au garantat integritatea teritoriilor respect\u00e2nd credin\u0163a, obiceiurile si or\u00e2nduirea, hotarul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd Dun\u0103rea dup\u0103 cum \u00een rasarit aveam Nistrul.<\/p>\n

Pericolul musulman care atinsese apogeul sub Soliman Magnificu (1520-1566) \u00eentinz\u00e2ndu-se din Mesopotamia peste Yemen, Tripolitania si Algeria, ocup\u00e2nd si insulele din marile Egee si Ionica, cucerise Belgradul, transformase Ungaria \u00een pasalac iar Transilvania capata se o autonomie politica pl\u0103tit\u0103.<\/p>\n

Acest pericol care \u0163intea Apusul Europei a fost oprit de “Liga Sf\u00e2nta” condusa de Austria ale c\u0103rei armate au c\u00e2\u015ftigat victoria de la Zenta (1697) prin generalul Eugeniu de Savoia \u00eencheindu-se pacea de la Karlowitz (1699), \u00eenglob\u00e2nd Transilvania \u00een imperiul habsurgic. Continu\u00e2nd hartuiala necredincio\u015filor, Eugeniu de Savoia cucere\u015fte o parte din Serbia cu Belgradul, Bosnia si Hertegovina, Banatul si Oltenia pe care le \u00eenglobeaz\u0103 Coroanei de la Viena. Ol\u00adtenia a sc\u0103pat de jugul austriac dup\u0103 21 de ani (1718-1739).<\/p>\n

Sl\u0103birea tot mai accentuata a imperiului otoman treze\u015fte interesul celor doua \u00eemparatese, Ecaterina II (1762-1796) si al M\u0103riei Tereza (1740-1780) a Austriei si ochii lor se a\u0163intesc asupra Gurilor Dun\u0103rii, Bosforului, Dardanelelor si chiar ie\u015firea la Adriatica obiective urm\u0103rite de fiecare \u00een parte.<\/p>\n

In calea acestor interese se g\u0103seau Tarile Rom\u00e2ne si confrunta\u00adse vor face pe trupul tarii noastre timp de doua secole.<\/p>\n

N\u0103pasta\u00a0 asupra\u00a0 principatelor\u00a0 rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n

Moldova si Tara Rom\u00e2neasca erau state suverane, sub suzeranitatea\u00a0 Por\u0163ii, c\u0103reia \u00eei pl\u0103tea tribut cu condi\u0163ia ap\u0103r\u0103rii de du\u015f\u00admanii din afara, ori care ar fi ei, si neamestecul \u00een treburile in\u00adterne sub nici o forma, fapt\u00a0 confirmat \u00een Vol.10, pag. 329 al Ope\u00adrei lui Marx si Engels.<\/p>\n

Ecaterina II urm\u0103rind consolidarea la Marea Neagra a pornit un r\u0103zboi 1768-1774 \u00eencheiat cu pacea de la Kiiciuc-Kainargi (1774). Austriecii nu s-au amestecat \u00een r\u0103zboi si drept recompensa au ce\u00adrut Turcilor sa le dea un petec de p\u0103m\u00e2nt, un teritoriu de 178 mi\u00adle germane cadrate, cu 233 comune si sate, pentru a face leg\u0103tura si Galitia rapit\u0103 de la Polonezi \u00een timpul \u00eempartii ei. Si aceasta nu gratis. Cancelarul Cur\u0163ii Vieneze Anton Kaunitz Wentzel a aprobat ambasadorului Franz M\u0103ria Thugut (de la Constantinopole) sa i se dea suma de 15.012 pia\u015ftri si 20 parale pentru a achita t\u00e2rgul cu dragomanul Por\u0163ii si func\u0163ionarii care l-au ajutat.<\/p>\n

Pentru ca sa se fac\u0103 c\u00e2t mai repede si fara zgomot, Curtea de la Viena a dat si generalului rus Rumiantev un bacsis de 5.000 galbeni si o tabachera de aur \u00eempodobita cu diamante, \u00een schimbul retragerii, trupelor ruse\u015fti din \u0163inutul Cernautiului, Sucevei si C\u00e2mpulungului Moldovenesc sta\u0163ionate din timpul \u00eemp\u0103r\u0163irii Poloniei. Afacerea cu generalul s-a f\u0103cut pe t\u0103cute \u00een 1 oct. 1774.<\/p>\n

Domnul Moldovei, Alexandru Grigore GHICA pentru a nu mai protesta \u00eempotriva acestui fapt a fost omor\u00eet de turci \u00een 1777. Acestea erau practici curente ce intrau \u00een politica timpului si se \u00eenfaptuiau \u00een palatele domne\u015fti.<\/p>\n

Astfel acest colt de rai “dulcea Bucovina”, cu p\u0103durile cele mai bogate si sesurile cele mai roditoare, cu o popula\u0163ie de 75.000 de rom\u00e2ni si 12.000 de str\u0103ini (ucraineni, evrei, poloni) a fost anexat Galitiei iar\u00a0 si supusa deznationaliz\u0103rii prin aducerea de colo\u00adni\u015fti (germani, ucraineni, unguri, evrei, armeni) c\u0103rora li s-au acor\u00addat privilegii importante mai ales economice ca p\u0103m\u00e2nturi, sc\u0103deri de impozite. Rom\u00e2nii bucovineni neajutorati, du\u015fm\u0103ni\u0163i de st\u0103p\u00e2ni\u00adrea austriaca au luptat din greu 143 de ani contra st\u0103p\u00e2nirii perfide si puhoiului slav din Galitia ce urmarea ucrainizarea.<\/p>\n

Dup\u0103\u00a0 ho\u0163ia austriaca a urmat\u00a0 furtul rusesc<\/strong><\/p>\n

Tot \u00een timpul celor doua \u00eemparatese care luptau pentru subju\u00adgarea a c\u00e2t mai multe popoare si sclavizarea supu\u015filor, \u00een Lumea Noua, \u00een America popula\u0163iile se ridicaser\u0103 cu arma-n m\u00e2na pentru cucerirea independentei, reu\u015find pe 4 Iulie 1776 sa dea DECLARA\u0162IA,<\/p>\n

In schimb interesele tarilor autocrate, Austria, Prusia si Rusia le apropie si dup\u0103 moartea M\u0103riei Tereza (1780), Ecaterina II pro\u00adpune succesorului acesteia, Iosif II sa accepte sa fac\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea imperiului otoman care intrase \u00een descompunere din cauza armatei ce devenise o povara tezaurului din multiple cauze.<\/p>\n

Iosif II dorea crearea unui imperiu bizantin sub nepotul Ecaterinei, arhiducele Constantin, iar din Tara rom\u00e2neasca si Moldova sa formeze un regat al Daciei sub un principe acceptat de Moscova si de Viena.<\/p>\n

Planul n-a putut fi pus \u00een practica din cauza Fran\u0163ei si Angli ei care s-au opus planului austro-rus.<\/p>\n

Si totu\u015fi \u0163arina ocupa Crimeea \u00een 1783 si o \u00eenglobeaz\u0103 Rusiei Ecaterina porne\u015fte un nou r\u0103zboi \u00eempotriva Turciei \u00eempreuna cu Austria ocup\u00e2nd \u00een 1889 Moldova si Tara Rom\u00e2neasca, an \u00een care izbucneste Revolu\u0163ia franceza si se continua tulbur\u0103rile \u00een Ungaria si Tarile de Jos, evenimente ce-l silesc pe Iosif al Il-lea sa \u00een\u00adcheie pacea de la Sistoc cu Turcii \u00een 1791.<\/p>\n

Acelea\u015fi evenimente din Fran\u0163a la care se adaug\u0103 cele din Polonia fac pe Ecaterina sa \u00eencheie si ea\u00a0 pacea cu Turcia la Ia\u015fi in 1792\u00a0 an \u00een care ocupa sudul Ucrainei ajung\u00e2nd la Nistru, si acum dup\u0103 cea\u00a0 de a doua \u00eemp\u0103r\u0163ire a Poloniei (1793) urca hotarul spre Nord de a lungul Nistrului.<\/p>\n

In acest an\u00a0 c\u00e2nd Rusia ajunsese la frontiera comuna cu Moldova intervine pe 19 Nov.1792 Conven\u0163ia guvernului francez prin care se spune ca ” se va acorda fraternitate si ajutor popoarelor care ar vrea sa-si c\u00e2\u015ftige libertatea”.<\/p>\n

O noua regrupare a for\u0163elor din Europa se realizeaz\u0103 prin al\u0103\u00adturarea Suediei, Poloniei si Turciei la politica franceza \u00een lupta cu monarhiile absolutiste Austria, Prusia si Rusia.<\/p>\n

Fran\u0163a \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 consulate la Bucure\u015fti si Iasi (1798).<\/p>\n

In acest sf\u00e2r\u015fit de secol\u00a0 din cauza crizelor politice se schimba alian\u0163ele \u00een func\u0163ie de interesele lor, iar Tarile rom\u00e2ne sunt succesiv implicate, ocupate, revendicate.<\/p>\n

Combina\u0163iile fac si desfac alian\u0163e, f\u0103r\u0103 logica sau morala, bazate numai pe interese de moment si pe sl\u0103biciunile unora sau altora.<\/p>\n

Napoleon urm\u0103rind suprema\u0163ia continentala si dobor\u00e2rea Angliei prin stoparea drumului ei continental spre Indii, \u00eempinsese Turcia la alian\u0163a nefireasca cu Rusia, de scurta durata.<\/p>\n

Combina\u0163iile machiavelice propun lui Napoleon sa desp\u0103gubeasc\u0103 Austria de pierderile din Italia si Germania oferindu-i Bulgaria si Principatele Rom\u00e2ne \u00een scopul opririi Rusiei \u00een drumul spre str\u00e2mtorile mult visate. Dar Napoleon c\u00e2stigase prin pacea de la Bratislava (1805) Dalma\u0163ia\u00a0 urm\u0103rind sa prelungeasc\u0103 armatele spre Dun\u0103re de unde unindu-se acum cu Turcia sa \u00eenceap\u0103 r\u0103zboiul contra Rusiei \u00een 1806.<\/p>\n

Planul este r\u0103sturnat de ru\u015fi care trec peste Tarile\u00a0 rom\u00e2ne unindu-se cu s\u00e2rbii \u00een timp ce revolta enicerilor turci r\u0103stoarn\u0103 sultanul, dezleg\u00e2ndu-l pe Napoleon de angajamentul cu sultanul ras turnat si \u00eencheie acum Napoleon\u00a0 \u00een\u0163elegere cu tarul Alexandru I, care-si manifestase dorin\u0163a de a ocupa Finlanda si Turcia.<\/p>\n

Pe 22 Noi.1806 Rusia intra cu trupele \u00een Basarabia pe la Balti, trec Prutul si pe 29 Noiembrie ocupa Iasul. In afara de Ismail, toate cet\u0103\u0163ile turce\u015fti din Basarabia au fost ocupate de ru\u015fi care \u00een ziua de Cr\u0103ciun intra \u00een Bucure\u015fti si \u00een Aprilie 1807 se unesc cu s\u00e2rbii r\u0103scula\u0163i din 1804, astfel era \u00eens\u0103ilat drumul Adriaticei.<\/p>\n

Dar rusii erau\u00a0 la aceasta data \u00een r\u0103zboi cu Fran\u0163a si \u00eenfr\u00e2n\u0163i semneaz\u0103 pacea de la Tilsit prin care, \u00een ceea ce ne prive\u015fte, tarul se angaja sa evacueze tarile rom\u00e2ne daca Turcia accepta medierea \u00eemp\u0103ratului Napoleon. Deoarece din posesiunile Prusiei si Polonia se constituia – Marele Ducat al Var\u015foviei – sub patronaj francez, Rusia\u00a0 \u00eesi rezerva dreptul sa ocupe Finlanda si o parte a Imperiu\u00adlui otoman.<\/p>\n

\u0162inutul dintre Prut si Nistru a \u00eenceput sa fie golit de t\u0103tari care fuseser\u0103 adu\u015fi de turci ca alia\u0163i si a\u015feza\u0163i \u00een sudul Basa\u00adrabiei si c\u00e2nd s-a \u00eencheiat Pacea de la Bucuresti (28 Mai 1812) si rusii nu au mai voit sa se retrag\u0103.<\/p>\n

Acum putem spune cu adev\u0103rat ca\u00a0 rusii profit\u00e2nd de sl\u0103biciunea Turciei (care nu putea ceda ceea ce nu-i apar\u0163inea) au smuls Basarabia, o\u00a0 jum\u0103tate din Moldova (45.629 km. P., locuita de 419.240 rom\u00e2ni, 30.000 ruteni, 19.120 evrei, 6000 lipoveni), iar tarul Alexandru I adres\u00e2ndu-se nobilimii ruse, sublinia avantajele\u00a0 ce o a\u015fteptau \u00een noua provincie: “p\u0103m\u00e2nt roditor, p\u0103duri, iazuri abund\u00e2nd de peste, nesf\u00e2r\u015fite herghelii, cirezi de vite, turme de oi…”.<\/p>\n

Basarabenii intr\u0103 sub barbaria cre\u015ftinilor de la Moscova<\/strong><\/p>\n

La 37 de ani dup\u0103 ce bucovinenii intraser\u0103 sub jugul crestinesc al habsburgilor care foloseau roate de zdrobit iobagii, si deatii lor basarabeni au cunoscut crunta barbarie din\u00a0 imperiu romanovilor. Daca Viena trona peste 17 popoare, Moscova adunase numai 15.<\/p>\n

Daca polonezii disp\u0103ruser\u0103 \u00een 1795 sub austrieci, prusieni si rusii, rom\u00e2nii aveau o situa\u0163ie mai privilegiata sa zicem: sub austrieci z\u0103ceau transilv\u0103nenii, bucovinenii si b\u0103n\u0103\u0163enii, sub ru\u015fi gemeau basarabenii, sub st\u0103p\u00e2nirea efectiva a turcilor erau dobrogenii cu raialele\u00a0 Turnu, Giurgiu si Br\u0103ila si lor le r\u0103m\u0103seser\u0103 Tara rom\u00e2neasca si Moldova cu o larga\u00a0 autonomie interna dar sub suzeranitatea omului “bolnav” de la Constantinopole.<\/p>\n

Dup\u0103 refuzul ru\u015filor de a se retrage din Basarabia, tarul Alexandru pe 26 Iunie 1812 a promulgat statutul special de colonizar\u0103 cu privilegii speciale aduc\u00e2nd, bulgari, gagauti, germani din partea ocupata din Polonia, din Saxonia si Wurtenberg, evrei din Galitia, elve\u0163ieni din Vaud, francezi. Daca aceasta a \u00eenceput la o luna dup\u0103 refuzul de a se retrage, \u00een anul urm\u0103tor (1813) se trece la rusificarea for\u0163at\u0103 prin introducerea limbii ruse \u00een administra\u0163ie, scoli si biserica.<\/p>\n

Despre ce a urmat nu e r\u0103u sa amintim ce poveste\u015fte Karl Marx “In \u00eensemn\u0103ri despre rom\u00e2ni”, la pag. 117: “…Au avut excese groazni\u00adce . Contribu\u0163ii de tot felul \u00een produse, furaje, vite, corvezi, ho\u0163ii, omoruri. B\u0103rba\u0163i si femei au fost \u00eenh\u0103ma\u0163i la care, cu vizitii cazaci care nu-si cru\u0163au nici b\u00e2ta, nici v\u00e2rful l\u0103ncii…”<\/p>\n

M\u0103rturia scriitorului rus Afanasieff-Ciujbsky care scrie de “ex\u00adploatarea barbara a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n care cu toate procedeele folosite pentru rusificarea lui, cu toata interzicerea limbii rom\u00e2ne si folosirea cnutului si ruperea din\u0163ilor pentru \u00eenv\u0103\u0163area limbii ruse” a r\u0103mas statornic neschimb\u00e2ndu-si obiceiurile, vorba, morala.<\/p>\n

Savantul rus Zapciuc preponderenta rom\u00e2neasca: “Moldovenii sunt elementele autohtone ale Basarabiei si reprezint\u0103 mai mult de trei sferturi din popula\u0163ie”, (\u00een timp ce \u00een ultimatumul din 26-06-1940 guvernul sovietic mintea cu aceia\u015fi neru\u015finare, ca Basarabia este “populata mai ales din ucraineni” si care \u00een realitate formau o mica minoritate cu toata rusificarea for\u0163at\u0103.<\/p>\n

Tot timpul Rusia \u0163arista urmarea ie\u015firea la Marile calde si o g\u0103sim angajata pe drumul spre golful Persic \u00een lupta cu Iranul si \u00een 1928 smulge si o buna parte din Armenia si imediat, la numai 2 luni, \u00een Aprilie 1828 o armata de 100.000 de ru\u015fi trec peste Mol\u00addova si Tara Rom\u00e2neasca si ocupa Adrianopolul si prin Pacea \u00eenche\u00adiata devin protectoarea celor doua provincii rom\u00e2ne\u015fti si isi anexeaz\u0103 Delta Dun\u0103rii men\u0163in\u00e2nd trupele cu generalul Kisselef p\u00e2\u00adn\u0103 \u00een 1836.<\/p>\n

In Europa secolului XIX dominat\u0103 de interesele cresc\u00e2nde ale Marilor Puteri asupra Peninsulei Balcanice, prin cele 3 Congrese (Viena – 1815, Paris – 1856 si Berlin – 1878), Moldova si Tara rom\u00e2neasca\u00a0 au reu\u015fit \u00een ciuda jafurilor ruse\u015fti si turce\u015fti, ajutata de suflul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor purtat de tineretul ce \u00eencepuse s\u0103 studi\u00adeze \u00een Apus, sa ob\u0163in\u0103 trei jude\u0163e din sudul Basarabiei, s\u0103 fac\u0103 Unirea Principatelor, s\u0103 \u00eempace rivalit\u0103\u0163ile prin aducerea unui domn str\u0103in, s\u0103 c\u00e2\u015ftige independenta prin lupta si sa deschid\u0103 drumul spre Re\u00eentregirea Rom\u00e2niei, tot prin lupta.<\/p>\n

Nu putem trece cu vederea c\u0103 pe acest drum al Golgotei rom\u00e2nesti au avut loc 10 n\u0103v\u0103liri ruse\u015fti.<\/p>\n

Copiii satelor, fiindc\u0103 acestea fiindc\u0103 acestea au dovedit ca reprezint\u0103 rezistenta de milenii a neamului rom\u00e2nesc, au luat drumul t\u00e2rgurilor, al\u0163ii al ora\u015felor si urm\u00e2nd cursurile\u00a0 liceelor, seminariilor si chiar al universit\u0103\u0163ilor ajung\u00e2nd dup\u0103 aceia sa-i d\u0103sc\u0103leasc\u0103 pe ai lor, sa le deschid\u0103 ochii si pofta de cunoa\u015ftere prin scoaterea de gazete \u00een limba rom\u00e2na, persever\u00e2nd \u00een introducerea alfabetului latin si a limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcolile de la sate si \u00een armat\u0103. Lupta grea, drumul Golgotei pres\u0103rat cu locuri de tortura, \u00eenchisori, deport\u0103ri sau efectuarea serviciului militar pa\u00adna pe\u00a0 coasta Pacificului.<\/p>\n

Aceasta genera\u0163ie descoperise ilegalitatea Tratatului de la Bucuresti din 1812 (ca Turcii cedaser\u0103 ceea ce nu le apar\u0163inea), c\u0103 ei sunt fra\u0163i cu cei de peste Prut care nu ap\u0103rea ca frontiera \u00een actele interna\u0163ionale iar \u00een discu\u0163iile cu colegii de Universitate din Estonia se l\u0103muriser\u0103 ca imperiul rusesc se constituise prin furti\u015faguri, prin ciupituri de la popoarele din jur pe care le ocupaser\u0103 cu for\u0163a si le deznationalizau prin tot felul de me\u00adtode, una mai barbar\u0103 dec\u00e2t alta.<\/p>\n

Pe ace\u015fti cutez\u0103tori, politia \u0163arista i-a \u00eenchis la Dorpat (Esto\u00adnia), Wenden (Lituania) iar pe cei socoti\u0163i periculo\u015fi i-au sus \u00een gubernia Arhanghelsk, la Pinega, la Onega iar Ion Pelivan ajunge \u00een Manciuria. Ace\u015fti Rom\u00e2ni din tata-n fiu si din veac \u00een veac s-au \u00eenfr\u0103\u0163it pe drumul c\u0103ut\u0103rii adev\u0103rului si au pus bazele Partidului National Moldovenesc, cu un program de revendic\u0103ri publicat \u00een ga\u00adzeta “BASARABIA” \u00een care s-a putut citi si mar\u015ful lui Andrei Mure\u00ad\u015feanu: DE\u015eTEAPTATE ROMANE.<\/p>\n

Dup\u0103 revolu\u0163ia din 1905-1907 se continu\u0103 politica de deznationalizare si circa 60.000 locuitori, \u00een majoritate cov\u00e2r\u015fitoare rom\u00e2ni – tarani moldoveni – sunt du\u015fi \u00een Siberia si Asia Centrala promit\u00e2ndu-li-se p\u0103m\u00e2nt mai mult, iar \u00een locul lor sunt adu\u015fi str\u0103ini.<\/p>\n

Pe 16\/28 Mai 1912 se fac mari serb\u0103ri la Chisinau unde a venit tarul Nicolae II cu toata familia si guvernul pentru aniversarea centenarului furtului Basarabiei si \u00een timp ce Mitropolitul pream\u0103rea r\u0103pirea\u00a0 calific\u00e2nd-o “o fericire pentru b\u0103\u015ftina\u015fi” a le\u015finat \u00een timpul predicii (Serafim Ciciagov, fost ofiter, colonel intr\u00e2nd \u00een 1891 \u00een preo\u0163ie, si r\u0103mas v\u0103duv se c\u0103lug\u0103re\u015fte).<\/p>\n

Ne\u00eenfricatul judec\u0103tor Ion Pelivan a refuzat sa participe la “solemnit\u0103\u0163i” si \u00een ziua respectiva s-a plimbat pe str\u0103zile Chisinaului cu cocarda tricolora cernita, fapt pentru care a fost destituit imediat din func\u0163ia de judec\u0103tor.<\/p>\n

Tot ca o riposta rom\u00e2neasca \u00een 1913 Pantelimon Halippa a editat gazeta “Cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc” ce ap\u0103rea de 3 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2na.<\/p>\n

Dintre lupt\u0103torii cu condeiul, si cuv\u00e2ntul\u00a0 ce au contribuit la acest \u00eenceput se secol la unirea Basarabiei cu Tara, se cuvine sa amintim o parte din ei: ARBORE Zamfir, BALTAGA Alexandru, BIVOL Con\u00adstantin, BODESCU Vladimir, BOTNARIUC \u015etefan, CATELLI Emanoil, CAZACU P., CIUGUREANU Daniil, CIOBANU \u015etefan, CODREANU Ion, COJOCARU Teodosie, CRIHAN Anton, CRISTI Vladimir, CUJBA S., FRATIMAN Ion, GAVRILITA Emilian, GORE Pavel, GRASU Gurie, HALIPPA Pantelimon, HOLBAN\u00a0 \u015etefan, IGNATIUC Ion, INCULET Ion, NEAGA Teodor, PELIVAN Ion, SECARA Nicolae, SINADINO Pantelimon, STIRBET Luca, STERE Constantin, STROESCU\u00a0 Vasile, TOMESCU Constantin, TURCUMAN Grigore, UNCU Teodor.<\/p>\n

Balcanii, acest bine numit “butoi de pulbere” izbucneste \u00een 1913 c\u00e2nd\u00a0 dup\u0103 ocuparea Bosniei si Hertegovinei de Austrieci, S\u00e2rbii c care voiau ie\u015firea la Adriatica se aliniaz\u0103 cu Muntenegru si Grecia s\u0103tula de jugul turcesc\u00a0 ajung cu trupele \u00een suburbiile Constantinopolului tocmai c\u00e2nd debarca si trupele Marilor puteri care-i duc pe beligeran\u0163i la Londra impun\u00e2ndu-le o \u00eentelegere-pace prin schi\u0163area viitorului stat albanez. Dar zisa pace dureaz\u0103 pana ce protagoni\u015ftii se \u00eentorc si declan\u015feaz\u0103 r\u0103zboiul tot\u00a0 balcanic\u00a0 ce se termina prin intrarea Rom\u00e2niei \u00een sudul Dun\u0103rii si aducerea celor implica\u0163i la Bucure\u015fti\u00a0 unde pe 10 Aug.1914 se semneaza pacea sub ochii filozofului Titu Maiorescu.<\/p>\n

Franz\u00a0 Iosiv nemul\u0163umit de ceea ce auzea a strigat ca numai un r\u0103zboi general va putea duce la o solu\u0163ie convenabila.<\/p>\n

Socoteala f\u0103cut\u0103 de austrieci a \u00eenceput dup\u0103 o recrea\u0163ie de un an, pe 28 Iunie 1914, dar rezultatul a fost dezastruos pentru Viena care a pornit la “eliberarea” Balcanilor f\u0103r\u0103 s\u0103 tina seama ca \u00een spate avea 17 na\u0163iuni care cereau printr-un cuv\u00e2nt: LIBERTATE.<\/p>\n

Rom\u00e2nii din apus, fra\u0163i de s\u00e2nge cu cei din r\u0103s\u0103rit<\/strong><\/p>\n

au cunoscut aceia\u015fi teroare a cotropitorului, fara mila.<\/p>\n

Curtea de la Viena pl\u0103tea \u00een aur pe ho\u0163i, tr\u0103d\u0103tori si criminali dar nu d\u0103dea p\u00e2ine \u0163\u0103ranilor supu\u015fi extermin\u0103rii si deznationaliz\u0103rii.<\/p>\n

Dup\u0103 ce M\u0103ria Tereza pl\u0103tise 16.890 de pia\u015ftri pentru Bucovina \u00een 1775, la 10 ani dup\u0103 aceasta, urma\u015ful\u00a0 ei Iosif II a pl\u0103tit 300 galbeni p\u0103durarului Anton Melzer din Abrud care l-a tr\u0103dat \u00een zi\u00adua de Sf. Stefan (27 Dec. 1285) pe Horia care reu\u015fise sa-i ridice pe mo\u0163i, ca sa-si ceara drepturile cu furca si toporul.<\/p>\n

La doua luni dup\u0103 arestare, Horia si Clo\u015fca au fost tra\u015fi pe roata dup\u0103 porunca \u00eemp\u0103r\u0103teasca care suna: “…sa li se fr\u00e2ng\u0103 toate membrele corpului \u00eencep\u00e2nd de jos \u00een sus…\u00een felul acesta sa fie trecu\u0163i de la viata la moarte…iar trupurile \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een bucati sa fie \u00eempr\u0103\u015ftiate la mar\u00adgini de drumuri.”<\/p>\n

Si supliciul \u00eemp\u0103r\u0103tesc s-a \u00eemplinit: primul a fost Closca. Executia a durat vreun ceas si a primit 20 lovituri de roata p\u00e2n\u0103 ce si-a dat sufletul. Horia a fost obligat sa asiste la chinuirea fra\u00adtelui sau de lupta.<\/p>\n

Perfidia austriaca nu era mai prejos de cea ruseasca. Dup\u0103 2 ani bucovinenii, sat cu sat au fost obliga\u0163i sa jure credin\u0163a M\u0103\u00adriei Tereza. In jurul lui 1 Oct.1777, un emisar turc cu un detasament de ieniceri, la beilicul din Iasi (conacul oaspe\u0163ilor turci) \u00eel decapita pe principele Grigore Ghica care protesta \u00eempotriva rapirii Bucovinei. Nu se \u015ftie c\u00e2t a pl\u0103tit Viena pentru crima.<\/p>\n

S\u0103raca\u00a0 \u021bar\u0103 bogat\u0103!<\/strong><\/p>\n

Asupra acestui colt de rai s-au repezit l\u0103custele aduse de habsburgi si au \u00eenceput sa distrug\u0103 toata fiin\u0163a rom\u00e2neasca. In 1774 popula\u0163ia \u0163inutului r\u0103pit num\u0103ra 75.000 locui\u00adtori\u00a0 din care 85% erau rom\u00e2ni.<\/p>\n

Si a \u00eenceput colonizarea austriaca \u00een scopul de a transforma b\u0103\u015ftina\u015fii autohtoni \u00een minoritate exercit\u00e2ndu-se metode demografice, culturale si economice. Ata\u015fata p\u00e2n\u0103 \u00een 1848 la Galitia a \u00eenceput prin\u00a0 invazia cu preo\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, func\u0163ionari, meseria\u015fi polonezi si introducerea limbii poloneze al\u0103turi de cea germana ca limbi oficiale. Au continuat cu colonizarea germanilor, evreilor, armenilor si polonizarea sau germanizarea numelor rom\u00e2ne\u015fti. Merg\u00e2nd greu cu catolicizarea, austriecii au subordonat Episcopia ortodoxa din Cern\u0103u\u0163i. Mitropoliei s\u00e2rbe\u015fti\u00a0 din Carlovat (1783) aduc\u00e2nd preoti s\u00e2rbi ce au \u00eenceput cu s\u00e2rbizarea noilor n\u0103scu\u0163i si a celor c\u0103s\u0103tori\u0163i. O parte din \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii rom\u00e2ni concedia\u0163i au trecut \u00een Moldova, \u00een timp ce b\u0103tr\u00e2nii f\u0103ceau\u00a0 scoal\u0103 ambulanta din sat \u00een sat. Copiii rom\u00e2nilor nu aveau voie la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul liceal si superior.<\/p>\n

Suflul revolu\u0163iei din Fran\u0163a, a trecut si la Viena ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la marginea imperiului, unde garantarea libert\u0103\u0163ilor \u00een presa si adun\u0103ri au f\u0103cut pe frunta\u015fii rom\u00e2nilor sa convoace pe 20 Martie 1848 Marea adunare Na\u0163ionala care a \u00eentocmit un\u00a0 program de 12 puncte, reu\u015find sa se despart\u0103 de Galitia devenind Tara de coroana autonoma administrativ, cu crearea de scoli rom\u00e2ne\u015fti, la Insti\u00adtutul Teologic de la Cern\u0103u\u0163i limba de predare a devenit cea romaneasca, s-a f\u0103cut Scoal\u0103 Normala la Cern\u0103u\u0163i, iar Guvernatorul numit de Viena conducea cu un Consiliu format din 30 deputa\u0163i din care 16 erau rom\u00e2ni. Au \u00eenceput sa apar\u0103 gazete rom\u00e2ne\u015fti cu colabor\u0103ri din Moldova si Transilvania.<\/p>\n

Perseverenta bucovinenilor\u00a0 a dus \u00een 1873 la \u00eenfiin\u0163area Mitro\u00adpoliei de la Cern\u0103u\u0163i, \u00een 1875 a r\u0103s\u0103rit Universitatea si o serie de societate ARBOREASA condusa de Ciprian Porumbescu si Junimea de Dimitrie Onciu, care se manifestau curajos pe line rom\u00e2neasca.<\/p>\n

Ecoul revolu\u0163iei din 1848 \u00een Transilvania<\/strong><\/p>\n

Marea masa majoritara rom\u00e2neasca din Transilvania, dup\u0103 \u00een\u0103bu\u00ad\u015firea revoltei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti condusa de Horia, a fost supusa represiuni de c\u0103tre Iosif Il ceea ce a f\u0103cut pe intelectualii \u00een frunte cu episcopii Gherasim Adamovici si Ioan Bob sa \u00eenainteze \u00eemp\u0103ratului \u00een 1791 “Supplex Libellus Valahorum” un memoriu bazat pe argumente istorice si lingvistice dovedea vechimea na\u0163iunii rom\u00e2ne si cerea punerea pe picior de egalitate cu celelalte na\u0163iuni minoritare ce le sugrumaser\u0103 toate drepturile dup\u0103 revolu\u0163ia de la Bob\u00e2lna (1437).<\/p>\n

Acest Memoriu era si un r\u0103spuns la refuzul ungurilor care au n nesocotit desfiin\u0163area iobagiei publicata \u00een 4 limbi (latina, germana, maghiara si rom\u00e2na)\u00a0 si cereau pedepsirea exemplara a preotilor si pustiirea satelor r\u0103sculate cu decimarea locuitorilor.<\/p>\n

Revolu\u0163ia de la 1848 care cuprinsese Europa a g\u0103sit ecou si \u00een Transilvania unde Avram IANCU a ini\u0163iat adunarea de la Blaj din 11 MAI 1848 cer\u00e2ndu-se desfiin\u0163area iobagiei si libertate na\u0163ionala deoarece \u00eemp\u0103ratul l-a mintit (cu privire la desfiin\u0163area iobagiei), si mai ales ca protest la votarea \u00een Dieta de la Pojon (Bratislava) a unirii for\u0163ate a Transilvaniei cu Ungaria. Conduc\u0103torii revolu\u0163i ei din Transilvania pe l\u00e2ng\u0103 Avram IANCU au fost Simion Barnutiu, Gheorghe BARIT, Eftimie MURGU, Timptei CIPARIU, Andrei SAGUNA s.a. Pe 15 Mai 1948 pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii de la Blaj s-au auzit din pieptu\u00adrile celor 40.000 de tarani: NOI VREM SA NE UNIM CU TARA.<\/p>\n

Inarma\u0163i cu furci si topoare “legiunile”\u00a0 lui Avram Iancu conduse de oameni destoinici au cutreierat mun\u0163ii \u00eenfrunt\u00e2ndu-se cu austriecii care \u00een acelasi timp se luptau si cu ungurii revolta\u0163i sub conducerea\u00a0 lui Lajos Kossuth. Revolu\u0163ionarii unguri ne\u00eenteleg\u00e2ndu-se cu cei rom\u00e2ni, ba mai mult au votat \u00een Martie 1949 \u00een Dieta de la Cluj unirea Transilvaniei cu Ungaria. Au profitat habsburgii ca re au chemat trupele \u0163ariste din Tara Rom\u00e2neasca si la Sighi\u015foara au fost \u00eenfr\u00e2nte “armata” revolu\u0163ionara maghiara iar la Siria a capitulat\u00a0 pe 13 Aug.1949. Kossut condamnat la moarte a fugit \u00een Italia unde a murit, iar Avram Iancu dup\u0103 a refuzat invita\u0163ia tarului spun\u00e2nd: “un mincinos si un nebun nu au ce sa-si spun\u0103”. A continuat sa\u00a0 doineasc\u0103 pe v\u0103ile Apusenilor si a sf\u00e2r\u015fit zile\u00adle odihnindu-se sub gorunul lui Horia de la Tebea.<\/p>\n

A \u00eenceput o perioada de crunta asuprire a rom\u00e2nilor si de deznationalizare for\u0163at\u0103 prin maghiarizare cu concursul Vienei.<\/p>\n

Pe 27 Decembrie 1860 Curtea de la Viena a declarat \u00eencorpora\u00adrea Banatului la Ungaria, iar pe 6 Dec.1865 Dieta de la Cluj decreteaza unirea Transilvaniei cu Ungaria desfiin\u0163\u00e2nd Autonomia Tran\u00adsilvaniei , deschiz\u00e2ndu-se drumul\u00a0 – dualismului austro-ungar – care se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte pe 8 Iulie 1867 c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Franz Iosef\u00a0 se \u00eencoroneaza si ca rege al Ungariei.<\/p>\n

Pe plan european \u00een acelasi timp se implinea Unitatea Italiei prin ob\u0163inerea Vene\u0163iei de la habsburgi si se punea cap\u0103t federa\u00ad\u0163iei germane.<\/p>\n

Frunta\u015fii vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een fata pericolului de maghiarizare aleg \u00een 1869 pe Ilie Macelariu ca pre\u015fedinte al Partidului National rom\u00e2n si \u00een 1881 hot\u0103r\u0103sc unirea cu Partidul National Rom\u00e2n din Banat trec\u00e2ndu-se\u00a0 la accentuarea vie\u0163ii culturale prin ASTRA care se \u00eenfiin\u0163ase \u00een 1861 si a altor publica\u0163ii ce \u00eencep sa-si fac\u0103 apari\u0163ia (Albina, Tribuna, Luceaf\u0103rul), trezirii na\u0163ionale si a luptei pentru c\u00e2\u015ftigarea drepturilor politice.<\/p>\n

Apeluri\u00a0 c\u0103tre\u00a0 str\u0103in\u0103tate<\/strong><\/p>\n

Prin \u00eenc\u0103tu\u015farea dezvoltarii culturii na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor promova\u00adta de guvernul Coloman Tisza \u00een 1875 au fost obliga\u0163i sa ac\u0163ioneze.<\/p>\n

Victor BABES si George BARIT au redactat un memoriu \u00een 1881 aparut \u00een limba rom\u00e2na (2.000 exemplare), \u00een maghiara (700); \u00een germana (600) si \u00een franceza (750) \u00een scopul l\u0103muririi Occidentului asupra situa\u0163iei disperate a rom\u00e2nilor din Transilvania si Banat.<\/p>\n

Ecoul s-a f\u0103cut auzit si multiplicat prin ziarul austriac “Insbrucker Nachrichten” care a subliniat:<\/p>\n

“Memorandul\u00a0 acesta descrie istoria patimilor de o mie de ani ale poporului rom\u00e2n, \u00eentr-o limba aleasa, serioasa, b\u0103rb\u0103teas\u00adca si conving\u0103toare, comb\u0103t\u00e2nd pe adversari tocmai cu armele lor…”<\/p>\n

Guvernul \u00een 1883 a votat o lege foarte drastica pe linia deznationalizarii m\u0103rind num\u0103rul orelor de predare \u00een limba maghiara si numirea de comisii de examinare.<\/p>\n

George Barit \u00een Adunarea de la Sibiu (23 Martie 1883) \u00een Mo\u0163iu\u00adnea votata spune printre altele:<\/p>\n

“…Protestam contra proiectului prin care este atacata instructiunea \u00een principiile ei vitale, biserica \u00een autonomia ei, na\u0163iunea \u00een drepturile ei…”<\/p>\n

La ini\u0163iativa transilv\u0103nenilor “Liga culturala” de la Bucure\u015fti a redactat \u00een 1891 un Memoriu \u00een limba franceza adresat opiniei publice din apusul Europei, ar\u0103t\u00e2nd suferin\u0163ele b\u0103\u015ftina\u015filor majoritari din Transilvania:<\/p>\n

“Indreptati-va privirile spre Orient, dati-va silin\u0163a de a va \u00eencredin\u0163a voi \u00een\u015fiv\u0103 prin ai no\u015ftri rom\u00e2ni de \u00eencredere despre cele ce se petrec \u00een regatul Ungariei … Atunci c\u00e2nd va vedea ca Europa \u015ftie cele ce se petrec, reactiunea din Ungaria se va pleca si ea, se va supune si va face act de liberalism…iar daca nu va asculta glasul timpului … noua romanilor ni se impune o grea lupta, pe care am fi dorit-o s-o \u00eenl\u0103turam, dar pe care o\u00a0 primim \u00een interesul luminii si al libert\u0103\u0163ii…” (Memoriul studen\u0163ilor, studiu de 52 pagini).<\/p>\n

Studen\u0163ii unguri prin intermediul unui tr\u0103d\u0103tor dintre rom\u00e2ni, un anume G. Moldovan, au r\u0103spuns studen\u0163ilor de la Bucure\u015fti (Iul.1891)<\/p>\n

Dar \u00een 1892, studen\u0163ii rom\u00e2ni din Cluj, Budapesta, Viena si Graz au r\u0103spuns prin studentul medicinist Aurel C. Popovici, \u00een cunoscu\u00adta “REPLICA” tradusa \u00een germana, franceza, italiana, ungara si engle\u00adza, o punere la punct cu r\u0103sunet \u00een Europa occidentala ce ap\u0103rea \u00een perioada c\u00e2nd ungurii serbau un mileniu de la venirea \u00een pusta,<\/p>\n

Pe 4 Iulie 1893, bis\u0103ptam\u00e2nalul de la Parma “Corrispondenze Internazionale” a\u00a0 comentat \u2013Replica – studentilor rom\u00e2ni:<\/p>\n

“…Parcurg\u00e2nd paginile acestei carti se \u00eencearc\u0103 un senti\u00adment de vie durere pentru aspra soarta a acestor fra\u0163i ai no\u015ftri de la Dun\u0103rea de Jos, constr\u00e2n\u015fi la o lupta at\u00e2t de s\u0103lbatica pentru ap\u0103rarea propriei na\u0163ionalit\u0103\u0163i…” Urmarea a fost condamnarea pentru ofensa a lui Aurel C. Popovici la 4 ani de Tribunalul din Cluj, fiind nevoit sa se refugieze \u00een Rom\u00e2nia. De fapt \u00een perioada 1886-1896 au fost condamna\u0163i 363 de rom\u00e2ni pentru opiniile lor politice si ap\u0103rarea drepturilor lor.<\/p>\n

Paralel cu ac\u0163iunea curajoasa a studentimii rom\u00e2ne, Partidul National Rom\u00e2n\u00a0 se \u00eent\u00e2lne\u015fte la Sibiu pe 21\/22 Ianuarie 1892, aleg pre\u015fedinte pe Ion RATIU si hot\u0103r\u0103sc redactarea unui “Memorandum” ce a fost semnat de Ioan RATIU (presedinte), George POP, de Basesti si Eugen BROTE (vicepre\u015fedin\u0163i), Vasile LUCACIU (secretar general ), Septimiu Albini (secretar), Iuliu COROIANU (referent); subliniindu-se: “Noi rom\u00e2nii, o popula\u0163ie de 3.000.000 de suflete, contribuim cu s\u00e2ngele nostru si cu averea noastr\u0103 pentru sus\u0163inerea sta\u00adtului, nu avem \u00eenc\u0103 pentru \u00eenaintarea noastr\u0103 culturala nici un a\u015fez\u0103m\u00e2nt sus\u0163inut de stat…”<\/p>\n

0 delega\u0163ie de 300 rom\u00e2ni a mers la Viena pentru a \u00eenm\u00e2na \u00eemp\u0103ratului\u00a0 acest document, pe 28 Mai 1892 dar dup\u0103 5 zile de a\u015fteptare nu au fost primi\u0163i, fiind nevoi\u0163i sa lase \u2013 Memorandumul – si sa se \u00eentoarc\u0103 \u00een Transilvania, unde au fost schingiui\u0163i de autoritatile ungure\u015fti, Ioan Ratiu sc\u0103p\u00e2nd\u00a0 de la moarte si stabilindu-se la Sibiu unde era “cetatea\u201d Partidului National Rom\u00e2n.<\/p>\n

La Viena, cu ocazia depunerii Memorandumului, Vasile Lucaci a de\u00adclarat la o \u00eentrunire publica:<\/p>\n

“De vom pieri noi care am venit la Viena ca reprezentan\u0163i \u00een num\u0103r de 300 de oameni, na\u0163iunea noastr\u0103 nu va pieri pentru ca acas\u0103 mai sunt: .2999.999 de mii de rom\u00e2ni…”<\/p>\n

Memorandumul nedesf\u0103cut, sigilat a fost g\u0103sit \u00een 1919 la Budapesta de trupele rom\u00e2ne care au eliberat Ungaria de pericolul comunist ce amenin\u0163a Europa, iar 25 dintre delega\u0163ii ce depusesera documentul au fost aresta\u0163i si trimi\u015fi \u00een judecata pe 7 Mai 1894, zi r\u0103masa memorabila c\u00e2nd 20.000 de \u0163\u0103rani \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een c\u0103m\u0103\u015fi albe, veni\u0163ii din sate cu preo\u0163ii \u00een frunte au invadat str\u0103zile Clujului.<\/p>\n

“Tribuna” de la Sibiu, condusa de Iuliu Maniu, a preg\u0103tit opinia publica si zi de zi a aparat \u00een timpul procesului cererile “inculpatilor” men\u0163ion\u00e2nd cu o zi \u00eenainte de proces:<\/p>\n

“Ziua de azi va fi pururea \u00eenscrisa cu litere de aur \u00een paginile istoriei poporului rom\u00e2n ca o zi epocala, ca o zi de tri\u00adumf a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, ca o zi de izb\u00e2nda a civiliza\u0163i\u00adei europene. Ziua de 7 Mai 1894 va fi de o \u00eensemn\u0103tate nepie\u00adritoare nu numai pentru politica na\u0163ionala si culturala a poporului rom\u00e2n, ci ea \u00eesi va s\u0103v\u00e2r\u015fi efectul binef\u0103c\u0103tor de\u00adparte peste hotarele etnice ale neamului …” (Tribuna nr.83 din 1894-Sibiu)<\/p>\n

Procesul a \u00eenceput prin \u00eendep\u0103rtarea cu baionetele a avoca\u0163ilor rom\u00e2ni din Tribunalul de la Cluj si violentarea “inculpa\u0163ilor” Ion Ratiu asum\u00e2ndu-si misiunea de ap\u0103r\u0103tor al poporului rom\u00e2n, sustinut prin articolul Pledoarie al viitorului pre\u015fedinte Georges Clemenceau, atunci jurnalist, publicat pe 12 Mai 1894 \u00een ziarul “La Justcs\u201d <\/sup>din Paris, argument\u00e2nd printre altele:<\/p>\n

“…In acest moment se judeca la Cluj, capitala Transilvaniei, un proces de \u00eenalta tr\u0103dare care intereseaz\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt grad supu\u015fii \u00eemp\u0103ratului Franz Iosef si pe to\u0163i cei ce doresc o mai buna reparti\u0163ie a drept\u0103\u0163ii fata de popoare. G\u00e2nditi-va la grija unui \u00eemp\u0103rat ai c\u0103rui supu\u015fi vorbesc 17 limbi. Sunt cu totul altceva rom\u00e2nii din Ungaria si Tran\u00adsilvania, care \u00een num\u0103r de 3 milioane si jum\u0103tate lupta pentru a ob\u0163ine autonomia la care ei au dreptul, pe drept cuv\u00e2nt … Acest proces este cu adev\u0103rat o ru\u015fine pentru libera na\u0163iune maghiara. Poate fi condamnat doctorul Ioan Ratiu si prietenii s\u0103i. OPINIA EUROPEANA I-A ACHITAT DINAINTE… In interesul chiar al Ungariei trebuie acordata libertatea rom\u00e2ni\u00adlor din Transilvania.”<\/p>\n

Situa\u0163ia f\u0103r\u0103delegilor de neimaginat ce domneau \u00een imperiul Austro-ungar a prins glas prin represiunea rom\u00e2nilor din Transilvania si ziaristul Maximilian Harden cu un deosebit curaj a \u00eenfierat aceasta stare de lucruri \u00een ziarul “Die Zukunft” din 2 Oct.1897: “De multa vreme Ungaria este grija de c\u0103petenie a monarhiei habsburgice, ale c\u0103rei neamuri au avut o pilda rea \u00een egois\u00admul ne\u00eenfr\u00e2nt si nes\u0103\u0163ios al maghiarilor. Ei care sunt doar minoritari \u00een tarile coroanei ungare, au exploatat si c\u0103lcat \u00een picioare toate celelalte na\u0163iuni din cuprinsul imperiului Sf. \u015etefan si \u00eesi arata puterea prin cea mai neru\u015finata corup\u0163ie. Fraza gazet\u0103reasca, cum ca Ungaria este o tara libera este cea mai neru\u015finata \u00een\u015fel\u0103ciune care a putut fi vreoda\u00adt\u0103 servita cititorilor naivi. In aceasta tara libera, majoritatea popoarelor este lipsita de drepturi, fiind redusa la starea de robie. Aici domne\u015fte silnicia brutala cu o perfida viclenie si orice gest care nu convine elicei stap\u00e2nitoare este reprimat cu implacabila cruzime. De aceea Europeanul liber nu aude nici un protest \u00eempotriva mizerabilei legi electorale, \u00eempotriva voturilor cump\u0103rate, \u00eempotriva asupririi ne ru\u015finate….”<\/p>\n

\u00cenceputul secolului XX coincide cu intrarea \u00een activitate hot\u0103\u00adr\u00e2ta, plina de energie, a frunta\u015filor rom\u00e2ni transilv\u0103neni pentru \u00eenl\u0103turarea jugului austro-ungar. Printre promotorii acestei lupte \u00een Parlamentul de la Budapesta si ea nu \u00eenceteaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la dezmembrarea imperiului. Datorita energiei depuse, \u00een presa de la Budapesta\u00a0 se scrie: ” Maniu este vrednic sa fie lovit \u00een cap ca o fiara.\u201d<\/p>\n

Tot la acest \u00eenceput de secol conflictul dintre Tripla Alian\u0163a condusa de Germania urmarea expansiunea coloniala pe c\u00e2nd partenera ei Austro-ungaria nu \u00eesi lua ochii de la Peninsula Balcanica, \u00een timp ce Tripla \u00een\u0163elegere, m\u0103rita cu Italia rupta din bra\u0163ele Vienei, se va str\u0103dui sa lase trupul “omului bolnav de la Constantinopole \u00een m\u00e2inile harparete ale centralilor.<\/p>\n

In acest conflict represiunea s-a extins asupra Transilvaniei, iar ministrul de externe austriac Czernin declara “…pierderea Ar\u00addealului \u00eenseamn\u0103 din punct de vedere geografic si strategic amputarea monarhiei ce echivaleaz\u0103 cu pierderea rolului nostru de ma\u00adre putere \u00een Orient”.<\/p>\n

C\u00e2nd pe 26 Iunie 1914 a fost asasinat Franz Josef (prin\u0163ul mo\u015f\u00adtenitor austriac), teroarea s-a dezlantuit asupra rom\u00e2nilor transilv\u0103neni prin publicarea celor 33 de Ordonan\u0163e \u00een scopul asupririi si maghiariz\u0103rii lor.<\/p>\n

Dup\u0103 respingerile propunerilor perfide ale ungurilor, trei fruntasi ai conducerii Partidului National Rom\u00e2n (Maniu, Goldis si Popovici) invita\u0163i la tratative la Viena. Dupa ce si-au f\u0103cut cunoscute dorin\u0163ele, li s-a pus problema: “Daca ar fi satisf\u0103cute dolean\u0163ele conduc\u0103torii Part.\u00a0 Nat. Rom\u00e2n ar\u00a0 fi dispu\u015fi sa intervin\u0103 \u00een vechiul regat pentru \u00eencetarea propagandei ostil, Iuliu MANIU a r\u0103spuns ca “r\u0103spunderea morala a actiunii familiei rom\u00e2ne o are fratele cel mare, care este Regatul liber”.<\/p>\n

Imediat a fost anun\u0163at Bratianu despre discu\u0163iile purtate si acesta \u00eempreuna cu regele Ferdinand vor seconda politica de desprindere a Transilvaniei.<\/p>\n

\u00eenceputul s-a f\u0103cut c\u00e2nd pe 14 Aug.1916 regele Ferdinand a de\u00adclarat:\u00a0 “Cred ca de aici \u00eenainte victoria Puterilor Centrale este exclusa… Austro-ungaria nu ne-a oferit niciodat\u0103 ni\u00admic. Victorio\u015fi avem \u00een Transilvania o putere de rezis\u00adtenta mai mare. Iau r\u0103spunderea pentru ca am \u00eencredere \u00een viitorul tarii…”.<\/p>\n

\u0218i\u00a0 a\u00a0 fost\u00a0 \u00eenceputul\u00a0 Marii\u00a0 Uniri<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii au luptat pe cel mai lung front din Europa de 1200 km, in timp ce rusii aveau 1100 km de la Baltica la Dorna Bucovinei, si cu o armata de 3 ori mai mare av\u00e2nd trupe si pe teritoriu rom\u00e2nesc pentru sprijin conform angajamentului din Tripla \u00een\u0163elegere,<\/p>\n

Trupele rom\u00e2ne\u015fti au intrat \u00een Transilvania provoc\u00e2nd panica \u00een Puterile Centrale care s-au v\u0103zut nevoite sa retrag\u0103 18 divizii de la Verdun u\u015fur\u00e2nd victoria Fran\u0163ei pe Marna.<\/p>\n

Dar tr\u0103darea ruseasca a \u00eencurcat planurile Antantei.<\/p>\n

Rusii av\u00e2nd cartierul la Fete\u015fti au refuzat pe 7 Nov.1916 sa lupte. In fata acestei tr\u0103d\u0103ri trupele rom\u00e2ne\u015fti \u00eencep retragerea din Transilvani si trupele venite de pe frontul francez \u00eenainteaz\u0103 cu ofensiva amenin\u0163\u00e2nd Bucurestiul. “Alia\u0163ii” no\u015ftri care ne tr\u0103\u00addaser\u0103 au refuzat si pe 2 Decembrie 1916 sa lupte pe frontul din\u00adtre Neajlov si Dun\u0103re.<\/p>\n

Odat\u0103 cu c\u0103derea Capitalei, se pierdeau si resursele de petrol din valea Prahovei, cu regiunea cerealiera de baza\u00a0 pentru continuarea r\u0103zboiului, si nu numai at\u00e2t.<\/p>\n

Odat\u0103 cu retragerea spre Moldova, s-a \u00eencheiat un acord cu guvernul rus pentru evacuarea tezaurului si pe 21 Dec.1916 a ajuns la Moscova primul transport compus din:<\/p>\n

-1.378 de l\u0103zi sau 314.580.456 franci aur si doua l\u0103zi \u00een\u00adchise cu bijuteriile reginei Maria (evaluate 7 000.000 fr. aur). Te\u00adzaurul a fost depus \u00een Sala de Arme (Orog Pia\u0163a) din Kremlin si s-a semnat un protocol de reprezentan\u0163ii celor doua tari.<\/p>\n

– Al doilea transport a ajuns la Moscova pe 5 Aug.1917 si se compunea din 188 l\u0103zi con\u0163in\u00e2nd 574523,57 lei \u00een aur. Arhivele B\u0103ncii Na\u0163ionale, titluri bancare, depuneri si valori proprietate a B.N.R. \u00een valoare de 1.594.336.721,09 lei aur, precum si 162 l\u0103zi con\u0163in\u00e2nd depozit al Casei de Depuneri si Consemnatiuni (apartin\u00e2nd particularilor), valori, bijuterii, testamente, tablouri de mari mae\u015ftri, arhivele Creditului Funciar Rural, documente vechi, tablouri ale Pinacotecii rom\u00e2ne si arhive ale Academiei Rom\u00e2ne de o valoare de 7.500.000.000 miliarde lei aur. Aceste 350 l\u0103zi au fost depozitate la Sudnaya Kassa. S-au sigilat camerele si guvernul provizoriu a garantat inviolabilitatea, conservarea si retroceda\u00adrea celor doua depozite.<\/p>\n

Am men\u0163ionat acest Tezaur deoarece face parte dintr-un litigiu care de 88 de ani n-a fost rezolvat (adic\u0103 nu s-a restituit) si de\u00adsigur nu este gre\u015fit daca spunem\u00a0 este un furt din patrimoniul ro\u00adm\u00e2nesc asa cum Basarabia si Bucovina de Nord\u00a0 este tot un furt din teritoriul Rom\u00e2niei recunoscut prin Tratatul de la Verssailles.<\/p>\n

1917<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103darea Rusiei a produs mari greut\u0103\u0163i Alia\u0163ilor si \u00een special Rom\u00e2niei din cauza anarhiei ce cuprinsese pe solda\u0163i ajung\u00e2nd sa\u00ad \u00ee\u015fi ucid\u0103 ofi\u0163erii, sa jefuiasc\u0103 tot ce le sta \u00een cale, neascult\u00e2nd de nimeni. Si acest haos s-a \u00eentins ca fulgerul peste Rusia: pe 11 Martie s-a dizolvat Duma, pe 15 s-a constituit guvernul Keresnschi care pe 16 Martie au arestat pe Tar cu toata familia.<\/p>\n

Pe 18 Martie autorit\u0103\u0163ile din Basarabia sunt anun\u0163ate ca nu mai sunt sub autoritatea \u0163arista si pot sa se conduc\u0103 singure.<\/p>\n

Pe 24 Martie se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Partidul National Moldovenesc.<\/p>\n

Debandada intrase si \u00een trupele italiene care pierdeau lupta dup\u0103 lupta si circa 250.000 osta\u015fi italieni cazusera prizonieri.<\/p>\n

Lenin care sosise din Elve\u0163ia \u00eentr-un vagon blindat a fost ne\u00advoit sa se refugieze \u00een Finlanda la \u00eenceputul Iui Aprilie.<\/p>\n

In aceasta atmosfera grea a Alia\u0163ilor s-a anun\u0163at pe 2 Aprilie 1917 intrarea Americii \u00een r\u0103zboi sus\u0163in\u00e2nd eliberarea popoarelor.<\/p>\n

A fost evenimentul capital care a schimbat\u00a0 situa\u0163ia politica.<\/p>\n

O banda de anarhizati ru\u015fi trimisa de la Odesa spre frontul din Galitia, trec\u00e2nd de-a lungul Nistrului a f\u0103cut dezastru, distrug\u00e2nd, batjocorind si m\u0103cel\u0103rind popula\u0163ia si numai dup\u0103 interven\u0163ia unei unit\u0103\u0163i de cazaci au fost decima\u0163i la\u00a0 Soldanesti-Orhei l\u0103s\u00e2nd campul plin de muscali be\u0163i.<\/p>\n

In Iunie 1917 familia tarului a fost masacrata.<\/p>\n

In timp ce Ucraina anun\u0163a pe 18 Iulie 1917 Crearea Ucrainei, din Caucaz p\u00e2n\u0103 la Carpati, trupele rom\u00e2ne erau\u00a0 angajate \u00een eroice lupte de la\u00a0 cotul Carpatilor ordonate de mare\u015falul Averescu fara sprijinul ro\u015fesc care anun\u0163aser\u0103: nici un om, nici un tun.<\/p>\n

In toiul acestor lupte, pe 20 Iulie 1917 Congresul solda\u0163ilor basarabeni din armata rusa, \u00eentruni\u0163i la Odesa au hotar\u00e2t convocarea Sfatului Tarii pentru contracararea ac\u0163iunii\u00a0 ucrainenilor. Toate acestea erau rezultatul efervescen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti\u00a0 basarabene care se manifestase prin:<\/p>\n

– Congresul preo\u0163ilor din Aprilie 1917 \u00een care s-a strigat Traiasca Moldova, tr\u0103iasc\u0103\u00a0 maica noastr\u0103;<\/p>\n

– Congresul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor, tot din Aprilie 1917 unde Pan Halippa a spus ca suntem moldoveni, facem parte din marele popor rom\u00e2n, a\u015fezat \u00een Rom\u00e2nia, Transilvania, Bucovina, critic\u00e2nd rusificarea;<\/p>\n

– Congresul studen\u0163ilor cu acela\u015fi obiectiv si cu dorin\u0163a de a str\u00e2nge legaturile cu fra\u0163ii\u00a0 lor de la Ia\u015fi si Bucure\u015fti;<\/p>\n

– Congresul \u0163\u0103ranilor care au cerut autonomia na\u0163ionala si teritoriala a Basarabiei:<\/p>\n

O prima realizare a fost apari\u0163ia ABECEDARULUI cu litere latine.<\/p>\n

Ofensiva rom\u00e2neasca a f\u0103cut pe Mackensen sa retrag\u0103 pe 24 Iulie 1917, 8 divizii din Galitia si prin Transilvania, Predeal, Ploie\u015fti, Buz\u0103u sa le aduc\u0103 \u00een cotul Carpatilor. Au loc lupte grele. Timp de 14 zile rom\u00e2nii au respins 61 atacuri germane iar la Marasesti pe 6 Aug.1917 rom\u00e2nii au respins de 7 ori pe nem\u0163i. Deviza lui Eremia Grigorescu “Pe aici nu se trece” a devenit o realitate.<\/p>\n

Dar si tr\u0103darea ruseasca a continuat sa fac\u0103 mari greut\u0103\u0163i. Pe 29 Iulie 1917 rusii s-au retras si din Bucovina \u00een timp ce \u00een Moldova unde sta\u0163ionau f\u0103ceau dezastru, pe c\u00e2nd \u00een Rusia haosul se \u00eentindea si pe 7 Oct. c\u00e2nd s-a \u00eentors Lenin din Finlanda a fugit Keresnski \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Pe 7 Nov.1917 s-a instaurat statul bol\u015fevic ce a introdus cel mai barbar regim\u00a0 ce a cunoscut omenirea.<\/p>\n

Lenin pe 15 Nov.1917\u00a0 anun\u0163a dreptul ca na\u0163iunile sa dispun\u0103 de soarta lor, chiar sa se separe.<\/p>\n

Aceasta luna aduce un c\u00e2\u015ftig \u00een favoarea Basarabenilor, care se \u00eent\u00e2lnesc pe 21 Nov. la Chisinau \u00een Sfatul Tarii sub pre\u015fedin\u0163ia lui Ion Inculet, proclam\u00e2ndu-se pe 2 Dec.1917 Basarabia ca “Republi\u00adca Democrata Federativa Moldoveneasca\u00a0 si aleg guvernul pe 6.Dec.<\/p>\n

In timp ce pe 22 Nov.1917 Georges Clemenceau cerea ca r\u0103zboiul sa se continue f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere pana la\u00a0 victoria finala, Trosky anun\u0163a pe 27 Nov.1917 ca \u00eencepe discu\u0163ii pentru \u00eencheierea armisti\u0163iului cu Germania iar generalul Scerbacev anun\u0163a pe 3 Dec.1917 pe regele Ferdinand ca a hot\u0103r\u00e2t sa \u00eenceap\u0103 discu\u0163ii cu nem\u0163ii.<\/p>\n

Dup\u0103 ce Lenin semnase armisti\u0163iu la Brest Litovsk, Rom\u00e2nia a f\u0103cut armisti\u0163iu pe 5 Dec. si-l semneaz\u0103 pe 9 Dec. Fiind nevoi\u0163i s\u0103 continuie lupta pentru pacificarea spatelui frontului unde anar\u00adhi\u015ftii f\u0103ceau dezastru, iar depozitele de aprovizionare ale arma\u00adtei\u00a0 rom\u00e2ne erau amenin\u0163ate. Trupele de interven\u0163ie rom\u00e2ne\u015fti au fost obligate sa lupte cu dezertorii, caz\u00e2nd un ofi\u0163er rom\u00e2n.<\/p>\n

Pericolul anarhist a fost foarte grav. Isi f\u0103cuser\u0103 un centru de ac\u0163iune la Socola de unde inten\u0163ionau sa asalteze Iasul, sa\u00a0 alunge, pe regele Ferdinand si guvernul. Rom\u00e2nii au intervenit si pe 23 Dec.1917, la ora 4 diminea\u0163a to\u0163i din cuibul terorii de la Socola au fost aresta\u0163i si sui\u0163i \u00een tren, printre ei si Racovscki anarhistul din Rom\u00e2nia si au fost expedia\u0163i dincolo de Nistru, spre Odesa.<\/p>\n

In fata invaziei ruse\u015fti dup\u0103 \u00eencheierea Armisti\u0163iului, Alia\u0163ii au hot\u0103r\u00e2t sa instaureze ordinea si Fran\u0163ei i-a revenit Basarabia si Crimeea prin generalul Henri si din partea rom\u00e2na coloneii Lucasievici si Ghenadescu.<\/p>\n

Bol\u015fevicii au omor\u00e2t printre al\u0163ii si pe deputatul Fala (Balti) au arestat pe mul\u0163i al\u0163i deputa\u0163i si au arestat Membrii Comisiei Interaliate de Aprovizionare a frontului rom\u00e2nesc jefuindu-i de 2 milioane ruble si lu\u00e2ndu-i ostatici la Odesa, unde cu aprobarea lui Lenin se instalase un Comitet revolu\u0163ionar militar cu misiunea de a r\u0103sturna regimul din\u00a0 Rom\u00e2nia (19 Ian.1918). Printre anarhi\u015ftii de acolo se g\u0103seau Cristian Racovschi si M. G. Bujor.”<\/p>\n

Cicerone Ioni\u021boiu<\/strong><\/p>\n

PROVINCII \u00ceNS\u00c2NGERATE DE\u00a0 T\u0102V\u0102LUGUL\u00a0 RUSESC (2)<\/strong><\/p>\n

1918 –\u00a0 anul\u00a0 impliniriilor\u00a0 na\u0163ionale<\/strong><\/p>\n

,,Pe 6 Ian.1918 Sfatul Tarii a trimis pe Ion Inculet la Brest Litovsk sa contracareze ac\u0163iunea Ucrainenilor la semnarea p\u0103cii de c\u0103tre Rusia.<\/p>\n

La numai 2 zile, pe 8 Ianuarie 1918\u00a0 presedintele Wilson a rostit\u00a0 Mesajul celor 14 puncte istorice\u00a0 ce anun\u0163au eliberarea popoa\u00adrelor din robie pe baza c\u0103rora urma sa se instaureze pacea.<\/p>\n

Incheierea p\u0103cii de la Brest Litovsk a dat posibilitate nemtilor sa retrag\u0103 din trupe si sa le trimit\u0103 pe frontul din Apus.<\/p>\n

Si tot urmare acestei “p\u0103cii” ucrainenii anun\u0163a independenta s socotind teritoriul lor din Caucaz pana la Carpati.<\/p>\n

Sfatul Tarii pe 24 Ianuarie 1918 a proclamat independenta Republicii\u00a0 Moldovene\u015fti dup\u0103 ce \u00een jurul Chisnaului se produseser\u0103 incidente s\u00e2ngeroase, cadavrele unui general si colonel rus fiind ciop\u00e2rtite de bol\u015fevici care \u00een smulseser\u0103 din tren, iar doua zi a fost eliberat Chisinaul.<\/p>\n

In acelasi timp, pe 23 Ian.1918 la Petrograd Trosky declara ca va da sprijin revolu\u0163ionarilor de la Odesa condu\u015fi de Cristian Racovschi\u00a0 si M. G. Bujor ca sa r\u0103stoarne regimul din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile din Moldova \u00een leg\u0103tura cu presiunile germane au dus la demisia lui I. C. Bratianu si numirea generalului Alex. Averescu ca prim ministru. Tot \u00een aceiasi\u00a0 zi\u00a0 bol\u015fevicii au intrat \u00een Kiev (2 Feb. 1918) si au arestat misiunea militar\u0103 rom\u00e2na condusa de generalul Coanda, pe 9 Feb.).<\/p>\n

Rom\u00e2nia era prinsa \u00eentre doua ultimate: cel al Bol\u015fevicilor de la Odesa cu Racovschi\u00a0 care cereau evacuarea Basarabiei (16 Feb.) si cel al germanilor care ceruse\u00a0 pe 6 Feb. sa \u00eenceap\u0103 \u00een 4 zile discu\u0163iile pentru pace, iar trupele de cavalerie ale lui Makensen au ocupat au ocupat jud. Hotin pe 12 Feb.<\/p>\n

Ca riposta a declar\u0103rii independentei Basarabiei de c\u0103tre Sfatul Tarii, bol\u015fevicii de la Petrograd au arestat pe ministrul Constantin Diamandy si la interven\u0163ia Corpului diplomatic din Petrograd a fost eliberat si expulzat.<\/p>\n

Tezaurul rom\u00e2nesc pe 14 Feb. a trecut \u00een m\u00e2na Consulului gene\u00adral francez, dar Sovietul a socotit confiscat tezaurul si a for\u0163at predarea cheilor. Consulul francez n-a facut-o dec\u00e2t dup\u0103 semnarea unui protocol redactat si semnat \u00een fata consulului american si englez din Petrograd.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a fost nevoita pe 5 Martie 1918 sa semneze Preliminariile p\u0103cii de la Buftea care au fost foarte grele cu toate ca\u00a0 ac\u00adceptaser\u0103 punctul de vedere al Rom\u00e2niei asupra Basarabiei.<\/p>\n

Cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u00eenainte, pe 28 Feb. 1918 Lenin a semnat pacea de la Brest Litovsk prin care cedau\u00a0 Polonia, Letonia, Estonia, Lituania si Finlanda si retragerea din Ucraina pe care imediat au ocupat-o germanii.<\/p>\n

Consiliile jude\u0163ene ale jud. B\u0103lti, Soroca au cerut Chisinaului sa se fac\u0103 de urgenta Unirea cu Tara. Ion Inculet, Pantelimon Halippa si Daniil Ciugureanu au mers la Ia\u015fi pentru a discuta pro\u00adblema cu guvernul si reprezentan\u0163ii Antantei. Delega\u0163ia a fost primita foarte c\u0103lduros de reprezentantul Fran\u0163ei care le-a spus: “Faceti Unirea c\u00e2t mai repede posibil… este perfect \u00een vederile presedintelui Fran\u0163ei Georges Clemenceau…”<\/p>\n

Pe 27 Martie 1918 Sfatul Tarii de la Chisinau s-a \u00eentrunit, discutiile au fost scurte si Const. Stere a fost tran\u015fant:<\/p>\n

“Sa tineti seama ca problema nu prive\u015fte numai destinele noas\u00adtre, dar \u00een egala m\u0103sura si pe acelea ale copiilor no\u015ftri si nepo\u0163ilor… Cel mai mare p\u0103cat a-ti face ast\u0103zi daca a-ti per\u00admite ca lucrarea sa ram\u00e2na fara rezultat, pentru ca multe genera\u0163ii vor mai trece p\u00e2n\u0103 se va mai ivi un astfel de moment asa de favorabil…”<\/p>\n

BASARABIA A FOST PRIMA CARE A DESCHIS DRUMUL UNIRII PE 27 MARTIE 1918, cu 87 voturi pentru, 3 contra si 36 ab\u0163ineri.<\/p>\n

Treptele\u00a0 spre\u00a0 unire<\/strong><\/p>\n

Zorii eliber\u0103rii popoarelor se iveau.<\/p>\n

La Londra pe 19 Martie 1918 Conferin\u0163a Alia\u0163ilor\u00a0 constata: “Rom\u00e2nia este victima torentului de dominare, iar toate pacile de acest fel (referitor la Buftea), noi nu le putem recunoa\u015fte pentru ca ne propunem ca prin eroism si st\u0103ruin\u0163a sa lichidam cu, politica de spoliatiuni pentru a face loc unui regim de pace du\u00adrabil prin organizarea dreptului.”<\/p>\n

Prin eroism a \u00eenceput campania generalului Ferdinand Foch \u00een 1 Iulie 1918 \u00een Champagne care a f\u0103cut ca retragerea germanilor sa se transforme \u00eentr-un dezastru pe zi ce trecea.<\/p>\n

Peste\u00a0 un sfert de milion de rom\u00e2ni transilv\u0103neni p\u0103r\u0103siser\u0103 fronturile si peregrinau \u00eent\u00e2lnindu-se cu fra\u0163ii celorlalte na\u0163iuni oprimate, purta\u0163i de la vetrele lor sa apere un fals conglomerat \u00een plina dezagregare.<\/p>\n

Revoltele izbucnesc ba \u00een Berlin, apoi la Budapesta si completate cu cele din\u00a0 porturile Adriaticei arata tabloul \u00ee\u0163i l\u0103sau impresia ca haosul se instalase si \u00een centrul Europei.<\/p>\n

Pe 4 Oct.1918 \u00eemp\u0103ratul Wilhelm cere armisti\u0163iu urmat de \u00eemp\u0103\u00adratul Carol al Austriei pe 7 Oct., dar Pre\u015fedintele Wilson le r\u0103s\u00adpunde pe 8 Oct.ca nu este posibil at\u00e2ta timp c\u00e2t\u00a0 trupele lor se afla pe teritoriile guvernelor asociate.<\/p>\n

Pr\u0103bu\u015firea<\/strong><\/p>\n

Pe 17 Oct. 1917 \u00een Parlamentul de la Viena, deputatul bucovinenilor, George Grigorovici, a anun\u0163at ca “Unirea rom\u00e2nilor e un ideal si o \u0163inta\u00a0 pe care rom\u00e2nii o vor urm\u0103rii totdeauna si \u00een veci…<\/p>\n

In noaptea de 17\/18 Oct 1918 a \u00eenceput revolta \u00een mijlocul ar\u00admatei de la Budapesta care va duce la schimbarea guvernului dup\u0103 \u00eempu\u015fcarea Iu Tisza.<\/p>\n

Pe 18 Oct. 1918 \u00een Parlamentul de la Budapesta Alexandru Vaida a citit DECLARA\u0162IA \u00een numele poporului rom\u00e2n anun\u0163\u00e2nd drepturi egale, ranguri egale si liberi. In aceia\u015fi zi Pre\u015fedintele Wilson anun\u0163a dezmembrarea Austro-Ungariei care cuprindea 17 na\u0163ionali\u00adt\u0103\u0163i.<\/p>\n

Avalan\u015fa pr\u0103bu\u015firii continua pe 19 Octombrie c\u00e2nd \u00een Parlamen\u00adtul de la Budapesta, cehii, croa\u0163ii, slovenii si s\u00e2rbii anun\u0163a ca se declara independen\u0163i, nemairecunosc\u00e2nd ca autorit\u0103\u0163ile austro-ungare sa vorbeasc\u0103 \u00een numele lor.<\/p>\n

Prohodirea imperiului \u00eenceput\u0103 de Vaida Voievod la Budapesta a fost continuata\u00a0 pe 22 Octombrie de deputatul bucovinean\u00a0 Isopescu Grecul care \u00een Parlament\u00a0 a spus printre altele: “…soarta cona\u0163i\u00adonalilor de pe teritoriu austro-ungar va fi egala pentru to\u0163i…”<\/p>\n

In aceia\u015fi zi de 22 Oct. Lenin anun\u0163a la Moscova ca monarhia habsburgica se destram\u0103 \u00een state na\u0163ionale si “pretutindeni bate la u\u015fa revolu\u0163ia muncitoreasca”. Deja trimisese pe Bela\u00a0 Khun ca\u00adre era amestecat \u00een\u00a0 revolta de la Budapesta si urma sa-l trimit\u0103 si pe Cristian Racovschi, bulgar de origine, socotit de Trosky reprezentantul social democra\u0163ilor rom\u00e2ni, ca diplomat la Budapesta dup\u0103 ce nu reu\u015fise sa destabilizeze Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Un alt anarhist, amiralul Miclos Horty pe 23 Oct. 1918 a r\u0103scu\u00adlat marinarii din porturile Adriaticei (Fiume, Pola, Triest) \u00eempotriva imperiului austro-ungar.<\/p>\n

Pe 24 Oct. la poalele Alpilor Dolomiti, pe r\u00e2ul Piave \u00een lupta ce a avut loc au c\u0103zut zeci de mii de oameni, iar italienii au f\u0103\u00adcut 400.000 prizonieri pe care i-au dus \u00een lagarele italiene.<\/p>\n

Nici nu se mai putea vorbi de front.<\/p>\n

Rom\u00e2nii deja erau pe drumul Vienei unde Locotenentul Iuliu Maniu \u00eempreuna cu Isopescu Grecul f\u0103ceau ordine si \u00eencercau sa se impuna ca o for\u0163a organizata si hotar\u00eeta.<\/p>\n

In Tara Rom\u00e2neasca Bulgarii trebuiau sa p\u0103r\u0103seasc\u0103 Bucurestiul p\u00e2n\u0103 la 25 Octombrie iar Turcia \u00eencepuse sa depun\u0103 armele.<\/p>\n

Viena \u00eencetase\u00a0 \u00een acest sf\u00e2r\u015fit de Octombrie sa mai fie cen\u00adtrul imperialismului s\u0103lbatic austro-ungar, el devenise centrul celor 50.000 de rom\u00e2ni \u00eentor\u015fi de pe fronturi, care dup\u0103 ce depuneau jur\u0103m\u00e2ntul c\u0103tre Consiliul National Rom\u00e2n, primeau instruc\u0163iuni si se \u00eentorceau \u00een Transilvania.<\/p>\n

Aici la Viena r\u0103suna ora\u015ful de pasul caden\u0163at si vocea mo\u0163ului care \u00een ritmul lui “Desteapta-te rom\u00e2ne” \u00eenlocuise valsul Dun\u0103rii albastre. Ei, mo\u0163ii,\u00a0 la cererea generalului Straeger Steiger asigurau lini\u015ftea vienezilor intra\u0163i \u00een panica din cauza trupelor debusolate ce nu \u015ftiau \u00eencotro sa mearg\u0103 si ce sa m\u0103n\u00e2nce.<\/p>\n

Generalul Boeriu care devenise secretarul Consiliului National Roman, prin colonelul Herbey asigura leg\u0103tura cu Aradu unde era se\u00addiu instalat, iar Maniu trimetea ca delega\u0163i la Paris pe Ionel Mocionii si V. V. Tilea pentru legaturi cu Alia\u0163ii, \u00eens\u0103rcina pe ministru plenipoten\u0163iar Ioan Erdeli la Budapesta ca sa obtina recunoasterea\u00a0 organiza\u0163iei na\u0163ionale si militare a rom\u00e2nilor din Transilvania\u00a0 de c\u0103tre ministrul de r\u0103zboi Bartha si sa nu fie sili\u0163i solda\u0163ii sa depun\u0103 jur\u0103m\u00e2nt pe steagul maghiar, a instituit o Comisie de lichidare care sa reprezinte interesele rom\u00e2nilor din fostul imperiu p\u00e2n\u0103 la numirea unui ministru plenipoten\u0163iar \u00een Viena.<\/p>\n

In capitala Austriei s-a scos ziarul rom\u00e2nesc “Timpuri noi” cu misiunea si rolul de informare si educa\u0163ie na\u0163ionala a solda\u0163i lor ce se \u00eentorceau de pe front.<\/p>\n

Iuliu Maniu continu\u00e2nd sa-si exercite si misiunea militar\u0103 ce o primise de la CNR s-a extins atribu\u0163iile si spre Budapesta, Praga si Transilvania \u00een vederea preg\u0103tirii prelu\u0103rii conducerii\u00a0 admi\u00adnistrative si militare pe care o avea \u00een vedere pentru Unire.<\/p>\n

C\u00e2nd guvernul\u00a0 imperial de la Viena a \u00eencercat sa ridice rezervele alimentare de la Praga, muncitorii au declan\u015fat greva generala si dup\u0103 manifesta\u0163ii de strada Comitetul National Ceh a proclamat pe 30 Oct. Statul National Ceh si s-a unit cu Slovacia si de\u00adoarece solda\u0163ii erau r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i pe front au cerut sprijin lui Iuliu Maniu la Viena\u00a0 care a creat la Praga “Legiunea militar\u0103 romana” sub comanda\u00a0 lui Alexandru Simion, ajutorul de comandant al Regimentului 2 Bra\u015fov pun\u00e2ndu-i la dispozi\u0163ie\u00a0 si oameni din Reg. 37 Oradea si 51 Cluj. Rom\u00e2nii au arestat pe comandantul austriac si au deschis depozitele de armament si muni\u0163ie popula\u0163iei pentru a se organiza rezistenta p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcerea osta\u015filor. Au stat la Praga osta\u015fii rom\u00e2ni p\u00e2n\u0103 la 26 Noiembrie 1918<\/p>\n

In acest context de anarhie \u00eemp\u0103ratul\u00a0 Wilhelm fuge pe 28 Oct. 1918 \u00een Olanda unde va abdica.<\/p>\n

Pe 1 noiembrie 1918, \u0163inuturile poloneze r\u0103pite de ru\u015fi si aus\u00adtrieci\u00a0 se unesc si se declara independente sub conducerea gene\u00adralului Josef Pilsudschi \u00een Statul polonez.<\/p>\n

Bucovinenii deja \u00eencepuser\u0103 sa-si rezolve problema mai ales ca \u00eemp\u0103ratul Ungariei Carol anun\u0163ase printr-un manifest federalizarea imperiului, fapt ce nu mai era posibil.<\/p>\n

Ziarul “Glasul Bucovinei” ap\u0103rut pe 22 Oct.1918 si care adunase intelectualii bucovineni, chiar din primul num\u0103r a anun\u0163at convocarea unei Adunari Constituante la Cern\u0103u\u0163i pentru 27 Oct.1917.<\/p>\n

La aceasta data a declarat suveranitatea na\u0163ionala si hotaraste unirea cu celelalte \u0163ari rom\u00e2ne\u015fti. Aceasta adunare constituanta se \u00eempotriveste orice divizarea a Bucovinei milit\u00e2nd pentru \u00eentelegerea cu toate popoarele conlocuitoare si a ales un Consiliu National format din 50 membri av\u00e2nd ca pre\u015fedinte pe Dionisie Bejan si un guvern din 14 secretari de stat sub conducerea lui Iancu Flondor.<\/p>\n

Iancu Flondor a somat pe guvernatorul austriac al Bucovinei, pe Etzdorf sa predea administra\u0163ia guvernului rom\u00e2n ales. Acesta a c\u0103utat sa c\u00e2\u015ftige timp tergivers\u00e2nd. Intre timp, \u00een jurul lui 1 No\u00adiembrie au intrat \u00een Cern\u0103u\u0163i circa 700 de ucraineni dezertori din armata austriaca \u00een plina descompunere si sub conducerea unui locotenent Vorobetz au \u00eenceput jafurile, crimele si teroarea asupra locuitorilor ora\u015fului Cern\u0103u\u0163i \u00eengrozindu-i prin atrocit\u0103\u0163ile comise, pretindeau ei, \u00een numele Marii Ucraini din Caucaz la Carpati.<\/p>\n

S-a \u00eent\u00e2mplat ca pe 3\/4 Noiembrie 1918, o companie rom\u00e2neasca din reg. austriac 309 sa dezerteze din Transnistria unde f\u0103cea paza dup\u0103 pacea de la Brest Litovsk si sa vina spre Tara pentru a se preda trupelor rom\u00e2ne. Compania era condusa de sublocotenentul maramuresan Ilie LAZAR\u00a0 Cu multe peripe\u0163ii aceasta companie a in\u00adtrat \u00een Pia\u0163a din Cern\u0103u\u0163i fara sa \u015ftie ca ora\u015ful este ocupat de trupe ucrainene \u00een debandada.<\/p>\n

Proasp\u0103tul guvern bucovinean \u00een fata lipsei unei forte armate de ap\u0103rare a apelat la Guvernul rom\u00e2n de la IA\u015eI CARE A APROBAT, ca divizia 8-a de sub conducerea generalului Iacob ZADIG sa plece spre Cern\u0103u\u0163i pentru stabilirea ordinii.<\/p>\n

La compania rom\u00e2neasca sta\u0163ionata \u00een Pia\u0163a Cernu\u0163ilor s-a pre\u00adzentat prof. Sextil Puscariu care a ar\u0103tat pericolul ce era asupra rom\u00e2nilor, si faptul ca Iancu Flondor cu guvernul erau amenin\u0163a\u0163i si el era ascuns \u00een Palatul Mitropoliei. In fata acestei situa\u0163ii Ilie Lazar s-a pus la dispozi\u0163ia bucovinenilor si Sextil Puscariu a adus\u00a0 c\u00e2\u0163iva tineri bucovineni care i-au dus pe transilv\u0103neni la ad\u0103post p\u00e2n\u0103 a doua zi.<\/p>\n

Avioanele rom\u00e2ne\u015fti au zburat asupra ora\u015fului arunc\u00e2nd manifeste prin care anun\u0163au sosirea lor.<\/p>\n

Intra\u0163i \u00een panica, ucrainenii toata noaptea au jefuit si carat tot ce le c\u0103dea la \u00eendem\u00e2na spre Sniatin. Dup\u0103 aceasta “noapte de groaza” s-a a\u015fternut bucuria asupra locuitorilor.<\/p>\n

Iancu Flondor a doua zi \u00eenso\u0163it de Ilie Lazar si 5-6 ofi\u0163eri rom\u00e2ni proveni\u0163i din armata austriaca au mers pe la autorit\u0103\u0163i sa preia conducerea administrativa a ora\u015fului si regiunii.<\/p>\n

Pe 6 Noiembrie 1918 guvernatorul a predat imperiul (puterea) rom\u00e2nilor, generalul Fischer care conducea jandarmeria si \u00een timpul r\u0103zboiului a \u00eempu\u015fcat foarte mul\u0163i rom\u00e2ni s-a predat si promitea baronului Flondor supunere\u00a0 des\u0103v\u00e2r\u015fita numai sa nu fie \u00eempu\u015fcat. In locul generalului austriac a fost instalat locotenentul rom\u00e2n Dan ca sef al jandarmeriei. Merg\u00e2nd pe drumul prelu\u0103rii puterii, la prim\u0103rie Iancu Flondor a instalat pe preotul profesor Sandru iar pe edificiu a fost \u00eenfipt primul steag rom\u00e2nesc dup\u0103 174 de ani, de c\u0103tre Ilie Lazar si t\u00e2n\u0103rul bucovinean Nicoara.<\/p>\n

Acesta echipa care preluase puterea, \u00een frunte tot cu Iancu Flondor au \u00een \u00eent\u00e2mpinarea armatei rom\u00e2ne pe care au \u00eent\u00e2lnit-o la 50-60 km. spre sud, \u00eentr-o mica gara.<\/p>\n

PE 10 Noiembrie, capul coloanei rom\u00e2ne\u015fti cu regimentul 29 Dorohoi, de sub comanda colonelului Gheorghiu s-a oprit \u00een suburbia Cernautiului, comuna Ceahor, iar a doua zi, 11 Nov.1918 generalul Zadig Iacob \u00eenso\u0163it de colonelul Rovinaru au ajuns la Casa Na\u0163ionala unde erau autorit\u0103\u0163ile, fiind f\u0103cuta o primire extraordinara. Apoi armat a continuat cur\u0103\u0163irea terenului p\u00e2n\u0103 la Ceremus si Nistru.<\/p>\n

Ioan Nistor, pre\u015fedintele refugia\u0163ilor bucovineni de la Iasi, s-a \u00eentors\u00a0 impreuna cu ace\u015ftia pe 23 Noiembrie, cu un mesaj din partea regelui Ferdinand si guvernul Iancu Flondor a cooptat 12 fruntasi din r\u00e2ndurile refugia\u0163ilor, iar Ion NISTOR a fost \u00eens\u0103rcinat cu redactarea Actului Unirii.<\/p>\n

Joi 28 Noiembrie 1918 s-a \u0163inut congresul \u00een sala de marmura a Mitropoliei din Cern\u0103u\u0163i unde 74 de membrii au votat \u00een unanimitate Unirea Bucovinei \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremos, Colacin si Nistru.<\/p>\n

La festivitate au participat si reprezentan\u0163i ai polonezilor, germanilor, transilv\u0103nenilor din partea Basarabiei au sosit: Pantelimon Halippa, Ion Pelivan si Vladimir Cazacliu.<\/p>\n

Transilvania \u0219i Banatul se unesc cu \u0162ara<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce organizase etapele pe drumul Unirii, Iuliu Maniu a plecat spre Arad si \u00een drum s-a oprit la Budapesta a purtat discu\u0163ii cu sa\u015fii\u00a0 \u00een leg\u0103tura cu ceea ce se va crea \u00een Transilvania, dar Ungaria nu vrea sa se despart\u0103 dec\u00e2t de Slovacia si Croa\u0163ia.<\/p>\n

Guvernul ungar a trimis pentru tratative la Arad pe ministrul Oskar Jaszi care a sosit pe 13 Nov. 1918, tocmai c\u00e2nd \u00een com. Belis de la izvorul Some\u015fului Cald, la 35 km. sud de Huedin, avusese loc masacrul \u00eengrozitor cu arderea pe rug a 45 tarani rom\u00e2ni de c\u0103tre jandarmii unguri bolsevizati trimi\u015fi de la Budapesta.<\/p>\n

Discu\u0163ia a fost am\u00e2nata p\u00e2n\u0103 la venirea lui Iuliu Maniu care era pe drum si c\u00e2nd pe 15 Noiembrie ungurii nu doreau dezlipirea Transilvaniei de Ungaria si au \u00eentrebat\u00a0 prin Oskar Jaszi:\u00a0 \u00een definitiv ce vor rom\u00e2nii, Iuliu Maniu prin doua cuvinte a rezolvat: DESFACERE\u00a0 TOTALA.<\/p>\n

Si asa s-a \u00eent\u00e2mplat. Pe 20 Nov. Consiliul National Rom\u00e2n a facut declara\u0163ia “C\u0103tre popoarele lumii”\u00a0 si anun\u0163a Adunarea de la Alba Iulia pe 1 Dec.1918 unde s-a votat de cei 1228 delega\u0163i: UNIREA\u00a0 CU\u00a0 TARA.<\/p>\n

Au participat si delega\u0163i de la Bucuresti, de la Chisinau si Cernauti, \u00eemplinindu-se \u00eentregirea neamului rom\u00e2nesc, prin Unirea tu\u00adturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat si tara ungureasca.<\/p>\n

Ac\u0163iunea de guvernare a Consiliului\u00a0 Dirigent \u00eencepea paralel cu trecerea armatelor rom\u00e2ne\u015fti \u00een Transilvania pentru a opri ac\u00ad\u0163iunile devastatoare ale bandelor lui Bela Khun care ucideau pe bie\u0163ii tarani rom\u00e2ni.<\/p>\n

Cu toate ca prin Armisti\u0163iu \u00eencheiat la Belgrad trupele rom\u00e2ne nu puteau \u00eenainta dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 la Mure\u015f, restul teritoriului fiind ocupat de trupele franceze, \u00een fata atrocit\u0103\u0163ilor bol\u015fevice, Iuliu Maniu, ignor\u00eend dispozi\u0163iile Consiliului suprem aliat, a \u00eencuviintat ca trupele rom\u00e2ne conduse de generalul de cavalerie Rusescu de sub comanda generalului Traian Mosoiu sa izgoneasca bandele comuniste. Si rom\u00e2nii nu s-au oprit dec\u00e2t la Budapesta extirp\u00e2nd flagelul comunist din centrul Europei pe 3 Aug. 1919.<\/p>\n

In acest timp Conferin\u0163a de Pace ne-a impus hotare prin care aproape 2 milioane de rom\u00e2ni\u00a0 din nordul Maramure\u015fului, c\u00e2mpia ungureasca, Banatul s\u00e2rbesc, valea Timocului si din Bulgaria si chiar Transnistria r\u0103m\u00e2neau \u00een afara Rom\u00e2niei. Aceasta a dus la retragerea lui Ionel Bratianu de la Conferin\u0163a de Pace \u00een semn de protest pentru nerespectarea angajamentelor din 4 Aug.1916 luate de Aliata la intrarea \u00een r\u0103zboi.<\/p>\n

Politica agresiva\u00a0 a URSS<\/strong><\/p>\n

Imperialismul rusesc, fie \u0163arist, fie comunist a urm\u0103rit prin pro\u00advoc\u0103ri sau agresiuni teritoriale sa-si extind\u0103 influenta \u00eempotriva vecinilor s\u0103i.<\/p>\n

De aceasta pacoste n-a sc\u0103pat nici Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Nereu\u015find provoc\u0103rile din Ungaria si Transilvania, Lenin si Stalin au \u00eencurajat infiltrarea comandourilor si provocarea de inci\u00addente s\u00e2ngeroase pentru destr\u0103marea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

La Congresul de la Harcov din 1919 acelasi Racovski cu Bela Khun acuzau pe social democra\u0163ii din Rom\u00e2nia de tr\u0103dare si oportunism pentru ca participaser\u0103 la Unirea Rom\u00e2niei, dup\u0103 aceia la Congresul III si urm\u0103toarele tot tr\u0103d\u0103tori erau socoti\u0163i pentru ca nu ajutau crearea organiza\u0163iilor clandestine \u00een vederea preg\u0103tirii revolu\u0163iei comuniste \u00een Rom\u00e2nia si au creat o filiala, PCR-ul ca\u00adre sa popularizeze problema dezmembr\u0103rii unor provincii din statul rom\u00e2n, directiva data chiar de Stalin\u00a0 \u00een 1923.<\/p>\n

In scopul urm\u0103rit s-a \u00eenfiin\u0163at pe 12 Oct.1924 Republica Socialista Autonoma Moldoveneasca incit\u00e2nd pe basarabeni sa se afilieze si trimi\u0163\u00e2nd numeroase comandouri ce au e\u015fuat.<\/p>\n

Au fost 22 de infiltra\u0163ii comuniste \u00een Basarabia.<\/p>\n

Dup\u0103 introducerea terorii \u00een HESS, numai \u00eentre Decembrie 1931 si Martie 1932 au trecut \u00een Rom\u00e2nia peste 1.110 \u0163\u0103rani fugi\u0163i din cauza colectiviz\u0103rii s\u00e2ngeroase \u00een timp ce la Nistru gr\u0103nicerii au \u00eempu\u015fcat 14 \u0163\u0103rani, au r\u0103nit 24 si din Nistru au fost pescuite cadavrele a 9 rom\u00e2ni. Exista memoriu a 300 \u0163\u0103rani sc\u0103pa\u0163i atunci care protesteaz\u0103 asupra tratamentului de exterminare la care erau supu\u015fi de politia ruseasca.<\/p>\n

Pe 26 Martie 1932 Nicolae Iorga vorbind \u00een Parlament la 14 ani de la Unirea Basarabiei a descris s\u0103lb\u0103ticiile la care erau supusi rom\u00e2nii de\u00a0 pe ambele maluri ale Nistrului.<\/p>\n

Subliniind barbaria\u00a0 ruseasca merita de re\u0163inut Cristian Racovski, cel care a luptat at\u00e2t pentru r\u0103sturnarea regimului din Romania si din Ungaria, particip\u00e2nd la v\u0103rs\u0103ri de s\u00e2nge si solicit\u00e2nd dezmembrarea statului Rom\u00e2n, a fost \u00eempu\u015fcat din ordinul lui Stalin. Asem\u0103n\u0103toare a fost si soarta lui Lucretiu Patrascanu care a f\u0103\u00adcut jocul\u00a0 URSS-ului c\u0103reia i-a subjugat Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Trec\u00e2nd peste foarte multe aspecte s\u00e2ngeroase ajungem la t\u00e2rgul murdar germano rus din 23 August 1939 dup\u0103 care a urmat evacuarea a zeci de sate din regiunea Liov ocupata de ru\u015fi si concentrarea a numeroase forte armate \u00een Aprilie 1940 \u00een vederea invad\u0103rii Ro\u00adm\u00e2niei. Deci totul era premeditat. Iar ultimatumul mincinos de 3 zile din 26 Iunie 1940, nu a fost dec\u00e2t un pretext.<\/p>\n

Ce a urmat este de neimaginat \u00een raporturile diplomatice interna\u0163ionale.<\/p>\n

Tot pe 26 Iunie Berlinul anun\u0163a ca Germania este ocupata cu r r\u0103zboiul contra Angliei si are nevoie de lini\u015fte \u00een Balcani, dar se poate ajunge la o \u00een\u0163elegere prin unele sacrificii ce pot fi compensate prin schimb de popula\u0163ie.<\/p>\n

La r\u0103spunsul Rom\u00e2niei de prelungire a termenului si de purtat discu\u0163ii, Molotov pe 28 Iunie comunica nemul\u0163umirea fata de r\u0103spunsul Bucure\u015ftiului si anun\u0163a \u00eenceperea opera\u0163iunii, adic\u0103 \u00eenceperea evacu\u0103rii \u00eencep\u00e2nd\u00a0 de la ora 14 din 18 Iunie 1940 pe o durata de 4 zile. Si chiar \u00een cursul acelei zile URSS ocupa ora\u015fele Cernauti, Chisinau si Cetatea Alba. Restul trupelor vor intrat \u00een 4 zile.<\/p>\n

Mai mult ru\u015fi \u00eencerca impiedicarea retragerii trupelor si \u00een acest interval de 4 zile.<\/p>\n

Pe 28 Iunie rusii provoac\u0103 incidente s\u00e2ngeroase la Herta care nici nu figura \u00een zona ceruta de ei pentru evacuare.<\/p>\n

Pe 29 Iunie generalul\u00a0 Mitrea V. si o serie de func\u0163ionari CFR din Cern\u0103u\u0163i au fost aresta\u0163i de sovietici. In aceia\u015fi zi\u00a0 la Ioveni (sud Chisinau) au fost dezarmate 2 regimente de artilerie. Un alt batalion de infanterie a fost dezarmat la B\u0103lti.<\/p>\n

Pe 30 Iunie se continua dezarmarea unit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti la Comrat si Cismilia, Belgradul si Renii ocupate\u00a0 de ru\u015fi iar popula\u0163ia ce se evacua\u00a0 maltratata si \u00eempiedicata, iar trenurile oprite.<\/p>\n

La 1 Iunie dezastrul a\u00a0 fost si mai mare. O brigada de cavalerie, rom\u00e2neasca a fost oprita sa treac\u0103 Prutul, la Badragi au fost pierderi si ofi\u0163eri captura\u0163i si f\u0103cu\u0163i prizonieri trimi\u015fi peste Nistru.<\/p>\n

Si mai grav, pe 3 Iulie rusii au p\u0103truns 20 km. din \u00een Maramure\u015f spre Baia Borsa .<\/p>\n

Actele de barbarie comise de ru\u015fi au \u00eenceput din prima zi c\u00e2nd au pus piciorul pe acest teritoriu si continua de peste 62de ani.<\/p>\n

S\u0103 d\u0103m glas faptelor.<\/p>\n

La Cern\u0103u\u0163i s-a instituit un comitet al poporului sub conducerea lui Sallo Brun \u015fi Glaubach care se proclamase \u015fi primar pe deasupra, pentru a avea mai mult\u0103 autoritate sovietic\u0103. De\u0163inu\u0163ii au fost elibera\u0163i \u015fi au trecut la acte de terorism \u00eempotriva armatei, dezarm\u00e2nd-o; \u00eempotriva popula\u0163iei, jefuind-o \u015fi \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor, devast\u00e2ndu-le. \u015ei Catedrala Sf. Nicolae a fost devastat\u0103, apoi dinamitat\u0103 iar “odoarele sfinte batjocorite.<\/p>\n

In aceste ore de groaz\u0103, de declan\u015fare a bestialit\u0103\u0163ii sovietice, au fost omor\u00e2\u0163i: P\u0103dureanu (inspector financiar), Preotescu (inspector), Racoci (directorul \u00een\u00adchisorii), Mateescu Constantin, Pascal Nicolae \u015fi Stog (comisari), \u015feful g\u0103rii, preo\u0163i \u015fi conduc\u0103tori administrativii<\/p>\n

La Vijnita (l\u00e2ng\u0103 frontiera cu Polonia), \u015feful sanatoriului a silit persona\u00adlul rom\u00e2nesc s\u0103 nu se refugieze \u00een Rom\u00e2nia, iar percep\u0163ia din localitate a fost pr\u0103\u00addat\u0103, \u00een timp ce func\u0163ionarii erau schingiui\u0163i.<\/p>\n

Chi\u015fin\u0103ul a cunoscut zile de groaz\u0103 sub conducerea lui Steinberg instalat ca pre\u015fedinte al sovietului or\u0103\u015fenesc, \u00een trupele care se retr\u0103geau, popula\u0163ia ne\u00adrom\u00e2neasc\u0103 ce fraterniza cu invadatorii, arunca cu pietre, ap\u0103 fierbinte \u015fi oale de noapte pline cu murd\u0103rii. Aceia\u015fi soart\u0103 au avut-o studen\u0163ii teologi \u015fi func\u0163ionarii ce se scurgeau pe strada Alexandru cel Bun, \u00een c\u0103utarea unor mijloace de transport spre tar\u0103. Trenurile ticsite cu lume p\u00e2n\u0103 \u015fi pe acoperi\u015furi, plecau cu mare \u00eent\u00e2r\u00adziere. Popula\u0163ia era \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103 de Etea Biner \u015fi medicul Derevici care \u00eentocmeau liste cu numele acelora cari urmau s\u0103 fie executa\u0163i de criminalii avocatului Carol Steinberg, care cutreierau ora\u015ful.<\/p>\n

Elevii Liceului militar se retr\u0103geau am\u0103r\u00e2\u0163i, \u00een timp ce localul \u00een care \u00een\u00adv\u0103\u0163aser\u0103, era dinamitat \u015fi aruncat \u00een aer. Ora\u015ful avea un aspect dezolant, ca dup\u0103 trecerea vandalilor. Monumentele de art\u0103 erau distruse, edificiile publice \u015fi locuin\u00ad\u0163ele demnitarilor devastate, iar Statuia lui \u015etefan cel Mare \u015fi a Regelui Ferdinand batjocorite. Biserica Facult\u0103\u0163ii de Teologie a fost transformat\u0103 \u00een dormitor pentru solda\u0163ii sovietici, iar Mitropolia a ajuns sal\u0103 de dans, \u00een timp ce obiectele pre\u0163i\u00adoase din aur \u015fi argint au disp\u0103rut.<\/p>\n

Soroca a trecut prin momente apocaliptice datorit\u0103 conducerii Comitetului popular instalat de sovietici \u015fi care era format din Minai Flexor, Onac Alexandru, Ion Cutubal, Petre Sfecla (\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor) \u015fi Gheorghe Lupa\u015fcu (fost prefect al FRN-ului). Banda acestora a oprit camionul care transporta tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale \u015fi l-au pr\u0103dat. Func\u0163ionarii \u015fi preo\u0163ii au fost perchezitionati \u015fi \u00eempiedeca\u0163i s\u0103 se refu\u00adgieze. Vladimir Mustafa, Gabriel Eustatiu \u015fi St\u0103nescu au fost omor\u00e2\u0163i dup\u0103 ce au \u00eendurat chinuri bestiale.<\/p>\n

La Tighina locuin\u0163ele Rom\u00e2nilor erau devastate de bandele ce cutreierau ora\u015ful \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eempiedice popula\u0163ia s\u0103-l p\u0103r\u0103seasc\u0103. Elevele \u015ecolii Normale au trecut prin momente de groaz\u0103.<\/p>\n

\u015eeful Sta\u0163iei de cale ferat\u0103 din C\u0103u\u015fani (la sud de Tighina), a fost seches\u00adtrat \u015fi terorizat, \u00eempiedec\u00e2ndu-se plecarea trenului, pentru ca s\u0103 poat\u0103 fi jefui\u0163i c\u0103l\u0103torii ce se refugiau spre punctul de frontier\u0103 de la Reni.<\/p>\n

Ciad\u00e2r-Lunga, comun\u0103 \u00eenst\u0103rit\u0103 a\u015fezat\u0103 pe traseul Rom\u00e2ne\u015fti-Bolgrad, a cunos\u00adcut orgia prin chinuirea \u015fi omor\u00e2rea perceptorului \u015fi notarului din localitate.<\/p>\n

Preotul din comuna Rom\u00e2nc\u0103uti, localitate situat\u0103 la circa 60 Km. est de Hotin, a fost bajocorit \u015fi omor\u00e2t.<\/p>\n

\u015eeful postului de jandarmi din comuna Abaclia a fost de asemenea omor\u00e2t.<\/p>\n

La Cetatea Alb\u0103, preo\u0163ii , poli\u0163i\u015ftii \u015fi func\u0163ionarii au cunoscut barbaria dezl\u0103ntuit\u0103 de Alexei Burman \u015fi Carol Huma. Eusebiu Popovici, preotul catedralei lo\u00adcale a fost \u00eempu\u015fcate de un anume Zuckerman. Alti preo\u0163i printre care Micanor Maleschi \u015fi grefierul Iosif \u015etirbu au pl\u0103tit cu viata \u00een timp ce se predau bisericile.<\/p>\n

\u015eirul acestor f\u0103r\u0103delegi este nesf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n

D\u00e2ra de s\u00e2nge nevinovat str\u0103bate de la Storojinet trec\u00e2nd prin Cern\u0103uca, Hotin, Comorova, T\u00e2rnova, Cotiugeni, C\u0103l\u0103ra\u015fi, M\u0103n\u0103stirea Cioc\u00e2rdita, Bulboaca, S\u0103lcuta, Rom\u00e2ne\u015fti, Cahul, Bolgrad, Ismail, Chilia Noua, urmele neput\u00e2nd\u00a0 fi \u015fterse nici de Dun\u0103re si nici de Marea cea Mare care\u00a0 au str\u0103juit hotarul din timpul lui \u015etefan.<\/p>\n

Si urme care nu se pot \u015fterge reprezint\u0103 si cei respin\u015fi de la repatriere (dintre cei 70.000 care au cerut), si dup\u0103 torturi, \u00eempreuna cu deputa\u0163ii din Sfatul T\u0103rii, au luat drumul\u00a0 Siberiei.<\/p>\n

Au r\u0103mas \u00een schimb buc\u0103\u0163i de “Katyn” pe teritoriu rom\u00e2nesc, \u00een num\u0103r de\u00a0 340 \u00eempu\u015fca\u0163i \u00een ceaf\u0103 si cu m\u00e2inile \u00eenf\u0103\u015furate cu s\u00e2rma ghimpata, aruncate \u00een gr\u0103dina Consulatului Italiei (str. Viilor nr. 125), str. Grenoble nr. 159, descoperite, dar c\u00e2te alte” zeci si sute de victime zac c\u0103ci “podit de oseminte si p\u0103m\u00e2ntul basarabean”.<\/p>\n

Pentru a \u015fterge urmele “raptului” r\u0103uf\u0103c\u0103torul pe 2 August 1946 a sf\u00e2\u015fiat prada arunc\u00e2nd o parte din nord si alta din sud, Ucrainei.<\/p>\n

Si pentru a-si \u00eemplini opera de distrugere a Rom\u00e2niei, paralel cu invazia Basarabiei, dup\u0103 modelul aliatului german, ministru rus de la Budapesta \u00eencuraj\u00e2ndu-i pe unguri, le declara ca Uniunea So\u00advietica se “dezintereseaz\u0103” de Transilvania. Molotov (ministru de externe rus) a promis ungurilor c\u0103 le va satisface propunerea transfer\u0103rii a 12.000 maghiari din cele 5 sate bucovinene si a dat dispozi\u0163ie ca navele ungure\u015fti aflate la Reni si Ismail s\u0103 pri\u00admeasc\u0103 liber, ca si\u00a0 vasele germane.<\/p>\n

U.R.S.S-ul a fost si \u00een spatele smulgerii Cadrilaterului de c\u0103tre Bulgari (din 7 Sept.1940), merg\u00e2nd si mai departe, \u00eentreb\u00e2nd Berlinul dac\u0103 ar putea Rusia da acelea\u015fi garan\u0163ii Bulgariei pe care le d\u0103duse Germania.<\/p>\n

Cu ochii mereu \u00eendrepta\u0163i\u00a0 pe teritoriul rom\u00e2nesc a mai r\u0103pit 5 insule(T\u0103tarul Mare, Dalerul Mare, Dalerul Mic, Maican si Limba) de pe bra\u0163ul Chilia si a schimbat talvegul Dun\u0103rii prin dragare. Deocamdata Germanii i-au asigurat pe Ru\u015fi c\u0103 nu intervin \u00een incidentele cu Rom\u00e2nia: Herta, Dun\u0103re si repatrierea rom\u00e2nilor din Basarabia.<\/p>\n

La repatrieri se ad\u0103uga num\u0103rul refugia\u0163ilor care ajunsese la peste 70.000 de rom\u00e2ni basarabeni, a c\u0103ror situa\u0163ie se degradase din cauza\u00a0 colectiviz\u0103rilor si a deport\u0103rilor care \u00eencepuser\u0103. Dis\u00adperarea ajunsese a\u015fa de mare c\u0103\u00a0 satele plecau \u00een grupuri masive, mai ales \u00een Bucovina de nord, ca sa treac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Masacrul din 1 Aprilie 1941 de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 pe \u015eiret este gr\u0103itor.<\/p>\n

La presiunile ruse\u015fti din ce \u00een ce mai accentuate de recunoa\u015ftere a r\u0103pirilor, guvernul rom\u00e2n pe 26 Mai a dat urm\u0103toarele instruc\u0163iuni ambasadorului Gr. Gafencu la Moscova:<\/p>\n

“Domnule ministru, guvernul rom\u00e2n nu este de loc gr\u0103bit de a relua negocierile rom\u00e2no-sovietice cu privire la delimita\u00adrea liniei de demarca\u0163ie. Intr-adev\u0103r, este mai bine ca rapirea Basarabiei si Bucovinei de Nord\u00a0 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 caracterizata ca un act de for\u0163\u0103, pe care Rom\u00e2nia nu l-a acceptat, dec\u00e2t ca atare. Nu avem nici un interes de a legaliza acest act, oferind sovieticilor un titlu juridic pentru de\u0163inerea acestor provincii”.<\/p>\n

Pe 13 Iunie 1941 a urmat un nou val de deport\u0103ri, si mai masiv, \u00een care au intrat 22648 moldoveni din Basarabia care au luat drumul Kazahstanului si regiunii Tomsk.<\/p>\n

Dar cum\u00a0 Rusia tr\u0103dase \u00een 1939 pe Anglo-francezi trec\u00e2nd de partea german\u0103, acum, pe 22 Iunie 1941 Nem\u0163ii i-au tr\u0103dat pe ru\u015fi l\u0103rgind aria celui de al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Transferarea genocidului rus<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu r\u0103pirea Basarabiei si Bucovinei de nord au \u00eenceput acelea\u015fi opera\u0163iuni de exterminare ce au avut loc la r\u0103s\u0103rit de Nis\u00adtru si pe teritoriu rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Mul\u0163i rom\u00e2ni ce nu se evacuaser\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fitul lui Iunie 1940, v\u0103z\u00e2nd urgia ce se ab\u0103tuse peste ei au \u00eencercat sa treac\u0103 clandestin \u00een Rom\u00e2nia. Unii au reu\u015fit dar cei mai mul\u0163i au fost uci\u015fi.<\/p>\n

Perfidia ruseasca provocatoare care urmarea dispari\u0163ia elementului rom\u00e2nesc prin agen\u0163i pu\u015fi \u00een slujba ocupantului au \u00eencercat sa \u00eendemne pe unii sa\u00a0 plece pentru ca gr\u0103nicerii au primit ordin sa-i lase sa treac\u0103 \u00eenchiz\u00e2nd ochii.<\/p>\n

Astfel, \u00een noaptea de 6\/7 Februarie 1941 circa 400 de persoane \u00een majoritate tineri din comunele Buda, Coteni, Boian, Horecea, Corovia si altele din jurul raionului Noua Suli\u0163a si Her\u0163a au \u00eencercat sa treac\u0103 Prutul \u00eenghe\u0163at. Prin viscol si nameti, fiind v\u00e2ndu\u0163i de cozile de topor au fost repera\u0163i si gr\u0103nicerii au tras asupra lor av\u00e2nd loc un groaznic\u00a0 masacru. Numai 57 de persoane au reu\u015fit sa ajung\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. C\u00e2teva zeci au fost aresta\u0163i si du\u015fi \u00een temni\u0163\u0103 de la Cern\u0103u\u0163i. Cei mor\u0163i au fost \u00eengropa\u0163i \u00een trei gropi comune, poate si mai multe, din albia Prutului. Dup\u0103 eliberarea Basarabiei \u00een Iulie 1941 a fost descoperita o groapa comuna cu 107 cadavre care au fost duse si \u00eenmorm\u00e2ntate \u00een cimitirul din com. Mahala. Restul gropilor comune au fost acoperite de viiturile Prutului din luna Aprilie 1941 si nu s-au mai descoperit. Supravie\u0163uitorii, chiar r\u0103ni\u0163i au ajuns \u00een temni\u0163a NKVD de la Cern\u0103u\u0163i unde pe 13 Iunie au fost \u00eempu\u015fca\u0163i si \u00eengropa\u0163i \u00een\u00a0 cimitirul militar din Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

M\u0103celul de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103: 1 aprilie 1941<\/strong><\/p>\n

In satele de pe valea \u015eiretului Mic au \u00eenceput \u00een luna Martie 1941 m\u0103sur\u0103torile \u00een vederea \u00eenfiin\u0163\u0103rii colhozurilor iar zvonuri le care circulau anun\u0163au \u00eencorporarea tineretului \u00een armata sovietica \u00een timp ce echipele de activi\u015fti ridicau d\u0103rile pentru stat, matur\u00e2nd hambarele, si cei ce se opuneau, se zvonea ca vor fi du\u015fi \u00een Siberia.<\/p>\n

Al\u0163ii b\u0103nuiau ca poate, ca si la nem\u0163i si germani li se va drumul sa plece \u00een Rom\u00e2nia. In aceasta atmosfera, agita\u0163ia a fost mare, si s\u0103tenii de prin satele Camenca, Corce\u015fti, Volcinetul Vechi, Patrautii de Jos si de Sus au plecat cu prapori si cruci, \u00eencolona\u0163i, ca sa de\u00adpun\u0103 cerere de plecare la raionul de la Ad\u00e2ncat\u0103. Era sf\u00e2r\u015fitul lunii Martie 1941.Toata aceasta atmosfera a fost creata de agen\u0163ii NKVD-ului, unul din ei – Kobeli Izidor – spun\u00e2nd ca s-a primit ordin ca cei care vor sa plece sa depun\u0103 cereri iar unii func\u0163ionari (Reif Gu\u015fata si Druciuc Gheorghe) \u00eentocmeau astfel de cereri lu\u00e2nd 5 ruble fiec\u0103ruia. Ace\u015fti tarani porni\u0163i pe drumul Rom\u00e2niei nu s-au mai \u00eentors. La Suceveni \u00een rug\u0103ciunea ce au f\u0103cut-o la pornire au implorat: “Asculta Atotputernice lacrimile noastre si ne ajuta sa sc\u0103pam de st\u0103p\u00e2nirea p\u0103g\u00e2na care ne chinuie\u015fte si distruge biserica”.<\/p>\n

Coloana a luat-o prin p\u0103dure 8-9 km. p\u00e2n\u0103 au ajuns \u00een poiana Varni\u0163a v\u0103z\u00e2ndu-se \u00eenconjura\u0163i pe 3 pari de armata. Erau 2500-3500 \u00eencolona\u0163i pe 2 km. Era cam ora 19 seara c\u00e2nd a \u00eenceput m\u0103celul. Mor\u0163ii si r\u0103ni\u0163ii ce nu se puteau mi\u015fca au r\u0103mas pe loc si a \u00eenceput v\u00e2n\u0103toarea dup\u0103 ceilal\u0163i. Aresta\u0163ii au fost du\u015fi spre Ad\u00e2ncat\u0103 si Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

A treia zi a \u00eenceput \u00eengroparea celor de pe teren. Erau tra\u015fi de cai si arunca\u0163i \u00een gropi, unii chiar mi\u015fcau si peste ei au turnat var. Zona a fost arata si s-au plantat molizi tineri interzic\u00e2ndu-se accesul. Nici azi nu se \u015ftie num\u0103rul mor\u0163ilor. Se vorbe\u015fte de sute. Dar c\u00e2\u0163i numai Dumnezeu \u015ftie.<\/p>\n

Urm\u0103rile: proces si deport\u0103ri masive<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii care au fost porni\u0163i pe drumul spre Rom\u00e2nie au trecut prin anchete dure ala care au participat generalul Jucov si depu\u00adtatul Hrusevschi. Dup\u0103 torturile NKVD-ului care a \u00eenscenat procesul au fost condamna\u0163i prin\u00a0 dosarul 12696\/1941 al Trib. militar un num\u0103r de 22 tarani .Dintre ei, Grijincu Vasile a lui Ion a fost condamnat la moarte si a murit la Sverdlovsk \u00eenainte de pronun\u0163a\u00adrea sentin\u0163ei. Restul au fost 16 condamna\u0163i la c\u00e2te 10 ani si 5 la 8 ani \u00eenchisoare. Din lotul de 22 condamna\u0163i au supravie\u0163uit doar trei, restul murind la Sverdlovsc extermina\u0163i prin foame, frig si lipsa de \u00eengrijiri medicale dup\u0103 torturile din ancheta.<\/p>\n

Intre timp se \u00eentocmeau liste cu rom\u00e2nii presupus ca ar fi voit sa plece \u00een Rom\u00e2nia si cu cei presupu\u015fi ca adversari ai URSS si pe 13 Iunie au fost ridica\u0163i si trimi\u015fi b\u0103rba\u0163ii \u00een Siberia iar femeile, b\u0103tr\u00e2nii, copii si bolnavii \u00een Kazahstanul de Sud.<\/p>\n

Peste 20.000 de persoane si ce cei din Basarabia au 9ost deporta\u0163i. Cei \u00eenchi\u015fi sau r\u0103ni\u0163i ce \u00eencercaser\u0103 sa plece la Lunca si F\u00e2nt\u00e2na Alba au fost sco\u015fi, \u00eempu\u015fca\u0163i si \u00eengropa\u0163i la Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

Un fapt deosebit de important este r\u0103spunsul guvernului rom\u00e2n din 26 Mai 1941 trimis ambasadorului Grigore Gafencu, la insisten\u00adtele ru\u015filor de recunoa\u015fterea r\u0103pirii \u0163inutului Herta si a insule\u00adlor de pe Dun\u0103re (cinci) printr-un protocol:<\/p>\n

“Domnule ministru, guvernul rom\u00e2n nu este deloc gr\u0103bit de a relua negocierile rom\u00e2no-sovietice cu privire la delimitarea liniei de demarca\u0163ie. Intr-adev\u0103r este mai bine ca r\u0103pirea Basarabiei si Bucovinei de Nord sa ram\u00e2na caracterizata ca un act de for\u0163a, pe care Rom\u00e2nia nu l-a acceptat dec\u00e2t ca atare. Nu avem nici un interes de a legaliza acest act oferind sovieticilor un titlu juridic pentru de\u0163inerea acestor pro\u00advincii rom\u00e2ne\u015fti.”<\/p>\n

Genocidul \u00eempotriva basarabenilor \u015fi bucovinenilor<\/strong><\/p>\n

Zi \u015fi noapte, \u00een grupuri mici sau \u00een Valuri uria\u015fe au fost ridica\u0163i si condamna\u0163i \u00een lag\u0103re de exterminare, pe tot cuprinsul Ru\u00adsiei, p\u00e2n\u0103 \u00een Kamciatka.<\/p>\n

Condamna\u0163i penal au fost 15.500 \u00een 1946; 21.707 \u00een 1947 si 6.903 in primele luni din 1949. In afara de cei deporta\u0163i.<\/p>\n

In noaptea de 6\/7 Iulie 1949 au fost deporta\u0163i peste 35.000. Pe\u00a0 1 Aprilie 1951 deporta\u0163i peste 15 mii de rom\u00e2ni.<\/p>\n

Ministrul de interne Kruglov pe 17 Feb.1950 \u00eentr-un raport\u00a0 secret adresat lui Stalin\u00a0 men\u0163iona: “Num\u0103rul Moldovenilor deporta\u0163i pentru totdeauna, cu statutul de – coloni\u015fti speciali – se ridica la 94.792 persoane.<\/p>\n

La aceste cifre se adaug\u0103 si zecile de mii omor\u00e2\u0163i prin \u00eenfometarea organizata \u00een 1946-1947.<\/p>\n

O alta cifra cutremur\u0103toare este cea de 2.750.000 \u00eenchi\u015fi \u00een anul 1953 la moartea lui Stalin si care se g\u0103seau \u00een 500 colonii de munca for\u0163at\u0103, 60 complexe penitenciare si 15 lag\u0103re cu regim special, ace\u015ftia pe baza \u00eenscen\u0103rilor judiciare \u00een afara celor 10 milioane deporta\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een Kamciatca.<\/p>\n

Pe 27-03-1953 au fost elibera\u0163i 1.200.000 dintre condamna\u0163i.<\/p>\n

Hrusciov Nichita declara pe 24 Februarie 1956, \u00een public: comu\u00adnismul a provocat \u00een URSS o imensa tragedie, \u00een perioada cultului personalit\u0103\u0163ii, fara a pune \u00een discu\u0163ie responsabilitatea \u00eentregu\u00adlui partid fata de societate, fata de omenire.<\/p>\n

Tragedia nenorocitului sistem comunist s-a resim\u0163it p\u00e2n\u0103 \u00een ce le mai \u00eendep\u0103rtate sat si comune ale Basarabiei si Bucovinei. Nu a fost sat sa fi fost trecut cu vederea, dar sa exemplificam c\u00e2te\u00adva:<\/p>\n

BASARABIA: CRUZESTI 139 mor\u0163i, MERENI 276 mor\u0163i, COTUIGENI 173 mor\u0163i, HARTOPUL MARE 159 mor\u0163i, FETESTI 235 mor\u0163i, LEOVA 290 mor\u0163i, CHIPERCENI 178 mor\u0163i, CAHUL 418 mor\u0163i, CAUSENI 252 mor\u0163i, SLOBOZIA 172 mor\u0163i, CARACUSENI 440 mor\u0163i, DREPTCAUTI 180 mor\u0163i, DONDUSENI 220 mor\u0163i, LOPATNIC 247 mor\u0163i, ULMU 194 mor\u0163i, ZAICANI 409 mor\u0163i, ORHEI 522 mor\u0163i, BALTI 1374 mor\u0163i, TIGANCA 63 mor\u0163i, CORJEUTI 515 mor\u0163i, LARGA 491 mor\u0163i, TARNOVA 234 mor\u0163i, FALESTI 193 mor\u0163i, CIUCIULENI 309 mor\u0163i, TICHINA 663 mor\u0163i, SOROCA 515 mor\u0163i, CHISINAU 2610 mor\u0163i;<\/p>\n

si asa continua cifrele \u00een cele circa 1.000 de localit\u0103\u0163i de unde am primit date asupra victimelor comunismului.<\/p>\n

BUCOVINA: MAHALA 602 mor\u0163i, GODINESTI mor\u0163i 34, MOLNITA mor\u0163i 62, OSTRITA 136 mor\u0163i, HORBOVA mor\u0163i 52, PILIPAUTI 104 mor\u0163i, SUCEVENI 109 mor\u0163i, CORPACIU 117 mor\u0163i, TEREBLECEA 236 mor\u0163i, BOIAN 179 mor\u0163i, CRASNA 276 mor\u0163i, PATRAUTII 192 mor\u0163i, MAIDAN 87 mor\u0163i.<\/p>\n

si asa continua cifrele \u00een cele 40 localit\u0103\u0163i de unde am primit date.<\/p>\n

De re\u0163inut ca to\u0163i care au f\u0103cut parte din Sfatul Tarii ce a proclamat UNIREA din 1918 au fost aresta\u0163i si extermina\u0163i, iar cei ce reu\u015fiser\u0103 sa treac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia au fost extr\u0103da\u0163i. De asemenea to\u0163i care au de\u0163inut func\u0163ii administrative dup\u0103 1918, ca primari, notari, jandarmi, administratori financiari si perceptori au fost condamna\u0163i si extermina\u0163i.<\/p>\n

Dup\u0103 23 August 1944 teroarea s-a continuat si \u00eempotriva bucovinenilor si basarabenilor care au fost\u00a0 ceru\u0163i de URSS sa fie extr\u0103da\u0163i .<\/p>\n

Frunta\u015fii\u00a0 Basarabiei au \u00eencercat sa mearg\u0103 la autorit\u0103\u0163i pentru a cere sprijin, dar Gheorghiu Dej nu a primit delega\u0163ia, iar Pe\u00adtru Groza i-a primit dar le-a spus: “Din cauza voastr\u0103, a basarabenilor nu putem stabili rela\u0163ii\u00a0 bune si sincere cu guvernul URSS”<\/p>\n

Pantelimon Halippa a fost predat ru\u015filor la 69 de ani si a fost condamnat la 25 de ani munca silnica si re\u00eentors \u00een tara dup\u0103 moar\u00adtea lui Stalin a continuat sa stea \u00een temni\u0163a. Si totu\u015fi dup\u0103 ce a ie\u015fit acest ne\u00eenfricat lupt\u0103tor s-a adresat pre\u015fedintelui Sta\u00adtelor Unite cu un Memoriu, la 24 Ianuarie 1973 \u00eencheind:<\/p>\n

“Fara o justa solu\u0163ionare a problemei hotarelor etnice, pace durabila \u00een Europa si \u00een lume nu poate fi a\u015fteptata”.<\/p>\n

Dar dup\u0103 1990?<\/p>\n

Guvernul fesenist creat prin lovitura de stat a lui Iliescu n-a fost \u00een stare sa foloseasc\u0103 ocazia oferita de e\u015fuarea punciului de la Moscova si ulterior de pr\u0103bu\u015firea regimului comunist al lui Gorbaciov pentru a ob\u0163ine re\u00eentregirea Tarii prin revenirea Basa\u00adrabiei si Bucovinei la locul de ba\u015ftin\u0103.<\/p>\n

“Diploma\u0163ia” rom\u00e2na n-a folosit momentul proclama\u0163iei independentei Republicei Moldova din 27 Aug.1991.”<\/p>\n

Iar \u00een 1997 Emil Constantinescu a cedat\u00a0 Ucrainei, nordul si sudul Basarabiei (inclusiv Bucovina, de buna voie si nesilit de nimeni iar parlamentul, ru\u015finos act, a ratificat.)<\/p>\n

Cicerone Ioni\u021boiu<\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/ioanitoiu\/altepub\/docs\/basarabia_2.htm<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cicerone Ioni\u021boiu (n. 8 mai 1924, Craiova\u00a0 – d. 26 ianuarie 2014, Paris) \u00a0– Scriitor, de\u021binut politic \u00een \u00eenchisorile comuniste [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17248","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17248","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17248"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17248\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17251,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17248\/revisions\/17251"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17248"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17248"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17248"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}