{"id":17261,"date":"2014-01-28T07:15:35","date_gmt":"2014-01-28T07:15:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17261"},"modified":"2014-01-28T07:16:17","modified_gmt":"2014-01-28T07:16:17","slug":"petre-tutea-%e2%80%9eam-purtat-ideile-si-credinta-precum-poarta-vantul-microbii%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/28\/petre-tutea-%e2%80%9eam-purtat-ideile-si-credinta-precum-poarta-vantul-microbii%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Petre \u0162u\u0163ea : \u201eAm purtat ideile \u015fi credin\u0163a precum poart\u0103 v\u00e2ntul microbii\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e F\u0103r\u0103 Dumnezeu omul r\u0103m\u00e2ne un biet animal ra\u0163ional \u015fi vorbitor, care vine de nic\u0103ieri \u015fi merge spre nic\u0103ieri. \u201d<\/em><\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea <\/em><\/p>\n

,,Economist, publicist, eseist \u015fi filosof, Petre \u0162u\u0163ea este considerat ca fiind cea mai important\u0103 personalitate a mi\u015fc\u0103rii g\u00e2ndiriste. Apreciat ca fiind \u201egeniul prin excelen\u0163\u0103\u201c de c\u0103tre Cioran, \u0162u\u0163ea \u00ee\u015fi atribuie doar calitatea de a fi un \u0163\u0103ran, \u0163\u0103ranul \u00eentruchip\u00e2nd dup\u0103 el omul absolut.<\/p>\n

Un autentic Socrate d\u00e2mbovi\u0163ean, \u0162u\u0163ea realizeaz\u0103 \u00een a doua parte a vie\u0163ii sale c\u0103 trebuie s\u0103 se deparaziteze de filosofie, de \u201ep\u0103ducherni\u0163a metafizicii\u201c, de logica acestei lumi, \u00eentruc\u00e2t intelectul este dat omului nu ca s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul, ci ca s\u0103-l primeasc\u0103.<\/p>\n

Pe 3 decembrie 1991, dup\u0103 patru decenii de urm\u0103rire comunist\u0103, Petre \u0162u\u0163ea urma s\u0103 \u00ee\u015fi primeasc\u0103 sf\u00e2r\u015fitul, \u00eentr-o rezerv\u0103 a Spitalului \u201eCristiana\u201c din Bucure\u015fti. \u00cenconjurat de ziari\u015fti, marele filosof r\u0103spundea lucid \u00eentreb\u0103rilor acestora. \u201eDomnule profesor, ar trebui scris\u0103 o istorie a \u00eenchisorilor comuniste, acolo unde dumneavoastr\u0103 a\u0163i fost batjocorit?\u201c, se aude \u00eentrebarea reporterului. \u201eNu, pentru cinstea poporului rom\u00e2n. Dac\u0103 spun c\u0103 am fost p\u0103lmuit, \u00eentinez str\u0103lucirea poporului rom\u00e2n. Nu vreau s\u0103 umilesc, jelindu-m\u0103, poporul rom\u00e2n.\u201c \u00centrebat \u00een continuare despre viitorul poporului rom\u00e2n, Petre \u0162u\u0163ea r\u0103spunde: \u201eCred \u00een viitorul lui, de aia a \u015fi suferit. Uite, acum dac\u0103 m\u0103 pune\u0163i la zid pentru poporul rom\u00e2n, a\u015f striga: \u00abExcelsior\u00bb\u201c.<\/p>\n

Astfel \u015fi-a \u00eencheiat via\u0163a cel ce a fost numit un Socrate provincial: vorbind, arunc\u00e2nd s\u0103min\u0163e pretutindeni, consider\u00e2ndu-se, dup\u0103 propriile lui cuvinte, \u201eun pop\u0103\u201c, care nu are parohie, \u201edar spovede\u015fte pe unde apuc\u0103\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

O via\u0163\u0103 plin\u0103 de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea se na\u015fte pe 6 octombrie 1902, \u00een satul Boteni, Muscel, \u00een familia unui preot. Va studia la Liceul \u201eNeagoe Basarab\u201c din C\u00e2mpulung-Muscel \u015fi la Liceul \u201eGeorge Bari\u0163iu\u201c din Cluj. Va urma apoi Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, dar \u015fi la Universitatea Humboldt din Berlin. \u00cen urma studiilor universitare va deveni doctor \u00een drept administrativ.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1930, va colabora la diverse publica\u0163ii na\u0163ionaliste, \u00een special la ziarul \u201eCuv\u00e2ntul\u201c, condus de filosoful Nae Ionescu. Aici va avea colegi precum: Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu<\/a>, Radu Gyr<\/a> \u015fi al\u0163ii, \u00eempreun\u0103 contribuind la realizarea unei efervescen\u0163e intelectuale \u00een acea epoc\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 1940 \u015fi p\u00e2n\u0103 la instaurarea regimului comunist va ocupa func\u0163iile de \u015fef de serviciu \u015fi apoi de director \u00een Ministerul Economiei Na\u0163ionale.<\/p>\n

Dup\u0103 venirea comuni\u015ftilor, Petre \u0162u\u0163ea este arestat \u015fi condamnat la 13 ani de \u00eenchisoare, executa\u0163i \u00eentre 1948-1953 \u015fi 1956-1964 prin diverse penitenciare, ca Jilava<\/a>, Ocnele Mari, dar mai ales la Aiud<\/a>. Amintindu-\u015fi despre acele clipe, povestea: \u201eTreisprezece ani de \u00eenchisoare… Aveam doar o h\u0103inu\u0163\u0103 de pu\u015fc\u0103ria\u015f. Ne d\u0103deau o zeam\u0103 chioar\u0103 \u015fi o m\u0103m\u0103lig\u0103 fript\u0103. M-au b\u0103tut… M-au arestat acas\u0103. Nici nu \u0163in minte anul… C\u00e2nd m-au anchetat am le\u015finat de b\u0103taie. Nu pot s\u0103 v\u0103 povestesc tot ce-am suferit pentru c\u0103 nu pot s\u0103 ofensez poporul rom\u00e2n spun\u00e2ndu-i c\u0103 \u00een mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozit\u0103\u0163i\u201c.<\/p>\n

Va ie\u015fi din \u00eenchisoare cu s\u0103n\u0103tatea \u015fubrezit\u0103 \u015fi va continua s\u0103 fie persecutat de comuni\u015fti, care \u00een mai multe r\u00e2nduri vor descinde \u00een locuin\u0163a sa, confisc\u00e2ndu-i scrieri ca \u201eTratatul de antropologie cre\u015ftin\u0103\u201c sau copii ale proiectului \u201ePrometeu\u201c. Din cauza acestei persecu\u0163ii nu a publicat prea mult \u00eenainte de 1989, \u00eens\u0103 dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea regimului comunist scrierile sale au \u00eenceput s\u0103 fie tot mai receptate, iar interviurile cu el au fost difuzate prin toate mediile.<\/p>\n

\u00cemp\u0103cat cu Dumnezeu, cu poporul s\u0103u \u015fi cu sine, Petre \u0162u\u0163ea va trece la cele ve\u015fnice pe 3 decembrie 1991, declar\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 ar da timpul \u00eenapoi nu ar schimba nimic, c\u0103 ar vrea ca via\u0163a lui \u201es\u0103 fie exact a\u015fa cum a fost\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

F\u0103r\u0103 Dumnezeu nu po\u0163i cunoa\u015fte sensul existen\u0163ei umane<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centocmai ca \u015fi bunul s\u0103u prieten Emil Cioran, Petre \u0162u\u0163ea s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de preot, acest lucru nef\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een primii ani ai vie\u0163ii sale la Dumnezeu sau la credin\u0163a cre\u015ftin\u0103. Mintea \u00eei zbura la diversele curente de opinie politic\u0103, la registre filosofice, la abstrac\u0163ii ra\u0163ionale \u015fi nicidecum la credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00eentruchipat\u0103, a\u015fa cum avea s\u0103 spun\u0103 mai t\u00e2rziu, \u201e\u00een b\u0103bu\u0163a care st\u0103 \u00een fa\u0163a icoanei Maicii Domnului\u201c.<\/p>\n

Ca mul\u0163i al\u0163ii, filosoful va face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Dumnezeu \u00een \u00eenchisoare. Aici recunoa\u015fte purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi petrece \u00eempreun\u0103 cu El. Realizeaz\u0103 c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 asisten\u0163a dumnezeiasc\u0103 nu pot \u015fti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dac\u0103 are vreun sens sau nu, nici dac\u0103 eu am vreun sens sau nu\u201c. Pleiada de personalit\u0103\u0163i \u015fi oameni cu via\u0163\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u00eent\u00e2lni\u0163i \u00een \u00eenchisorile comuniste \u00eel face pe \u0162u\u0163ea s\u0103 se \u00eentrebe cum este posibil s\u0103 supor\u0163i at\u00e2ta suferin\u0163\u0103 \u015fi cine o poate opri. \u201eC\u00e2nd am v\u0103zut, \u00een \u00eenchisoare, c\u0103 tot regimul care mi se aplic\u0103 e inoperant – puteam eu, ca om, s\u0103-mi explic asta? \u015ei atunci m-am g\u00e2ndit c\u0103 exist\u0103 o for\u0163\u0103 supracosmic\u0103, transcendent\u0103, numit\u0103 Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu s\u0103 scap de \u00eenl\u0103n\u0163uire. Pentru c\u0103, personal, nu m\u0103 pot dezl\u0103n\u0163ui \u015fi elibera. Iar a vie\u0163ui acolo, la \u00eenchisoare, f\u0103r\u0103 asisten\u0163a Lui, nu se poate; au fost oameni care au murit… Atunci s-a n\u0103scut \u00een mine credin\u0163a nelimitat\u0103 \u00een atotputernicia \u015fi atotbun\u0103tatea divin\u0103\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eF\u0103r\u0103 Dumnezeu, omul r\u0103m\u00e2ne un biet animal ra\u0163ional \u015fi vorbitor\u201c<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Odat\u0103 cu aceast\u0103 revela\u0163ie, \u0162u\u0163ea \u00ee\u015fi va \u00eendrepta via\u0163a c\u0103tre Dumnezeu \u015fi c\u0103tre Biseric\u0103. Doar aici, \u00een s\u00e2nul Bisericii, po\u0163i spune c\u0103 exi\u015fti: \u201e\u00cen Biseric\u0103 e\u015fti comparat cu Dumnezeu, fiindc\u0103 exprimi chipul \u015fi asem\u0103narea Lui. Dac\u0103 Biserica ar disp\u0103rea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disp\u0103rea \u015fi omul\u201c. Numai cre\u015ftinul poate supravie\u0163ui \u00een aceast\u0103 lume \u015fi o poate schimba dup\u0103 chipul s\u0103u, pentru a fi a\u015fa cum a ie\u015fit din m\u00e2na lui Dumnezeu, \u201ebun\u0103 foarte\u201c. Dup\u0103 \u0162u\u0163ea, cre\u015ftinul este singurul care \u201epoate cobor\u00ee Absolutul la nivel cotidian\u201c.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani ai vie\u0163ii, marele g\u00e2nditor a scris o antropologie cre\u015ftin\u0103 \u00een \u015fase capitole. Pretutindeni a \u0163inut s\u0103 sublinieze c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 Dumnezeu, omul r\u0103m\u00e2ne un biet animal ra\u0163ional \u015fi vorbitor, care vine de nic\u0103ieri \u015fi merge spre nic\u0103ieri\u201c. \u00cens\u0103 cu Dumnezeu, omul nu este str\u0103in de sine, nu este singur. Prin rug\u0103ciune, omul poate lua contact cu Dumnezeu \u015fi realiza cine este: \u201eG\u00e2ndit\u0103 cre\u015ftin, rug\u0103ciunea ne arat\u0103 c\u0103 umilin\u0163a \u00eenal\u0163\u0103, iar nu coboar\u0103 pe om\u201c.<\/p>\n

Realizarea de c\u0103tre om c\u0103 nu poate face nimic f\u0103r\u0103 Dumnezeu, \u00eel poart\u0103 pe acesta la umilin\u0163\u0103, pentru a-L apropia pe Dumnezeu de el: \u201eS\u0103 te autodispre\u0163uie\u015fti zilnic, pentru ca \u00een golul l\u0103sat \u00een tine, s\u0103 poat\u0103 \u00eenc\u0103pea Dumnezeu\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eDumnezeu \u015ftie c\u00e2t de Socrate sunt!\u201c<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea a fost consirat de c\u0103tre to\u0163i intelectualii vremii sale un veritabil Socrate al meleagurile noastre, datorit\u0103 darului de a vorbi, de a \u00eentreba \u015fi de a na\u015fte pretutindeni alte semne de \u00eentrebare. \u015etia cum s\u0103-\u015fi farmece auditoriul, de\u015fi nu era profesor \u015fi nici nu \u0163inuse conferin\u0163e. \u00cen acest sens este de bun prilej s\u0103 amintim m\u0103rturia unui gardian care, \u00eentrebat de superiorii \u00eenchisorii ce \u00een\u0163elege din ce vorbe\u015fte \u0162u\u0163ea, r\u0103spunde: \u201eNu \u00een\u0163eleg nimic, dar e o groz\u0103vie!<\/p>\n

Asemenea lui Socrate \u015ftie s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 nasc\u0103 interesul \u201epublicului\u201c prin ideile sale. Este ca \u015fi cum ar sem\u0103na. Chiar el m\u0103rturise\u015fte: \u201eAm purtat ideile \u015fi credin\u0163a precum poart\u0103 v\u00e2ntul microbii\u201c. De\u015fi iube\u015fte filosofia \u015fi silogismele: \u201ela urma urmelor, are \u015fi filosofia acces la adev\u0103r\u201c, recunoa\u015fte superioritatea credin\u0163ei. G\u00e2ndirea nu este dec\u00e2t o capcan\u0103 \u00een drumul spre cunoa\u015fterea divin\u0103, adev\u0103rata cunoa\u015ftere: \u201eDac\u0103 omul nu e favorizat de divinitate, nu \u015ftie nimic. Dac\u0103 e un simplu c\u0103ut\u0103tor al adev\u0103rului, caut\u0103 neafl\u00e2nd \u015fi \u015ftie ne\u015ftiind\u201c.<\/p>\n

(Mihai Grobnicu – Ziarul Lumina<\/a>)<\/p>\n

 <\/p>\n

De citit si : http:\/\/roncea.ro\/2014\/01\/28\/asociatia-civic-media-catre-consiliul-local-timisoara-petre-tutea-ramane-un-geniu-al-romaniei-chiar-daca-robert-doron-reisz-emulul-lui-plesu-si-tismaneanu-il-considera-un-propagandist-legionar-c\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e F\u0103r\u0103 Dumnezeu omul r\u0103m\u00e2ne un biet animal ra\u0163ional \u015fi vorbitor, care vine de nic\u0103ieri \u015fi merge spre nic\u0103ieri. \u201d [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17261","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17261"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17261\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17264,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17261\/revisions\/17264"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}