{"id":17320,"date":"2014-01-31T21:23:34","date_gmt":"2014-01-31T21:23:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17320"},"modified":"2014-01-31T21:23:34","modified_gmt":"2014-01-31T21:23:34","slug":"vavila-popovici-nevoia-de-altruism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/01\/31\/vavila-popovici-nevoia-de-altruism\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Nevoia de altruism"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><em><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" id=\"irc_mi\" class=\"alignleft\" src=\"http:\/\/www.mesagerulromanesc.info\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Vavila_Popovici.-revista.jpg\" alt=\"\" width=\"265\" height=\"393\" \/>\u201eAdev\u0103rata societate tr\u0103ie\u0219te \u00een noi \u00een\u0219ine\u201d,<\/em> sunt cuvintele filozofului italian Giovanni Gentile (1875-1944). Sistemul lui filosofic este considerat idealist, \u00eentruc\u00e2t pentru el ideea \u2013 crea\u021biunea spiritului nostru \u2013 este singura care ne poate spune ceva. Nu admite nimic care s\u0103 nu fie \u00een\u0103untrul con\u0219tiin\u021bei. El consider\u0103 \u00eentreaga existen\u021b\u0103 spiritual\u0103 un act viu, \u00een fiecare clipa altul: \u201e<em>At\u00e2ta spirit, at\u00e2ta bog\u0103\u021bie spiritual\u0103, c\u00e2t\u0103 via\u021b\u0103 spiritual\u0103 \u00een act\u201d. <\/em>Se bazeaz\u0103 pe \u00een\u021belepciunea filosofiei cre\u0219tine: <em>\u201eAdev\u0103rul este \u00een\u0103untrul omului, nu \u00een afar\u0103\u201d<\/em>; <em>\u201eomul nu e om de la natur\u0103\u201d; \u201eomul este om \u00eentruc\u00e2t se face om\u201d; \u201eomul este o etern\u0103 f\u0103g\u0103duin\u021b\u0103\u201d<\/em>. Conform concep\u021biei sale, Societatea trebuie conceput\u0103 ca un sistem de sfere concentrice, \u00een care sfera cea mai apropiat\u0103 de centru este omul cu raza cea mai scurt\u0103, apoi familia, comuna, na\u021biunea, omenirea, universul, centrul fiind cel mai viu, cel mai activ, din care iradiaz\u0103 voin\u021ba noastr\u0103. Dac\u0103 s-ar stinge lumina acestui centru, \u00eentreg sistemul ar intra \u00een \u00eentuneric. Lumea moral\u0103 deci, este creat\u0103, sus\u021binut\u0103 de vigoarea fiec\u0103ruia dintre noi, conform celor semnalate mai sus: \u201e<em>Adev\u0103rata societate tr\u0103ie\u0219te \u00een noi \u00een\u0219ine!\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Toate acestea sunt concluziile lui \u00een urma unei analize ad\u00e2nci a sufletului omenesc. Preocupat de moralitatea lumii, \u00eel citeaz\u0103 pe Sf\u00e2ntul Francisc, italianul care a tr\u0103it la \u00eenceputul secolului XII \u0219i a c\u0103rui \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 este a iubi, a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a realitatea lumii, prin <em>altruism<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Aduc \u00een amintire cuvintele Sf\u00e2ntului Francisc, citate de \u201eDoamna de Fier\u201d \u2013 Margaret Thatcher -, cu ocazia unei vizite f\u0103cute \u00een centrul Londrei: <em>\u201e<\/em><em>Acolo unde este ne\u00een\u021belegere, s\u0103 aducem armonie. Acolo unde este gre\u0219eal\u0103, s\u0103 aducem adev\u0103r. Acolo unde este \u00eendoial\u0103, s\u0103 aducem credin\u021ba. Acolo unde este disperare, s\u0103 aducem speran\u021ba\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 <\/em>Prin termenul de altruism se \u00een\u021belege \u201e<em>atitudinea<\/em> <em>moral\u0103 sau dispozi\u0163ia sufleteasc\u0103 a celui care ac\u0163ioneaz\u0103 dezinteresat \u00een favoarea altora; doctrin\u0103 moral\u0103 care preconizeaz\u0103 o asemenea atitudine<\/em>\u201d. (<em>Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne,<\/em> Academia Rom\u00e2n\u0103, Institutul de Lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan\u201d). Altruismul este definit ca opusul egoismului. Mai simplu \u0219i l\u0103muritor, altruismul este grija pentru binele altor persoane \u0219i ac\u021biunea de ajutorare, salvare a lor, \u00een caz de nevoie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Enciclopedia interna\u021bional\u0103 de \u0219tiin\u021be sociale, define\u0219te <em>altruismul psihologic<\/em> ca <em>\u201eo stare motiva\u021bional\u0103 cu scopul de a cre\u0219te bun\u0103starea altora&#8221;,<\/em> altruismul psihologic fiind \u00een contrast cu <em>egoismul psihologic<\/em> ce se refer\u0103 la motiva\u021bia de a cre\u0219te bun\u0103starea personal\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 Din nefericire, n-am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 oferim celui de aproape ceea ce ne dorim noi \u00een\u015fine, n-am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103-l \u00een\u0163elegem (cu at\u00e2t mai pu\u0163in s\u0103-l ascult\u0103m) \u015fi nici s\u0103-i \u00eenlesnim calea pentru a face lucrurile mai frumoase \u015fi mai u\u015foare. Suntem uneori <em>altrui\u015fti<\/em> pentru a epata \u00een fa\u0163a lumii \u015fi pentru a sublinia, ulterior, c\u0103 suntem <em>altrui\u015fti<\/em> \u015fi c\u0103 oferim lucruri pe care al\u0163ii le pun greu la dispozi\u0163ie sau nici nu ni le ofer\u0103.<em> <\/em>Un fel de grandomanie.<em> Altruismul<\/em> a devenit, \u00een acest fel, o modalitate de a te face s\u0103 te sim\u0163i bine, un egoism involuntar, o modalitate de a te \u00eemp\u0103ca cu anumite aspecte personale care nu sunt pl\u0103cute celor din jur. Am devenit <em>altrui\u015fti-grandomani<\/em> pentru a pl\u0103cea altora, pentru a ne pl\u0103cea nou\u0103 \u00een\u015fine, pentru a ne auto-satisface poftele nepotrivite, pentru a ne bucura de micimea sufletului, devenit egoist.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Altruismul adev\u0103rat este \u00eens\u0103 altceva, el caracterizeaz\u0103 moralitatea, interiorul, dar \u0219i exteriorul, un mod prin care po\u0163i dovedi bun\u0103tatea unei inimi c\u0103reia \u00eei pas\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Conceptul are o lung\u0103 istorie \u00een g\u00e2ndirea filosofic\u0103 \u0219i etic\u0103. Termenul a fost ini\u021bial inventat \u00een secolul XIX de c\u0103tre sociologul \u0219i filosoful francez Auguste Comte (1798-1857) care a urm\u0103rit \u00eenfiin\u021barea unei filosofii pozitive, corespunz\u0103toare stadiului \u00een care a ajuns omenirea \u0219i spre care trebuie s\u0103 tind\u0103, adic\u0103 progresul umanit\u0103\u021bii, umanitate pe care el o iubea, se spune, cu pasiune mistic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 S-a constatat c\u0103 altruismul dintr-un domeniu poate avea un impact asupra altor domenii, c\u0103 exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 de reciprocitate, presupun\u00e2nd c\u0103 oamenii se vor sim\u021bi obliga\u021bi s\u0103 r\u0103spund\u0103 dac\u0103 cineva \u00eei ajut\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Sociologii au fost mult timp preocupa\u021bi de modul de construire a unei bune societ\u0103\u021bi, cu altruism, moralitate \u0219i solidaritate social\u0103. Religiile lumii promoveaz\u0103 altruismul ca pe o valoare moral\u0103 de mare importan\u021b\u0103. \u00cen Cre\u0219tinism, de exemplu, altruismul este centrul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor lui Iisus aflate \u00een Evanghelie. Prezen\u021ba \u0219i semnifica\u021bia iubirii este cuprins\u0103 nu doar \u00een cuvinte, reflec\u021bii, ci \u0219i \u00een fapte. Astfel, noi trebuie s\u0103 urm\u0103rim binele comun mai mult dec\u00e2t binele personal, \u00eentruc\u00e2t binele comun este mai folositor pentru om. Referitor la aproapele nostru, \u00een Levitic (Cartea a treia a lui Moise) Domnul a gr\u0103it: \u201e<em>S\u0103 nu fura\u021bi, s\u0103 nu spune\u021bi minciuni \u0219i s\u0103 nu v\u0103 \u00een\u0219ela\u021bi aproapele\u201d <\/em>(Levitic 11). \u00cen Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Matei, cap. 22, cele mai mari porunci sunt: <em>\u201eS\u0103 iube\u0219ti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u \u0219i cu tot cugetul t\u0103u\u201d<\/em> \u0219i <em>\u201eS\u0103 iube\u0219ti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi\u201d.<\/em> Mul\u021bi autori biblici subliniaz\u0103 o puternic\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre iubirea pentru aproape \u0219i iubirea pentru Dumnezeu. \u00cent\u00e2ia epistol\u0103 a Sf\u00e2ntului Apostol Ioan, cap. 4, 21 ne gr\u0103ie\u0219te: <em>\u201e\u0218i aceast\u0103 porunc\u0103 avem de la El: cine iube\u0219te pe Dumnezeu s\u0103 iubeasc\u0103 \u0219i pe fratele s\u0103u\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dou\u0103 evenimente s-au succedat de cur\u00e2nd \u00een \u021bara noastr\u0103: cel al accidentului aviatic &#8211; avionul de mici dimensiuni care a aterizat for\u0163at, \u00een 20 ianuarie, \u00een Mun\u0163ii Apuseni, \u00eentr-o zon\u0103 accidentat\u0103, la peste 1.400 de metri altitudine, la grani\u0163a dintre jude\u0163ele Cluj \u015fi Alba, la bordul c\u0103ruia se afla echipajul medical \u00een care au decedat dou\u0103 persoane si alte cinci au fost r\u0103nite \u0219i cel de al doilea \u2013 ninsorile abundente ale iernii ne\u00eendur\u0103toare, viscolul produs \u00een partea sudic\u0103 a \u021b\u0103rii. Din informa\u021biile ziarelor, unii au ac\u021bionat din altruism &#8211; acei localnici care s-au dus s\u0103-i caute pe cei da\u021bi disp\u0103ru\u021bi, pur \u0219i simplu din dorin\u021ba de a ajuta, poate din datorie moral\u0103, loialitate \u0219i chiar imbold religios, dar mai mult din sacrificiu, risc\u00e2ndu-\u0219i s\u0103n\u0103tatea, poate chiar integritatea vie\u021bii pentru a salva alte vie\u021bi, ceea ce s-a f\u0103cut \u0219i \u00een al doilea caz, al n\u0103me\u021bilor care au acoperit case \u0219i drumuri, \u00een timp ce al\u021bii au dat dovad\u0103 de nep\u0103sare, de nepricepere \u0219i team\u0103, lipsindu-le acel sentiment de compasiune pentru semeni, \u0219i al\u021bii, mai grav, n-au ac\u021bionat la timp, au b\u0103tut \u00een retragere cum s-ar spune, din lips\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i responsabilitate. Sunt convins\u0103 c\u0103 se va face lumin\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urarea interven\u021biilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Altruismul, aceast\u0103 atitudine moral\u0103, omul o poate avea \u00een sufletul lui, dar dac\u0103-i lipse\u0219te, poate fi \u00eenv\u0103\u021bat. Dob\u00e2ndirea altruismului, dar \u0219i refuzul lui se vor face v\u0103zute \u00een\u00a0 rezultatele binef\u0103c\u0103toare sau distrug\u0103toare ale societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im. Rom\u00e2nul este inteligent \u0219i poate redob\u00e2ndi razele luminoase ale altruismului pierdut \u00een ultima vreme. Dar acolo unde inteligen\u021ba lipse\u0219te, ea este \u00eenlocuit\u0103 cu \u00eentunericul egoismului, al \u0219mecheriei, vicleniei, ironiei, a singurei dorin\u021be de a dob\u00e2ndi puterea prin orice mijloace.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Via\u021ba de fiecare zi este plin\u0103 de acte de altruism \u0219i egoism, cu motiva\u021bii umane sau inumane. Suma ac\u021biunilor noastre este societatea pe care o cl\u0103dim \u0219i \u00een care vrem s\u0103 tr\u0103im. Parafraz\u00e2nd cele afirmate de Giovanni Gentile: Omul devine cu adev\u0103rat om c\u00e2nd dob\u00e2nde\u0219te calit\u0103\u021bi umane \u0219i cl\u0103de\u0219te societatea dup\u0103 tiparul acelor calit\u0103\u021bi dob\u00e2ndite.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><em><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eAdev\u0103rata societate tr\u0103ie\u0219te \u00een noi \u00een\u0219ine\u201d, sunt cuvintele filozofului italian Giovanni Gentile (1875-1944). Sistemul lui filosofic este considerat idealist, \u00eentruc\u00e2t [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17320","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17320","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17320"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17320\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17322,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17320\/revisions\/17322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17320"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}