{"id":17531,"date":"2014-02-12T12:58:48","date_gmt":"2014-02-12T12:58:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17531"},"modified":"2014-02-12T13:01:03","modified_gmt":"2014-02-12T13:01:03","slug":"veronica-osorheian-%e2%80%9eduiosie-peste-umar%e2%80%9d-sau-viziunea-de-fertila-frumusete-asupra-satului-romanesc-cronica-de-maria-diana-popescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/12\/veronica-osorheian-%e2%80%9eduiosie-peste-umar%e2%80%9d-sau-viziunea-de-fertila-frumusete-asupra-satului-romanesc-cronica-de-maria-diana-popescu\/","title":{"rendered":"Veronica O\u015forheian, \u201eDuio\u015fie peste um\u0103r\u201d sau viziunea de fertil\u0103 frumuse\u0163e asupra satului rom\u00e2nesc, cronic\u0103 de Maria Diana Popescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cemp\u0103rt\u0103\u015find parc\u0103 ideile lui Blaga, filosoful care consider\u0103 cultura satului rom\u00e2nesc o matrice stilistic\u0103 fundamental\u0103, contributoare dezvolt\u0103rii culturii mari a poporului rom\u00e2n, Veronica O\u015forheian, prozatoare \u00een dulcele stil clasic, \u00een condeiul c\u0103reia \u201ecopil\u0103ria \u015fi satul se \u00eentregesc reciproc alc\u0103tuind un \u00eentreg inseparabil\u201d,<\/em> se prezint\u0103 \u00een fa\u0163a cititorilor cu \u201eDuio\u015fie peste um\u0103r\u201d, proz\u0103 scurt\u0103, (Editura Grinta, Cluj-Napoca 2013), cartea unui narator omniscient, care transcrie faptele cu realism, dar \u015fi cu sobrietate stilistic\u0103, facilit\u00eend un anume fel de comunicare imediat\u0103. Autoarea recreeaz\u0103\/recupereaz\u0103 lumea satului cu tradi\u0163iile \u015fi frumuse\u0163ile sale, o lume care, amenin\u0163at\u0103 \u015fi pe alocuri f\u0103r\u00eemi\u0163at\u0103 de haosul prezentului, aproape a disp\u0103rut din romanele postmoderne \u00eenc\u0103rcate de exhibi\u0163ii, patetism \u015fi imagini \u015focante. La fel ca \u015fi pentru Blaga \u00een poemele \u201eSufletul satului\u201d \u015fi \u201eSatul minunilor\u201d, pentru Veronica O\u015forheian satul copil\u0103riei r\u0103m\u00eene peste timp acel nucleu al na\u015fterii universale, locul sacru generator de minuni, virtu\u0163i magice \u015fi ve\u015fnicii \u00eencremenite \u00een arhetipuri imuabile, locul unde s\u00eent concentrate puteri divine, unde, printr-o germina\u0163ie perpetu\u0103, parc\u0103 timpul \u015fi moartea s\u00eent am\u00eenate. \u201eS-ar putea vorbi chiar despre o simbioz\u0103 \u00eentre copil\u0103rie \u015fi sat\u201d, cit\u00eend din nou pe Blaga, \u201eo simbioz\u0103 datorit\u0103 c\u0103reia fiecare din p\u0103r\u0163i se alege cu un c\u00ee\u015ftig. C\u0103ci, pe c\u00e2t de adev\u0103rat e c\u0103 mediul cel mai potrivit \u015fi cel mai fecund al copil\u0103riei e satul, pe at\u00e2t de adev\u0103rat e c\u0103 \u015fi satul la r\u00e2ndul lui \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte suprema \u00eenflorire \u00een sufletul copilului.\u201d<\/em><\/p>\n

Cu o capacitate de evocare consubstan\u0163ial\u0103 \u015fi conving\u0103toare a peisajelor exterioare \u015fi l\u0103untrice, Veronica O\u015forheian conduce cititorul printr-o serie de \u201e\u00eent\u00eempl\u0103ri m\u0103runte\u201d, pe \u201eima\u015ful cu cire\u015fi amari\u201d, prin \u201euria\u015fele z\u0103pezi de pe Fruntea Dealului\u201d, prin satul cu roadele pe buze, cu rumoarea p\u00eerguit\u0103 a pomilor \u00een auz, satul \u00een anii de ieri \u015fi clipa, parc\u0103, de acum. \u015ei c\u00eet de falnic ne privesc din pagini anotimpurile satului!, leg\u00eendu-se ca o cre\u015ftere cu \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a de grumaz, ca s\u0103m\u00een\u0163a unui copac ce se \u00eenmul\u0163e\u015fte, ca firul unui drum ce se toarce str\u0103b\u0103tut de piciorul copil\u0103riei, cu pa\u015fi care revin \u00eentotdeauna de unde au plecat.\u201eDoamne, ce veri minunate se perind\u0103 pe Ilve! Meleag care i-a inspirat pe Liviu Rebreanu, dar \u015fi pe Luca Onul\u2026\u201d<\/em> Condeiul prozatoarei consemneaz\u0103 curgerea timpului, fluxul vie\u0163ii, al vegeta\u0163iei, al metamorfozelor \u00eenc\u0103rcate de poezia unei picturalit\u0103\u0163i peisagistice, \u00een care, parc\u0103, \u00eengeri de toate culorile \u015fi-au \u00eentip\u0103rit aripile ca \u00een cear\u0103. Purt\u0103toare a unor mesaje profund suflete\u015fti, personajele sale, cu o tipologie aparte, s\u00eent cele care organizeaz\u0103, independent de voin\u0163a lor, surprizele destinului \u015fi atmosfera c\u0103r\u0163ii. Credibilitatea scrisului s\u0103u nu \u0163ine numai de ceea ce scoate la lumin\u0103 din zona memoriei \u015fi a inspira\u0163iei, ci \u015fi de modul special prin care le ordoneaz\u0103 pe orbit\u0103, de modul cum iubitorul de literatur\u0103 este absorbit de magnetismul nara\u0163iunii \u015fi al limbajului arhaic.(\u201eOricare bucurie poate fi luminoas\u0103 ca ziua de Pa\u015fti. Dar bucuria zilei de Pa\u015fti, din vremea copil\u0103riei, era str\u0103luminat\u0103 pentru to\u0163i copiii din satul acela de munte. Un an \u00eentreg, mamele puneau deoparte c\u00e2te un b\u0103nu\u0163, ca s\u0103-\u015fi g\u0103teasc\u0103 pruncii, \u00een ziua cea sf\u00e2nt\u0103 \u015fi a\u015fteptat\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, cump\u0103rau bumbacul. C\u0103 \u015fi drumul p\u00e2nzei din bumbac era tot at\u00e2ta de lung c\u00e2t drumul inului \u015fi drumul c\u00e2nepii\u2026 Apoi, mai adunau mamele b\u0103nu\u0163ii pentru papuci, basmale, postav ori p\u0103r moale pentru catrin\u0163e, petele \u00een cozile fetelor, m\u0103rgele de cusut c\u0103m\u0103\u015fi, m\u0103rgele de podoab\u0103 pentru fete, \u015ferpare \u015fi p\u0103l\u0103rii pentru cei \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 le poarte. C\u00e2nd lucrurile acestea erau r\u00e2nduite, mai dedesubt, \u00een lada de zestre, femeia purta o m\u00e2ndrie ad\u00e2nc\u0103 \u015fi nobil\u0103 c\u0103-\u015fi poate scoate b\u0103rbatul \u015fi copiii \u00een lume, c\u0103 sunt \u00een r\u00e2nd cu ceilal\u0163i s\u0103teni. Da, mai dedesubt erau puse hainele pentru Pa\u015fti. Adic\u0103 ascunse de ochiul b\u0103rbatului. Pentru c\u0103 el, b\u0103rbatul, avea alte griji. Dr\u0103muia banii pentru caiele, potcoave, hamuri, car, c\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi sanie, pentru piuar, pentru biseric\u0103, d\u0103ri, plata ciobanului \u015fi pentru zi\u0163\u2026 M\u00e2ndri eram \u015fi noi, copiii, \u00een momentele \u00een care \u00eencercam zi\u0163ul \u0103sta. Pe care au \u015fezut, \u00een drum spre satul care trebuia cercetat, \u015fi sociologul Dimitrie Gusti, \u015fi istoricul Constantin Daicoviciu, \u015fi episcopul Vadului, Feleacului \u015fi Clujului \u2013 Teofil Herineanu, atunci c\u00e2nd s-a resfin\u0163it biserica din piatr\u0103 (ctitorit\u0103 de preotul Anton M\u0103lai), dar \u015fi compozitorii Constantin Br\u0103iloiu, Tudor Jarda, artistul Alexandru Grozu\u0163\u0103 \u015fi o gr\u0103mad\u0103 de \u201edomni\u201d veni\u0163i, mai t\u00e2rziu, s\u0103 schimbe r\u00e2nduiala locului. Destul de rar, \u00een zi\u0163 a stat \u015fi preotul vicar Titus M. M\u0103lai, c\u00e2nd venea s\u0103-\u015fi revad\u0103 satul \u015fi neamurile. Era g\u0103zduit de o veri\u015foar\u0103 a tatei. Eram destul de mic\u0103, atunci c\u00e2nd l-am cunoscut. Preotul Titus dorea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce balmo\u015f preparat de tata.\u201d)<\/em><\/p>\n

Veronica O\u015forheian poate fi socotit\u0103 o scriitoare care are de spus ceva esen\u0163ial \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103, aflat\u0103 pe alocuri \u00een convalescen\u0163\u0103, pe alocuri \u00een r\u0103zboi. \u201eDuio\u015fie peste um\u0103r\u201d, este cartea scris\u0103 cu senin\u0103tatea unei maturit\u0103\u0163i literare, conformat\u0103 nevoii de directitate \u015fi autenticitate, unde dialogul apare doar \u00een momentele cheie, pentru a puncta \u015fi poten\u0163a ac\u0163iunea. \u00cenr\u00eeuririle \u015fi interferen\u0163ele dintre unit\u0103\u0163ile suflete\u015fti \u015fi contactul efectiv cu ceea ce se petrece \u00een memoria autoarei, dau na\u015ftere, printr-o fidel\u0103 oglin\u00addire, unui temei epic de absolut\u0103 \u015fi obiectiv\u0103 spontaneitate.(\u201eC\u00e2nd am c\u0103p\u0103tat siguran\u0163\u0103 \u00een pa\u015fi, t\u00e2rna\u0163ul \u00eentortocheat al casei era calea mea de lungi c\u0103l\u0103torii. Printre lea\u0163urile porti\u0163ei dinspre gr\u0103din\u0103, priveam \u00eentr-o lume de vis. \u00cen gr\u0103din\u0103 erau r\u00e2nduite straturile cu legume, dar \u015fi un strat mai \u00eengust, numit p\u0103rcan\u0103, l\u00e2ng\u0103 peretele casei. \u00cen stratul acesta, se r\u0103sf\u0103\u0163au la soare tufe de busuioc, nalb\u0103 alb\u0103 \u015fi ro\u015fie, calap\u0103r, sc\u00e2nteu\u0163e, m\u0103ghiran \u015fi c\u00e2\u0163iva trandafiri de culoare frez. Vara, miresme revene \u015fi binef\u0103c\u0103tore se cerneau, prin perdelele din p\u00e2nz\u0103 de in, \u00een camerele dinspre gr\u0103dinu\u0163\u0103\u2026\u201d)<\/em> For\u0163a de concizie (calitate esen\u0163ial\u0103 a autoarei ce condenseaz\u0103 prin secven\u0163ializare, \u00een numai c\u00eeteva pagini, mari suprafe\u0163e epice) scoate la iveal\u0103 obiective cinematografice suverane, decupaje pregnante, desenate viu \u015fi sugestiv, cu o filosofie a \u00een\u0163elepciunii \u015fi limbajului popular.<\/p>\n

Episoade spontane \u015fi scurte fixeaz\u0103 veritabile stampe ale bucuriilor, aspira\u0163iilor \u015fi tradi\u0163iilor din universul satului, unde fiecare personaj este prins \u00eentr-o poveste, \u00eentr-o p\u00eenz\u0103 de p\u0103ianjen cosmic din care se elibereaz\u0103 \u00een final, printr-o \u00eemp\u0103care cu sine \u015fi condi\u0163ia dat\u0103. Registrul diegetic cu \u00eent\u00eempl\u0103ri simple transformate \u00een literatur\u0103 de calitate, aplicat pe o teorie subsecvent\u0103 propriului itinerar narativ \u015fi pe investiga\u0163ia sinelui auctorial, are rolul salvator de a m\u0103ri acuitatea de percep\u0163ie a genera\u0163iei de azi asupra satului rom\u00e2nesc de alt\u0103dat\u0103.(\u201eLumea toat\u0103, eram noi \u015fi caii. Ei c\u0103p\u0103tau c\u00e2te o pal\u0103 de f\u00e2n \u015fi ap\u0103. \u00cen merindarul nostru era, de cele mai multe ori, p\u00e2ine, sl\u0103nin\u0103, ceap\u0103 \u015fi ou\u0103 fierte. \u00centr-o cant\u0103 emailat\u0103, pentru masa de pr\u00e2nz, aveam ciorb\u0103. La m\u0103l\u0103i\u015fte, \u00ee\u0163i era mai mare dragul s\u0103 ari. Plugul intra ad\u00e2nc \u00een p\u0103m\u00e2nt, r\u0103sturn\u00e2nd brazde egale, peste gunoiul de grajd \u00eempr\u0103\u015ftiat uniform. Mergeam pe l\u00e2ng\u0103 calul din st\u00e2nga, mai mult \u00eentr-un fel de tov\u0103r\u0103\u015fie. \u0162in\u00e2nd de coarnele plugului, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, tata \u00eei \u00eendemna bl\u00e2nd. La cap\u0103t de brazd\u0103, trebuia f\u0103cut\u0103 \u00eentoarcerea scurt\u0103, s\u0103 ias\u0103 ar\u0103tura c\u00e2t mai dreapt\u0103. M\u00e2ndr\u0103 de vrednicia mea \u015fi \u00eenc\u0103lzit\u0103 de at\u00e2ta alerg\u0103tur\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 cai, m-am \u00eembrobodit \u00eenapoi, ca mama, c\u00e2nd fr\u0103m\u00e2nta p\u00e2inea \u015fi ca femeile cele hiri\u015fe.\u201d)<\/em><\/p>\n

Veronica O\u015forheian a scris o carte cu imagini senza\u0163ionale pentru cititorii c\u0103rora nu le pas\u0103 de ierarhii literare, care nu pun pre\u0163 pe inutile divaga\u0163ii de ultra-tehnicitate a\u015fa-zis critic\u0103 ale \u201emarilor mae\u015ftri\u201d; a scris pentru cititorii care vor bun gust, simplitate organizat\u0103, sinceritate cult\u0103. \u201eDuio\u015fie peste um\u0103r\u201d este scris\u0103, de fapt, din perspectiva cititorului cult, care va \u00eenv\u0103\u0163a din fine\u0163ea psihologic\u0103 a textului s\u0103-\u015fi (re)descopere r\u0103d\u0103cinile, ruinele sau piscurile, va \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 se bucure, s\u0103 lupte, s\u0103 iubeasc\u0103, s\u0103 priveasc\u0103 \u00een sine cu al\u0163i ochi. Mai mult, \u00ee\u015fi convinge cititorul s\u0103-i acorde, pre\u0163 de aceast\u0103 lectur\u0103, timpul lui. Cu alte cuvinte, \u201eDuio\u015fie peste um\u0103r\u201d este parte temeinic\u0103 a operei sale de pe axa expresiei \u015fi maturit\u0103\u0163ii literare, prin puterea de a crea atmosfer\u0103, de a comunica imagini memorabile, sugestii \u015fi causerii de elegan\u0163\u0103 epic\u0103, este viziunea de \u201efertil\u0103\u201d frumuse\u0163e \u015fi puritate asupra universului satului rom\u00e2nesc de alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/div>\n

\"\"<\/a><\/strong>Volume publicate<\/strong><\/p>\n

– Dor de copil\u0103rie, debut editorial, Editura Generis, 1999<\/p>\n

– Miracol – poezii, prefa\u0163\u0103 prof. Ana Grui\u0163\u0103 Pintilie, Alba Iulia, Editura StarSoft, 2000, 70 p.<\/p>\n

– Casa de sub ochiul stelei – Consemn\u0103ri \u015fi studii monografice, prefa\u0163\u0103 – Aurel Pantea, redactor-\u015fef la Revista Discobolul \u015fi pre\u015fedinte al U.S.R.-Filiala Alba Iulia, Alba Iulia, Editura Star Soft, 2002, 403 p.<\/p>\n

– M\u0103rturisiri, prefa\u0163\u0103 – Aurel Pantea, Alba Iulia, Editura Unirea, 2005, 2005<\/p>\n

– Datini transilvane – studiu privind nunta \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, Alba Iulia, Editura Unirea, 2007.<\/p>\n

– S\u0103rs\u0103nu\u0163a cu scrisori. Din coresponden\u0163a soldatului Toma Artene (lector: cercet\u0103tor principal Mircea Prahase), volum \u00eengrijit, publicat de Complexul Muzeal Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, Editura Napoca Star, 2008, 287 p.<\/p>\n

– \u0218irag din pietre de r\u00e2u – monografie cultural-sentimental\u0103, prefa\u0163\u0103 – cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific dr. Gabriela Mircea. Alba Iulia, Editura Re\u00eentregirea, 2009, 326 p.<\/p>\n

– Fata P\u0103durii – balad\u0103, plachet\u0103 ilustrat\u0103 de pictorul naiv Valer G\u0103lan, postfa\u0163\u0103 – cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific dr. Gabriela Mircea, Alba Iulia, Ed. Re\u00eentregirea 2010, 40 p.<\/p>\n

– Nunt\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 – plachet\u0103 \u00een versuri, ilustra\u0163ia – pictor naiv Valer G\u0103lan, postfa\u0163\u0103 – cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific dr. Gabriela Mircea Alba Iulia, Ed. Re\u00eentregirea, 2010, 56 p.<\/p>\n

– Anotimp cernut, poezii; prefa\u0163\u0103 Ion Buza\u015fi, postfa\u0163\u0103 cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific dr Gabriela Mircea, ilustra\u0163ie Elisabeta Strem\u0163an, elev\u0103 \u00een clasa a XII-a la Liceul de Muzic\u0103 \u015fi Arte Plastice (sec\u0163ia arhitectur\u0103) din Alba Iulia, Adjud, Editura Armonii Culturale, 2011, 132 p.<\/p>\n

– Colocvial. Fa\u0163ete ale binomului autor – impact rela\u0163ional, postfa\u0163\u0103 – cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific dr. Gabriela Mircea, Cluj-Napoca, Editura Ginta, 2012, 350 p.<\/p>\n

\n

Maria Diana Popescu<\/p>\n

http:\/\/www.art-emis.ro\/cronica\/cronica-literara\/2094-veronica-osorheian-duiosie-peste-umar.html<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cemp\u0103rt\u0103\u015find parc\u0103 ideile lui Blaga, filosoful care consider\u0103 cultura satului rom\u00e2nesc o matrice stilistic\u0103 fundamental\u0103, contributoare dezvolt\u0103rii culturii mari a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17531","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17531","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17531"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17531\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17534,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17531\/revisions\/17534"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17531"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17531"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17531"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}