{"id":17537,"date":"2014-02-12T18:01:26","date_gmt":"2014-02-12T18:01:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17537"},"modified":"2014-02-12T18:01:26","modified_gmt":"2014-02-12T18:01:26","slug":"d-draghicesco-adevar-si-revelatie-prefata-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/12\/d-draghicesco-adevar-si-revelatie-prefata-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca\/","title":{"rendered":"D. Draghicesco: Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie. Prefa\u021b\u0103 – Traducere din limba francez\u0103 de George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

D. DRAGHICESCO<\/p>\n

\n

ADEV\u0102R \u0218I REVELA\u021aIE\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

I<\/strong><\/p>\n

\n

Paris, Felix Alcan, 1934<\/p>\n

Traducere din lmba francez\u0103 de George Anca<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\u00cen memoria lui Ion Gh. Duca<\/em><\/p>\n

\n

\n

PREFA\u021a\u0102<\/p>\n

\n

\u00cen studiul introductiv, publicat anterior acestor cercet\u0103ri, am ajuns la concluzia c\u0103 toate bulevardele istoriei contemporane, toate c\u0103ile de activitate uman\u0103 ne orienteaz\u0103 c\u0103tre ideea de Dumnezeu (1)<\/p>\n

\n

(1)La Nouvelle Cit\u00e9 de Dieu.<\/em> LA VOIE. Ed. Marcelle Lesage, Paris, 1929. Studiul prezent care va ap\u0103rea \u00een dou\u0103 volume, \u0219i va fi urmat, ulterior, de un al treilea, intitulat LA VIE face parte integral\u0103 dintr-o serie de trei, av\u00e2nd ca titlu generic LA NOUVELLE CITE DE DIEU \u2013 sub care primul a ap\u0103rut deja – \u0219i ca subtitluri respective: La Voi, La Verite et La Vie. Trebuind s\u0103 schimb editorul \u0219i pentru a ne conforma cadrului de la Bibliotheque de Philosophie Contemporaine, am renun\u021bat, pentru ultimele dou\u0103 p\u0103r\u021bi, la titlul generic, \u00eenlocuindu-l prin subtitlurile lor.<\/p>\n

\n

Mai mult ca niciodat\u0103, omenirea este amenin\u021bat\u0103 \u00een timpurile noastre de pericolul unei iminente carastrofe pe care ea trebuie s-o pareze de urgen\u021b\u0103 pentru a salva via\u021ba sa \u0219i achizi\u021biile civiliza\u021biei moderne. Acest pericol vine de la dispropor\u021bia \u00eentre mijloacele noastre tehnice \u0219i morala noastr\u0103, \u0219tiin\u021ba noastr\u0103 \u0219i con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 moral\u0103, \u00eentre puterile infinite care ne pun la dispozi\u021bie o industrie foarte avansat\u0103 \u0219i imperfec\u021biunea moravurilor noastre. Odinioar\u0103 r\u0103zboaiele \u00eentre popoare puteau b\u00e2ntui, mijloacele de a se interucide erau at\u00e2t de reduse \u00eenc\u00e2t ravagiile lor nu amenin\u021bau existen\u021ba umanit\u0103\u021bii. Ast\u0103zi, mijloacele de distrugere sunt at\u00e2t de variate \u0219i formidabile, \u00eenc\u00e2t un r\u0103zboi apropiat amenin\u021b\u0103 popoarele civilizate cu o exterminare total\u0103.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce mijloacele de distrugere se multiplic\u0103 \u0219i se intensific\u0103, se acumuleaz\u0103 de asemenea motivele de r\u0103zboi: rivalit\u0103\u021bile \u00eentre imperialisme, \u00eentre rase, \u00eentre na\u021biuni, \u00eentre clase, \u0219i concuren\u021ba nemiloas\u0103 \u00eentre indivizi.<\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103, experien\u021ba dezastrului din 1914-1918 a \u00eensp\u0103im\u00e2ntat toate con\u0219tiin\u021bele \u0219i, pentru a preveni returul, s-a conceput \u0219i schi\u021bat S.D.N. (Societatea Na\u021biunilor) \u0219i proiectul de dezarmare general\u0103. De 14 ani, S.D.N duce o existen\u021b\u0103 care se ve\u0219teje\u0219te \u00een loc s\u0103 se consolideze. R\u0103zboiul a b\u00e2ntuit \u00een dou\u0103 regiuni, relativ \u00eendep\u0103rtate, \u00een consecin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 pericol imediat pentru Europa. De 5 ani, se fac sfor\u021b\u0103ri de a se pune pe picioare o Conferin\u021b\u0103 de Dezarmare. Abia se convocase la Geneva, anul trecut, c\u0103 s-a constatat c\u0103 unele mari puteri se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 c\u00e2t pot de bine pentru a o face s\u0103 e\u0219ueze. \u00cen timp ce se discut\u0103 despre dezarmament, na\u021biunile se \u00eenarmeaz\u0103 cu at\u00e2t mai mult zel cu c\u00e2t sunt dispuse mai pu\u021bin s\u0103 adere la proiectele prezentate la Geneva.<\/p>\n

Dup\u0103 care va veni, \u00een c\u00e2\u021biva ani, dac\u0103 nu \u00een c\u00e2teva luni, r\u0103zboiul, cu bombardamente aeriene, gaze toxice \u0219i asfixiante; r\u0103zboiul pe p\u0103m\u00e2nt, sub p\u0103m\u00e2nt, pe mare, sub mare \u0219i \u00een aer, \u0219i care se va sf\u00e2r\u0219i prin exterminarea popula\u021biilor civile ale ora\u0219elor \u0219i satelor.<\/p>\n

Conferin\u021ba de la Geneva este amenin\u021bat\u0103, cu toate c\u0103 ra\u021biunile care pledeaz\u0103 pentru ea sunt din cele mai puternice \u2013 pentru c\u0103 este vorba de a salvgarda via\u021ba \u0219i destinele popoarelor civilizate \u0219i c\u0103 Societatea Na\u021biunilor, care a luat ini\u021biativa, exist\u0103, \u0219i condi\u021biile \u00eensele ale existen\u021bei sale n-au \u00eencetat s\u0103 creasc\u0103. \u00centr-adev\u0103r, curentele vie\u021bii economice, ale vie\u021bii sociale, intelectuale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i artistice, continu\u0103 mereu s\u0103 debordeze barierele na\u021biunilor dep\u0103\u0219ind cadrul Statelor \u0219i constituind progresiv cadrul real \u0219i pozitiv al unei vie\u021bi interna\u021bionale. Comer\u021b, finan\u021be, radiofonie, T.S.F., aeroplane \u0219i submarine ignor\u0103 frontierele na\u021bionale \u0219i, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, aplic\u0103 \u0219tergerea lor.<\/p>\n

Materia care ne dep\u0103\u0219e\u0219te <\/em>este titlul sugestiv \u0219i foarte veridic al unei c\u0103r\u021bi recent ap\u0103rute. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, caracteristica momentului actual este c\u0103 progreselor tehnice le corespund o ideologie arierat\u0103 \u0219i o moralitate lamentabil de str\u00e2mt\u0103. Mentalitatea noastr\u0103, care este \u00eenc\u0103 exclusiv na\u021bionalist\u0103, nu poate s\u0103 se adapteze consecin\u021belor tehnicii noastre \u0219i curentului afacerilor, din ce \u00een ce interna\u021bionale. \u00cen lipsa acestei adapt\u0103ri, popoarele civilizate alearg\u0103 spre pierderea lor. Trebuie s\u0103 ob\u021binem o mentalitate universalist\u0103, o ideologie care r\u0103spunde situa\u021biei interna\u021bionale care ne-a condus evolu\u021bia istoric\u0103, tehnic\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 secole. Ne trebuie s\u0103 cre\u0103m o ideologie nou\u0103, o moralitate nou\u0103, nu teoretic\u0103 ci practic\u0103, nu conceput\u0103, ci tr\u0103it\u0103. Or, toate acestea nu ne par posibile dec\u00e2t printr-o nou\u0103 credin\u021b\u0103 care s\u0103 fie universal\u0103 \u0219i profund\u0103, cum fu credin\u021ba catolic\u0103.<\/p>\n

\u00cen primul secol al imperiului roman \u2013 primul de asemenea al erei cre\u0219tine \u2013 cre\u0219tinii aduceau lumii morala, credin\u021ba \u0219i ideologia, care r\u0103spundeau noii situa\u021bii istorice \u0219i sociale creat\u0103 prin imperiul Cezarilor. Ar trebui s\u0103 fie la fel ast\u0103zi; c\u0103ci condi\u021biile universalismului contemporan sunt date \u0219i sunt din toate punctele analoge celor ale universalismului roman.<\/p>\n

Institu\u021bia de la Geneva pare s\u0103 fie un corp c\u0103ruia \u00eei lipse\u0219te sufletul, al\u0103turi de un suflet suspendat \u00een vid. Trebuie f\u0103cut ca sufletul ce exist\u0103 \u00een aer s\u0103 intre \u00een corpul c\u0103ruia \u00eei lipse\u0219te, care singur poate s\u0103-i ofere un punct solid de sprijin \u0219i de rezisten\u021b\u0103. Aici era poate ra\u021biunea de a fi a Conferin\u021bei de Dezarmare cu proiectul unei organiza\u021bii militare interna\u021bionale. Dar trebuie de asemenea a da sufletului S.D.N., \u00eenc\u0103 abstract \u0219i fragil, suflul de via\u021b\u0103 al unei credin\u021be ardente, vii \u0219i eficace. At\u00e2ta timp c\u00e2t ea nu va fi animat\u0103 de un asemenea suflu, institu\u021bia de la Geneva va r\u0103m\u00e2ne un regat care nu este de pe aceast\u0103 lume, o semi-fic\u021biune \u00een \u021bara umbrelor.<\/p>\n

\n

Or, ni s-a p\u0103rut c\u0103, pentru a atinge o credin\u021b\u0103 nou\u0103, care s\u0103 inspire o nou\u0103 ideologie, s\u0103 ridice nivelul moravurilor \u0219i s\u0103 creeze o stare de suflet \u00een armonie cu interna\u021bionalismul contemporan, exist\u0103 o problem\u0103 capital\u0103 care nu trebuie neglijat\u0103, c\u0103ci este poate cheia situa\u021biei actuale. Aceast\u0103 problem\u0103 este Problema lui Dumnezeu<\/em>, titlu sugestiv al unei c\u0103r\u021bi recent ap\u0103rute. Este de asemenea obiectul propriului nostru studiu.<\/p>\n

Se poate r\u0103spunde acestei probleme dup\u0103 declara\u021bia unui Laplace: c\u0103 ipoteza existen\u021bei lui Dumnezeu este superflu\u0103 fiindc\u0103, \u00een Sistemul <\/em>s\u0103u, el nu i-a g\u0103sit nic\u0103ieri urma. Or, \u00een acela\u0219i timp, acela\u0219i Laplace, a imaginat un supraom, dotat cu omniscien\u021b\u0103, pentru care nimic nu va fi nesigur \u00een viitor ca \u0219i \u00een trecut. \u00cen timp ce-l nega pe Dumnezeu, \u00eel afirma.<\/p>\n

Sigur, c\u00e2nd se caut\u0103 urma lui Dumnezeu \u00een lumea fizic\u0103, nu exist\u0103 nicio \u0219ans\u0103 de-a o g\u0103si, pentru c\u0103 aceast\u0103 lume este \u00een oarecare sort nega\u021bia \u00eens\u0103\u0219i a lui Dumnezeu ca \u0219i a spiritului. C\u00e2nd, dimpotriv\u0103, se caut\u0103 Dumnezeu \u00een sufletele \u0219i \u00een lumea social\u0103 \u0219i moral\u0103 a istoriei, se g\u0103se\u0219te nu numai d\u00e2ra lui dar ra\u021biunile existen\u021bei sale \u0219i chiar existen\u021ba sa. Cap. IX, X, XI. Dac\u0103, \u00een lumea fizic\u0103 Dumnezeu nu este nic\u0103ieri, \u00een lumea social\u0103 \u0219i moral\u0103 Dumnezeu este peste tot, ca principiu \u0219i fundament al totului. Ceea ce este pentru lumea fizic\u0103 materie, for\u021b\u0103, mi\u0219care \u0219i cauzalitate, Dumnezeu este pentru lumea moral\u0103. Obiectul acestui studiu este de a \u00eencerca s\u0103 vad\u0103 ce poate semnifica ideea \u0219i existen\u021ba lui Dumnezeu \u0219i care sunt raporturile \u00eentre Dumnezeu \u0219i societate. Cap.VIII.<\/p>\n

Vom intreprinde, mai \u00eent\u00e2i, un examen critic al \u0219tiin\u021belor biologice, al rezultatelor lor esen\u021biale, ca s\u0103 vedem ce sugestii pot ele oferi \u00een subiectul problemei lui Dumnezeu. Cap. II \u0219i III. Dar sunt \u0219tiin\u021bele spiritului (Logica Spiritului de geometrie <\/em>\u0219i Spiritul de fine\u021be<\/em>, Cap. IV; Logica valorilor<\/em>, Cap. V) \u0219i ale societ\u0103\u021bii (sociologie, etic\u0103 \u0219i estetic\u0103<\/em>, Cap,VI) cele ce vor fi \u00een particular puse la contribu\u021bie. Anumite no\u021biuni, considerate perimate, ca, de exemplu, ideea de revela\u021bie<\/em>, de miracol<\/em>, de supranatural<\/em>, de gra\u021bie<\/em>, de judecat\u0103 final\u0103 <\/em>\u0219i sanc\u021biuni supra-terestre<\/em> vor fi reluate \u0219i se va vedea dac\u0103, dup\u0103 ce vor fi fost confruntate cu achizi\u021biile \u0219i rezultatele practice ale \u0219tiin\u021belor contemporane nu pot comporta o nou\u0103 semnifica\u021bie, acceptabil\u0103 pentru spiritul ra\u021bional al timpului nostru.<\/p>\n

Sugestiile culese din domeniul acestor \u0219tiin\u021be vor fi confruntate cu datele g\u00e2ndirii filosofice contemporane pentru a vedea dac\u0103 acestea din urm\u0103 pot s\u0103 le confirme, preciz\u00e2ndu-le pe c\u00e2t posibil. \u00cen opozi\u021bie cu pozitivismul materialist \u0219i scientist al secolului al XIXlea, care ignora sau nega pe Dumnezeu, filosofia secolului al XX-lea pare ca obsedat\u0103 de ideea de Dumnezeu. Cu c\u00e2t g\u00e2ndirea contemporan\u0103 ia aluri \u0219i folose\u0219te metode \u0219tiin\u021bifice, cu at\u00e2t ele se orienteaz\u0103 c\u0103tre datele credin\u021bei. Cap. XII.<\/p>\n

Acest studiu \u0219i concep\u021bia nou\u0103 despre Dumnezeu pe care el ne-o sugereaz\u0103 ar fi fost imposibile \u0219i chiar de neconceput \u00eenainte \u0219i f\u0103r\u0103 considerabilele studii ale MM. Bergson, Meyerson, Brunschvieg, Husserl, Maurice Blondel, Durkheim, Levy-Bruhl, Delacroix, B. Croce, Hauter etc. Dac\u0103 eforturile noastre vor ajunge la vreun rezultat, le vom datora acestor mae\u0219tri, pentru c\u0103 noi nu am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 sintetiz\u0103m sugestiile culese din operele lor. Foarte adesea, noi am \u00eent\u00e2lnit ideea nou\u0103 de Dumnezeu \u00een c\u0103r\u021bile lor, atins\u0103 ori chiar formulat\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin clar, dar \u00een trecere \u0219i la hazardul asocia\u021biei de idei.<\/p>\n

Ni se pare c\u0103 a venit momentul de a uni \u00eentr-un ansamblu coerent diferitele aspecte \u0219i tr\u0103s\u0103turile esen\u021biale a idealei no\u021biuni de Dumnezeu, a\u0219a cum se afl\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00een operele acestor filosofi. Se poate restabili astfel unitatea logic\u0103 ce este inerent\u0103 acestor aspecte multiple \u0219i acestor tr\u0103s\u0103turi esen\u021biale ale divinului, pentru a integra \u00een fine imaginea lui Dumnezeu, a lui Dumnezeu care poate fi \u00een\u021beles de oamenii epocii noastre, servi de model \u0219i inspira ideologia timpurilor viitoare. Cap. XVI &1 \u0219i 2.<\/p>\n

Ni se pare c\u0103 este loc ast\u0103zi a reedita, \u00een jurul problemei lui Dumnezeu, efortul pe care l-a furnizat Darwin \u00een jurul problemei evolu\u021biei speciilor \u0219i Karl Marx apropo de \u0219tiin\u021bele sociale. Filosofii pe care i-am citat au f\u0103cut mult pentru a avansa solu\u021bia problemei lui Dumnezeu. Este doar chestiunea de a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a, \u00eentr-o concep\u021bie una \u0219i armonioas\u0103, \u00eentr-o sintez\u0103 vivant\u0103, toat\u0103 bog\u0103\u021bia sugestiilor \u0219i a indica\u021biilor pe care ei le-au furnizat. Ni s-a p\u0103rut c\u0103 era aici un efort de f\u0103cut, o misiune de \u00eemplinit, o aventur\u0103 de str\u0103b\u0103tut chiar cu riscul de a-\u0219i rata via\u021ba, dac\u0103 efortul e\u0219ueaz\u0103. Noi vom parveni poate astfel s\u0103 preciz\u0103m o nou\u0103 viziune de Dumnezeu, care ni se va p\u0103rea valabil\u0103 obiectiv \u0219i va merita pentru acest motiv s\u0103 fie supus\u0103 aprecierii contemporanilor no\u0219tri, controlului lor. Cap. VI, & 3.<\/p>\n

Vom avea totodat\u0103 de examinat dac\u0103 nu este de acum posibil ca religia s\u0103 integreze \u0219tiin\u021ba, pentru c\u0103 este aici sub dou\u0103 modalit\u0103\u021bi diferite acela\u0219i savoir. Ch. VII, & 1 \u0219i 2. A opune \u00eenc\u0103 \u0219tiin\u021ba religiei este a arunca tezaurul de cuno\u0219tin\u021be pe care le con\u021bine religia. Cum bine a remarcat M. Menegoz, religia ar fi amenin\u021bat\u0103 dac\u0103 \u0219tiin\u021ba profan\u0103 a universului nu poseda destul\u0103 suple\u021be pentru a o \u00eencorpora. \u0218tiin\u021ba este incomplet\u0103 f\u0103r\u0103 aportul foarte pre\u021bios al religiei, dup\u0103 cum religia ar fi ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een pericol dac\u0103 n-ar ob\u021bine concursul reflexiunii filosofice \u0219i sprijinul \u0219tiin\u021bei. Noi am f\u0103cut, aici, un efort \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat pentru a integra religia \u0219tiin\u021bei, \u0219i pentru a ar\u0103ta c\u0103 ele sunt solidare, se sprijin\u0103 reciproc, at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t ele nu pot finalmente dec\u00e2t s\u0103 cad\u0103 ori s\u0103 progreseze \u00eempreun\u0103. Adesea este suficient a degaja dogmele cre\u0219tine de ve\u0219m\u00e2ntul lor simbolic pentru a le identifica cu adev\u0103rurile sociologice de prim ordin \u0219i a face s\u0103 progreseze considerabil \u0219tiin\u021ba societ\u0103\u021bilor. Cap. VII, & 3.<\/p>\n

Vom avea de considerat dac\u0103 cuceririle \u0219tiin\u021bei moderne nu par s\u0103 fi avut drept scop de a realiza efectiv miracolele iluzorii ale Bibliei \u0219i ale Evangheliilor. Societatea civil\u0103 \u0219i Statul au \u00eempins progresul \u0219tiin\u021bei \u0219i al tehnicii at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t ele par a trebui s\u0103 realizeze finalmente ca o aproxima\u021bie de omniscien\u021b\u0103 \u0219i atotputernicie divine. Cap. XIV \u0219i XV. \u00cen acela\u0219i timp \u0219i anume prin aceasta, vom vedea \u00een ce m\u0103sur\u0103 dualitatea Stat \u0219i Biseric\u0103 sau \u00cemp\u0103rat \u0219i Pap\u0103, care se exprim\u0103 at\u00e2t de bine \u00een dualitatea uman \u0219i divin, a intreprins de acord \u0219i paralel o oper\u0103 comun\u0103: zeificarea omului. Ch. XIII.<\/p>\n

\u00cen timp ce statul laic s-a consacrat progreselor materiale ale vie\u021bii, \u0219tiin\u021bei, tehnicii \u0219i realiz\u0103rii justi\u021biei, vom avea de constatat c\u0103 Biserica a furnizat, cu ideea de Dumnezeu, doctrina M\u00e2ntuirii<\/em>, ch.XVII, a Gra\u021biei<\/em>, ch. XVIII, \u0219i \u00een fine Tehnica Sfintelor Taine<\/em>, cap. XIX, ca \u0219i cum ea \u0219i-ar fi propus s\u0103 realizeze \u00een umanitate progresele etice care ar putea r\u0103spunde progreselor materiale, care, l\u0103sate de unele singure, duc oamenii la cele mai rele dezastre.<\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103, chiar dac\u0103 obiectul acestui studiu este temerar, rezultatele sale ar putea fi legitime, \u0219i \u00eent\u00e2i de toate utile, dar autorul nu-\u0219i face deloc iluzii asupra sor\u021bii operei sale. Totu\u0219i, lui \u00eei place mai mult s\u0103 se afle printre cei pentru care nu trebuie s\u0103 speri pentru a intreprinde nici s\u0103 reu\u0219e\u0219ti pentru a persevera, c\u0103ci el g\u00e2nde\u0219te c\u0103 via\u021ba nu este urm\u0103rirea imposibilului prin inutil. I-ar fi trebuit s\u0103 posede prestigiul, arta minunat\u0103 \u0219i profund seduc\u0103toare a lui M. Bergson (2), autoritatea \u0219i prestan\u021ba d-lor MM.Brunschvieg \u0219i Levy-Bruhl, pentru ca asocia\u021biile \u0219i disocia\u021biile temerare de idei pe care \u0219i le-a permis s\u0103 poat\u0103 atrage \u0219i re\u021bine aten\u021bia pe care ar fi putut-o finalmente merita.(3)<\/p>\n

\n

(2)Totu\u0219i, chiar filosofia lui M. Bergson, cu tot farmecul seduc\u0103tor \u0219i cuceritor pe care-l degaj\u0103, a \u00eenceput prin a \u00eent\u00e2mpina o rezisten\u021b\u0103 \u00eend\u00e2rjit\u0103. \u00cemi amintesc mereu pu\u021bina stim\u0103 \u0219i mefien\u021b\u0103 ce i le declarau unii mae\u0219tri de la Sorbonne, care nu vorbeau despre el dec\u00e2t cu un scepticism aproape dispre\u021buitor. Se pot imagina \u0219ansele unei g\u00e2ndiri care nu posed\u0103 nici unul din atuurile filosofiei bergoniene.<\/p>\n

(3)A\u0219a, \u00een\u021belegem noi de ce odinioar\u0103 unii credincio\u0219i au r\u0103sp\u00e2ndit scrieri apocrife sub numele ilu\u0219trilor “P\u0103rin\u021bi ai Bisericii” sau al scriitorilor religio\u0219i reputa\u021bi, cum este de exemplu cazul pentru anumite epistole ale lui Sf. Paul \u0219i ale altor apostoli, \u0219i mai ales al scrierilor cunoscute sub numele lui Dionisie Aeropagitul. Noi \u00een\u021belegem astfel de ce Leibniz, dornic s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra ideilor sale religioase \u0219i asupra proiectelor sale de apropiere sau unificare a confesiunilor, s-a dedicat \u0219tiin\u021belor matematice, ca s\u0103 ob\u021bin\u0103 o anumit\u0103 notorietate \u00een aceste materii, gra\u021bie c\u0103reia el spera s\u0103 atrag\u0103 \u0219i s\u0103 re\u021bin\u0103 aten\u021bia public\u0103 asupra manierei sale de a vedea religia \u0219i asupra apropierii confesiunilor pe care o propunea.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, suntem convin\u0219i c\u0103 problema studiat\u0103 aici este cea mai central\u0103 \u0219i prin urmare cea mai important\u0103 \u00een situa\u021bia \u00een care se afl\u0103 lumea, c\u0103 solu\u021bia ob\u021binut\u0103 este at\u00e2t de aproape pe c\u00e2t posibil de ceea ce trebuie s\u0103 fie. Noi nu sper\u0103m niciun succes, nu ne vom recunoa\u0219te niciun merit eventual, la fel nu vom c\u0103uta nicio satisfac\u021bie a vanit\u0103\u021bii. Aici este, pentru noi, cea mai bun\u0103 garan\u021bie a unei complete indeprnden\u021be de spirit fa\u021b\u0103 de to\u021bi \u0219i chiar fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine. (4) Punctul nostru de<\/p>\n

\n

(4)La acest punct noi trebuie s\u0103 amintim ce spunea Platon cu dreptate: “trebuie eliminat\u0103 reputa\u021bia omului onest c\u0103ci dac\u0103 el trece drept atfel va fi \u00een consecin\u021b\u0103 cople\u0219it de onoruri \u0219i de bunuri \u0219i noi nu vom mai putea judeca dac\u0103 el iube\u0219te justi\u021bia pentru ea \u00eens\u0103\u0219i sau pentru onorurile \u0219i bunurile pe care le procur\u0103”. Dac\u0103 noi am fi vizat titluri \u0219i succese academice, ar fi trebuit s\u0103 evit\u0103m a emite ipoteze riscante \u0219i de a trage concluzii insolite, \u0219i n-am fi putut spune atunci, de teama de a nu ne compromite, tot ceea ce noi estim\u0103m a fi, dac\u0103 nu adev\u0103rat, cel pu\u021bin propbabil. Noi ne-am dat luxul de a scrie ceea ce g\u00e2ndim, f\u0103r\u0103 nicio umbr\u0103 de menajament pentru reputa\u021bia noastr\u0103, risc\u00e2nd ca urmare a c\u0103dea \u00een nedumerire \u0219i cele mai rele erori. C\u0103ci este \u00een destinul omului s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 adev\u0103rurile pe care le descoper\u0103 cu pre\u021bul celor mai extravagante erori.<\/p>\n

\n

plecare fu, acum mai mult de treizeci de ani, nevoia de a examina r\u0103d\u0103cinile ateismului, la care primul contact cu \u0219tiin\u021bele cerului \u0219i ale vie\u021bii ne-a condus cum este purtat spiritul tuturor liceenilor. Pe m\u0103sur\u0103 ce noi c\u0103utam r\u0103d\u0103cinile ateismului, ne-am g\u0103sit contra lui. Am oferit deci aici rezultatul cercet\u0103rilor \u0219i medita\u021biilor \u00eentregii mele vie\u021bi, fericit dac\u0103 eforturile noastre au fost reluate cu succes de al\u021bii, c\u0103rora descoperirile noastre, dac\u0103 sunt, \u0219i erorile noastre, numeroase f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ar putea servi.<\/p>\n

\n

Dac\u0103 trebuie ca umanitatea s\u0103 continue s\u0103 fie religioas\u0103, no\u021biunea de Dumnezeu nu poate fi de acum \u00eenainte dec\u00e2t cea care va rezulta din cercet\u0103ri analoge acestui studiu. Cu o concep\u021bie nou\u0103 a lui Dumnezeu, o nou\u0103 religie va deveni de acum posibil\u0103, pentru a facilita adaptarea mentalit\u0103\u021bii epocii noastre la noua situa\u021bie pe care istoria, dezvoltarea \u0219tiin\u021belor, a tehnicii moderne \u0219i a raporturilor economice interna\u021bionale le-au creat popoarelor civilizate. \u00cen atmosfera acestei credin\u021be re\u00eennoite, o con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 activ\u0103 \u0219i eficace \u00ee\u0219i va putea lua av\u00e2ntul, modifica \u0219i simplifica moravurile oamenilor, s\u0103 le ridice la un nivel care s\u0103 corespund\u0103 exigen\u021belor timpului nostru \u0219i s\u0103 salveze popoarele de dezastrul care le a\u0219teapt\u0103. C\u0103ci numai ea singur\u0103 ar putea atenua egoismele de clas\u0103, de ras\u0103, na\u021bionalismele str\u00e2mte \u0219i agresive \u0219i egoismele individuale. Numai o nou\u0103 credin\u021b\u0103 va permite sentimentelor interna\u021bionale s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 \u00een sufletul mul\u021bimilor. Institu\u021bia de la Geneva, care nu conteaz\u0103 ast\u0103zi dec\u00e2t pe interdependen\u021ba economic\u0103, pe interna\u021bionala socialist\u0103 \u0219i pe cea a capitalului financiar, va putea \u00een fine g\u0103si aici o baz\u0103 real\u0103 \u0219i ferm\u0103 \u00een inima mul\u021bimilor, ca odinioar\u0103 universalismul catolic.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, c\u00e2nd popoarele vor ob\u021bine convingerea c\u0103 veritabila misiune a umanit\u0103\u021bii este clar exprimat\u0103 \u00een ideea de Dumnezeu \u0219i c\u0103 S.D.N., care singur\u0103 poate evita catastrofa de care ele sunt amenin\u021bate \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 le faciliteze misiunea aici mai jos, institu\u021bia de la Geneva va putea atunci \u0219i numai atunci s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 via\u021ba \u0219i eficien\u021ba pe care o a\u0219teapt\u0103 \u0219i care, f\u0103r\u0103 aceasta, ea nu le va cunoa\u0219te niciodat\u0103. Soarta umanit\u0103\u021bii este str\u00e2ns legat\u0103 de soarta S.D.N. \u0218i soarta acestei institu\u021bii, depinde, repet\u0103m, de av\u00e2ntul \u0219i de succesul unei noi credin\u021be care va putea converti umanitatea la o moral\u0103 mai evaluat\u0103. Este posibil ca opera de la Geneva s\u0103 e\u0219ueze momentan (\u0219i chiar ca ea s\u0103 fie abandonat\u0103 pentru un timp). Noi avem sentimentul profund c\u0103 ea va reveni, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, fie \u00een urma unui cataclism mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor dec\u00e2t cel din 1914-1918, fie, \u00een ultimul moment, \u00een fa\u021ba spectrului amenin\u021b\u0103tor al unui dezastru apropiat, care va fi un suicid al umanit\u0103\u021bii civilizate. Atotputernicia pe care \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnica le procur\u0103 omului risc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eempotriva lui \u0219i s\u0103 antreneze pierderea sa \u0219i o perfec\u021bionare adecvat\u0103 a moravurilor s\u0103 nu-i mai fie contrapartea; ea \u00eel va constr\u00e2nge, sub pedeaps\u0103 cu moartea, s\u0103 se ridice p\u00e2n\u0103 la nivelul unei moralit\u0103\u021bi quasi-divine. Situa\u021bia actual\u0103 a umanit\u0103\u021bii nu comport\u0103 dec\u00e2t dou\u0103 ie\u0219iri: suicidul sau ascensiunea c\u0103tre divin.<\/p>\n

Tragicul acestei situa\u021bii a fost relevat de M. Bergson \u00een ace\u0219ti termeni:”umanitatea geme pe jum\u0103tate sf\u0103r\u00e2mat\u0103 sub povara progreselor pe care ea le-a f\u0103cut. Ea nu \u0219tie suficient c\u0103 viitorul ei depinde de ea. Ea s\u0103 vad\u0103 mai \u00eent\u00e2i dac\u0103 vrea s\u0103 continue a tr\u0103i. Ea s\u0103 se \u00eentrebe apoi dac\u0103 vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 singur\u0103 sau s\u0103 furnizeze \u00een plus efortul necesar pentru a se \u00eemplini p\u00e2n\u0103 pe planeta noastr\u0103 refractar\u0103 la func\u021biunea esen\u021bial\u0103 a universului care este o ma\u0219in\u0103 de f\u0103cut Dumnezei\u201c.<\/em> Or, ni se pare c\u0103 ea nu mai are de ales dec\u00e2t \u00eentre sinucidere \u0219i deificare. Dac\u0103 ea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, dou\u0103 c\u0103i \u00eei r\u0103m\u00e2n larg deschise c\u0103tre suicid: r\u0103zboaiele \u0219i disolu\u021bia moravurilor. C\u0103ci dac\u0103 ea vrea s\u0103 continue s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, angrenajul progreselor sale \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice o vor constr\u00e2nge s\u0103 furnizeze eforturile necesare ascensiunii sale morale c\u0103tre divinitate.<\/p>\n

Dac\u0103 ea se refuz\u0103 acestor eforturi este pentru c\u0103 ea va fi \u00eencetat s\u0103 vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i, \u00een aceast\u0103 eventualitate, sinuciderea este singurul viitor care depinde \u00eenc\u0103 de ea.<\/p>\n

\n

15 aprilie 1933<\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D. DRAGHICESCO ADEV\u0102R \u0218I REVELA\u021aIE\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 I Paris, Felix Alcan, 1934 Traducere din lmba francez\u0103 de George Anca \u00cen memoria lui [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17537","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17537","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17537"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17537\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17541,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17537\/revisions\/17541"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17537"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17537"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17537"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}