{"id":17551,"date":"2014-02-13T09:56:04","date_gmt":"2014-02-13T09:56:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17551"},"modified":"2014-02-13T09:58:01","modified_gmt":"2014-02-13T09:58:01","slug":"d-draghicesco-noua-cetate-a-lui-dumnezeu-cuvant-inainte-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/13\/d-draghicesco-noua-cetate-a-lui-dumnezeu-cuvant-inainte-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca\/","title":{"rendered":"D. Draghicesco: Noua Cetate a lui Dumnezeu – Cuv\u00e2nt \u00eenainte. Traducere din limba francez\u0103 de George ANCA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

D. Draghicesco<\/strong><\/p>\n

NOUA<\/strong><\/p>\n

CETATE A LUI DUMNEZEU<\/p>\n

I<\/p>\n

CALEA<\/p>\n

SAU<\/p>\n

CUM JUSTIFIC\u0102 FILOSOFIA ISTORIEI<\/p>\n

SOCIETATEA NA\u0162IUNILOR<\/p>\n

\u015eI IDEOLOGIA SA: NEO-CRE\u015eTINISMUL<\/p>\n

Prefa\u0163\u0103 de Albert THOMS<\/strong><\/p>\n

Directorul Biroului Interna\u0163ional al Muncii<\/p>\n

Traducere din limba francez\u0103 de George ANCA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE<\/strong><\/p>\n

Vom expune \u00een aceast\u0103 carte \u015fi \u00een alte dou\u0103 care \u00eei vor urma fructul studiilor \u015fi medita\u0163iilor de mai mult de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani asupra problemelor sociale \u015fi morale ale timpului nostru, a\u015fa cum se pun \u00een filosofia istoriei, \u00een sociologie \u015fi \u00een filosofia politic\u0103 \u015fi religioas\u0103.<\/p>\n

Din 1904, noi am avut sentimentul c\u0103 dezvoltarea popoarelor civilizate a realizat, prin mijloace mai mult sau mai pu\u0163in pacifice, o mi\u015fcare de sintez\u0103, de unificare politic\u0103 analog\u0103 celei ce s-a realizat \u00een antichitate, prin legiunile romane care au unificat ora\u015fele antice prin for\u0163\u0103 brutal\u0103 \u015fi cucerire: tez\u0103 pe care evenimentele contemporane au confirmat-o din plin. \u00cen ajunul r\u0103zboiului, noi am publicat Idealul creator<\/em>, unde am insistat \u00eendelung pentru a ar\u0103ta c\u0103 umanitatea civilizat\u0103 merge c\u0103tre unitate, c\u0103 ea tinde s\u0103 constituie un organism social universal, deja schi\u0163at juridic; Societatea Na\u0163iunilor l-a luat implicit \u00een considerare, ca termen al evolu\u0163iei istorico-sociale a lumii moderne, chiar \u00een timpul imperiului roman. Noi am indicat, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103 aceast\u0103 evolu\u0163ie politic\u0103 va declan\u015fa o mi\u015fcare religioas\u0103, un sort de neo-cre\u015ftinism (1). Zgomotul infernal al r\u0103zboiului a sufocat b\u00e2lb\u00e2ielile acestei<\/p>\n

    \n
  1. L’ideal Cr\u00e9ateur<\/em>, ch. II (3e partie), p. 317<\/li>\n<\/ol>\n

    c\u0103r\u0163i \u015fi a \u00eengropat-o \u00een uitare. La prima vedere, concluziile noastre optimiste au fost dezmin\u0163ite cu str\u0103lucire: r\u0103m\u00e2nea Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor s\u0103 le confirme \u015fi s\u0103 realizeze, \u00eentr-un corp precis, ideea unit\u0103\u0163ii pe care noi am \u00eentrev\u0103zut-o. R\u0103zboiul a fost precum o lovitur\u0103 de tr\u0103znet prin care civiliza\u0163ia risca s\u0103 dispar\u0103 \u00een \u00eentregime, dar al c\u0103rei fulger imens devoala, \u00een obscuritate \u015fi doliu, liniile construc\u0163iilor viitoare; ceea ce am v\u0103zut verifica anticip\u0103rile pe care noi le emiteam \u00eenc\u0103 din 1904 (1).<\/em><\/p>\n

    ____<\/p>\n

      \n
    1. Du R\u00f4le de l’Individu<\/em>, ALCAN, Paris. – La aceea\u015fi idee, ilustrul istoric \u015fi sociolog italian Ferrero nu va ajunge dec\u00e2t destul de t\u00e2rziu \u00een volumul s\u0103u: L’Unit\u00e9 du Monde <\/em>(1935). Al\u0163i g\u00e2nditori \u015fi scriitori au \u00eent\u00e2lnit \u015fi semnalat acest mare fapt, dar f\u0103r\u0103 a-i atribui toat\u0103 importan\u0163a pe care o merita \u015fi f\u0103r\u0103 a trage consecin\u0163ele pe care le comport\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

      Pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, concluziile par\u0163iale \u015fi succesive se aranjeau \u00eentr-un ansamblu a c\u0103rei coeziune logic\u0103 se elabora lent, dificil \u015fi nu izbutea \u00eenc\u0103 a se constitui \u00eentr-o unitate vie. \u00cenc\u0103 lipsea, \u00een particular, titlul \u2013 cuv\u00e2ntul sau imaginea al c\u0103rui singur enun\u0163 s\u0103 fi sintetizat cercet\u0103rile noastre \u015fi s\u0103 le fi rezumat spiritul. Chiar \u00een acest moment de veritabil\u0103 criz\u0103 am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu opera sf\u00e2ntului Augustin, Cetatea lui Dumnezeu. <\/em>Am abordat-o prin rezumatul at\u00e2t de lucid \u015fi at\u00e2t de simpatic pe care i-l d\u0103 Gaston Boissier. Pu\u0163in dup\u0103 aceea, un fericit hazard ne-a pus \u00een m\u00e2ini \u00eens\u0103\u015fi capodopera puternic\u0103.<\/p>\n

      De la primele capitole, mai bine-zis de la primele pagini, am g\u0103sit titlul lucr\u0103rii noastre \u00een timp ce unitatea armonioas\u0103 \u015fi vie pe care o c\u0103utam se elabora atunci \u00een incon\u015ftientul nostru. La sf\u00e2r\u015fitul acestei lecturi, c\u0103reia nu-i spunem aici savuroasele bucur\u0103ri intelectuale, planul definitiv al operei noastre s-a schi\u0163at \u015fi elaborarea lui con\u015ftient\u0103 a devenit o munc\u0103 nu numai u\u015foar\u0103 \u015fi am scris-o cu u\u015furin\u0163\u0103. Logica inerent\u0103 ideilor se dezv\u0103luia de la sine spiritului nostru. Ne era suficient a o l\u0103sa s\u0103 ne ghideze, \u015fi s-o urm\u0103m, uneori \u00eempotriva preferin\u0163elor noastre instinctive. C\u0103ci o parte din concluziile acestui studiu sunt \u00een contradic\u0163ie cu manierele noastre obi\u015fnuite de a vedea, \u015fi nici n-am renun\u0163at la ele f\u0103r\u0103 o anume rezisten\u0163\u0103 a vechilor noastre convingeri; dar cele noi aduceau cu ele ra\u0163iuni mai bune. A\u015fa sunt, pentru a da un exemplu, obiectivele noastre contra democra\u0163iei, unde am fost condu\u015fi spre regretul nostru. La Nouvelle Cit\u00e9 de Dieu<\/em> era a\u015fadar titlul predestinat, la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103, de dat celei ce avea s\u0103 fie opera unei vie\u0163i de studii \u015fi reflec\u0163iuni.<\/p>\n

      Exist\u0103 analogii frapante care justific\u0103 \u015fi impun acest titlu. Punctul de plecare al Cet\u0103\u0163ii lui Dumnezeu <\/em>fu un fapt formidabil prin semnifica\u0163ia \u015fi consecin\u0163ele sale: invazia barbarilor, culmin\u00e2nd \u00een faptul pe care-l rezum: luarea \u015fi zdrobirea Romei de c\u0103tre Go\u0163ii lui Alaric sub ochii contemporanilor sf\u00e2ntului Augustin. Acest fapt a devenit ca un simbol al pr\u0103bu\u015firii imperiului care va urma ineluctabil. Spiritele au resim\u0163it un \u015foc at\u00e2t de profund \u00eenc\u00e2t interpret\u0103rile cele mai opuse se multiplicar\u0103 f\u0103r\u0103 a mai sf\u00e2r\u015fi; cele mai multe dintre ele f\u0103ceau cre\u015ftinismul responsabil de c\u0103derea Romei. A\u015fa e evenimentul care pune pana \u00een m\u00e2inile sf\u00e2ntului Augustin \u015fi el \u00eencepu Cetatea lui Dumnezeu <\/em>printr-o lung\u0103 critic\u0103 a p\u0103g\u00e2nismului \u0219i o fervent\u0103 pledoarie \u00een favoarea doctrinei cre\u0219tine. El vedea \u00een aceast\u0103 luare a Romei, ca \u00een toate nenorocirile pe care Roma le-a \u00eencercat de la fondarea sa, vedea faptul unei \u201eProviden\u021be care se serve\u0219te de flagelul r\u0103zboiului pentru a corija, pentru a sf\u0103r\u00e2ma corup\u021bia uman\u0103\u201d.<\/p>\n

      Analogiile dintre evenimentele contemporane \u0219i cele din timpul sf\u00e2ntului Augustin sunt destul de frapante. R\u0103zboiul mondial ne-a ap\u0103rut, nou\u0103 ca \u0219i altora,mul\u021bi, ca un colaps al unei lumi \u00eentregi, marc\u00e2nd pr\u0103bu\u0219irea unei mari epoci a umanit\u0103\u021bii \u0219i \u00eenceputul alteia. Ea marcheaz\u0103, \u00een opinia noastr\u0103, sf\u00e2r\u0219itul cet\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i al solidarit\u0103\u021bii umane redus\u0103 la planul na\u021biunii, \u0219i ea deschide era unei solidarit\u0103\u021bi mult mai vaste, pe planul umanit\u0103\u021bii \u00een sf\u00e2r\u0219it unificat\u0103, \u00eentr-un sort de super-Stat, c\u0103ruia Societatea Na\u021biunilor nu-i este dec\u00e2t o schi\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 timid\u0103 \u0219i vag\u0103; dar ea este un \u00eenceput. Este adev\u0103rat c\u0103 r\u0103zboiul mondial este totodat\u0103 colapsul unei lumi \u00een disolu\u021bie moral\u0103 \u0219i c\u0103 el este produsul egoismelor \u0219i ambi\u021biilor exagerate care se ciocnesc. Papa Benoit XV \u00eel va interpreta aproape \u00een aceia\u0219i termeni de care s-a servit sf\u00e2ntul Augustin pentru luarea Romei de c\u0103tre Alaric. Cetatea na\u021bional\u0103 este a\u0219adar cetatea trecutului. Cetatea viitorului va fi cetatea integral\u0103 a umanit\u0103\u021bii, p\u00e2n\u0103 aici \u00eembuc\u0103t\u0103\u021bit\u0103, care va reu\u0219i \u2013 gra\u021bie oroilor ce se \u00eentrev\u0103d pentru viitor prin cele ale ultimului r\u0103zboi \u2013 s\u0103 se constituie \u00eentr-un organism universal. Acesta va fi, invers formei na\u021bioale a prezentului \u0219i a trecutului, ceea ce este, pentru sf\u00e2ntul Augustin, Cetatea lui Dumnezeu, \u00een raport cu cetatea terestr\u0103 care fu \u00een ochii s\u0103i imperiul roman. Noua cetate a lui Dumnezeu, a\u0219a cum o vedem noi, va fi cetatea p\u0103cii prin justi\u021bie \u00eentre indivizi, clase \u0219i na\u021biuni; iubirea de Dumnezeu, adic\u0103 interesul general al umanit\u0103\u021bii domin\u00e2nd iubirea de sine \u00een forma sa tripl\u0103: individual\u0103, de clas\u0103 \u0219i de na\u021biune.<\/p>\n

      P\u0103str\u00e2nd toate propor\u021biile, nou\u0103 ne pare c\u0103 trebuie s\u0103 risc\u0103m o intreprindere comparabil\u0103 celei a ilustrei c\u0103r\u021bi. Sf\u00e2ntul Augustin \u00ee\u0219i propunea s\u0103 fac\u0103 a fi v\u0103zut cum \u201cglorioasa Cetate a lui Dumnezeu \u0219i-a urmat pelerinajul de-a lungul timpului \u0219i l-a impietat, tr\u0103ind aici credin\u021ba\u201d \u0219i \u201ca\u0219teapt\u0103 cu r\u0103bdare stabilitatea \u0219ederii eterne unde justi\u021bia sa \u0219i sanctitatea sa \u00een posesiunea victoriei de pe urm\u0103 \u0219i a p\u0103cii inalterabile\u201d. – \u201cAceast\u0103 cetate, mai spune el, eu intreprind de a o ap\u0103ra contra oamenilor…\u201d – \u201cLegea cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu care, dup\u0103 sf\u00e2ntul Augustin, regele, fondatorul s\u0103u, Dumnezeu, a revelat poporului, acest articol al legisla\u021biei supreme\u201d este: \u201cDumnezeu rezist\u0103 superbilor \u0219i d\u0103 gra\u021bia sa umililor\u201d. El \u00ee\u0219i aminte\u0219te \u00eendat\u0103 c\u0103 aceasta fu \u0219i deviza imperiului roman \u0219i adaug\u0103:\u201eAcest atribut suveran, sufletul umflat de orgoliu prezum\u021bios se apropriaz\u0103 \u0219i se complace \u00een acest elogiu: Iart\u0103 pe cei \u00eenvi\u0219i \u0219i \u00eemb\u00e2nze\u0219te pe cei superbi,<\/em>\u201d Prin aceast\u0103 simpl\u0103 reconciliere, sf\u00e2ntul Augustin ne reveleaz\u0103 acest adev\u0103r orbitor: regele ceresc, Dumnezeu, eate transpozi\u021bia, hypostasa imperiului roman, dup\u0103 cum a sa Cetate a lui Dumnezeu nu va fi dec\u00e2t reconstruirea \u00een ideal a cet\u0103\u021bii empirice care fu imperiul Romei.<\/p>\n

      Studiul noatru, pe care-l d\u0103m sub vocabula pe care o utiliza sf\u00e2ntul Augustin, \u0219i sub invocarea sa, va fi ca o transpunere modern\u0103 a Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu, \u00een ansamblul ei, acesta va fi acela\u0219i paralelism \u00eentre cetatea empiric\u0103, terestr\u0103, \u0219i idealul s\u0103u, conceput \u00een cetatea lui Dumnezeu schi\u021bat\u0103 la Geneva \u0219i dup\u0103 care realitatea trebuie s\u0103 se modeleze. A rezista superbilor \u0219i a da gra\u021bie umililor<\/em> nu este de asemenea, teoretic, scopul Institu\u021biei de la Geneva, unde votul unei \u021b\u0103ri mici conteaz\u0103 tot at\u00e2t c\u00e2t al imperiului britanic? Din nenorocire, se face \u00eenc\u0103 distinc\u021bie \u00eentre na\u021biunile cu interese limitate \u0219i cele patru sau cinci na\u021biuni cu interese nelimitate: vestigii brutale ale cet\u0103\u021bii terestre care fac erup\u021bie \u00een aceast\u0103 nou\u0103 cetate a justi\u021biei, a egalit\u0103\u021bii \u0219i a p\u0103cii. Cetatea lui Dumnezeu care este, acum, pentru noi, Societatea Na\u021biunilor, \u00ee\u0219i va continua, precum cealalt\u0103, pelerinajul s\u0103u de-a lungul timpului \u0219i impietatea scepticilor, care se pretind reali\u0219ti, \u0219i aceasta va fi prin tr\u0103irea, \u0219i a ei, aici, a credin\u021bei.<\/p>\n

      *<\/p>\n

      * *<\/p>\n

      S-a stabilit c\u0103 prezentul este rezultatul dezvolt\u0103rii istorice trecute \u0219i c\u0103 la r\u00e2ndul lor prezentul \u0219i trecutul con\u021bin \u00een germen viitorul. \u00centruc\u00e2t Societatea Na\u021biunilor permite imense speran\u021be, ea este un obiect de credin\u021b\u0103, \u0219i realitatea sa apar\u021bine viitorului. Dar \u00eentruc\u00e2t este o realitate prezent\u0103, ea apar\u021bine istoriei trecutului de a o justifica. De asemenea, obiectul acestei c\u0103r\u021bi este, cum am indicat \u00een sub-titlu, de a ar\u0103ta c\u0103 filosofia istoriei \u0219i sociologia justific\u0103 efectiv Societatea Na\u021biunilor. Ele arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 institu\u021bie este rezultanta totodat\u0103 logic\u0103 \u0219i real\u0103 a evolu\u021biei popoarelor a\u0219a cum ne este dat\u0103 prin experien\u021ba istoriei universale. Se va vedea c\u0103 \u00een acela\u0219i timp cu schi\u021barea pe terenul realit\u0103\u021bilor politice \u0219i practice a Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor, pe terenul ideologiilor se schi\u021beaz\u0103 o evolu\u021bie etico-religioas\u0103 care trebuie s\u0103 ajung\u0103 la un sort de Neo-Cre\u0219tinism. Nimic mai logic: Filosofia Istoriei, care \u00eencepu cu profe\u021bii lui Israel, trebuia s\u0103 duc\u0103 la justificarea Neo-Cre\u0219tinismului, ultimul ecou al profe\u021biilor lor.<\/p>\n

      Filosofia istoriei pe care noi o schi\u021b\u0103m \u00een aceast\u0103 carte se prezint\u0103 a\u0219adar a fi CALEA, introducerea la studiul a dou\u0103 mari adev\u0103ruri esen\u021biale: Societatea Na\u021biunilor \u0219i Ideea de Dumnezeu. Aceste dou\u0103 no\u021biuni sunt corelative: c\u0103ci este legea esen\u021bial\u0103 a acestei Societ\u0103\u021bi care, hypostasiat\u0103 \u00een absolut, revel\u0103 un Dumnezeu al p\u0103cii \u0219i al justi\u021biei, obiect de cult al unui cre\u0219tinism renovat.<\/p>\n

      \u00cen studiul urm\u0103tor, \u00een raport cu care acesta este o introducere, – CALEA, – noi vom \u00eencerca s\u0103 d\u0103m formula cea mai exact\u0103 posibil, pentru timpul nostru, a credin\u021bei \u00een Dumnezeu, concomitent sau complementar totodat\u0103 \u00een Societatea Na\u021biunilor. Noi vom preciza, pe c\u00e2t posibil, care poate fi atitudinea unui om cultivat, a unui ra\u021bionalist al timpului nostru, fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i dogmele esen\u021biale ale Bisericii, sau chiar care poate fi, \u00een acest moment, \u00een ochii s\u0103i, adev\u0103rul lui Dumnezeu \u0219i al dogmelor sale. De aceea acest studiu va purta ca sub-titlu: ADEV\u0102RUL.<\/p>\n

      Cum se va vedea, noi g\u00e2ndim c\u0103 Dumnezeu \u0219i dogmele esen\u021biale ale Bisericii trebuie s\u0103 fie conservate ca tot ce este mai pre\u021bios printre adev\u0103rurile str\u00e2nse de-a lungul experien\u021belor istoriei universale. Numai c\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-le intacte, c\u00e2t despre liter\u0103, ele trebuie concepute altfel \u0219i de astfel de sort \u00eenc\u00e2t ra\u021biunea cea mai scrupuloas\u0103 s\u0103 poat\u0103 adera la ele. Dumnezeu, ca expresie realizat\u0103 de o concep\u021bie juridic\u0103 a destinului lumii, \u0219i ceea ce-i urmeaz\u0103, anume ideea de revela\u021bie, de judecat\u0103 final\u0103, \u0219i cele de sanc\u021biuni transcendente \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu – care va fi mai degrab\u0103 o Republic\u0103 social\u0103 a lui Dumnezeu – noi avem sentimentul profund c\u0103 toate aceste idei sunt expresia cea mai perfect\u0103 a adev\u0103rului, conceput \u00eentr-un sens nou, va fi cu at\u00e2t mai ra\u021bional \u0219i inteligibil dup\u0103 cum mai inteligent \u0219i mai rezonabil va fi omul care va lua cuno\u0219tin\u021b\u0103 de el.<\/p>\n

      \u0218i pentru c\u0103 viitorul este con\u021binut \u00een germene \u00een prezent, a\u0219a cum el \u00eensu\u0219i rezult\u0103 din trecut, noi voma avea de ar\u0103tat, \u00eentr-un al treilea studiu, cum se pot \u00eentrevedea, de ast\u0103zi, cum se pot prevedea, prin anticipare, liniile esen\u021biale ale dezvolt\u0103rii umanit\u0103\u021bii \u00een viitorul \u00een care ea are \u00een fa\u021b\u0103 perspectiva infinit\u0103. Despre baza principiilor istoriei universale, a\u0219a cum o degaj\u0103 experien\u021ba, \u0219i dogmele esen\u021biale ale doctrinei cre\u0219tine, astfel cum logica invit\u0103 a le modifica sau a le completa, noi vom \u00eencerca s\u0103 d\u0103m unele observa\u021bii mai precise asupra sensului dezvolt\u0103rii pe care \u00eel va lua via\u021ba uman\u0103 \u00een vastul cadru al timpului viitor. Din aceste observa\u021bii, noi vom deduce anumite reguli practice de via\u021b\u0103 care ni se pare a se impune genera\u021biilor viitoare, pentru mai marele lor bine, la fel cum regulile cre\u0219tine au fost \u00eemplinite, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, de c\u0103tre genera\u021biile trecute. Nu va fi de mirare dac\u0103 aceste reguli de via\u021b\u0103 \u2013 al c\u0103ror scop este de a face deplin real\u0103 Societatea Na\u021biunilor \u0219i via\u021ba practic\u0103 a popoarelor \u0219i indivizilor \u2013 amintesc prescrip\u021biile cre\u0219tine \u0219i unele idei socialiste. Privind caracterul de aplica\u021bie practic\u0103 la via\u021b\u0103 pe care acest al treilea studiu trebuie s\u0103-l aib\u0103, el va avea ca sub-titlu: VIA\u021aA.<\/p>\n

      Vom avea astfel sub un titlu general: NOUA CETATE A LUI DUMNEZEU, tri volume: CALEA, ADEVARUL \u0219i VIA\u021aA.<\/p>\n

      \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, trecutul ofer\u0103 numai calea de acces la Adev\u0103r; \u0219i via\u021ba umanit\u0103\u021bii viitoare \u2013 \u00een ceea ce noi putem numi cetatea p\u0103cii prin justi\u021bie, cetatea ideal\u0103, adic\u0103 Cetatea lui Dumnezeu \u2013 trebuie s\u0103 se deruleze dup\u0103 liniile pe care numai studiul trecutului \u0219i al prezentului ni le poate dezv\u0103lui, mai mult sau mai pu\u021bin, \u00eenc\u0103 de ast\u0103zi.<\/p>\n

      *<\/p>\n

      * *<\/p>\n

      Va trebui s\u0103 ap\u0103r\u0103m Societatea Na\u021biunilor a\u0219a cum sf\u00e2ntul Augustin a ap\u0103rat Cetatea lui Dumnezeu. Trebuie s\u0103 o ap\u0103r\u0103m contra celor care o critic\u0103 neg\u00e2ndu-i oportunitatea, de asemenea \u0219i contra partizanilor care, dirij\u00e2nd-o f\u0103r\u0103 echitate, o compromit \u0219i mai mult dec\u00e2t cei ce o critic\u0103.<\/p>\n

      Sf\u00e2ntul Augustin, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u0219te, \u0219i-a propus, \u00een primele cinci c\u0103r\u021bi, s\u0103 \u201eresping\u0103 pe cei care, ata\u0219\u00e2nd prosperit\u0103\u021bile temporale cultului tuturor acestor zei pe care p\u0103g\u00e2nii \u00eei ador\u0103, atribuie proscrip\u021biei acestui cult, dup\u0103 ele necesar\u0103, catastrofele imperiului. Cele cinci c\u0103r\u021bi urm\u0103toare se ridic\u0103 \u00eempotriva celor care sunt de acord, e adev\u0103rat, c\u0103 aceste nenorociri nu au fost niciodat\u0103 \u0219i nu vor fi cru\u021bate muritorilor; c\u0103 , mai mult sau mai pu\u021bin teribile, ele se vor produce \u00een diversitatea timpurilor, locurilor \u0219i oamenilor(1)\u201d – \u201ePrimele zece c\u0103r\u021bi sunt respingerea acestor dou\u0103 erori, du\u0219manii religiei<\/p>\n

      ___<\/p>\n

        \n
      1. Retract\u0103ri<\/em>, cartea a doua.<\/li>\n<\/ol>\n

        Cre\u0219tine.\u201d \u00cen alte numeroase scrieri, sf\u00e2ntul Augustin va ap\u0103ra doctrina cre\u0219tin\u0103 contra celor dintre partizanii s\u0103i care s-au r\u0103t\u0103cit \u00een erezie.<\/p>\n

        \u00cen acest studiu, noi am intreprins a\u0219adar ceva analog obiectului celor prime zece c\u0103r\u021bi ale Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu.<\/em> Se va g\u0103si \u00een el prin urmare o respingere mai mult sau mai pu\u021bin indirect\u0103 a celor care, idolatriz\u00e2nd egoismul na\u021bional, acuz\u0103 pacifi\u0219tii de a fi veritabila cauz\u0103 a dezl\u0103n\u021buirii r\u0103zboiului mondial. Pentru a fi predicat pacea, spun ace\u0219ti reali\u0219ti, a fost sl\u0103bit organul de ap\u0103rare \u0219i de atac al na\u021biunii care se \u00eenarmase intens \u0219i se preg\u0103tise pentru r\u0103zboi. Pentru ace\u0219tia, Societatea Na\u021biunilor este nefast\u0103, c\u0103ci ea adoarme optimi\u0219tii, popoarele naive \u0219i idealiste \u0219i \u00eei face prad\u0103 u\u0219oar\u0103 pentru na\u021biunile de jaf \u0219i m\u0103cel. Deci, \u00een ochii lor, salvgardarea nu poate fi ob\u021binut\u0103 dec\u00e2t prin cultul egoismului na\u021bional, al ambi\u021biei \u0219i al orgoliului, fundament spiritual al unei mari puteri armate. Aceste teorii sunt u\u0219or de respins. Se va ar\u0103ta cum r\u0103zboiul s-a dezl\u0103n\u021buit totdeauna exact prin conflictul latent aflat la fondul egoismelor individuale, de clas\u0103 \u0219i na\u021bionale \u0219i al \u00eenarm\u0103rii exagerate a na\u021biunilor, ambi\u021biilor \u0219i egoismelor care sunt, la r\u00e2ndul lor, fructul unui scepticism excesiv, materialist \u0219i hedonist. Ast\u0103zi, idolatria na\u021bionalist\u0103 este contra Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor, a\u0219a cum cultul zeilor p\u0103g\u00e2ni, odinioar\u0103, fu du\u0219manul ireductibil al credin\u021bei cre\u0219tine. Or, nimic nu declan\u0219eaz\u0103 mai sigur r\u0103zboiul dec\u00e2t cultul exagerat al na\u021bionalismului.<\/p>\n

        Eroarea celor care g\u00e2ndesc c\u0103 r\u0103zboiul este o condi\u021bie esen\u021bial\u0103 a vie\u021bii popoarelor, aceast\u0103 eroare este la fel de facil de respins. Pentru c\u0103, precis, reali\u0219tii pesimi\u0219ti din aceast\u0103 categorie, tot a\u0219a precum cei care practic\u0103 cultul egoismului na\u021bional, vor fi dezmin\u021bi\u021bi de tot ceea ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura experimental\u0103 a istoriei universale a degajat cel mai sigur. Exist\u0103 \u00een istoria universal\u0103 epoci r\u0103zboinice \u0219i epoci pacifice. Cele trei secole de pace roman\u0103 ruineaz\u0103 pretinsul realism al belici\u0219tilor obstina\u021bi. Ei dovedesc c\u0103 pacea este posibil\u0103 \u00een lume: este vorba doar de a cunoa\u0219te condi\u021biile \u0219i a le observa; este suficient a vrea realmente pacea. \u00cen aceast\u0103 carte noi d\u0103m, \u00een limitele for\u021belor noastre, toate ra\u021biunile pentru care pacea prin drept, \u00een sensul unei Societ\u0103\u021bi a Na\u021biunilor, nu este numai dezirabil\u0103 dar posibil\u0103; am fi chiar dispu\u0219i s\u0103 spunem fatal\u0103, dac\u0103 n-am avea con\u0219tiin\u021ba c\u0103 orice fatalitate presupune un efort de voin\u021b\u0103 cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t fatalitatea pare mai inevitabil\u0103.<\/p>\n

        Dar, tot at\u00e2t c\u00e2t contra adversarilor s\u0103i, Societatea Na\u021biunilor are nevie s\u0103 fie ap\u0103rat\u0103 contra acelor dintre partizanii s\u0103i, care, \u00een numele s\u0103u, se las\u0103 ghida\u021bi de considera\u021bii str\u0103ine echit\u0103\u021bii: sugestii interesate ale \u021b\u0103rilor lor, ambi\u021bii nedeclarate, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, toate formele de egoism, fie el personal sau na\u021bional. Ap\u0103rare care nu va fi posibil\u0103 dec\u00e2t la un om care va studia, cu un punct de vedere critic, activitatea Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor, aplic\u00e2ndu-i cele mai nobile criterii de suflet \u0219i de spirit omenesc. Aceasta nu este sarcina noastr\u0103. Va fi sarcina tribunalului istoriei c\u00e2nd va judeca judec\u0103\u021bile pe care popoarele le-au instituit la Geneva; \u0219i datoria sa va fi s\u0103 fie pentru ace\u0219tia infinit mai sever dec\u00e2t contemporanii lor.<\/p>\n

        *<\/p>\n

        * *<\/p>\n

        Chiar trebuie s\u0103 m\u0103rturisim c\u0103 cele ce le vom expune \u00een aceste c\u0103r\u021bi vor fi o anticipare, ca un sort de profe\u021bie.<\/p>\n

        Dar, din toate timpurile, a cunoa\u0219te \u00eenseamn\u0103 a prevedea \u0219i, dac\u0103 \u0219tiin\u021bele morale \u0219i sociale nu ne pun \u00een starea de a prevedea, ele sunt nule \u0219i neavenite. Astronomia prevede mi\u0219c\u0103rile corpurilor cere\u0219ti; \u0219tiin\u021bele fizico-chimice mi\u0219c\u0103rile corpurilor \u0219i ale moleculelor lor; biologia dezvoltarea formelor vitale. \u0218tiin\u021bele morale \u0219i sociale trebuie s\u0103 ne fac\u0103 posibil\u0103, \u00een anumite limite, previziunea fazelor viitoare ale vie\u021bii umane. Valoarea \u0219i seriozitatea acestor \u0219tiin\u021be se m\u0103soar\u0103 prin aceast\u0103 posibilitate; chiar existen\u021ba lor este cu acest pre\u021b.<\/p>\n

        Este adev\u0103rat c\u0103 meseria de profet este periculoas\u0103 p\u00e2n\u0103 la ridicol; ridicolul a ucis profetismul. R\u0103m\u00e2ne ca ceea ce e interzis \u0219i inutil, pe punctul de a deveni comic, \u00een timpuri normale, s\u0103 poat\u0103 deveni serios, util \u0219i rezonabil \u00een timpuri excep\u021bionale. Exist\u0103 \u00een istoria universal\u0103 epoci \u00een care profe\u021bia este posibil\u0103 \u0219i indispensabil\u0103. Sunt epoci de tranzi\u021bie, astfel, cel de-al cincisprezecelea secol sau evul mediu feudal fu lichidat \u00een profitul lumii na\u021biunilor moderne; sau \u00eenc\u0103 aceste prime secole ale erei noastre c\u00e2nd lumea cet\u0103\u021bilor p\u0103g\u00e2ne disp\u0103ru \u00een fa\u021ba imperiului universal care va deveni cre\u0219tin; sau, \u00een fine, acest al cincilea secol, c\u00e2nd imperiul roman, la r\u00e2ndul lui, fu ruinat de barbaria popoarelor nomade, a c\u0103ror stabilizare va da, pentru c\u00e2teva secole, regimul feudal. C\u0103 epoca noastr\u0103 ar fi deschis\u0103 profe\u021bilor \u0219i profe\u021biilor, noi am afirmat-o deja \u00een 1906 (1) c\u00e2nd nu cuno\u0219team opera lui Wells iar cele ale<\/p>\n

        ____<\/p>\n

          \n
        1. Le Probl\u00e8me de la Conscience<\/em>. Paris, Alcan, 1907.<\/li>\n<\/ol>\n

          lui Spengler \u0219i a lui Keyserling nu existau. O afirm\u0103m acum fortiori \u0219i credem c\u0103 trebuie propov\u0103duit, de exemplu (1).<\/p>\n

          ____<\/p>\n

            \n
          1. Trebuie oare \u00eempins\u0103 inmodestia p\u00e2n\u0103 la a men\u021biona aici c\u00e2teva previziuni pe care noi le-am f\u0103cut \u0219i predicat \u0219i pe care evenimentele le-au confirmat realiz\u00e2ndu-le? \u00cen timpul studiilor noastre la Paris, am prev\u0103zut \u0219i am anun\u021bat printre studen\u021bii Europei Centrale, afla\u021bi la Paris, pr\u0103bu\u0219irea Austriei \u0219i a Turciei \u0219i am predicat solidaritatea na\u021biunilor lor \u00een lupta contra acestor dou\u0103 imperii anacronice. Aeast\u0103 previziune s-a realizat \u0219i acesta fu r\u0103zboiul balcanic din 1912-1913. – \u00cen 1914, veni r\u00e2ndul Austro-Ungariei. Indecizia opera\u021biunilor militare, care s-au prelungit p\u00e2n\u0103 \u00een 1917, ap\u0103sa greu \u00een echilibrul destinelor imperiului Habsburgilor, \u00een favoarea sa, \u0219i soarta na\u021biunilor oprimate oscila \u0219i se \u00eentuneca. Ideea solidarit\u0103\u021bii rom\u00e2nilor, s\u00e2rbilor, cehilor \u0219i polonezilor ni se impunea \u0219i un fericit hazard m-a f\u0103cut s-o comunic unor oameni ca MM Benes \u0219i Roman Donowski, care, accept\u00e2nd-o, mi-au m\u0103rturisit c\u0103 au avut aceea\u0219i idee \u0219i \u00een acela\u0219i timp cu mine. Astfel, \u00een timp ce spiritele realiste din Fran\u021ba \u0219i Anglia ezitau \u00eenc\u0103 \u00een fa\u021ba disloc\u0103rii Austro-Ungariei, nev\u0103z\u00e2nd prin ce s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 solidul \u0219i stabilul, noi oferir\u0103m realitatea deja schi\u021bat\u0103 a Micii Antante.<\/em> La congresul na\u021biunilor oprimate <\/em>de la Roma (aprilie 1918), noi afirmar\u0103m \u0219i pecetluir\u0103m o Mic\u0103 Antant\u0103 avant la lettre, \u0219i soarta monarhiei habsburgice fu definitiv tran\u0219at\u0103 de c\u0103tre Alia\u021bi cu aceast\u0103 ocazie.<\/li>\n<\/ol>\n

            Doi oameni politici francezi, MM Francklin-Bouillon \u0219i Albert Thomas ne oferir\u0103 pre\u021biosul lor concurs pentru a face acceptat\u0103 \u00een \u00eenaltele sfere ale Alia\u021bilor ideea c\u0103 Europa central\u0103 nu va fi balcanizat\u0103<\/em>, cum exista temerea, imperiul Vienei fiind \u00eenlocuit printr-o uniune de na\u021biuni care compun ast\u0103zi Mica Antant\u0103. Se cunosc rolul \u0219i importan\u021ba actuale ale acesteia. Meritul revine \u00een mare parte lui M. Benes care poate confirma \u0219i a men\u021bionat deja \u00een cartea sa recent\u0103 ceea ce am avansat noi aici.<\/p>\n

            Profe\u021bii primului secol al erei noastre \u00eei cunoa\u0219tem: ei se numesc Iisus, Paul, Virgiliu, Matei, Marcu, Luca \u0219i Ioan etc., continuatori ai lui Osea, Isaia, Ezechiel \u0219i ai lui Daniel, Socrate \u0219i Platon. Numai viitorul va putea fixa numele veritabililor profe\u021bi ai timpului nostru. C\u0103ci se cuvine a ad\u0103uga c\u0103 secolele profe\u021bilor au fost totdeauna de asemenea acelea ale fal\u0219ilor profe\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            D. Draghicesco NOUA CETATE A LUI DUMNEZEU I CALEA SAU CUM JUSTIFIC\u0102 FILOSOFIA ISTORIEI SOCIETATEA NA\u0162IUNILOR \u015eI IDEOLOGIA SA: NEO-CRE\u015eTINISMUL [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17551","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17551","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17551"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17551\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17554,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17551\/revisions\/17554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17551"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17551"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17551"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}