{"id":17556,"date":"2014-02-13T12:40:52","date_gmt":"2014-02-13T12:40:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17556"},"modified":"2014-02-13T12:42:22","modified_gmt":"2014-02-13T12:42:22","slug":"dumitru-mnerie-basarabia-rastignita-volum-semnat-de-valeriu-dulgheru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/13\/dumitru-mnerie-basarabia-rastignita-volum-semnat-de-valeriu-dulgheru\/","title":{"rendered":"Dumitru MNERIE: ,,Basarabia r\u0103stignit\u0103”, volum semnat de Valeriu DULGHERU"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Basarabia<\/em><\/strong>, acest \u0163inut din totdeauna al rom\u00e2nilor, ce se \u00een\u0163eleg \u00een aceia\u015fi limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ajunge s\u0103 fie \u201er\u0103stignit\u0103<\/em><\/strong>\u201d, la figurat, semnificativ printr-o metafor\u0103 p\u0103unescian\u0103 (\u201eSe urc\u0103 Basarabia pe cruce\/ \u015ei cuie pentru ea se preg\u0103tesc,\/\u015ei prim\u0103vara jale ne aduce \/ \u015ei pl\u00e2nge iar\u0103\u015fi neamul rom\u00e2nesc…\u201d<\/em>(Adrian P\u0103unescu), metafor\u0103 aleas\u0103 \u015fi folosit\u0103 \u015fi de Domnul Profesor Doctor-inginer Valeriu DULGHERU, \u00een titlul ciclului de scrieri \u201cBasarabie r\u0103stignit\u0103<\/em><\/strong>\u201d, respectiv \u00een titlul c\u0103r\u0163ii \u201c200 de ani de r\u0103stignirea Basarabiei<\/em><\/strong> \u201c(2012), apoi exprimare reg\u0103sit\u0103 alte articole.<\/p>\n

Autorul consider\u0103 c\u0103 Basarabia a fost \u201cr\u0103stignit\u0103<\/em><\/strong>\u201d odat\u0103 cu semnarea Tratatului de la Bucure\u015fti<\/em> din 16\/28 mai 1812, prin care Imperiul otoman cedeaz\u0103, f\u0103r\u0103 ca s\u0103-i apar\u0163in\u0103 (?!), aceast\u0103 minunat\u0103 parte a \u201cMoldovei lui \u015etefan\u201d, ru\u015filor, nerespect\u00e2ndu-se nici uzan\u0163ele practicii interna\u021bionale ale vremii, nici normele de drept existente. C\u00e2nd spunem, \u201cr\u0103stignir<\/em>e\u201d, ne ducem cu g\u00e2ndul la crucificarea Domnului nostru Iisus Hristos, o imagine r\u0103mas\u0103 simbolic\u0103 a cre\u0219tinismului. Merg\u00e2nd mai \u00een urm\u0103, pe firul istoriei, reg\u0103sim crucificarea\/r\u0103stignirea ca fiind considerat\u0103 una dintre cele mai dureroase si salbatice modalit\u0103\u0163i de pedepsire a unui vinovat, pedeaps\u0103 folosit\u0103 mai \u00eenainte de fenicieni. Ce vin\u0103 a\u015fa mare are Basarabia s\u0103 fie astfel pedepsit\u0103 ? Ce vin\u0103 au rom\u00e2nii basarabeni s\u0103 fie mereu la coada imperiilor \u015fi Uniunilor ? … De ce a fi fost atunci, (\u00een 1812), Basarabia \u201cr\u0103stignit\u0103\u201d … \u015fi nu alipit\u0103 \u2026 unui stat-mam\u0103\/frate … ? (cum mai scriu \u015fi acum ni\u015fte cronicari aservi\u0163i ru\u015filor). De ce, de peste 200 de ani \u00eencoace Basarabia este mereu r\u0103stignit\u0103 \u015fi … \u201cre-r\u0103stignit\u0103<\/em>\u201d, p\u00e2n\u0103 chiar \u015fi-n zilele noastre ? R\u0103spunsuri la aceste \u00eentreb\u0103ri se reg\u0103sesc adunate \u015fi reactualizate, poate mai bine ca oriunde, \u00een paginile scrierilor, marcate de \u00eenalt spirit patriotic \u015fi sim\u0163 al adev\u0103rului istoric, semnate cu mare demnitate de c\u0103tre Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong>, intitulate generic: \u201cBasarabie r\u0103stignit\u0103<\/em><\/strong>\u201d. Cele 10 volume editate p\u00e2n\u0103 acum de autor, reprezint\u0103 mult mai mult dec\u00e2t o culegere de eseuri militante, ap\u0103rute periodic \u00een periodicul din Chi\u015fin\u0103u, \u201cLiteratura \u015fi Arta<\/em><\/strong>\u201d, \u00een ultimii aproape 15 ani; de fapt reprezint\u0103 .<\/p>\n

\u00cen acest al X-lea volum \u201cBasarabie r\u0103stignit\u0103<\/em><\/strong>\u201d, autorul se simte, parc\u0103, \u00eensu\u015fi r\u0103stignit, pe-o cruce, la o r\u0103scruce de drumuri, c\u00e2nd Basarabia mai poate fi \u015fi sf\u00e2rtecat\u0103. \u00cen fiecare pagin\u0103, inginerul Valeriu Dulgheru, acapareaz\u0103 cititorul, at\u00e2t prin patima cu care i se adreseaz\u0103, c\u00e2t \u015fi cu exactitatea datelor \u015fi argumentarea logic\u0103 pe care o folose\u015fte, \u00een fiecare comentariu al evenimentelor petrecute-n juru-i, r\u0103spunz\u0103tor parc\u0103, s\u0103 respecte riguarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, specific\u0103 unei Editurii Tehnice, ca \u015fi cea apar\u0163in\u0103toare renumitei Universit\u0103\u0163i Tehnice a Moldovei (UTM), din Chi\u015fin\u0103u, care a asigurat editarea \u015fi tip\u0103rirea acestor c\u0103r\u0163i revolu\u0163ionare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Luat\u0103 ca un tot unitar, cartea aceasta se constituie ca un model de atitudine patriotic\u0103 revolu\u0163ionar\u0103 a unui intelectual<\/em>, ap\u0103r\u0103tor de neam, cu sim\u0163ul datoriei de a-\u015fi face public\u0103 p\u0103rerea asupra spuselor \u015fi faptelor unor politicieni contemporani, demnitari ale\u015fi, pe care indemn\u0103 s\u0103 aib\u0103 cu sfin\u0163enie grija patriei \u015fi a poporului moldovean, trup rupt din trupul Marii \u0163\u0103ri a rom\u00e2nilor. Prin cele scrise autorul se dovede\u015fte un sus\u0163in\u0103tor al doctrinei liberale, un admirator al faptelor bune al multor liberali, actori ai scenei politice prezente, dar \u015fi \u00eencrez\u0103tor \u00een \u015fansa cobor\u00e2rii de pe cruce a Basarabiei \u015fi basarabenilor, prin for\u0163e proprii, printr-o politic\u0103 dreapt\u0103 a conduc\u0103torilor, spre o perspectiv\u0103 cu adev\u0103rat democratic\u0103, prin promovarea importantelor valori autohtone, de care \u00eentreaga Europa ar putea avea mare nevoie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lucrarea este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een 4 p\u0103r\u0163i, intitulate: \u201cBasarabia \u00eencotro?<\/em>\u201d, \u201cSocialism \u015fi panslavism\u201d, \u201cRomanii – primul popor cre\u015ftin\u201d<\/em> \u015fi \u201cPortrete \u00een timp, opinii, reflec\u0163ii\u201d<\/p>\n

Primul capitol, cel mai bogat, cuprinde analize, comentarii, aten\u0163ion\u0103ri pentru politicieni \u015fi nu numai, prezentate intr-o ordine cronologic\u0103, publicate \u00een periodicul \u00abLiteratura si Arta\u00bb din Chi\u015finau (\u00een perioada martie 2013 \u2013ianuarie 2014), aduc\u00e2nd cititorul la o tensiune apropiat\u0103 de cea a autorului, foarte prins de importan\u0163a faptelor, ancorat \u00een realitatea momentului istoric, din via\u0163a \u0163\u0103rii, Basarabia – mereu r\u0103stignit\u0103<\/em>. Subiectele sunt abordate \u00eentr-o dinamic\u0103 impresionant\u0103, de c\u0103tre autorul-analist politic, parc\u0103 c\u0103ut\u00e2ndu-se monitorizarea evolu\u0163iei evenimentelor, \u00een dorin\u0163a optimiz\u0103rii deciziilor conduc\u0103torilor, pentru men\u0163inerea Basarabiei pe drumul cel mai bun. \u00cen sus\u0163inerea \u015fi argumentarea pozi\u0163iilor date, autorul \u00ee\u015fi \u00eencepe, de regul\u0103, articolele cu citate, exprimate de personalit\u0103\u0163i din cultura rom\u00e2neasc\u0103 (Titu Maiorescu, I.L.Caragiale, Petre \u0162u\u0163ea, Adrian P\u0103unescu \u015f.a.), din cultura universal\u0103 (Aristotel, Larousse, Socrates), precum \u015fi proverbe \u015fi zic\u0103tori populare, sau reflexii ale unor oameni politici, istorici, litera\u0163i contemporani.<\/p>\n

\u00cen capitolul al II-lea, \u201cSocialism \u015fi panslavism<\/em>\u201d, <\/em>folosind acela\u015fi stil, atitudinea autorului este \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre politica practicat\u0103 \u00een Republica Moldova de azi \u015fi unele aspecte doctrinare, aflate uneori \u00een contradic\u0163ie cu orient\u0103rile anun\u0163ate de reprezentan\u0163i ai partidelor politice, preocupa\u0163i mai mult de putere dec\u00e2t de rezolvarea marilor probleme ale \u0163\u0103rii. Spre exemplu, sunt prezentate unele situa\u0163ii \u00een care unii intelectuali pro-ru\u015fi r\u0103st\u0103lm\u0103cesc adev\u0103ruri istorice de necontestat, cu inten\u0163ii v\u0103dite de manipulare a popula\u0163iei, \u00een sensul schimb\u0103rii preferin\u0163ei de integrare european\u0103. Cit\u00e2ndu-l pe Milovan Vitezovic, (scriitor, profesor \u0219i scenarist s\u00e2rb): \u201eDin dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u0163i de adev\u0103r se poate face o mare minciun\u0103 \u201d, autorul aduce argument foarte conving\u0103toare de faptul c\u0103 \u201cCel mai periculos lucru este c\u0103 aceste structuri de falsificare (fie \u0163ariste, bol\u015fevice sau neoruse\u015fti putiniste) sunt foarte flexibile. \u015etiu s\u0103 se acomodeze la etapa istoric\u0103 respectiv\u0103, la zona unde este r\u0103sp\u00e2ndit falsul, la mediul \u00een care este difuzat falsul, fapt ce face ca semiadev\u0103rurile s\u0103 fie de mul\u0163i percepute drept adev\u0103ruri<\/em>\u201d.<\/p>\n

Titlul celui de-al III-lea capitol, <\/strong>\u201cRom\u00e2nii – primul popor cre\u015ftin\u201d, <\/em>este a\u015fezat la \u00eenceputul unui grup de prelegeri, care con\u0163in interesante referiri la importan\u0163a r\u0103d\u0103cinilor cre\u015ftine ale rom\u00e2nilor, popor cu drept deplin de a se al\u0103tura cu fruntea sus marilor puteri din Europa, care au marcat nu demult 1700 de ani <\/strong>de <\/strong>cre\u015ftinism <\/strong>liber <\/strong>\u00een E<\/strong>uropa, odat\u0103 cu promulgarea <\/strong>Edictului de la Milano, a\u015fa cum ne informeaz\u0103 \u015fi autorul, anul 313 fiind considerat anul eliber\u0103rii <\/strong>\u201eactului legal de na\u015ftere<\/strong>\u201d a cre\u015ftinismului. <\/strong><\/strong><\/p>\n

Ultimul capitol, \u00abPortrete \u00een timp, opinii, reflec\u0163ii<\/em>\u00bb, adun\u0103 c\u00e2teva scrieri, care reflect\u0103 esen\u0163a \u00een\u0163elepciunii citatului folosit de autor din opera clasicului A. Vlahu\u0163\u0103: \u201eSunt mul\u0163i chema\u0163i – pu\u0163ini ale\u015fi\u201d. Ale\u015fii autorului sunt personalit\u0103\u0163i de necontestat, \u201edin categoria oamenilor care restituie altor oameni mult mai mult\u0103 lumin\u0103 dec\u00e2t primesc\u201d,<\/em> dedica\u0163i bunului mers al societ\u0103\u0163ii, ap\u0103r\u0103rii valorilor culturale ale neamului, oameni care au \u00een\u0163eles sacrificiul pentru cauze nobile: poetul-politician Nicolae Dabija, (s\u0103rb\u0103torit la 65 de ani), academicianul Gheorghe Ghidirim<\/em>, (care anul acesta va \u00eemplini 75 de ani), \u201cprofesorul \u015fi cercet\u0103torul \u015ftiin\u0163ific\u201d<\/em> Pavel Topal\u0103<\/em>, (s\u0103rb\u0103torit la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 55 de ani), locotenent-colonel prof. Vasile Rusu<\/em>, lupt\u0103tor pentru ap\u0103rarea integrit\u0103\u0163ii \u015fi independen\u0163ei Republicii Moldova, (s\u0103rb\u0103torit la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 55 de ani), maestrul Gheorghe R\u0103dulescu, precum \u015fi regretatul savant Eugeniu Grebenicov<\/em>, plecat subit pentru eternitate, chiar \u00een ante-penultima zi a anului 2013. Ca \u015fi o des\u0103v\u00e2r\u015fire a rostului acestui capitol, se prezint\u0103 o interesant\u0103 lucrarea colectiv\u0103, de mare valoare \u015ftiin\u0163ific\u0103, despre \u201cCum s-a n\u0103scut denumirea \u201cMOLDOVA\u201d, prezentat\u0103 at\u00e2t spre l\u0103murirea cititorului, c\u00e2t \u015fi ca o aten\u0163ionare a celor care speculeaz\u0103 anumite interpret\u0103ri tenden\u0163ioniste \u00een scopul atingerii unor interese meschine.<\/p>\n

\u00cen finalul c\u0103r\u0163ii se prezint\u0103 Declara\u0163ia Forului Democrat al Rom\u00e2nilor din Republica Moldova \u201eS\u0103 nu rat\u0103m \u015fansa istoric\u0103 a Summitului de la Vilnius\u201d, prin care <\/strong>reliefieaz\u0103 \u201c<\/strong>\u015fansa istoric\u0103 pentru viitorul european al Republicii Moldova \u015fi al cet\u0103\u0163enilor ei<\/em>\u201d,\u2026\u201d\u015fans\u0103 decisiv\u0103 pentru desprinderea de trecutul sovietic, pentru a sc\u0103pa de s\u0103r\u0103cie \u015fi de umilin\u0163\u0103 imperialist\u0103, pentru a lichida consecin\u0163ele pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939<\/em>\u201d. Scopul demersurilor este de \u201catingere a standardelor de via\u0163\u0103 din UE pentru to\u0163i cet\u0103\u0163enii Republicii Moldova<\/em>\u201d. Aceast\u0103 Declara\u0163ie<\/em> confirm\u0103 \u015fansele reale de cobor\u00e2re a Basarabiei de pe cruce, pentru totdeauna !<\/p>\n

Ca aspect general al lucr\u0103rii, demn\u0103 de remarcat este \u015fi simbioza scrisului cu grafica fin aleas\u0103 cu talent \u015fi inspira\u0163ie excep\u0163ional\u0103 de Natalia Dulgheru<\/em>, \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 clar\u0103 a mentalit\u0103\u0163ii \u015fi atitudinii familiei de intelectuali, DULGHERU, unit\u0103 \u00een trup \u015fi suflet, lupt\u0103toare, pentru o cauz\u0103 nobil\u0103, aceea de a ap\u0103ra cu demnitate Basarabia rom\u00e2neasc\u0103<\/em> din actuala Republic\u0103 Moldova, a ap\u0103ra un popor cu merite evidente de a se al\u0103tura democra\u0163iei \u015fi civiliza\u0163iei europene.<\/p>\n

\u015ei acest volum din ciclul ,,Basarabie r\u0103stignit\u0103\u201d<\/em><\/strong>, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een colec\u0163ia de opere militante, pentru un viitor luminos al tuturor rom\u00e2nilor, liberi la un trai \u00eempreun\u0103, f\u0103r\u0103 opreli\u015fti inventate, f\u0103r\u0103 prigonire ori grani\u0163e desp\u0103r\u0163itoare de neam.<\/p>\n

Prof.univ.dr. Dumitru MNERIE<\/em><\/strong><\/p>\n

Primul Rector,<\/p>\n

actual Pre\u015fedinte al Consiliului Academic<\/p>\n

al Universit\u0103\u0163ii IOAN SLAVICI din Timi\u015foara<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Basarabia, acest \u0163inut din totdeauna al rom\u00e2nilor, ce se \u00een\u0163eleg \u00een aceia\u015fi limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ajunge s\u0103 fie \u201er\u0103stignit\u0103\u201d, la figurat, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17556","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17556"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17556\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17559,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17556\/revisions\/17559"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}