{"id":17582,"date":"2014-02-14T17:28:37","date_gmt":"2014-02-14T17:28:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17582"},"modified":"2014-02-14T17:56:26","modified_gmt":"2014-02-14T17:56:26","slug":"albert-thomas-prefata-la-noua-cetate-a-lui-dumnezeu-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/14\/albert-thomas-prefata-la-noua-cetate-a-lui-dumnezeu-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca\/","title":{"rendered":"Albert Thomas: Prefa\u021b\u0103 la NOUA CETATE A LUI DUMNEZEU.Traducere din limba francez\u0103 de George ANCA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

NOUA<\/strong><\/p>\n

CETATE A LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

I<\/strong><\/p>\n

CALEA<\/strong><\/p>\n

SAU<\/p>\n

CUM JUSTIFIC\u0102 FILOSOFIA ISTORIEI<\/p>\n

SOCIETATEA NA\u0162IUNILOR<\/p>\n

\u015eI IDEOLOGIA SA: NEO-CRE\u015eTINISMUL<\/p>\n

Prefa\u0163\u0103 de Albert THOMS<\/strong><\/p>\n

Directorul Biroului Interna\u0163ional al Muncii<\/p>\n

Traducere din limba francez\u0103 de George ANCA<\/strong><\/p>\n

PREFA\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

A trecut deja mult timp de c\u00e2nd prietenul meu Draghicesco mi-a vorbit de marea sa oper\u0103 \u015fi mi-a dezvoltat, \u00eentr-o conversa\u0163ie \u00eencrez\u0103toare, ideile principale ale acesteia. \u00cenc\u0103 de atunci, i-am promis s\u0103 i-o prezint publicului francez.<\/p>\n

Unii poate c\u0103 s-ar mira. \u00centr-adev\u0103r, \u00een aceast\u0103 carte, sunt multe idei la care eu nu pot subscrie. Prietenul nostru a notat el \u00eensu\u015fi c\u0103 mai multe concluzii ale studiului s\u0103u erau \u00een contradic\u0163ie cu \u201emanierele sale obi\u015fnuite de a vedea\u201d, cu \u201evechile sale convingeri\u201d. Acestor vechi convingeri, eu r\u0103m\u00e2n, din partea mea, obstinat credincios. Nu pot subscrie la critica sa fa\u0163\u0103 de Democra\u0163ie. Nu pot ajunge s\u0103 \u00een\u0163eleg nici leg\u0103tura pe care el pretinde a o stabili \u00eentre ideea Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u015fi unele principii teologice. A\u015f fi gata s\u0103 m\u0103 bucur de o \u00eennoire a tradi\u0163iei cre\u015ftine. Marele nostru Saint-Simon tr\u0103gea din aceast\u0103 tradi\u0163ie, acum ceva mai mult de un secol, primele afirma\u0163ii socialiste, principiile unei reconstruc\u0163ii a comunit\u0103\u0163ii umane. Neo-cre\u015ftinismul pe care Draghicesco \u00eel prezint\u0103 ca ideologie a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00eemi pare dificil a trebui s\u0103 integreze toate afrma\u0163iile frem\u0103t\u0103toare care aflueaz\u0103 ast\u0103zi din mii de tradi\u0163ii diferite \u015fi care toate tind egal la stabilirea unei solidarit\u0103\u0163i interna\u0163ionale noi. Mi-e team\u0103 c\u0103 \u00een bucuria sa mistic\u0103 de a descoperi \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, prietenul nostru s\u0103 nu se fi aservit un pic prea mult urm\u0103ririi fidele a dezvolt\u0103rii vechimii.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, dup\u0103 ce am citit-o, am sim\u0163it mai mult ca niciodat\u0103 datoria de a-mi \u0163ine promisiunea. Nu numai pentru c\u0103 Draghicesco este un suflet sincer \u015fi pasionat, unul din acele suflete \u201ecare sunt foc\u201d, cum spunea un mare mistic; nu numai pentru c\u0103 eu m\u0103 simt antrenat de valul abundent al g\u00e2ndirii sale! Dar mai ales pentru c\u0103 lupta pe care el vrea s-o intreprind\u0103, \u015fi ca apostol \u015fi ca profet, \u00een favoarea Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, este urmare a marii b\u0103t\u0103lii care ne-a unit \u00een trecut, b\u0103t\u0103lie pentru dreptul popoarelor de a dispune de ele \u00eensele, b\u0103t\u0103lie pentru independen\u0163a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor. Prietenul meu reaminte\u015fte \u00een introducerea sa cum, \u00een 1918, la Roma, noi am ac\u0163ionat \u00eempreun\u0103 pentru libertatea rom\u00e2nilor, a s\u00e2rbilor, a cehilor \u015fi a polonezilor \u015fi pentru antanta lor solidar\u0103. Societatea Na\u0163iunilor este ast\u0103zi complementul indispensabil al acestei politici. Noi continu\u0103m lupta noastr\u0103 fraternal. C\u00e2teva divergen\u0163e de opinie nu ne pot face s\u0103 ne reneg\u0103m amintirile.<\/p>\n

Apoi Draghicesco pretinde a da Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor titlurile sale. \u201eFilosofia istoriei, spune el, o justific\u0103.\u201d Or, o astfel de justificare este pre\u0163ioas\u0103. Spiritul uman este astfel f\u0103cut. Chiar c\u00e2nd logica pare a impune o solu\u0163ie, lui \u00eei place s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 antecedente, \u00eei place s\u0103 simt\u0103 c\u0103 ea se insereaz\u0103 \u00een trama eforturilor genera\u0163iilor trecute. Societatea Na\u0163iunilor nu este numai o improviza\u0163ie a genera\u0163iei umane ucis\u0103 de r\u0103zboi. Ea este reu\u015fita \u00eentregii istorii. Foarte puternic, Draghicesco preia o idee drag\u0103 lui Wells sau lui Ferrero, ideea c\u0103 toat\u0103 istoria universal\u0103 se rezum\u0103 \u00eentr-un efort al rasei umane spre unitatea sa. \u201eAceast\u0103 tendin\u0163\u0103 a unific\u0103rii are atot-puternicia unui fatum \u015fi aliura unei providen\u0163e. Ea st\u0103p\u00e2ne\u015fte umanitatea ca voin\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103, dac\u0103 nu unic\u0103, a unei divinit\u0103\u0163i implacabile.\u201d \u00cen Asia \u015fi \u00een Africa, precum \u015fi \u00een Europa, \u00een antichitate ca \u015fi \u00een timpul lui Carol cel Mare, \u00een vremurile moderne cu tentativele lui Carol Quintul; mai t\u00e2rziu, cu Ludovic al XIV-lea, cu Napoleon I, \u201eat\u00e2tea aspira\u0163ii de a constitui umanitatea \u00eentr-un vast corp organic\u201d. Au existat multe tentative ratate. Au existat de asemenea reu\u015fite momentane. Cea mai mare este cea a Romei. Societatea Na\u0163iunilor, pe un c\u00e2mp mai vast \u015fi pe o durat\u0103 mai lung\u0103, nu trebuie ea s\u0103 realizeze din nou \u201epacea roman\u0103\u201d sau, mai degrab\u0103, acum, \u201epacea uman\u0103\u201d?<\/p>\n

Astfel este marea tez\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Este necesar a sublinia, pe de o parte, cum ea prelunge\u015fte tradi\u0163ia marilor filosofi ai istoriei, de la Vico la Michelet \u015fi la Ferrero? Este necesar, pe de alt\u0103 parte, c\u00e2t este ea de reconfortant\u0103 pentru cei care, ast\u0103zi, \u015fi-au plasat cele mai \u00eenalte speran\u0163e umane \u00een stabilirea solid\u0103 a unei Societ\u0103\u0163i a Na\u0163iunilor?<\/p>\n

Dar meritul esen\u0163ial al acestei opere enorme este c\u0103 ea este un act de credin\u0163\u0103 antrenant.<\/p>\n

Societatea Na\u0163iunilor are adversari franci. Sunt oameni care cred \u00een permanen\u0163a, \u00een binefacerea r\u0103zboiului. Cu excep\u0163ia Statelor Unite ale Americii \u015fi a Rusiei, cea mai mare parte a statelor, este adev\u0103rat, particip\u0103 la opera sa. Dar aceast\u0103 participare nu este adesea formal\u0103? Cancelariile nu se resemneaz\u0103 adesea acestei colabor\u0103ri interna\u0163ionale ca unei activit\u0103\u0163i secundare? \u00cen fond, ele consider\u0103 Societatea Na\u0163iunilor ca o oportunitate diplomatic\u0103 put\u00e2nd la rigoare s\u0103 nu fie lipsit\u0103 de interes. Nu este, \u00een sf\u00e2r\u015fit, starea de spirit curent\u0103 la Geneva c\u0103 lucr\u0103rile Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor trebuie s\u0103 se desf\u0103\u015foare cu o extrem\u0103 pruden\u0163\u0103, cu o rezerv\u0103 atent\u0103? Ce de apeluri la \u00een\u0163elepciune, la legile naturale, la necesit\u0103\u0163ile vie\u0163ii! Societatea Na\u0163iunilor r\u0103m\u00e2ne, \u00een deciziile ei cotidiene, cu totul p\u0103truns\u0103 de grija intereselor particulare, interesele na\u0163iunilor, interesele claselor, interesele industriilor.<\/p>\n

L-am criticat pe Dr\u0103ghicescu de a fi fost poate obsedat de marele s\u0103u model, Sf\u00e2ntul Augustin. Dar cum s\u0103 nu recunoa\u015ftem puterea convingerii \u015fi a speran\u0163ei care se degaj\u0103 din opozi\u0163ia dintre \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, Societatea Na\u0163iunilor astfel cum a conceput-o prietenul nostru, \u015fi Societatea Na\u0163iunilor empiric\u0103 zb\u0103t\u00e2ndu-se mereu \u00een greut\u0103\u0163ile ei de dup\u0103 r\u0103zboi. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, profe\u0163ii, utopi\u015ftii sau \u201ecranks\u201d (c\u0103ci, pentru pretin\u015fii \u00een\u0163elep\u0163i, toate aceste epitete sunt echivalente) sunt denun\u0163a\u0163i cotidian la Geneva drept cei mai r\u0103i du\u015fmani ai institu\u0163iilor noastre. Dar f\u0103r\u0103 ei, vom ajunge noi cu adev\u0103rat, din mijlocul dificult\u0103\u0163ilor \u015fi nevoilor noastre zilnice, la men\u0163inerea intact\u0103 a marii speran\u0163e care, preg\u0103tit\u0103 de secole, s-a formulat dup\u0103 r\u0103zboi? Draghicesco are dreptate, \u201eOameni f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nu vor putea s\u0103 dea via\u0163\u0103 unei Societ\u0103\u0163i a Na\u0163iunilor eficace \u015fi durabil\u0103\u201d. \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu sau Republica social\u0103 trebuie s\u0103 se completeze cu Liga Na\u0163iunilor, nu va fi niciodat\u0103 opera unei umanit\u0103\u0163i sceptice.\u201d Mai mult, Societatea Na\u0163iunilor nu va putea fi stabilit\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 crearea sa se \u00eenso\u0163e\u015fte cu o mare redresare moral\u0103, cu un mare efort de civilizare. Eu nu \u015ftiu, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dac\u0103 aceast\u0103 redresare moral\u0103, aceast\u0103 regenerare religioas\u0103, \u00een sens larg al cuv\u00e2ntului, se vor acompania \u00een formele precise pe care le imagineaz\u0103 Draghicesco. Eu nu le recunosc mai pu\u0163in \u015fi necesitaea \u015fi deja existen\u0163a.<\/p>\n

Pentru c\u0103 el ne face s\u0103 sim\u0163im aceast\u0103 credin\u0163\u0103, cartea lui Draghicesco va fi binef\u0103c\u0103toare.<\/p>\n

Via\u0163a noastr\u0103 de administratori interna\u0163ionali, via\u0163a noastr\u0103 din Geneva solicitat\u0103 de mii de detalii ale unei activit\u0103\u0163i cu totul universal\u0103 \u015fi embrionar\u0103, imens\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 re\u0163inut\u0103, este \u00een orice zi aspr\u0103, adesea chiar descurajant\u0103. Pentru a o tr\u0103i, noi avem nevoie, mai mult dec\u00e2t al\u0163ii, de a reflecta la \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, de a ne \u00eentre\u0163ine \u015fi exalta credin\u0163a. \u00centre discu\u0163iile abstracte \u015fi bizantine unde comisiile \u015fi sub-comisiile par deseori a se \u00eenfunda, \u00eentre aritmetica \u015fi marile visuri ale filosofului, parc\u0103 exist\u0103 adesea un abis. \u00cen orele de triste\u0163e ce urmeaz\u0103 deseori dup\u0103 zilele epuizante de munc\u0103 sau de dezbateri suntem, noi, recnosc\u0103tori g\u00e2nditorilor, de a veni s\u0103 reanimeze flama speran\u0163ei noastre \u015fi a credin\u0163ei noastre. B\u0103taie de joc cine va vrea entuziasmele noastre. Celor sceptici sau celor reali\u015fti, vom r\u0103spunde prin admirabilul cuv\u00e2nt al luiVilliers de l’Isle-Adam: \u201c\u00cemi place mai mult s\u0103 am capul \u00een nori dec\u00e2t picioarele \u00een noroi\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Albert THOMAS<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

NOUA CETATE A LUI DUMNEZEU I CALEA SAU CUM JUSTIFIC\u0102 FILOSOFIA ISTORIEI SOCIETATEA NA\u0162IUNILOR \u015eI IDEOLOGIA SA: NEO-CRE\u015eTINISMUL Prefa\u0163\u0103 de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17582","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17582","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17582"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17582\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17585,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17582\/revisions\/17585"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17582"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17582"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17582"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}