{"id":17587,"date":"2014-02-14T17:39:59","date_gmt":"2014-02-14T17:39:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17587"},"modified":"2014-02-14T17:39:59","modified_gmt":"2014-02-14T17:39:59","slug":"emilia-tutuianu-adevar-bine-si-frumos-in-arta-de-a-trai-%e2%80%93-dialoguri-cu-trecutul%e2%80%9d-autor-ovidiu-catalin-caraiman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/14\/emilia-tutuianu-adevar-bine-si-frumos-in-arta-de-a-trai-%e2%80%93-dialoguri-cu-trecutul%e2%80%9d-autor-ovidiu-catalin-caraiman\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162u\u0163uianu: Adev\u0103r, Bine \u015fi Frumos \u00een ,,Arta de a tr\u0103i \u2013 dialoguri cu trecutul\u201d, autor Ovidiu C\u0103t\u0103lin Caraiman"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/emilia-tutuianu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-17588 alignleft\" title=\"emilia tutuianu\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/emilia-tutuianu-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/emilia-tutuianu-300x225.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/emilia-tutuianu.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Cicero \u2013 homo universalis \u2013 cel care a avut o profund\u0103 influen\u0163\u0103 asupra literaturii latine afirma c\u0103 rolul filosofiei este s\u0103 vindece sufletul.<br \/>\nAtras de filozofie, <strong>Ovidiu C\u0103t\u0103lin Caraiman<\/strong> \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea o defini\u0163ie unui posibil nou mod de a tr\u0103i. Exis\u0103 o art\u0103 a dialogului, exist\u0103 o art\u0103 a iubirii, a supravie\u0163uirii, exist\u0103 chiar \u015fi o art\u0103 \u00een design-ul vestimentar \u2013 de ce nu ar exista \u015fi o art\u0103 de a tr\u0103i ? \u2026o <strong>Art\u0103<\/strong> care s\u0103 le cuprind\u0103 pe toate la un loc!?<br \/>\nDac\u0103 nu ar exista filosofi \u00eentre zidurile unei cet\u0103\u0163ii sau a unei na\u0163iuni \u015fi dac\u0103 cei care ast\u0103zi se numesc regi \u015fi st\u0103p\u00e2nitori nu ar fi cu adev\u0103rat g\u00e2nditori \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii, \u00eentr-un mod c\u00e2t mai adecvat societ\u0103\u0163ii de azi, \u00een care puterea politic\u0103 \u015fi filosofic\u0103 s\u0103 tind\u0103 pentru binele omului \u015fi naturii \u2013 atunci nu va disp\u0103rea niciodat\u0103 mizeria care ne \u00eenconjoar\u0103 \u015fi neamul omenesc va ajunge \u00eentr-un grav impas.<br \/>\nDac\u0103 cineva, de exemplu un literat, ar vorbi incorect \u015fi subiectiv, sau cineva care ar vrea s\u0103 treac\u0103 drept c\u00e2nt\u0103re\u0163, artist, ar c\u00e2nta fals, s-ar face de ru\u015fine tocmai prin faptul c\u0103 gre\u015fe\u015fte acolo unde pretinde c\u0103 este cunosc\u0103tor, tot a\u015fa un <strong>Filosof<\/strong> care gre\u015fe\u015fte \u00een felul s\u0103u de via\u0163\u0103 se poate face de ocar\u0103 atunci c\u00e2nd se poticne\u015fte \u00een rolul s\u0103u de <strong>\u00cenv\u0103\u0163\u0103tor<\/strong>, pretinz\u00e2nd a cunoa\u0219te <strong>\u015etiin\u0163a Vie\u0163ii.<\/strong><br \/>\nAutorul volumului Arta de a tr\u0103i \u2013 Dialoguri cu trecutul, Ovidiu C\u0103t\u0103lin Caraiman ne arat\u0103 c\u0103 filosofia este medicina sufletului \u015fi ne arat\u0103 modalitatea de cunoa\u015ftere a sufletului prin g\u00e2ndirea unor mari filosofi.<br \/>\nFire autodidact\u0103, cu o aleas\u0103 educa\u0163ie, oferit\u0103 de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i Georgeta \u015fi Gigel Caraiman, c\u0103rora le-a r\u0103mas recunosc\u0103tor, autorul ne m\u0103rturise\u015fte \u00een paginile volumului <em><strong>Arta de a tr\u0103i \u2013 Dialoguri cu trecutul \u2013<\/strong><\/em> c\u0103 nu po\u0163i avea parte de libertate dec\u00e2t fiind ,,sclavul\u201d filosofiei pentru c\u0103 filosofia este Legea Vie\u0163ii.<br \/>\nIstoricul Aulus Gellius (125 \u2013 cca. 180 d. Ch.), ne arat\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd literatura \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile filosofiei p\u0103trund \u00eentr-un univers pervers \u015fi dec\u0103zut, ca \u00eentr-un vas stricat \u015fi murdar \u2013 ele se schimb\u0103, se transform\u0103 \u015fi dispar \u00een timp. Filosoful Gellius ne m\u0103rturise\u015fte \u00een <strong><em>Nop\u0163ile atice<\/em><\/strong> c\u0103 \u00eensu\u015fi Aristotel preda \u00een Lyceum dou\u0103 feluri de lec\u0163ii: unele exoterice (<em>exoterici dicerentur<\/em>), altele acroatice (<em>partium Acroatici<\/em>) sau orale (acestea din urm\u0103 viz\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163e at\u00e2t de profunde \u00eenc\u00e2t la aceste \u00eent\u00e2lniri ar fi participat chiar regele Alexandru) \u2013 tocmai pentru a deschide drumul spre<strong> cunoa\u015ftere \u015fi \u00een\u0163elegere.<\/strong><br \/>\n<strong>Omul amnezic<\/strong> al postmodernit\u0103\u0163ii, cel care se uit\u0103 la <strong>Cel\u0103lalt<\/strong> p\u00e2n\u0103 la uitarea de sine, nu mai are cum s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 filosofia ocult\u0103 este sora filosofiei institu\u0163ionalizate (s\u0103-i spunem \u201escolastice\u201c) \u015fi cele dou\u0103 discipline au acela\u015fi tat\u0103, pe filosoful Aristotel.<br \/>\nOvidiu C\u0103t\u0103lin Caraiman cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 \u015fi energie, picur\u00e2nd din apa izvorului filosofic antic \u00eencearc\u0103 s\u0103 insufle Adev\u0103rul, Frumosul, Binele dar mai ales puterea de a g\u0103si drumul spre <strong>Fericire<\/strong>\u00a0\u015fi \u00eemplinirea viselor genera\u0163iilor de copii pe care \u00eei formeaz\u0103 ca \u00eendrum\u0103tor.<br \/>\nCei mici au obiceiul s\u0103-\u015fi fac\u0103 mici r\u0103ut\u0103\u0163i unora altora, cei mari sunt spaima celor mici \u2013 pentru Binele care \u00eel fac sau pentru binele care nu-l fac \u2013 \u015fi atunci autorul \u2013 Ovidiu C\u0103t\u0103lin Caraiman \u2013 ne arat\u0103 c\u00e2t de r\u0103spunz\u0103tori de obscuritatea \u015fi nefericirea lor suntem noi to\u0163i.<br \/>\nM\u0103 \u00eentreb de ce unii ,,oamenii mari\u201d care vin \u00een mijlocul nostru nu sunt suficient de cunoscu\u0163i!? Isus n-a fost cunoscut, Socrate \u015fi Shakespeare nu au fost cunoscu\u0163i, ei au fost recunoscu\u0163i abia c\u00e2nd nu au mai existat. Aceasta este arta pe care autorul volumului <strong><em>Arta de a tr\u0103i \u2013 dialoguri cu trecutul,<\/em><\/strong> \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne-o fac\u0103 cunoscut\u0103.<br \/>\nNietzsche spunea c\u0103 ,,\u00een lume cele mai bune lucruri nu valoreaz\u0103 nimic f\u0103r\u0103 cineva care s\u0103 le reprezinte mai \u00eent\u00e2i\u201d pe ace\u015fti actori poporul \u00eei nume\u015fte <strong>Oameni Mari.<\/strong><br \/>\nOnoarea, Onestitatea, Vanitatea \u2013 dar mai ales \u2013 Valoarea fiec\u0103rui <strong>Om<\/strong>, c\u00e2t pre\u0163uie\u015fte el, ce este silit s\u0103 primeasc\u0103 \u015fi nu este potrivit cu adev\u0103rul sau valoarea sa, sunt elemente care compun volumul Arta de a tr\u0103i \u2013 dialoguri cu trecutul.<br \/>\n,,<em><strong>\u00cen fiecare om exist\u0103 un Soare, totul este s\u0103 \u00eel l\u0103s\u0103m s\u0103 ard\u0103<\/strong><\/em>\u201d ne m\u0103rturisea marele Socrate \u00eenainte de a muri, eu a\u015f spune c\u0103 <strong>Cunoa\u015fterea<\/strong> \u015fi <strong>Cultura<\/strong> trebuie s\u0103 fie un soare interior pentru cei ce doresc o existen\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een spiritul <strong>Adev\u0103rului, Binelui <\/strong>\u015fi<strong> Frumosului<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><br \/>\n<\/strong><strong>Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cicero \u2013 homo universalis \u2013 cel care a avut o profund\u0103 influen\u0163\u0103 asupra literaturii latine afirma c\u0103 rolul filosofiei este [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17587","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17587","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17587"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17587\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17590,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17587\/revisions\/17590"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17587"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17587"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17587"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}