{"id":17627,"date":"2014-02-20T14:53:53","date_gmt":"2014-02-20T14:53:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17627"},"modified":"2014-02-20T14:59:06","modified_gmt":"2014-02-20T14:59:06","slug":"george-h-mead-despre-d-draghicesco-traducere-din-limba-engleza-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/20\/george-h-mead-despre-d-draghicesco-traducere-din-limba-engleza-george-anca\/","title":{"rendered":"George H. Mead despre D. Draghicesco. Traducere din limba englez\u0103: George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>GEORGE H. MEAD DESPRE D. DRAGHICESCO<\/strong><\/p>\n

Recenzie la Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social \u0219i Le Probleme du Dterminisme Social, Dterminisme Biologique \u0219i Dterminisme Social. D. Draghicesco .<\/em><\/strong><\/p>\n

Du Role de l’ individual dans le Determinisme Social<\/em> . D. Draghicesco . Paris , Felix Alcan, 1904. Pp 367.Le Probleme du Determinisme Social, Determinisme Biologique et Determinisme Social. D. Draghicesco. Paris, Editions de la Grande France, 1903 . Pp 99 .<\/strong><\/p>\n

M. Draghicesco , \u00eentr-o bro\u0219ur\u0103 intitulat\u0103 Le Probleme du Determinisme Social<\/em> \u0219i \u00eentr-o carte urm\u00e2nd cu un an mai t\u00e2rziu, Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social<\/em>, a prezentat o declara\u021bie asupra rela\u021biei dintre sociologie \u0219i psihologie, care, \u00een orice caz, scoate in relief puternic problemele legate de rela\u021biile acestor \u0219tiin\u021be .<\/p>\n

\u00cen prima sa lucrare, M. Draghicesco se ocup\u0103 de diferen\u021ba pe care el o concepe ca exist\u00e2nd \u00eentre \u0219tiin\u021bele sociale \u0219i \u0219tiin\u021bele naturale pozitiviste. Acestea din urm\u0103, potrivit lui, servesc s\u0103 profe\u021beasc\u0103 viitorul, printr-un studiu al trecutului. Trecutul le ofer\u0103 faptele care \u00een uniformitatea \u0219i invariabilitatea lor dezv\u0103luie legile care determin\u0103 succesiunea necesar\u0103 a evenimentelor \u00een viitor. Acestui grup de \u0219tiin\u021be trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 biologia, iar dac\u0103 individul urmeaz\u0103 s\u0103 fie definit \u0219i analizat de o fiziologie \u0219i o psihologie dependent\u0103 de fiziologie, \u0219i de o sociologie care urmeaz\u0103 acela\u0219i traseu, determinismul \u0219tiin\u021belor sociale va fi cel al biologiei .
\n\u00cepotriva acestui fapt, autorul face un protest viguros. Baza protestului este c\u0103 evenimentele de con\u0219tiin\u021b\u0103 nu pot fi predicate, pentru c\u0103 ele izvor\u0103sc dintr-o surs\u0103 care se afl\u0103 mai sus dec\u00e2t cea a fenomenelor naturale. \u00cen primul r\u00e2nd, el constat\u0103 c\u0103 fenomenele de con\u0219tiin\u021b\u0103 sunt de un caracter cu totul diferit . Ele sunt \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 ra\u021bionale \u0219i teleologice \u00een structura lor, \u00een timp ce fenomenele naturale sunt mecanice. De aici el trece la discu\u021bia despre natura rela\u021biei dintre corp \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103. Ipoteza c\u0103 con\u0219tiin\u021ba este un epifenomen este respins\u0103 din cauza eficacitat\u0103\u021bii evidente a con\u0219tiin\u021bei \u00een conduita noastr\u0103, \u00een timp ce doctrinele paralele ale materialismului \u0219i spiritualismului sunt trase \u00een \u021beapa contradic\u021biilor \u0219i implica\u021biilor lor metafizice.<\/p>\n

Alternativa pe care autorul o substituie acestei ipoteze este cea a societ\u0103\u021bii, sau o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 general\u0103 (este imposibil s\u0103 se determine pe care anume dintre acestea o are el \u00een minte), care este matricea din care apare con\u0219tiin\u021ba individual\u0103. Rela\u021biile sociale sunt reale , obiective , \u0219i, potrivit autorului, sursa tuturor st\u0103rilor de con\u0219tiin\u021b\u0103 care se afl\u0103 mai presus de de cea mai simpl\u0103 senzatie \u0219i impuls. \u00cen loc, deci, de un creier cu epifenomenul s\u0103u, con\u0219tiin\u021ba, care nu este dec\u00e2t umbra realitat\u0103\u021bii, acolo se afl\u0103 plexul social, care nu este doar ca o \u021bes\u0103tur\u0103 \u0219i b\u0103t\u0103tur\u0103 de fapte, dar este, la urma urmei, \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba con\u0219tiin\u021bei. Fazele mai simple, nereflexive, ale con\u0219tiin\u021bei ar fi, prin urmare, dependente de determinismul fiziologic al corpului fizic, \u00een timp ce procesele superioare din care apare individul con\u0219tient s-ar ridica din \u0219i ar depinde de complexul social \u0219i determinismul s\u0103u, un determinism care este teleologic pe c\u00e2nd cel dint\u00e2i este mecanic.<\/p>\n

Autorul aduce \u00een aceast\u0103 discu\u021bie problema mo\u0219tenirii de tr\u0103s\u0103turi dob\u00e2ndite, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 pot fi precizate numai acele tr\u0103s\u0103turi care decurg din condi\u021bii permanente \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u0219i care vor continua s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i valoare pentru forme descendente pe care le-au avut acele forme parentale \u00een care a ap\u0103rut varia\u021bia. El conclude de aici c\u0103 acele condi\u021bii at\u00e2t de instabile \u0219i variante precum cele ale mediului social nu pot fi, eventual, temei pentru mo\u0219tenirea tr\u0103s\u0103turile dob\u00e2ndite ale vie\u021bii con\u0219tiente. Astfel apare un alt tip de mo\u0219tenire \u00een lumea social\u0103 prin care caracteristicile dob\u00e2ndite sunt pronun\u021bate pe calea institu\u021biilor sociale. Baza mo\u0219tenirii \u00een lumea biologic\u0103 este c\u0103 rezultatele dezvolt\u0103ri au fost asimilate \u00een textura materiei biologice, astfel \u00eenc\u00e2t forma-copil aduce caracteristicile sale complet determinate cu ea \u00een lume; \u00een timp ce \u00een lumea social\u0103 forma vine pe c\u00e2t posibil ca o pagin\u0103 alb\u0103, cu nicio caracteristic\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenscris\u0103 pe ea , dar gata pentru determinarea mediului s\u0103u social prin educa\u021bie \u0219i formare . Astfel, se face o distinc\u021bie capital\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 lumi, care pare pentru M. Draghicesco cel mai important moment .<\/p>\n

A\u0219a cum am indicat, exist\u0103 o \u00eentreag\u0103 lips\u0103 de analiz\u0103 a acestei dependen\u021be de mediul social. La un moment dat, autorul sub\u00een\u021belege c\u0103 complexul social este un mediu obiectiv antecedent existent \u00eenainte de con\u0219tiin\u021ba c\u0103reia \u00eei este substratul \u00eentr-un anume sens. Alt\u0103dat\u0103 el implic\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 general\u0103 din care apare con\u0219tiin\u021ba individual\u0103. \u00cen timp ce p\u0103rea s\u0103 resping\u0103 pozi\u021bia lui Wundt c\u0103 aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 trebuie s\u0103 apar\u0103 \u00een cea a indivizilor, el nu discut\u0103 nic\u0103ieri \u00een mod adecvat aceast\u0103 asumare, nici rela\u021bia acesteia cu o teorie a con\u0219tiin\u021bei cognitive.<\/p>\n

Se adug\u0103 la aceasta prezum\u021bia autorului c\u0103 evenimentele din lumea con\u0219tiin\u021bei pot rezulta din cauza\u021bie f\u0103r\u0103 nicio serie fix\u0103 ori recurent\u0103, \u0219i, finalmente, urm\u00e2nd pa\u0219ii lui Tarde, sugereaz\u0103 c\u0103 lumea social\u0103 este t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een compara\u021bie cu aceea fizic\u0103; c\u0103 nenum\u0103ratele ere necesare pentru a cl\u0103di sistemul solar \u0219i una din planetele sale au rezultat prin evolu\u021bie continu\u0103 \u00eentr-un curs aproape invariabil al evenimentelor; c\u0103 lumea social\u0103 este , prin compara\u021bie , dec\u00e2t \u00eentr-o epoc\u0103 de haos, comparabila cu stadiul nebular timpuriu al sistemului solar; c\u0103 scienti\u0219tii care vor fi speculat la \u00eenceputuri perioada nebular\u0103 nu puteau cumva prezice evenimentele ce aveau s\u0103 vin\u0103 \u00een cadrul sistemului, a\u0219a cum pot acum prezice cu certitudine o eclips\u0103; \u0219i vedem c\u0103 o mare varietate de considera\u021bii pe niveluri cu totul diferite logic sunt aduse \u00een fa\u021b\u0103. La un punct, el sugereaz\u0103 c\u0103 este de conceput o perioad\u0103 viitoare c\u00e2nd o astfel de evolu\u021bie va avea loc \u00een cadrul lumii sociale, c\u0103 se va petrece o integrare social\u0103 complet\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t procesele de drept \u0219i metod\u0103 vor fi trecute complet \u00een con\u0219tiin\u021ba omenirii \u0219i toate ac\u021biunile sale vor fi determinate, a\u0219a cum sunt evenimentele mecanice ale lumii fizice. La un alt punct el implic\u0103 faptul c\u0103 ini\u021biativa con\u0219tiin\u021bei face orice astfel de rezultat o imposibilitate.
\nC\u00e2nd ne \u00eentoarcem la cartea lui M. Draghicesco despre rolul individului \u00een determinismul social, g\u0103sim un efort mai detaliat pentru a dovedi identificarea sociologiei \u0219i psihologiei, care este teza final\u0103 a bro\u0219urii sale . El insist\u0103 din nou c\u0103 lumea fizic\u0103 nu poate fi la temei pentru explicarea con\u0219tiin\u021bei din cauza complexit\u0103\u021bii extreme a con\u021binutului con\u0219tient. Pentru autor, lumea fizic\u0103 este extrem de simpl\u0103, f\u0103cut\u0103 din serii care se repet\u0103 f\u0103r\u0103 excep\u021bie, neoferind nicio varietate, pe de-o parte, \u0219i niciun principiu de sintez\u0103, pe de alta. Varietatea \u0219i activitatea sintetic\u0103 sunt acceptate a fi condi\u021biile con\u0219tiin\u021bei noastre personale, iar varietatea infinit\u0103 a lumii fizice \u0219i sintezele sale sunt oarecum dispre\u021buitor respinse ca fiind destul de inadecvate pentru trezirea con\u0219tiin\u021bei reflexive umane, \u00een timp ce acestea ar putea fi suficiente pentru stimularea proceselor vitale ale formelor animale inferioare . Mediul social este cel la care trebuie s\u0103 ne uit\u0103m pentru condi\u021biile \u00een care poate ap\u0103rea reflec\u021bia .<\/p>\n

Procesele sociale, \u00een plus, merg \u00een paralel cu psihologicul. \u00centreaga evolu\u021bie social\u0103 este un proces de integrare, iar aceast\u0103 integrare are dou\u0103 faze ale sale, care r\u0103spund direct celor dou\u0103 cerin\u021be ale con\u0219tiin\u021bei reflexive. Toat\u0103 istoria arat\u0103 societatea m\u0103tur\u00e2nd continuu tot mai multe comunit\u0103\u021bi una \u00een alta, \u00een timp ce \u00eensu\u0219i acest proces de cre\u0219tere a extensiei societ\u0103\u021bii implic\u0103 o diferen\u021biere a noilor func\u021bii sociale \u0219i o organizare mai profund\u0103 dec\u00e2t ar fi putut exista \u00een oricare dintre comunit\u0103\u021bile mai mici . Aceast\u0103 mi\u0219care este at\u00e2t de continu\u0103 \u0219i ne\u00eencetat\u0103 \u00eenc\u00e2t nu i se poate pune nicio limit\u0103, cu excep\u021bia integr\u0103rii finale a rasei, de\u0219i pas cu pas cu aceast\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire a vie\u021bii comunitare, trebuie s\u0103 creasc\u0103 ad\u00e2ncimea \u0219i intensitatea con\u0219tiin\u021bei sociale. Atunci, aici avem ivirea continu\u0103 a sintezei noi \u0219i ne\u00eencetate.<\/p>\n

Dac\u0103 vom examina procesele de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i procesele sociale mai \u00een detaliu vom g\u0103si c\u0103 percep\u021bia este exprimat\u0103 \u00een termeni de psihologie modern\u0103 ca o form\u0103 de sugestie, c\u0103 asocia\u021bia de idei revine la procesele de aten\u021bie \u0219i repeti\u021bie, \u0219i c\u0103 aten\u021bia este dec\u00e2t expresia subiectiv\u0103 a prestigiului, autoritatea cu care un element din mediul \u00eenconjur\u0103tor ne comand\u0103, \u00een timp ce repetarea este o chestiune de educa\u021bie, dac\u0103 lu\u0103m educa\u021bia \u00een sensul s\u0103u cel mai larg. Dar sugestia \u0219i prestigiul , autoritatea \u0219i educa\u021bia pot fi concepute doar din punct de vedere social . Avans\u00e2nd la imagina\u021bie, este de a fi identificat\u0103 cu inven\u021bia, iar abstractizarea cu func\u021bionarea controlului social prin legi \u0219i obiceiuri, \u00een timp ce activitatea voluntar\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te marea \u0219i de ad\u00e2ncime expresie \u00een ceea ce M. Draghicesco define\u0219te ca geniu. Geniul este persoana care d\u0103 expresie noii legi \u0219i prin identificarea lui cu mediul s\u0103u pe de o parte , \u0219i ini\u021biativa lui, pe de alt\u0103 parte, imprim\u0103 ideea asupra comunit\u0103\u021bii , \u0219i ridic\u0103 masa p\u00e2n\u0103 la ea , astfel c\u0103 ideea devine o parte din con\u0219tiin\u021ba \u00eentregii societ\u0103\u021bi.<\/p>\n

Aceste legi sociale sunt inculcate tinerei genera\u021bii, prin toate institu\u021biile sociale . Schimb\u0103rile care au loc trebuie s\u0103 fac\u0103 acest lucru prin geniul care face avansul posibil, care este voin\u021ba social\u0103 . Avansul este necesar datorit\u0103 \u00eensu\u0219i procesului de continu\u0103 integrare social\u0103 care implic\u0103 absorb\u021bia ne\u00eencetat\u0103 de con\u021binut nou \u0219i tot ne\u00eencetat\u0103 organizare nou\u0103. Concluzia \u00eentregii materii este c\u0103 psihologia este dec\u00e2t pedagogie aplicat\u0103 , declara\u021bia \u00een termeni individuali ai opera\u021biei prin care societatea \u00ee\u0219i controleaz\u0103 membrii, \u0219i ia din timp m\u0103surile necesare pe care le implic\u0103 integrarea social\u0103. Astfel, sociologie \u0219i psihologie devenin identificate, fiind dec\u00e2t aceea\u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 privind spre acela\u0219i domeniu prin ferestre diferite.<\/p>\n

Recenzentului \u00eei pare o chestiune de nicio mare importan\u021b\u0103 c\u0103 un paralelism complet se poate urm\u0103ri \u00eentre con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i mediul pe care-l cunoa\u0219te. Cunoa\u0219terea este universal recunoscut\u0103 ca fiind constructiv\u0103, a\u0219a \u00eenc\u00e2t astfel de paralelism \u00eentre proces \u0219i produs este de a\u0219teptat. Cu siguran\u021b\u0103, ceea ce M. Draghicesco repro\u0219eaz\u0103 psihologului fiziologist c\u0103 face este ceea ce el a f\u0103cut cu niciun mandat mai bun ca psiholog social. Psihologul a subliniat c\u0103 lumea fizic\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din reprezent\u0103rile noastre, c\u0103 legile sale sunt doar asocia\u021bii ale ideile noastre, \u0219i c\u0103 obiectele sale au unitatea apercep\u021biei noastre sintetice . Dac\u0103 ar fi fost de conceput c\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 ar putea ob\u021bine o putere de sintez\u0103 din sintezele care-o afecteaz\u0103 prin mediul s\u0103u , cu siguran\u021b\u0103, acestea puteau fi g\u0103site \u00een lumea \u0219tiin\u021bei fizice. James Mill a dedus asocierea ideilor din succesiunea de evenimente \u00een natura fizic\u0103 despre noi . Dac\u0103 stimulul social poate comanda aten\u021bia noastr\u0103, cu siguran\u021b\u0103 cel fizic a exercitat aceast\u0103 autoritate pentru perioade mai lungi, \u0219i obiectele sale au dat mai departe sugestiile cu care impulsurile native au r\u0103spuns la percep\u021bia naiv\u0103. Legea natural\u0103 prezint\u0103 cu siguran\u021b\u0103 cazuri clasice de abstractizare, \u0219i cine va trage linia \u00eentre impuls \u0219i voin\u021b\u0103? Exist\u0103 , totu\u0219i , o problem\u0103 ridicat\u0103 aici care merit\u0103 o analiz\u0103 mai profund\u0103 dec\u00e2t \u00eei acord\u0103 M. Draghicesco. Este problema rela\u021biei individului, de care se ocup\u0103 psihologia, cu acel proces de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00een ansamblu. Pe de o parte acest lucru este cu deosebire o problem\u0103 de psihologie social\u0103, dar problema care apare deodat\u0103 este dac\u0103 individul cu care se ocup\u0103 psihologul este acela\u0219i cu cel al sociologului. Autorul nostru insist\u0103 c\u0103 sunt aceia\u0219i \u0219i c\u0103 \u0219tiin\u021bele sunt doar o \u0219tiin\u021b\u0103 .
\nExist\u0103 un punct de vedere din care obiectul social pare esen\u021bial diferit de cel al percep\u021biei fizice . Celelalte sine stau pe o baz\u0103 diferit\u0103 de cel a obiectelor fizice. Obiectele fizice sunt doar obiecte de percep\u021bie, \u00een timp ce alte sine sunt subiecte perceptive precum \u0219i obiecte percepute . Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 are vreo semnifica\u021bie pentru procesul de cunoa\u0219tere . \u00cen\u021beleg c\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul acestei diferen\u021be este ceea ce st\u0103 \u00een spatele pozi\u021biei autorului dup\u0103 care con\u0219tiin\u021ba social\u0103 st\u0103 pe un plan mai \u00eenalt dec\u00e2t con\u0219tiin\u021ba fizic\u0103. \u0219i prevede mecanismul de cunoa\u0219tere \u00een sine. Potrivit prezum\u021biei sale, con\u0219tiin\u021ba reflexiv\u0103, reprezentativ\u0103 este esen\u021bial o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103.
\nPus\u0103 \u00een termeni oarecum diferi\u021bi, situa\u021bia este aceasta : cunoa\u0219terea este \u00een esen\u021b\u0103 un proces de sintez\u0103 care implic\u0103 un sine organizator, dar acest sine apare numai \u00een m\u0103sura \u00een care alte sine, alii, apar \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 . Profesorul Baldwin \u00een a sa Dezvoltare mental\u0103 <\/em>a descris, poate , la fel de satisf\u0103c\u0103tor ca orice psiholog, procesul prin care personalitatea proprie a copilului rezult\u0103 din diferen\u021bierea unei con\u0219tiin\u021be sociale generale \u00eentr-un ego \u0219i alii. \u0218i aceste alte sine sunt acceptate ca subiecte ca \u00eentru subiectul cunosc\u0103tor, \u0219i deci nu ca obiectul cunoascut. Acest fapt, din punctul de vedere al eticii, este de o importan\u021b\u0103 capital\u0103. Dup\u0103 cum a afirmat Kant, aceste alte sine nu pot fi simple mijloace a\u0219a cum sunt obiectele fizice. Ele trebuie s\u0103 fie recunoscute ca scopuri . Are vreo importan\u021b\u0103 acest fapt pentru psihologia cunoa\u0219terii? Dac\u0103 ne \u00eentoarcem la con\u0219tiinta imediat\u0103, nu g\u0103sim nici o dovad\u0103 direct\u0103 specific\u0103 a unei valori cognitive care s\u0103 fie inerent\u0103 \u00een percep\u021biile noastre sociale \u00een compara\u021bie cu percep\u021biile fizice . Una este la fel de real\u0103 precum cealalt\u0103 . Din punct de vedere psihologic, intrebarea devine aceasta : prezint\u0103 introspec\u021bia sinele cunosc\u0103tor cunosc\u0103torului ca un con\u021binut social implic\u00e2nd necesarmente alte sine, \u00een timp ce obiectul fizic cunoscut este subiect de analiz\u0103 \u00een st\u0103ri care s\u0103 se refere la acest sine? Dac\u0103 acesta ar fi cazul, am putea \u00eentr-adev\u0103r deduce \u00eentreg procesul cognitiv dintr-o con\u0219tiin\u021b\u0103 care a fost \u00een primul r\u00e2nd social\u0103 \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd fizic\u0103. Dar fapt este c\u0103 acest sine pe care intrespec\u021bia noastr\u0103 \u00eel revel\u0103 este a\u0219a-numitul sine empiric, \u0219i este la fel de mult un construct ca \u0219i obiectul fizic. Un sine constructiv nu apare niciodat\u0103 ca obiect al introspec\u021biei. El nu mai poate fi ajuns pe masa de disec\u021bie, dec\u00e2t pe cea a ego-ului transcendental al lui Kant. Este, egal, adev\u0103rat c\u0103 nu putem construi sine empirice, f\u0103r\u0103 a construi alte euri. Este la fel de adev\u0103rat c\u0103 nu putem construi corpurile noastre fizice ca obiecte, f\u0103r\u0103 a construi alte obiecte fizice, \u0219i aceasta este o bucat\u0103 de idealism berkeleyan de a raporta con\u0219tiin\u021ba obiectelor fizice la con\u0219tiin\u021ba sinelui empiric, d\u00e2nd preceden\u021b\u0103 \u00een realitate celui din urm\u0103 asupra celui dint\u00e2i. Este greu s\u0103 vezi c\u0103 psihologia, ca o analiz\u0103 a con\u0219tiin\u021bei reflexive, este, \u00een esen\u021b\u0103, social\u0103 \u00een caracterul s\u0103u .<\/p>\n

Exist\u0103 o alt\u0103 atitudine a autorului, care duce mai mult sau mai pu\u021bin direct la aceast\u0103 chestiune. El presupune c\u0103 \u0219tiin\u021bele fizice ne dau o teorie fix\u0103 a naturii, care nu se schimb\u0103 , nu este supus\u0103 reconstruc\u021biilor constante care fac obiectul unor teorii sociale. Ipoteza este una ne\u00eentemeiat\u0103 . Ar fi dificil pentru teoria social\u0103 s\u0103 se schimbe mult mai rapid sau mai fundamental dec\u00e2t a f\u0103cut-o teoria materiei \u00een ultima jum\u0103tate de secol. Fapt este c\u0103 atitudinea noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de teoria fizic\u0103 este exact aceea\u0219i ca \u0219i fa\u021b\u0103 de teoria social\u0103 . Fiecare nou\u0103 ipotez\u0103 aduce cu ea o schimbare radical\u0103 de un asemenea caracter \u00eenc\u00e2t ar fi fost imposibil pentru omul de \u0219tiin\u021b\u0103 de a fi prezis noua ipoteza de la cea mai deplin\u0103 cunoa\u0219tere posibil\u0103 a lumii \u00een vechime. Din punctul de vedere ptolemaic, nimeni nu ar fi putut vreodat\u0103 argumenta sau prezice pe cel copernican. \u0218i este esen\u021ba nu numai a pragmatismului, dar a celor mai multe alte doctrine filosofice moderne ale cunoa\u0219terii, s\u0103 apeleze la aceast\u0103 cunoa\u0219tere \u0219tiin\u021bific\u0103 realmente teleologic\u0103 precum cea a \u0219tiin\u021belor sociale. Punctul care trebuie accentuat este faptul c\u0103 con\u0219tiin\u021ba reflexiv\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219te o dificultate esen\u021bial\u0103 \u0219i formeaz\u0103 o ipotez\u0103 pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103, are \u00eentocmai aceea\u0219i atitudine fa\u021b\u0103 de teoriile sale sociale ca \u0219i aceea pe care o are fa\u021b\u0103 de teoriile fizice, \u0219i vice- versa. \u00centregul corp de cuno\u0219tin\u021be este deschis reconstruc\u021biei.<\/p>\n

GEORGE H. MEAD<\/p>\n

\u00a0.
\nUniversitatea din Chicago .<\/p>\n

Publicat \u00een Psychological Bulletin 2<\/em>, (1905): 399-405.<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103: George Anca<\/p>\n

Nota editorilor:<\/p>\n

De peste un deceniu, am ortografiat gre\u0219it numele lui Draghicesco. Mul\u021bumim lui Filipe Carreira de Silva pentru corectare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

GEORGE H. MEAD DESPRE D. DRAGHICESCO Recenzie la Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social \u0219i Le Probleme [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17627"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17627\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17630,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17627\/revisions\/17630"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}