{"id":17650,"date":"2014-02-24T05:55:13","date_gmt":"2014-02-24T05:55:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17650"},"modified":"2014-02-24T05:55:13","modified_gmt":"2014-02-24T05:55:13","slug":"d-draghicesco-adevar-si-revelatie-rezumat-si-concluzie-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/02\/24\/d-draghicesco-adevar-si-revelatie-rezumat-si-concluzie-traducere-din-limba-franceza-de-george-anca\/","title":{"rendered":"D. Draghicesco: ADEV\u0102R \u0218I REVELA\u021aIE – Rezumat \u0219i concluzie. Traducere din limba francez\u0103 de George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

D. DRAGHICESCO<\/p>\n

 <\/p>\n

ADEV\u0102R \u0218I REVELA\u021aIE<\/strong><\/p>\n

II<\/strong><\/p>\n

\n

Paris, Felix Alcan, 1934<\/p>\n

Traducere din limba francez\u0103 de George Anca<\/p>\n

\n

\n

REZUMAT \u0218I CONCLUZIE (pp. 1035-1047)<\/p>\n

\n

Cu totul particular omului este infinitul nevoilor sale \u2013 str\u00e2ns legate de infinitul pe care-l concepe inteligen\u021ba sa -, este setea nesecat\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, de putere, de juisan\u021b\u0103 (de fericire), de justi\u021bie \u0219i de perfec\u021biune. Aceste aspira\u021bii sunt la el at\u00e2t de puternice, tenace \u0219i imperioase, \u00eenc\u00e2t el sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a se persuada c\u0103 poate s\u0103 se sature, posed\u00e2nd deja mijloacele de a le satisface: omniscien\u021b\u0103 \u0219i atotputernicie. Astfel este atitudinea prim\u0103 pe care el o manifest\u0103 de c\u00e2nd ia \u00een considerare raporturile sale cu lumea exterioar\u0103; este, cum s-a putut constata, atitudinea, alura care caracterizeaz\u0103 mentalitatea magic\u0103 la primitivi, la copii \u0219i la oameni foarte tineri.<\/p>\n

Dar pe m\u0103sur\u0103 ce experien\u021ba lor a provocat e\u0219ecuri \u0219i rezisten\u021be, oamenii au recurs la satisfac\u021bii iluzorii (practici magice) sau factice (droguri, stupefiante, dansuri). C\u00e2nd aceste practici s-au revelat ca foarte precare, omul a conceput ideea unei fiin\u021be dotat\u0103 cu toat\u0103 puterea, cu toat\u0103 \u0219tiin\u021ba \u0219i perfec\u021biunea de care el se sim\u021bea lipsit \u0219i pe care dorea s\u0103 le posede spre a-\u0219i satisface nevoile \u0219i aspira\u021biile nelimitate. El a ajuns la un dublu proces psihic de abstrac\u021bie \u0219i de idealizare, gra\u021bie c\u0103ruia el construi ideea metafizic\u0103 a omului, dotat cu atribu\u021bii umane infinit amplificate \u0219i sporite, astfel \u00eentocmai cum sufletul uman \u0219i le-ar fi dorit. Poate astfel conceput \u0219i construit, este apoi hipostasiat \u0219i proiectat \u00een lumea exterioar\u0103 \u0219i se crede cu bun\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een existen\u021ba sa real\u0103 exterioar\u0103. Acesta este Dumnezeul religiei. Pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin \u0219i pe nesim\u021bite, religia se substituie magiei \u0219i practicilor sale, c\u0103ci Dumnezeu \u0219i practicile religioase \u00eencep s\u0103 manifeste asupra lumii atotputernicia care lipse\u0219te omului \u0219i pe care magia nu i-o mai asigur\u0103. \u00cen Dumnezeu \u0219i prin Dumnezeu, omul este atotputernic \u0219i atot\u0219tiutor, pentru c\u0103 Dumnezeu este conceput expres ca posed\u00e2nd aceste atribute. Sigur, omul nu poate exersa omniscien\u021ba \u0219i atotputernicia dec\u00e2t indirect, c\u0103ci el nu ob\u021bine ajutor \u0219i asisten\u021b\u0103 divine dec\u00e2t prin for\u021ba solicit\u0103rilor \u0219i practicilor, care constituie cu precizie cultul \u0219i practicile religioase.<\/p>\n

Dar cu timpul \u0219i cu evolu\u021bia social\u0103 \u0219i intelectual\u0103 a umanit\u0103\u021bii, religia care, ca \u0219i magia, con\u021bine deja \u00een germene arta \u0219i \u0219tiin\u021ba, \u00eencepe, \u0219i ea, s\u0103 se reveleze insuficient\u0103 \u0219i dezam\u0103gitoare, \u0219i omul, devenit din ce \u00een ce mai sceptic, se \u00eentoarce mai degrab\u0103 de partea \u0219tiin\u021bei, \u0219i religia se \u0219terge pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin pentru a l\u0103sa mai mult loc \u0219tiin\u021bei. Extensiunea progresiv\u0103 a vie\u021bii sociale prin cuceririle pe care le \u00eenregistreaz\u0103 istoria popoarelor \u0219i extensiunea \u0219i intensificarea cooper\u0103rii umane, astfel ob\u021binute, determin\u0103 sau faciliteaz\u0103 progresul \u0219tiin\u021belor \u0219i al tehnicii. Acestea procur\u0103 omului puterea dorit\u0103, pe care el \u00ee\u0219i imagina mai \u00eent\u00e2i a fi posedt-o \u0219i cu care el a \u00eenzestrat pe urm\u0103 zeii \u0219i pe Dumnezeu, \u00een scopul de a exersa indirect aceast\u0103 putere asupra lumii. Gra\u021bie \u0219tiin\u021bei \u0219i aplica\u021biilor sale practice, lumea real\u0103 opune mai pu\u021bin\u0103 rezisten\u021b\u0103 dorin\u021belor umane, voin\u021ba sa de succes reu\u0219e\u0219te mereu mai mult \u0219i e\u0219ecurile sale sunt mai rare. La limit\u0103, omul pare a putea dob\u00e2ndi realmente un sort de omniscien\u021b\u0103 relativ\u0103, procur\u00e2ndu-i o relativ\u0103 atotputernicie, cea pe care o concepe mentalitatea magic\u0103, \u0219tiin\u021ba \u0219i puterea sa apropiindu-se din ce \u00een ce mai mult, ca urmare, de omni\u0219tiin\u021ba \u0219i atotputernicia lui Dumnezeu.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

**<\/p>\n

Corect sau gre\u0219it, noi am identifica divinul cu ceea ce M. Bergson nume\u0219te elanul vital \u2013 \u0219i de altfel nu suntem nici singurii nici primii a o face \u2013 \u0219i noi g\u00e2ndim c\u0103, chiar \u00een concep\u021bia bergsonian\u0103, elanul vital este cauza \u0219i sursa aspira\u021biilor \u0219i nevoilor ilimitate ale sufletului. Dar dup\u0103 aceast\u0103 concep\u021bie, rolul intligen\u021bei ar fi mai degrab\u0103 deprimant \u0219i paralizant pentru elanul vital, prin faptul c\u0103 ea descoper\u0103 \u0219i subliniaz\u0103 e\u0219ecurile sale \u0219i, pentru a evita aceste consecin\u021be, instinctul de via\u021b\u0103 ar reac\u021biona \u0219i, din s\u00e2nul inteligen\u021bei \u00eense\u0219i, ar face s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103 func\u021biunea fabulatorie \u2013 <\/em>care, pentru a reda vie\u021bii elanul s\u0103u, forjeaz\u0103 \u0219i coafeaz\u0103 reprezent\u0103rile antagoniste contra reprezent\u0103rilor e\u0219ecurilor. Aceasta ar fi sursa \u0219i ra\u021biunea de a fi a magiei \u0219i a religiilor, crea\u021bii fictive ale spiritului. \u00centr-un cuv\u00e2nt, rolul lor ar fi de a anula efectele inteligen\u021bei, deprimante \u0219i paralizante pentru elanul vital,<\/p>\n

Dar, ceea ce noi am v\u0103zut \u00een acest studiu, rostul inteligen\u021bei, al magiei \u0219i al religiei este, altfel, util \u0219i pozitiv pretutindeni \u00een via\u021ba umanit\u0103\u021bii. Inteligen\u021ba este produsul cel mai eminent \u0219i mai eficace al elanului vital, c\u0103ci ea este cea care, concep\u00e2nd infinitul, intensific\u0103 \u0219i l\u0103rge\u0219te infinit aspira\u021biile sufletului \u0219i manifest\u0103rile vie\u021bii. Dac\u0103 ea semnaleaz\u0103 e\u0219ecurile elanului vital, \u0219i dezminte c\u0103 realitatea se opune apira\u021biilor noastre, ea este egalmente cea care furnizeaz\u0103 vie\u021bii mijlocul de a le \u00eenvinge. Pentru a le \u00eenvinge, nu trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fie constatate \u0219i studiate? Cum am putut constata, acesta este scopul \u00een care a conceput mai \u00eent\u00e2i magia, apoi religia \u0219i artele \u0219i, finalmente, \u0219tiin\u021ba \u0219i aplica\u021biile sale tehnice. Magia, religia \u0219i \u0219tiin\u021ba nu sunt deci simple \u0219i pure fic\u021biuni, ci crea\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin pozitive, a c\u0103ror eficacitate cre\u0219te, merg\u00e2nd de la magia propriu-zis\u0103 \u2013 trec\u00e2nd prin religie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 p\u00e2n\u0103 la tehnica \u0219tiin\u021belor aplicate, aceast\u0103 neo-magie a c\u0103rei eficacitate \u0219i pozitivitate sunt \u00een afara oric\u0103rei \u00eendoieli.<\/p>\n

Oric\u00e2t de paradoxal\u0103, chiar absurd\u0103 ar p\u0103rea, la prima vedere, mentalitatea magic\u0103, am constat, pe alt\u0103 cale, c\u0103 era fondat\u0103 \u0219i deci legitim\u0103. Am v\u0103zut, \u00eentr-adev\u0103r, c\u0103 aspira\u021biile \u0219i dorin\u021bele umane: setea nesecat\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, de putere \u0219i de perfec\u021biune \u2013 \u0219i speran\u021ba, convingerea de a o potoli prin magie au ra\u021biunea lor de a fi \u00een aceea c\u0103 omul este singura fiin\u021b\u0103 vie al c\u0103rei proces evolutiv continu\u0103, fiind prelungit la infinit prin procesul istoric al societ\u0103\u021bilor umane. C\u0103ci, cu siguran\u021b\u0103, constatarea succeselor deja ob\u021binte, a satisfac\u021biilor deja realizate, prin cooperarea \u0219i solidaritatea sociale, aceast\u0103 constatare face ca dorin\u021bele \u0219i nevoile umane s\u0103 sporeasc\u0103 \u0219i s\u0103 nu cunoasc\u0103 limite. Gra\u021bie progresului ilimitat al \u0219tiin\u021belor, al tehnicii, al moravurilor \u0219i cooper\u0103rii mereu mai largi pe care acest proces pare s\u0103 i-l rezerve, omul, \u00een ternenii evolu\u021biei sale sociale \u0219i personale, trebuie s\u0103 realizeze o aproximare a divinului e care magia \u00eel postuleaz\u0103 \u0219i pe care religia \u00eel afirm\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

* *<\/p>\n

\n

Care sunt a\u0219adar concluziile care se pot formula cu privire la natura uman\u0103, dac\u0103 astfel pare a fi destinul care \u00eei este rezervat? Sigur, aproximarea lui Dumnezeu, pe care omul o va realiza \u00een termenul evolu\u021biei sale, trebuie, cu necesitate, s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00een putere, \u00een germen, \u00een natura sa; ea se afl\u0103 acolo, \u00eentr-adev\u0103r, manifest\u00e2ndu-se cu precizie \u00een infinitul aspira\u021biilor \u0219i nevoilor umane. Am constatat \u0219i verificat de asemenea rolul decisiv \u0219i constant al istoriei \u0219i al societ\u0103\u021bii \u00een determinarea progreselor \u0219tiin\u021bifice, tehnice \u0219i etice (al c\u0103ror scop este de a satisface dorin\u021bele \u0219i nevoile umane) precum \u0219i \u00een geneza \u0219i evolu\u021bia ideii de Dumnezeu.<\/p>\n

Exist\u0103 deci doi factori esen\u021biali \u0219i supremi care domin\u0103 \u0219i determin\u0103 evolu\u021bia vie\u021bii umane \u0219i decid destinul omului pe p\u0103m\u00e2nt: divinul virtual, ca putere \u00een substan\u021ba vie a umanit\u0103\u021bii \u0219i 2) societatea \u0219i evolu\u021bia sa care ofer\u0103 divinului virtual condi\u021biile, hrana \u0219i atmosfera indispensabile \u00eenfloririi sale \u00een umanitate.<\/p>\n

Ideea de Dumezeu este, \u00een consecin\u021b\u0103, ecoul virtualit\u0103\u021bii divine care se g\u0103se\u0219te \u00een fondul naturii noastre \u0219i ea este conceput\u0103 sub presiunea nevoilor \u0219i aspira\u021biilor noastre nelimitate. Dumnezeu posed\u0103 puterea de a le satisface, fiind \u00eenzestrat de om, \u00een acest scop, cu \u0219tiin\u021ba \u0219i cu puterea care-i lipsesc. \u00cen aceast\u0103 virtualitate divin\u0103 pe care procesul intelectual al abstrac\u021biei, \u0219i corolarul s\u0103u afectiv, \u00ee\u0219i au ra\u021biunea lor de a fi procesul de idealizare sau de sublimare. Ideea de Dumnezeu, practicile religioase, idealurile ca \u0219i utopiile sunt fructele acestui dublu proces psihic \u0219i, prin urmare, expresia manifestat\u0103 a acestei virtualit\u0103\u021bi divine. Ea este cea care permite, autorizeaz\u0103 \u0219i explic\u0103 a priori<\/em>-ul judec\u0103\u021bilor sintetice, intui\u021biile, inven\u021biile \u0219i divina\u021biile con\u0219tiin\u021bei \u0219i ale \u0219tiin\u021bei, a\u0219a cum rezult\u0103 din examenul filosofiei cele mai recente a \u0219tiin\u021belor. Potrivit celor ce am v\u0103zut, descoperirile \u0219tiin\u021bifice \u0219i practice sunt conceptibile ca reminiscen\u021be (anamneze) \u0219i ca revela\u021bii sau anticipare \u2013 reminiscen\u021b\u0103 a ceea ce ar fi existat realmente \u00eentr-un ciclu anterior sistemului nostru solar \u0219i anticipare asupra ceea ce va realiza la sf\u00e2r\u0219itul evolu\u021biei \u00een curs a omului, a societ\u0103\u021bilor umane \u0219i a acestui sistem \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, societatea uman\u0103 \u0219i istoria care \u00eenregistreaz\u0103 evolu\u021bia societ\u0103\u021bilor umane furnizeaz\u0103 divinului virtual al naturii umane, adic\u0103 dorin\u021belor \u0219i aspira\u021biilor ilimitate pe care le exprim\u0103 \u0219i le manifest\u0103, substan\u021ba \u0219i condi\u021biile indispensabile realiz\u0103rii lor, satisfacerii lor reale. \u00cen ideea de Dumnezeu, se re\u021bine \u00eentr-adev\u0103r \u0219i se exprim\u0103 deci un dublu ecou: cel al divinului virtual, care este \u00een om, \u0219i cel al realit\u0103\u021bii grupurilor sociale \u00een care tr\u0103iesc oamenii. Societatea, realitatea social\u0103 sunt cele care determin\u0103 ecloziunea ideii de Dumnezeu \u00een profunzimile obscure ale con\u0219tiin\u021bei noastre. \u0218i prin aceasta societatea \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te de asemenea expresia sa simbolic\u0103 \u00een ideea de Dumnezeu, \u0219i ideea de Dumnezeu evolueaz\u0103 \u00een func\u021bie de evolu\u021bia istoric\u0103 a societ\u0103\u021bilor umane.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

* *<\/p>\n

\n

Cei doi factori, divinul \u0219i natura uman\u0103 \u0219i social\u0103, sunt sunt \u00een a\u0219a fel conexa\u021bi \u00eenc\u00e2t ei se implic\u0103 \u0219i evolueaz\u0103 unul \u00een func\u021bie de cel\u0103lalt. Religie \u0219i Societate, divin \u0219i soial sunt produsul unui proces de determinare reciproc\u0103. Dac\u0103 divinul virtual existent \u00een om determin\u0103 dublul proces psihic al abstratiz\u0103rii \u0219i al idealiz\u0103rii, care cre\u0103 idealurile \u0219i idealul suprem \u00een ideea de Dumnezeu, atunci cu precizie procesul evolu\u021biei istorice \u0219i sociale a popoarelo este cel care ofer\u0103 de o manier\u0103 pralel\u0103 \u0219i concomitent\u0103 condi\u021biile de realizare inispensabile acestui ideal suprem \u0219i idealurilor subordonate.<\/p>\n

Dumnezeu \u0219i idealurile etice pe care el le simbolizeaz\u0103 \u0219i incarneaz\u0103: caritate, bun\u0103tate, justi\u021bie, nu pot g\u0103si condi\u021biile \u0219i mijloacele realiz\u0103rii lor dec\u00e2t \u00een eroii pe care \u00eei procur\u0103 succesiv evolu\u021bia istoric\u0103 a societ\u0103\u021bilor umane. \u00centr-adev\u0103r, factorul social este cel care furnizeaz\u0103 condi\u021bia realiz\u0103rii idealurilor: utopii, mituri, legende, c\u0103ci procesul istoric este cel care furnizeaz\u0103 situa\u021biile de fapt, eroii \u0219i geniile care trebuie s\u0103 le realizeze efectiv. Dac\u0103 procesul psihic de idealizare devanseaz\u0103 procesul de evolu\u021bie istorico-social\u0103 \u0219i furnizeaz\u0103 astfel idealurile pe care acesta trebuie s\u0103 le realizeze, este pentru c\u0103, precis, cre\u0219terea cooper\u0103rii \u0219i augment\u0103rii considerabile a poten\u021bialului uman care rezult\u0103 din el face posibil\u0103 \u0219i chiar necesar\u0103 realizarea acestor idealuri. \u00centotdeauna, socialul este cel care provoac\u0103 idealul \u0219i idealizarea, pentru c\u0103 el ofer\u0103 \u00een acela\u0219i timp mijloacele de a le realiza. De asemenea, procesul idealizator, devans\u00e2ndu-l totdeauna, merge paralel pari passu<\/em> cu procesul de evolu\u021bie social\u0103 a umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Cuceritorii, legiuitorii, reformatorii politici \u0219i morali sunt eroii care domin\u0103 \u0219i efectueaz\u0103 evolu\u021bia istoric\u0103 a societ\u0103\u021bilor, sub diversele sale forme, realiz\u00e2nd istoric idealurile, utopiile \u0219i legendele, dup\u0103 cum geniile artistice \u0219i \u0219tiin\u021bifice creeaz\u0103 \u0219tiin\u021bele \u0219i capodoperele artistice. (1)<\/p>\n

\n

(1)A\u0219a este, pentru a lua un exemplu, cazul idealului de justi\u021bie, care este unul din atributele esen\u021biale ale divinit\u0103\u021bii \u0219i pe care evolu\u021bia popoarelor trebuie s-o realizeze succesiv dar integral de-a lungul istoriei. Acest ideal se exprim\u0103 \u00een ceea ce se nume\u0219te impropriu poate dreptul natural<\/em>, care este de fapt un drept abstract, ra\u021bional \u0219i prin urmare ideal. Dreptul ideal, sau justi\u021bia, este mai de grab\u0103 un drept divin, adic\u0103 abstract, pentru c\u0103 el este produsul procesului de abstractizare, \u00een care se exprim\u0103 divinul virtual al oamenilor \u0219i care se exerseaz\u0103 asupra realiz\u0103rilor justi\u021biei empirice, adic\u0103 a dreptului pozitiv care ofer\u0103 generalitatea societ\u0103\u021bilor umane, din care el extrage sensul \u0219i esen\u021ba. Tot a\u0219a, se cuvine a-\u0219i avea sursa \u00een poruncile lui Dumnezeu, precum decalogul, de exemplu. El poate fi considerat, \u00een acela\u0219i timp \u0219i pe drept cuv\u00e2nt, ideal, ra\u021bional, intuitiv, divin, social \u0219i uman, adic\u0103 \u00een conformitate cu natura omului \u0219i a societ\u0103\u021bii, decurg\u00e2nd din ceea ce este \u00een ea social \u0219i divin. Anume pentru a nu se fi recunoacut aceasta au fost angajate discu\u021bii f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it \u00een jurul dreptului natural. (vezi Philosophie du droit et de Sociologie juridique<\/em>, III-IV 1933). Legiuitorii astfel, precum cuceritorii, sunt considera\u021bi ca dumnezei sau ca agen\u021bi ai lui Dumnezeu, pentru c\u0103 ideea de Dumnezeu reflect\u0103 operele lor. Dumnezeu fiind esen\u021ba operelor lor. Astfel, monarhiile de drept divin exist\u0103 pentru c\u0103 divinul este de surs\u0103 monarhic\u0103, reflect\u00e2nd \u00een atributele sale atributele monarhiilor absolute.<\/p>\n

\n

Concluzia noastr\u0103 poate deci fi formulat\u0103 astfel: Dac\u0103 dumnezeu este con\u021binut ca putere \u00een natura uman\u0103, el va fi ceea ce omul \u00eel va fi f\u0103cut \u00een timpul evolu\u021biei societ\u0103\u021bilor umane de-a lungul istoriei, sau nu va fi. \u00centr-un cuv\u00e2nt, el va fi ceea ce \u00eel vor face oamenii.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

* *<\/p>\n

\n

Or, cre\u0219tinismul \u00een general \u0219i Biserica catolic\u0103 \u00een particular, \u00een doctrina \u0219i \u00een practicile sale, au furnizat cea mai eclatant\u0103 confirmare \u0219i cea mai evident\u0103 \u0219i elocvent\u0103 ilustrare a acestei concluzii.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, dup\u0103 doctrina catolic\u0103, Dumnezeu cere oamenilor, \u00een schimbul asisten\u021bei sale, supunerea la ordinele lui, conformitatea activit\u0103\u021bii umane cu anume \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi. \u0218i, coinciden\u021b\u0103 foarte semnificativ\u0103, se v\u0103de\u0219te c\u0103 aceste \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi \u0219i aceste ordine, foarte dificile \u0219i adeseori foarte riguroase, dac\u0103 ar fi \u00eemplinite la liter\u0103, ar putea conduce umanitatea, cu timpul, la realizarea prin propriile sale eforturi a tot ceea ce implor\u0103 \u0219i a\u0219teapt\u0103 de la gra\u021bia lui Dumnezeu. A\u0219a-zisele comandamente \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi divine nu sunt \u00een realitate dec\u00e2t sugestii sau viziuni a ceea ce trebuie s\u0103 fie activitatea \u0219i conduita oamenilor pentru a parveni prin ei \u00een\u0219i\u0219i la omniscien\u021b\u0103, la atotputernicie \u0219i la perfec\u021biunea moral\u0103.<\/p>\n

Pentru a realiza efectiv divinul \u00een umanitate, am v\u0103zut c\u0103 societatea s-a diferen\u021biat \u00een cetate profan\u0103 (Statul) \u0219i \u00een cetate divin\u0103 (Cetatea lui Dumnezeu sau Biserica), prima specializ\u00e2ndu-se \u00een a se consacra, mai cu seam\u0103, realiz\u0103rii \u00een umanitate, prin \u0219tiin\u021b\u0103, omniscien\u021ba \u0219i, prin tehnic\u0103, atotputernicia \u0219i justi\u021bia; cealalt\u0103 specializ\u00e2ndu-se \u0219i consacr\u00e2ndu-se mai \u00eendeaproape s\u0103 realizeze \u00een natura uman\u0103, prin tehnica sa (rituri, sacramente), perfec\u021biunea moral\u0103 a lui Dumnezeu, sfin\u021benia, bun\u0103tatea etc.<\/p>\n

Pentru realismul naiv al mentalit\u0103\u021bii magice, Dumnezeu, cu perfec\u021biunea sa \u0219i puterea sa absolute \u0219i infinite, trebuie s\u0103 existe realmente \u0219i, ca el, Regatul s\u0103u \u0219i Infernul s\u0103u trebuie s\u0103 existe la fel de real pentru a primi sufletele dup\u0103 sentin\u021bele sale riguros juste. Totul este adev\u0103rat dar de o alt\u0103 manier\u0103. Desigur, umanitatea \u0219i societatea, la termenul final al evolu\u021biei lor, nu vor realiza dec\u00e2t o aproximare a divinului \u0219i a Regatului lui Dumnezeu, ceea ce pare s\u0103 p\u0103teze pe Dumnezeu \u0219i Regatul s\u0103u cu un relativism net\u0103g\u0103duibil \u0219i s\u0103-i fac\u0103 improprii a \u00eendeplini rolul lor tradi\u021bional. Dar Dumnezeu \u0219i Regatul s\u0103u sunt concepute ca absolute, ca idealuri supreme ale oamenilor \u0219i ale societ\u0103\u021bilor. Absolutul ideii de Dumnezeu \u0219i al Regatului lui Dumnezeu se explic\u0103 prin natura \u00eens\u0103\u0219i a idealului, care este o realitate absolut\u0103, o realitate limit\u0103. \u00cen absolutul lor, se reflect\u0103 infinitul con\u0219tiin\u021bei noastre, al dorin\u021belor \u0219i aspira\u021biilor noastre, realizabile prin mijlocirea procesului de evolu\u021bie istorico-social\u0103 a umanit\u0103\u021bii. Acest absolut poate fi \u0219i efectul unei exigen\u021be psihologice. \u00centr-adev\u0103r, Dumnezeu, ca orice ideal \u00een general, trebuie s\u0103 fie absolut, inaccesibil \u0219i incomensurabil cu realul, pentru c\u0103 aceasta \u00eel face dinamogenic la infinit. Pentru a ob\u021bine maximul posibil, trebuie cerut oamenilor maximul imposibil, c\u0103ci ei nu sunt dec\u00e2t prea \u00eenclina\u021bi s\u0103 se tocmeasc\u0103. Trebuie deci s\u0103 existe marja \u00eentre idealul cerut \u0219i real.<\/p>\n

Sigur, pentru masele populare, dac\u0103 Dumnezeu n-ar exista realmente \u0219i n-ar fi absolut, el \u0219i-ar pierde for\u021ba sa infinit dinamogenic\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, noua concep\u021bie impune responsabilit\u0103\u021bi \u0219i eforturi mult mai mari \u0219i mult mai dificile dec\u00e2t cele ale credin\u021bei tradi\u021bionale. Aceasta era infinit mai comod\u0103 pentru c\u0103 ea corespundea lenei noastre congenitale. \u00centr-adev\u0103r, Dumnezeul sau f\u0103cea totul pentru noi, cel pu\u021bin \u00een aparen\u021b\u0103; el se putea mul\u021bumi cu pasivitatea noastr\u0103. Noua idee de Dumnezeu cere s\u0103 facem totul pentru Dumnezeu \u0219i \u00een locul s\u0103u, \u0219i mai \u00eent\u00e2i de toate tot ceea ce \u00eel rug\u0103m, de obicei, ca el s\u0103 fac\u0103 pentru noi. Desigur, pentru ca omul s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 cu aceast\u0103 nou\u0103 concep\u021bie, va trebui ceva timp, dar el se va acomoda la fel de bine cum s-a obi\u0219nuit la dispari\u021bia regilor \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bilor, sf\u00e2r\u0219ind prin a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 se conduc\u0103 \u0219i s\u0103 se guverneze el \u00eensu\u0219i singur. Se \u00een\u021belege de la sine c\u0103 to\u021bi cei ce se vor retrage speria\u021bi din fa\u021ba responsabilit\u0103\u021bilor noii credin\u021be vor r\u0103m\u00e2ne ata\u0219a\u021bi credin\u021bei tradi\u021bionale sau vor prefera perna moale a ateismului.<\/p>\n

Credinciosul \u00een noua idee de Dumnezeu va avea de \u00eenvins anumite ostilit\u0103\u021bi pe care le-au \u00eent\u00e2mpinat \u0219i primii cre\u0219tini. El va fi ateu \u00een ochii credin\u021bei tradi\u021bionale, cum fuser\u0103 primii cre\u0219tini \u00een ochii p\u0103g\u00e2nilor, pentru c\u0103 el nu va mai crede \u00een Dumnezeul credin\u021bei tradi\u021bionale, real, concret, exist\u00e2nd actualmente ca o realitate des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, a\u0219a cum primii cre\u0219tini \u00eencetar\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een zeii de marmor\u0103, \u00een care mitologia \u00eent\u00e2lnea istoria. Neo-cre\u0219tinismul va crede \u00eentr-un Dumnezeu care se realizeaz\u0103 \u00een oameni \u0219i care nu poate s\u0103 se realizeze dec\u00e2t prin credin\u021ba \u0219i activitatea umane. Adev\u0103ra\u021bii credincio\u0219i vor fi de acum cei care vor avea credin\u021b\u0103 \u00eentr-un ideal divin de realizat, \u00een misiunea divin\u0103 a umanit\u0103\u021bii, \u0219i care \u00ee\u0219i vor proba credin\u021ba for\u021b\u00e2ndu-se s\u0103 efectueze acest ideal. Ateii <\/em><\/p>\n

nu vor fi de acum dec\u00e2t cei ce nu cred \u00een nimic<\/em>, sau \u00een nimic altceva dec\u00e2t \u00een interesul lor egoist, care nu se eforteaz\u0103 dec\u00e2t \u00een vederea bun\u0103-st\u0103rii lor: to\u021bi egoi\u0219tii sceptici sau indiferen\u021bi, to\u021bi juisorii lene\u0219i, lipsi\u021bi de aspira\u021bii ideale, c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i prosperitatea str\u00e2mt\u0103 \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s-o ob\u021bin\u0103 cu pre\u021bul celui mai mic efort, \u00een detrimentul intereselor apropia\u021bilor lor sau ale comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Este evident c\u0103 noua noastr\u0103 idee de Dumnezeu va fi inaccesibil\u0103 maselor largi populare, a c\u0103ror mentalitate este \u00eentotdeauna naiv realist\u0103 \u0219i conserv\u0103 o turnur\u0103 de spirit cu totul magic\u0103 \u0219i mistic\u0103. A\u0219a cum le concepem noi, dogmele \u0219i sacramentele vor fi egal inacceptabile pentru comunul credincio\u0219ilor \u0219i ele nu vor avea asupra lor \u00een\u0219i\u0219i nicio priz\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t ace\u0219tia vor r\u0103m\u00e2ne la nivelul lor mental actual. De aceea, nu maselor populare adres\u0103m rezultatele cercet\u0103rilor noastre, ci \u00eendeosebi ra\u021bionali\u0219tilor neutri, oamenilor lumina\u021bi, mai ales necredincio\u0219ilor nelini\u0219ti\u021bi, \u0219i chiar ateilor, st\u0103tu\u021bi \u0219i impeniten\u021bi, care nu sunt astfel dec\u00e2t pentru c\u0103 au tr\u0103it prea mult con\u0219tiin\u021ba a ceea ce este, \u00een religiile tradi\u021bionale, perimat, incompatibil cu progresul spiritului critic al vremurilor moderne. Noi g\u00e2ndim c\u0103 am f\u0103cut \u00een locul lor eforturi \u0219i cercet\u0103ri ale c\u0103ror rezultate ar putea fi utile.Noi avem buna speran\u021b\u0103 c\u0103 se vor persuada finalmente c\u0103 exist\u0103 \u00een Cre\u0219tinism un veritabil tezaur de adev\u0103ruri valabile asupra vie\u021bii \u0219i asupra destinului omului aici jos, \u0219i a c\u0103rui singur\u0103 dodie este de a se g\u0103si con\u021binut \u00een formule inacceptabile spiritului evouluat al timpului nostru.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, adev\u0103rurile esen\u021biale ale doctrinei cre\u0219tine vor r\u0103m\u00e2ne acelea\u0219i \u00een noua credin\u021b\u0103. Nimic esen\u021bial din doctrina \u0219i practica cre\u0219tine nu va fi nici ad\u0103ugit nici retran\u0219at, a\u0219a cum, \u00een republic\u0103, organizarea unui Stat poate r\u0103m\u00e2ne \u00een esen\u021b\u0103 ceea ce ea era sub imperiu sau regalitate. Cu noua concep\u021bie a lui Dumnezeu, societatea civil\u0103 nemaidiferind de societatea religioas\u0103, incompatibilitatea lor actual\u0103 \u00eencet\u00e2nd, Statul nu va mai putea fi \u00een conflict cu Biserica. Ba dimpotriv\u0103: Stat \u0219i Biseric\u0103, credin\u021b\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 se pot amesteca \u0219i fuziona pentru ca o armonie perfect\u0103 s\u0103 domneasc\u0103 \u00een societ\u0103\u021bi precum \u0219i \u00een spirite. Se va ob\u021bine astfel unitatea moral\u0103 \u0219i mental\u0103 a maselor cu elita. \u00cenv\u0103\u021b\u0103turile etice \u0219i religioase fiind acelea\u0219i, elita le va concepe dup\u0103 nivelul s\u0103u mental care trebuie s\u0103 fie un realism reflectat, masele dup\u0103 mentalitatea lor care nu va \u00eenceta poate niciodat\u0103 a fi naiv realist\u0103 \u0219i prin urmare \u0219i magic\u0103. Dar unitatea moral\u0103 a spiritului modern, astfel ob\u021binut\u0103, va fi mai cur\u00e2nd formal\u0103, c\u0103ci unitatea real\u0103 nu va fi atins\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd mentalitatea maselor populare va fi \u00eencetat s\u0103 fie magic\u0103 cum este ast\u0103zi, c\u00e2nd spiritul realist al \u0219tiin\u021belor va fi cucerit aceste mase \u0219i va schimba aceast\u0103 mentalitate.<\/p>\n

\n

Concput\u0103 de aceast\u0103 manier\u0103 realist\u0103, noua idee de Dumnezeu poate de acum servi drept criterium suprem \u00een studiul problemelor sociale practice care ni se vor pune. De acum, Dumnezeu, ideea de Dumnezeu, va fi majorul tuturor silogismelor practice, minorul lor fiind situa\u021bia de fapt prezent\u0103 \u0219i aceea care se deseneaz\u0103 \u00een tendin\u021bele generale ale actualit\u0103\u021bii. Se va proiecta, se va judeca \u0219i se va decide totul din punct de vedere al lui Dumnezeu \u2013 adic\u0103 a\u0219a cum dac\u0103 ar trebui \u021binut seam\u0103 de ceea ce ar fi avut de zis un Dumnezeu care ar exista realmente, iar aceste decizii vor trebui s\u0103 fie totdeauna din acelea care cu precizie vor ar\u0103ta ce trebuie s\u0103 fie f\u0103cut pentru ca Dumnezeu \u0219i regatul s\u0103u, \u00eenc\u0103 imaginari, s\u0103 fi \u00een fine din aceast\u0103 lume.<\/p>\n

Aceast\u0103 r\u0103sturanare a raporturilor \u00eentre moral\u0103 \u0219i Dumnezeu a fost deja propus\u0103 de Critica Ra\u021biunii practice<\/em> de Kant. \u00cenainte de Kant, se avea datoria moral\u0103, pentru c\u0103 se avea \u00eentr-adev\u0103r Dumnezeu care o comanda; dup\u0103 el, exist\u0103 Dumnezeu, pentru c\u0103 exist\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, datoria moral\u0103 care \u00eel verific\u0103. De acum \u00eenainte oamenii vor avea de dat seam\u0103 pentru actele lor, nu unui Dumnezeu care exist\u0103 realmente, ci unui Dumnezeu care nu se va realiza efectiv dec\u00e2t prin ce va fi nobil, mare \u0219i moral \u00een \u00eense\u0219i aceste acte.<\/p>\n

Genera\u021biile succesive \u0219i indivizii vor fi responsabili pentru via\u021ba lor, actele lor, lucr\u0103rile lor \u0219i pentru credin\u021ba lor, c\u0103tre Dumnezeul pe care activitatea lor, credin\u021ba lor \u0219i via\u021ba lor aveau misiune de a le efectua. Se vor examina, de exemplu (pentru a ne men\u021bine \u00een actualitatea momentului<\/em>) problema S. D. N. (Societatea Na\u021biunilor) \u2013 adic\u0103 a interna\u021bionalismului \u0219i a suveranit\u0103\u021bii na\u021biunilor -, cea a dezarm\u0103rii \u0219i a p\u0103cii, problema social\u0103 a raportului propriet\u0103\u021bii \u0219i a capitalului cu munca, cea a democra\u021biei, cea a natalit\u0103\u021bii etc., etc., se vor examina toate aceste probleme din punct de vedere al lui Domnezeu \u0219i al Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u2013 (\u0219i acesta va fi obiectul celei de-a treia p\u0103r\u021bi a acestui studiu).<\/p>\n

A\u0219a va fi pentru c\u0103 concluzia la care noi am ajuns \u00een acest studiu este c\u0103: 1 ideea de Dumnezeu este expresia celui mai \u00eenalt ideal al sufletului uman \u0219i Cetatea lui Dumnezeu forma cea mai ideal\u0103 a societ\u0103\u021bii umane \u0219i c\u0103: 2 evolu\u021bia istoric\u0103 a omului \u0219i a societ\u0103\u021bilor umane trebuie s\u0103 reu\u0219easc\u0103 realizarea acestor idealuri supreme care, de altfel, r\u0103spund, incarn\u00e2ndu-le, celor mai \u00eenalte \u0219i mai nobile aspira\u021bii ale omului. Or, activitatea oamenilor \u0219i a popoarelor va tinde totdeauna \u0219i trebuie s\u0103 tind\u0103 la realizarea acestor idealuri, c\u0103ci aspira\u021biile pe care le rezum\u0103 \u0219i le incarneaz\u0103 sunt infinite, permanente, incoercibile \u0219i insa\u021biabile.<\/p>\n

\u0218i de aceea toate solu\u021biile de dat problemelor care se vor pune oamenilor vor fi considerate din punct devedere al realiz\u0103rii divinului \u00een umanitate \u0219i a Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u00een Cetatea oamenilor.<\/p>\n

Ele vor fi de acceptat sau de respins, dup\u0103 cu vor p\u0103rea, \u00een situa\u021bia de fapt dat\u0103, s\u0103 duc\u0103 la acest \u021bel sau s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de el. \u00centr-un cuv\u00e2nt, la fiecare moment al vie\u021bii individului \u0219i a popoarelor, va trebui \u021binut seam\u0103 de dou\u0103 lucruri esen\u021biale: exigen\u021bele lui Dumnezeu \u0219i ale Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu, \u0219i starea actual\u0103 a lucrurilor, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een situa\u021bia dat\u0103, s\u0103 fie realizat maximul din ceea ce ea permite sau cuprinde.<\/p>\n

\n

Dumnezeu va fi ca steua polar\u0103, care dirijeaz\u0103 evolu\u021bia umanit\u0103\u021bii \u0219i a individului, \u0219i Cetatea lui Dumnezeu – <\/em>sau realizarea sa empiric\u0103 \u00een S. D. N. – va fi busola luminoas\u0103 care va orienta evolu\u021bia societ\u0103\u021bilor umane pe valurile sumbre ale infinitului<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D. DRAGHICESCO   ADEV\u0102R \u0218I REVELA\u021aIE II Paris, Felix Alcan, 1934 Traducere din limba francez\u0103 de George Anca REZUMAT \u0218I [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17650","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17650"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17650\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17653,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17650\/revisions\/17653"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}