{"id":17744,"date":"2014-03-06T19:27:18","date_gmt":"2014-03-06T19:27:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17744"},"modified":"2014-03-06T19:36:16","modified_gmt":"2014-03-06T19:36:16","slug":"vavila-popovici-grandomania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/03\/06\/vavila-popovici-grandomania\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Grandomania"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eDou\u0103 lucruri sunt infinite: universul \u0219i prostia, dar despre univers, nu sunt a\u0219a de sigur.\u201d<\/em><\/p>\n

Einstein<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul – grandomanie semnific\u0103\u00a0 \u201emania de a se crede om \u00eensemnat, valoros, de a-\u0219i acorda o importan\u021b\u0103 nejustificat\u0103<\/em>\u201d. Grandomania se na\u0219te din egoism \u0219i este rud\u0103 cu prostia sau r\u0103utatea, cu atitudinea obraznic\u0103 \u0219i sfid\u0103toare definit\u0103 ca arogan\u021b\u0103. Un grandoman este incapabil de a se aprecia corect \u0219i \u00een acest context, din egoismul exacerbat al persoanei respective, ia na\u0219tere starea patologic\u0103. Persoana \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 cu agresivitate pozi\u021bia ob\u021binut\u0103 prin lupta \u00een care a folosit diferite metode, printre care \u0219i minciuna, ca scut al inten\u021biilor sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen via\u021ba noastr\u0103 de toate zilele avem suficiente exemple de egoism, nu mai pu\u021bin istoria ne ofer\u0103\u00a0 multiple exemple de lupt\u0103 pentru ocuparea unei trepte \u00eentr-o ierarhie, alteori pentru puterea material\u0103, grandomania dovedindu-se a fi asemenea \u201eunei cl\u0103diri cu etaje, dar c\u0103reia \u00eei lipse\u0219te parterul\u201d, <\/em>cl\u0103dire ce se poate surpa cu u\u0219urin\u021b\u0103 la un \u201ecutremur\u201d.<\/em> Planurile de lupt\u0103 sunt f\u0103cute din timp, lupta se duce deschis sau perfid, brutal; o aceea\u0219i lupt\u0103\u00a0 de veacuri care bulverseaz\u0103 lumea, dus\u0103 de oameni care se supraevalueaz\u0103, \u00ee\u0219i auto-glorific\u0103 calit\u0103\u021bi inexistente. Pu\u021bini oameni ajun\u0219i \u00eentr-un rang superior \u0219tiu s\u0103 se comporte modest \u0219i demn. Cei mai mul\u021bi se urc\u0103 pe un piedestal, de unde privesc spre mul\u021bimea din jur cu deta\u0219are \u0219i dispre\u021b \u00een suflet, vanitatea le exacerbeaz\u0103 dorin\u021ba ca mul\u021bimea s\u0103 le recunoasc\u0103 meritele, statutul de \u201eom cuceritor\u201d. \u00cent\u00e2lnim la tot pasul \u00een via\u021ba noastr\u0103 persoane cu dorin\u021ba obsesiv\u0103 de epatare, de afirmare, de dominare; spa\u021biul \u00een care tr\u0103iesc neput\u00e2ndu-l \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, recurg la extindere, deform\u00e2nd adev\u0103rul istoric.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caracteristicile suflete\u0219ti ale omului, \u00een general, se consider\u0103 a fi condi\u021bionate de factorul ereditar \u0219i de cel geografic. O identitate absolut\u0103 a structurii suflete\u0219ti nu exist\u0103 \u00eentre indivizii unui popor, caracterul fiind hot\u0103r\u00e2t de majoritate. Manifest\u0103rile de natur\u0103 spiritual\u0103 sunt manifest\u0103ri ce apar\u021bin experien\u021bei istorice a popula\u021biei, care prin tradi\u021bie se repet\u0103, \u00een mod constant \u00een decursul unei lungi durate de timp, chiar dac\u0103 \u00een timp se produc mari schimb\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Edmund Husserl\u00a0(1859-1938) \u00eentemeietorul orient\u0103rii fenomenologice, fenomenologia fiind un mod de cercetare \u0219i av\u00e2nd ca tem\u0103 – via\u021ba, \u00een lucrarea sa Criza umanit\u0103\u021bii europene \u0219i filozof\u00eda<\/em>, scria: \u201eOamenii care \u00ee\u0219i schimb\u0103 atitudinea, \u00ee\u0219i au \u0219i pe mai departe interesele lor naturale, fiecare pe ale sale, individuale; prin nici un fel de schimbare ei nu pot s\u0103 se piard\u0103 pur \u0219i simplu, adic\u0103 nici unul nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie ceea ce este, cel care a fost de la na\u0219tere. \u00cen toate circumstan\u021bele, repozi\u021bionarea poate s\u0103 fie astfel numai una provizorie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Popula\u021biile cu trecut istoric au \u00een sufletul lor imprimate caracterele na\u021bionale (vorbirea, obiceiuri, concep\u021bii preferen\u021biale) \u0219i numai \u00een al doilea r\u00e2nd ceilal\u021bi factori \u2013 fondul biologic ereditar \u0219i mediul geografic. Sufletul unui neam se formeaz\u0103 ca o rezultant\u0103 a sufletelor oamenilor care au tr\u0103it \u00een trecut \u0219i tr\u0103iesc \u00een prezent, c\u0103ci, \u00een parantez\u0103 fiind spus: \u201e<\/em>ieri este istorie, ast\u0103zi este un dar de la Dumnezeu\u00a0, m\u00e2ine este mister\u201d. <\/em>Fiecare popor are anumite calit\u0103\u021bi mai dezvoltate, altele mai pu\u021bin dezvoltate, unele defecte accentuate \u0219i altele diminuate \u00een timp. Psihologul, psihiatrul Carl Gustav Jung (1875-1961) afirm\u0103 c\u0103 \u201ep<\/em>erechea de contrarii este chiar opera demiurgului\u201d. <\/em>Compara\u021bii se pot face, respectul \u0219i toleran\u021ba \u00eens\u0103, pentru calit\u0103\u021bile \u0219i defectele unor popoare, unor etnii diferite, trebuie s\u0103 existe. \u0218i pentru c\u0103 de cele mai multe ori exist\u0103, oamenii convie\u021buiesc \u0219i se simt ferici\u021bi. Nu to\u021bi suntem la fel, \u0219tim at\u00e2t de pu\u021bin despre noi \u00een\u0219ine, dar mi-te despre celelalte popoare, pentru a le \u00een\u021belege pe deplin! Suntem deosebi\u021bi unul din apropierea celuilalt, a\u0219a precum comunit\u0103\u021bile pot fi deosebite \u00eentre ele. Existen\u021ba toleran\u021bei \u0219i a respectului poate exclude ura din r\u00e2ndul oamenilor, a popoarelor. \u0218i atunci nu vom mai spune, precum poetul latin Plaut: \u201eHomo homini lupus\u201d<\/em> (omul e lup pentru om), ci vom rosti frumoasele cuvinte ale lui Seneca: \u201eHomo res sacra homini\u201d<\/em> (Omul e ceva sf\u00e2nt pentru om) \u0219i vom ac\u021biona \u00een acest sens.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, c\u00e2nd poporul este c\u00e2rmuit de c\u0103tre un conduc\u0103tor devenit tiran sau pe cale de a deveni, pentru care toleran\u021ba \u0219i respectul pot fi c\u0103lcate \u00een picioare, grandomania fiind \u201eciuperca\u201d care cre\u0219te \u00een sufletul lui, poporul este \u201eotr\u0103vit\u201d \u0219i mul\u021bi, sau pu\u021bini vor fi acei care vor accepta s\u0103 guste din acea otrav\u0103 care li se preg\u0103te\u0219te sau din care unii s-au \u0219i gr\u0103bit s\u0103 guste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful german Emmanuel Kant (1724-1804) afirm\u0103 c\u0103 \u201eomul\u00a0 are capacitatea de a pl\u0103smui reprezent\u0103ri\u201d<\/em>, Petre \u021au\u021bea, interpret\u00e2ndu-l, scrie: \u201edin spiritul uman pot izvor\u00ee lumi imaginare, ipoteze de lucru, forme presupus-pure, utile teoretic si practic, monstruozit\u0103\u021bi morale sau estetice, absurdit\u0103\u021bi, modalit\u0103\u021bi ale spiritului autonom care se mi\u0219c\u0103 \u00eentre formal \u0219i empiric, \u00eentre concretul opac \u0219i fantastic, \u00eentre util \u0219i gratuit, \u00eentre succes \u0219i e\u0219ec\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La baza tuturor deciziilor acestor c\u00e2rmuitori ar trebui s\u0103 stea moralitatea, despre care Jung spunea c\u0103 \u201enu este o ne\u00een\u021belegere n\u0103scocit\u0103 de un Moise ambi\u021bios pe muntele Sinai, ci ea \u021bine de legile vie\u021bii \u0219i este produs\u0103 de cursul normal al existen\u021bei, la fel ca o cas\u0103 sau un vapor sau oricare alt instrument de cultur\u0103\u201d. <\/em>Iar f\u0103r\u0103 libertate nu exist\u0103 moralitate \u0219i pentru ca omul s\u0103 poat\u0103 fi liber trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103-\u0219i \u00eenfr\u00e2ng\u0103 barbaria, existent\u0103 \u00een sufletul lui, \u00eentr-o doz\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare, pentru a nu da fr\u00e2u liber \u201ebestiei\u201d din el.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grandomania este o hipertrofiere a con\u0219tiin\u021bei de sine. Omul\/conduc\u0103torul poz\u00e2nd, dar \u00een cur\u00e2nd fiind \u0219i convins c\u0103 este cel mai inteligent, cel mai valoros, superior celorlal\u021bi, predestinat a fi conduc\u0103tor, \u00ee\u0219i arog\u0103 merite inexistente. Grandomania unui conduc\u0103tor duce la apari\u021bia unor idei delirante cu reforme politice d\u0103un\u0103toare societ\u0103\u021bii sau la r\u0103zbun\u0103ri, conflicte, p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboaie, \u00eentruc\u00e2t ele lezeaz\u0103 interesele altora. Oamenii grandomani sunt de temut, dar uneori ei frizeaz\u0103 ridicolul, pot de veni chiar jalnici \u0219i nu pu\u021bini au fost scriitorii vremurilor pe care ace\u0219ti oameni i-au inspirat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grandomania este o tr\u0103dare fa\u021b\u0103 de colectivul din care se smulge individul, o tr\u0103dare fa\u021b\u0103 de spirit care cere cu totul alte \u00een\u0103l\u021bimi. Fac o parantez\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 doar faptele spirituale, artistice sunt cele care fac abstrac\u021bie de timp \u0219i ne scot din cea\u021ba intens\u0103 a zilelor, pentru a ne ridica pe alt plan eliberat de chingile timpului, cu totul \u00een afara istoriei. \u00cen cazul unei nenorociri care se poate abate asupra unei colectivit\u0103\u021bi ne poate salva doar calea spiritual\u0103 \u0219i ar trebui s-o \u0219tim cu to\u021bii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cineva critica ambi\u021bia sugerat\u0103 de Napoleon Bonaparte conform\u00a0c\u0103reia\u00a0fiecare soldat (francez) poart\u0103 \u00een rani\u021b\u0103 bastonul de mare\u0219al<\/em>, deoarece <\/em><\/strong>fiecare prost, \u00eencurajat de spusele lui Napoleon, se poate crede un mare\u0219al \u00een devenire sau chiar ajuns \u00een func\u021bie. Mi-a pl\u0103cut completarea acestei afirma\u021bii f\u0103cut\u0103 de un om politic din \u021bara noastr\u0103, vorbind despre comunismul adus cu for\u021ba \u00een Rom\u00e2nia, \u00een <\/strong>\u201erani\u021ba soldatului rus\u201d\u2026 <\/strong><\/em>I<\/strong>storia lumii, pe l\u00e2ng\u0103 oamenii merituo\u0219i, \u00ee\u0219i are trufa\u0219ii, grandomanii \u2013 pro\u0219tii \u0219i \u00eeng\u00e2mfa\u021bii ei. Filosoful britanic Bertrand Russel (1872-1970) spunea: \u201e<\/em>Nenorocirea omenirii este c\u0103 pro\u0219tii sunt a\u0219a de siguri \u0219i inteligen\u021bii sunt\u00a0 cuprin\u0219i de \u00eendoial\u0103<\/em>\u201d<\/em><\/strong>. <\/em>Pro\u0219tii la care se referea Russel pot fi unii politicieni f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021bele complete \u0219i necesare, geografice \u0219i istorice ale lumii \u00een care tr\u0103im, la oamenii recruta\u021bi din r\u00e2ndul celor cu predispozi\u021bie de a deveni grandomani. Acestor oameni le lipse\u0219te m\u0103sura, prevederea, dar \u0219i flexibilitatea spiritului pentru a se apropia de adev\u0103r prin acumulare de cuno\u0219tin\u021be, de a se apropia \u0219i \u00een\u021belege oamenii pe care-i conduc \u0219i nu numai. Cel mai mare pericol prezint\u0103 personalit\u0103\u021bile dotate cu un grad de inteligen\u021b\u0103 \u0219i care beneficiaz\u0103 de viclenie, \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-\u0219i adversarii prin manevre iscusite, \u00een\u0219el\u00e2nd buna credin\u021b\u0103 a altora \u0219i uneori chiar utiliz\u00e2nd demonstra\u021bii de for\u021b\u0103. Sunt oamenii care nu trebuie s\u0103 beneficieze de \u00eencredere, acel sentiment despre care am mai vorbit, atunci c\u00e2nd am considerat c\u0103 este necesar, \u00een eseul \u201e\u00cencrederea vs. ne\u00eencredere\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u00eencheiere s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 filosoful francez Paul Ricoeur (1913-2005) care atr\u0103gea aten\u021bia c\u0103 ideologiile par a fi indisolubil legate de anumite tr\u0103s\u0103turi ale personalit\u0103\u021bii umane, avea dreptate scriind: \u201eAt\u00e2ta vreme c\u00e2t tr\u0103im \u00eentr-o lume at\u00e2t de complicat\u0103, plin\u0103 de crize \u0219i conflicte, vom avea nevoie de ideologii care s\u0103 explice \u2013 chiar \u0219i fals \u2013 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i care s\u0103 ne ofere un plan pentru viitor \u2013 chiar dac\u0103 e gre\u0219it. Ca \u0219i utopiile, ideologiile, \u00een pofida aspectelor negative arhicunoscute, \u00ee\u0219i g\u0103sesc \u00een continuare apologe\u021bi \u0219i mai ales oameni dispu\u0219i s\u0103 moar\u0103 \u00een numele lor\u201d. <\/em>Acest subiect a fost mult discutat \u00een mediul universitar \u0219i academic, autori influen\u021bi precum sociologul, profesorul american de la Universitatea Harvard – Daniel Bell (1919 -2011) \u2013 afirm\u00e2nd: \u201econceptul de ideologie s-a destr\u0103mat complet\u201d.<\/em> Personalitatea este foarte important de a fi definit\u0103, \u00eentruc\u00e2t nenum\u0103ratele probleme \u0219i crize cu care se confrunt\u0103 omenirea (iminen\u021ba unui r\u0103zboi nuclear, poluarea, abuzul de droguri, terorismul etc.) au aceea\u0219i cauz\u0103: oamenii. <\/em>Dup\u0103 cum considera unul dintre g\u00e2nditorii umani\u0219ti, remediul ar fi \u00een\u021belegerea fiin\u021bei umane: \u201eDac\u0103 vom reu\u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim natura uman\u0103, atunci vom \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi totul \u0219i aceasta deoarece doar astfel vom \u00eenl\u0103tura cauza dezordini mondiale\u201d<\/em> .<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eFi\u021bi buni unii cu al\u021bii\u201d,<\/em> ne spune Biblia, fiindc\u0103 bun\u0103tatea cre\u0219tin\u0103 trebuie s\u0103 se manifeste \u00een toate aspectele vie\u021bii noastre de fiecare zi. Pruden\u021ba care este \u201emama \u00een\u021belepciunii\u201d<\/em> \u0219i curajul la momentul potrivit, s-ar \u00eenscrie \u00een perceptele morale ale Bibliei.\u00a0 <\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDou\u0103 lucruri sunt infinite: universul \u0219i prostia, dar despre univers, nu sunt a\u0219a de sigur.\u201d Einstein \u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul – grandomanie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17744","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17744","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17744"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17744\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17747,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17744\/revisions\/17747"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}