![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/d-draghicesco-229x300.jpg\" "\\"d")
<\/p>\n<\/p>\n
PARTEA A DOUA<\/p>\n
\n
CAPITOLUL \u00ceNT\u00c2I<\/p>\n
<\/p>\n
ANALOGII \u0218I PROSPEC\u021aIUNI<\/strong><\/p>\n <\/p>\n C\u00e2nd se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 dintr-o privire general\u0103 starea moral\u0103 \u0219i intelectual\u0103 a epocii noastre, a\u0219a cu le-am rezumat \u00een primele pagini ale acestei c\u0103r\u021bi, \u015fi apoi se raporteaz\u0103 la epoca de la sf\u00e2r\u0219itul republicii romane, nu se pot contesta analogiile: cele dou\u0103zeci de secole care separ\u0103 cele dou\u0103 epoci, \u0219i toate diferen\u021bele care urmeaz\u0103, conteaz\u0103 pu\u021bin pe l\u00e2ng\u0103 asem\u0103narea moral\u0103 a acestor dou\u0103 v\u00e2rste.<\/p>\n Or, dac\u0103 se studiaz\u0103 mai \u00eendeaproape caracterele acestor dou\u0103 epoci , dac\u0103 se prelunge\u0219te examenul asupra secolelor care le-au precedat, anvizaj\u00e2ndu-se \u00een acela\u0219i timp toate aspectele vie\u021bii istorico-sociale a popoarelor moderne, aceast\u0103 analogie se precizeaz\u0103 \u0219i se ranforseaz\u0103 de fasonul cel mai nea\u0219teptat.<\/p>\n Astfel, din punct de vedere politic, noi am avut, de la Ludovic XIV p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, o serie de r\u0103zboaie \u00eentre diferite na\u021biuni ale Europei civilizate, care sunt echivalente cu r\u0103zboaiele din Peloponez, din Corint ale vechii Grecii \u0219i, mai ales, cu r\u0103zboaiele civile ale Romei, \u00eencep\u00e2nd cu tulbur\u0103rile agrare ale Grahilor pentru a sf\u00e2r\u0219i cu b\u0103t\u0103lia de la Actium. Este adev\u0103rat c\u0103 la Roma r\u0103zboaiele civile se livrau \u00eentre personalit\u0103\u021bile de prim plan, dar, \u00een timp ce ele erau \u00een capul p\u0103r\u021bilor, erau lupte \u00eentre dou\u0103 sau mai multe fac\u021biuni sau clase sociale. Diferen\u021ba \u00eentre aceste lupte \u0219i r\u0103zboaiele Europei moderne, \u00eentruc\u00e2t acestea sunt livrate \u00eentre na\u021biuni diferite, este deci f\u0103r\u0103 mare importan\u021b\u0103. Cum vom ar\u0103ta mai jos, r\u0103zboaiele moderne sunt mai degrab\u0103, precum cele dintre Sparta \u0219i Atena, r\u0103zboaie civile \u00een mijlocul unei Europe cre\u0219tine \u0219i civilizate. A\u0219a fiind, ele nu pot fi asimilate r\u0103zboaielor punice celor ale Romei contra Pyrus \u0219i Mithridate, pentru c\u0103 acestea nu sunt r\u0103zboaie de cucerire, ci de preponderen\u021b\u0103. Cum era vorba, atunci, de a stabili cui trebuie s\u0103 revin\u0103 preponderen\u021ba, patricienilor sau plebeienilor, lui Cezar ori lui Pompei, lui Marius ori lui Syla, Atenei sau Spartei, este vorba acum, \u00een Europa, de a \u0219ti cine va domina: Fran\u021ba sau Austria, Anglia sau Germania?<\/p>\n La fel, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al nou\u0103sprezecelea, avem \u00een Europa aceste coali\u021bii: Sf\u00e2nta Alian\u021b\u0103, Tripla Alian\u021b\u0103 <\/em>\u0219i Tripla Antant\u0103<\/em>, a\u0219a cum a fost, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului dinaintea erei noastre, coali\u021bia primului \u0219i a celui de-al doilea trimvirat. \u00centre aceste mari fapte istorice, sub diferen\u021bele superficiale, se ascunde o analogie profund\u0103. Dar este mai mult. R\u0103zboaiele cele mai violente \u0219i cele mai destructive la Roma au fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cele ale celor dou\u0103 triumvirate. Ele corespund groaznicului nostru r\u0103zboi mondial \u0219i, ast\u0103zi ca atunci, nu exist\u0103 dec\u00e2t o ie\u0219ire. Cum principatul lui Iulius Cezar era singura solu\u021bie a r\u0103zboaielor civile, astfel Societatea Na\u021biunilor<\/em> e cea mai logic\u0103 \u0219i cea mai natural\u0103 concluzie a marelui r\u0103zboi al na\u021biunilor.<\/p>\n Din punct de vedere social, situa\u021bia timpurilor moderne este aceea\u0219i ca la Roma spre sf\u00e2r\u0219itul Republicii. Marea Revolu\u021bie r\u0103spunde r\u0103zboaielor Alia\u021bilor (sau r\u0103zboaie sociale). C\u00e2t despre mi\u0219carea socialist\u0103 \u0219i muncitoreasc\u0103 contemporan\u0103, nu este oare reeditarea, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 amplificat\u0103, a r\u0103zboaielor sclavilor \u0219i cele ale gladiatorilor? Succesul final al maselor muncitoare ni se pare de asemenea asigurat \u00een zilele noastre cum a fost la Roma cel al plebei cu triumful lui Cezar.<\/p>\n Din punct de vedere al mi\u0219c\u0103rii ideilor \u00een filosofie \u0219i \u00een arte, epoca noastr\u0103 se apropie \u00eenc\u0103 mai mult de sf\u00e2r\u0219itul republicii. Ultimele produc\u021bii ale filosofiei germane sunt, \u00een raport cu produc\u021biile filosofilor anteriori, ceea ce fusese epicureismul \u0219i avortoanele tardive ale Porticului. Ca ace\u0219tia, Nietzsche \u0219i Pragmati\u0219tii nu mai produc sisteme, ci simple aforisme incoerente. C\u00e2t despre ultimele fructe ale filosofiei germane, operele r\u0103sun\u0103toare ale lui Keyserling \u0219i a lui Spengler, ele sunt disolu\u021bia \u00eens\u0103\u0219i a oric\u0103rei filosofii. Aceste forme de g\u00e2ndire se raporteaz\u0103 \u00een fapt la sistemele lui Hegel \u0219i Schopenhauer ca pictura cubist\u0103 contemporan\u0103 la formele pure ale lui d’Ingre \u0219i ale lui Delacroix, sau ca fox-trott \u0219i shimmy la menuete \u0219i gavote de alt\u0103dat\u0103. Disolu\u021bia artei plastice este, \u00een zilele noastre, la fel de complet\u0103 ca cea de la filosofie, \u0219i ea \u00eei este paralel\u0103. Din punct de vedere religios, disolu\u021bia credin\u021bei cre\u0219tine este, dac\u0103-i posibil, \u00eenc\u0103 mai avansat\u0103. Ateismul a\u0219a-zi\u0219ilor liberi panseuri \u0219i indiferen\u021ba general\u0103 cu privire la credin\u021b\u0103 nu mai las\u0103 loc dec\u00e2t credin\u021belor spiritelor \u0219i misticilor. \u00cen acela\u0219i timp, oroarea de neant prinde ast\u0103zi forme analoge cu cele ale antichit\u0103\u021bii \u0219i d\u0103 na\u0219tere ast\u0103zi ca \u0219i atunci celor mai rele supersti\u021bii \u0219i practici spiritiste, teosofiei, sau inspir\u0103 cercet\u0103rile disperate ale celor care vor s\u0103 g\u0103seasc\u0103 secretul prelungirii vie\u021bii.<\/p>\n Se va tenta poate s\u0103 se considere ca superficiale analogiile istorico-politice \u0219i sociale ale timpului nostru cu sf\u00e2r\u0219itul republicii romane, dar c\u00e2nd se constat\u0103 c\u0103 analogia se reg\u0103se\u0219te p\u00e2n\u0103 \u00een disolu\u021bia moral\u0103, mental\u0103 \u0219i religioas\u0103 a acestor ultime vremuri, nu se mai poate, de bun\u0103 credin\u021b\u0103, contesta asem\u0103narea general\u0103 a celor dou\u0103 epoci. Deci, \u00een timpurile moderne precum \u00een antichitate, \u00een timp ce se observ\u0103 o mi\u0219care global\u0103 de unificare istorico-social\u0103 converg\u00e2nd spre Societatea Na\u021biunilor<\/em>, se constat\u0103 totodat\u0103 un proces de disolu\u021bie a tuturor formelor sociale, clase, institu\u021bii, monarhii, parlamente, legi, tradi\u021bii, credin\u021be, arte \u0219i sisteme filosofice. Din toate p\u0103r\u021bile, totul se pr\u0103bu\u0219e\u0219te.Acoperirea legal\u0103 ca \u0219i arm\u0103tura moral\u0103 \u0219i intelectual\u0103 a na\u021biunilor moderne au \u00eenceput s\u0103 explodeze fiind prea str\u00e2mte pentru via\u021ba cresc\u00e2nd\u0103 care le dep\u0103\u0219e\u0219te.<\/p>\n Dar ceea ce este \u00eenc\u0103 mai frapant \u0219i semnificativ este c\u0103, de dou\u0103zeci de ani, nu exist\u0103 un g\u00e2nditor de ceva seriozitate care s\u0103 ne prezinte c\u0103 umanitatea se afl\u0103 la o mare turnant\u0103 a istoriei universale. Toate semnele timpului par s\u0103 anun\u021be ast\u0103zi, ca \u00een timpul lui August, c\u0103 noi tr\u0103im sf\u00e2r\u0219itul unei mari epoci istorice \u0219i c\u0103 ne \u00eembarc\u0103m spre alte timpuri, foarte diferite de trecut. Schopenhauer cu propunerile sale de Nirvana<\/em>, Nietzsche cu supraomul, Marx cu a sa profe\u021bie a catastrofei burgheziei, to\u021bi au contribuit la r\u0103sp\u00e2ndirea impresiei c\u0103 timpurile sunt aproape. Aceasta era adev\u0103rat \u00eenainte de r\u0103zboi deja. Eucken, am spus-o deja, prevedea zorii apropia\u021bi \u0219i cer\u021bi ai unui nou cre\u0219tinism (1). Dup\u0103 r\u0103zboi, acest sentiment s-a accentuat, \u00eenc\u0103 mai imperios. Eucken a pus<\/p>\n (1) Noi am publicat \u00een 1915 \u00een le Renouveau religieux<\/em> pagini \u00een care anume aceast\u0103 idee era clar conceput\u0103 \u015fi enun\u0163at\u0103.<\/p>\n problema sensului \u0219i a valorii vie\u021bii. Teza lui Eucken a fost reluat\u0103 de Keyserling, dezvoltat\u0103, iubit\u0103 \u0219i ilustrat\u0103 de el cu multe observa\u021bii \u0219i reflec\u021bii mai mult sa mai pu\u021bin originale. El scruteaz\u0103 atmosdfera social\u0103 \u0219i cerul moral, multiplic\u0103 analizele mentale pentru a descoperi sensul <\/em>\u0219i semnifica\u021bia<\/em> vie\u021bii. El n-a reu\u0219it dec\u00e2t s\u0103 popularizeze g\u00e2ndirea lui Eucken, care, fiind mult mai abstract a r\u0103mas prin urmare mai pu\u021bin cunoscut, \u0219i este prezentat de elevul s\u0103u involuntar ca ceva original \u0219i personal \u0219i care trebuie s\u0103 par\u0103 a\u0219a celor care \u00eei ignor\u0103 originea. Totul este, \u00een fapt, de a putea descoperi sensul \u0219i orientarea general\u0103 a timpului nostru \u0219i mai ales a noii ere care \u00eencepe.<\/p>\n Pentru Spengler, sensul, semnifica\u021bia timpurilor noastre este declinul civiliza\u021biei europene, dup\u0103 care vine noaptea unei lungi ierni culturale care ne a\u0219teapt\u0103. Keyserling crede c\u0103 sus\u021bine o tez\u0103 contrar\u0103 celei a lui Spengler prezent\u00e2nd epoca noastr\u0103 ca o lume care se na\u0219te<\/em>, \u00een care el g\u00e2nde\u0219te s\u0103 fi descoperit sensul \u0219i semnifica\u021bia, cum Amerigo Vespucci descoperi America dup\u0103 Columb. \u00cen fond, dac\u0103 o lume se na\u0219te, este pentru c\u0103 lumea actual\u0103 moare declin\u00e2ndu-se \u0219i nicio contradic\u021bie nu subzist\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 forme opuse ale filosofiei germane celei mai recenta.<\/p>\n Ast\u0103zi deci, ca \u00een timpul lui Virgiliu, lumea gr\u0103be\u0219te apropierea sf\u00e2r\u0219itului. Dar profe\u021bii cei mai autoriza\u021bi trebuiau s\u0103 vin\u0103 din Rusia. Ca Ioan Botez\u0103torul nu demult, Berdiaev ne \u00eendeamn\u0103: face\u021bi peniten\u021b\u0103, timpurile sunt aproape: intr\u0103m \u00eentr-un nou ev mediu<\/em>; \u0219i Merejkovsky, \u00eengrozit de evenimentele apocaliptice dezl\u0103n\u021buite \u00een Rusia, ne invit\u0103 s\u0103 medit\u0103m la homo-divinitate.<\/em> Sute de alte voci profetice mai pu\u021bin puternice sau mai pu\u021bin autorizate ne persuadeaz\u0103 c\u0103 era modern\u0103 va s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u0219i \u00een cur\u00e2nd timpuri noi s-or deschide. Acum cincizeci de ani deja, personajele romanelor lui Dostoievsky au anun\u021bat \u201enoul p\u0103m\u00e2nt\u201d \u0219i \u201ecerurile noi\u201d ale apocalipsei, a\u0219a cum a pus at\u00e2t de bine \u00een eviden\u021b\u0103 Berdiaev. At\u00e2tea coinciden\u021be, din care noi am relevat pe cele principale, dau de g\u00e2ndit c\u0103 aceste presentimente \u0219i aceste voci se vor multiplica \u00eenc\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, noi vom trece insensibil \u00eentr-o alt\u0103 atmosfer\u0103 moral\u0103 \u0219i intelectual\u0103, str\u0103in\u0103 celei din trecutul imediat \u0219i probabil foarte analog\u0103 mentalit\u0103\u021bii primelor genera\u021bii cre\u0219tine. Dup\u0103 ce am meditat \u00eendelung la g\u00e2ndirea unui Eucken \u0219i mai ales la g\u00e2ndirea lui Maurice Blondel, m-am g\u00e2ndit c\u0103 este posibil de acum \u00eenainte ca filosofii, precum \u00een secundul \u0219i al treilea secol ale erei noastre, s\u0103 se metamorfozeze \u00een mare majoritate \u00een P\u0103rin\u021bi ai Bisericii, Biserica unei religii noi.<\/p>\n Dar, ca \u00een timpul lui August, azi de asemenea poate, noi anun\u021b\u0103m c\u0103 timpurile sunt aproape \u0219i c\u0103 o nou\u0103 er\u0103 va \u00eencepe, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eendoim c\u0103 era a \u00eenceput deja \u0219i c\u0103 timpurile sunt deja revolute. Ca atunci Virgiliu, anun\u021b\u00e2nd sf\u00e2r\u0219itul lumii \u0219i debutul unei ere noi, nu prevedea dec\u00e2t ce vedea deja \u00een opera imperialului s\u0103u protector, devansat\u0103 de cea a lui Iulius Cezar, noi nu ne d\u0103m seama c\u0103 era nou\u0103 a \u00eenceput \u0219i c\u0103 debuturile ei sunt fixate la Geneva. \u00centr-adev\u0103r, Societatea Na\u021biunilor inaugurat\u0103 la Geneva are toat\u0103 importan\u021ba \u0219i semnifica\u021bia principatului lui Cezar pun\u00e2nd, dup\u0103 Farsalla, un termen lungului r\u0103zboi civil. Ast\u0103zi, ca \u0219i atunci, destul de pu\u021bini sunt cei ce \u00een\u021beleg importan\u021ba incomensurabil\u0103 a Consiliului de la Geneva \u0219i, \u00een a\u0219teptarea \u00eenceputului noii ere, aproape toate spiritele trec de partea acestui mare fapt istoric.<\/p>\n Dac\u0103 cre\u0219tinismul a fost singura ie\u0219ire logic\u0103, filosofic\u0103 \u0219i religioas\u0103 a st\u0103rii de lucruri \u00een care se g\u0103sea lumea greco-roman\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul republicii, este inevitabil ca situa\u021bia actual\u0103 a lumii civilizate, din toate punctele comparabil\u0103 celei a epocii lui Cezar \u0219i a lui August, nu comport\u0103 dec\u00e2t o ie\u0219ire asem\u0103n\u0103toare cre\u0219tinismului n\u0103sc\u00e2nd. Vom avea o nou\u0103 religie \u00eentr-un sort de neo-cre\u0219tinism, care trebuie \u00een acest moment s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 printre noi, sau chiar trebuie s\u0103 apar\u0103 o credin\u021b\u0103 nou\u0103 \u00een opozi\u021bie cu cre\u0219tinismul la mai mult de-un punct de vedere, dar prelungindu-l \u0219i continu\u00e2ndu-l c\u00e2t prive\u0219te fondul \u0219i \u00een esen\u021ba sa? \u00cen acest caz, genera\u021bia noastr\u0103 sau genera\u021bia urm\u0103toare va trebui s\u0103 dea echivalen\u021bii lui Iisus \u0219i ai lui Paul din Tars, ca parteneri ai pre\u0219edintelui Wilson, care va lua, de acum \u00eenainte, \u00een istorie, importan\u021ba unui ini\u021biator comparabil celei a unui Iulius Cezar.<\/p>\n Rezultatele acestor analogii descoperite \u00eentre epoca noastr\u0103 \u0219i cea de la sf\u00e2r\u0219itul Republicii indic\u0103 deci prin ele \u00eensele destul de clar care este ie\u0219irea problemei angoasante care s-a pus con\u0219tiin\u021bei noastre dup\u0103 un examen sumar al perspectivelor funeste care par s\u0103 z\u0103reasc\u0103 legitima noastr\u0103 inchietudine. Dar pentru ca aceste analogii s\u0103 fie realmente fondate, trebuie s\u0103 examin\u0103m \u00eenc\u0103 dac\u0103 starea prezent\u0103 este rezultatul unei evolu\u021bii istorico-sociale analoge, \u00een liniile sale generale, celei a antichit\u0103\u021bii greco-romane.<\/p>\n <\/p>\n *<\/p>\n * *<\/p>\n Istoricii vorbesc deseori de unele civiliza\u021bii preistorice, civiliza\u021bii mai degrab\u0103 ipotetice \u00een care se g\u0103sesc cioburi ipotetice, datate la lungi secole \u00eenaintea r\u0103zboiului Troiei. Epoca homeric\u0103, r\u0103zboaiele Troiei ar fi, pentru cei ce cred, pandantul evului nostru mediu. O analogie profund\u0103 ar exista \u00eentre tr\u0103s\u0103turile acestei epoci \u0219i cele ale epocii cruciadelor noastre. Morm\u00e2ntul M\u00e2ntuitorului va fi pentru prin\u021bii secolului al doisprezecelea al nostru ceeace este frumoasa Elena pentru prin\u021bii greci ai lui Homer. De asemenea, s-a vorbit mult \u00een aceste ultime timpuri de civiliza\u021bia Atlan\u021bilor. Mai precise sunt no\u021biunile \u0219i datele istorice pe care le avem despre civiliza\u021bia egeean\u0103 \u0219i mycenian\u0103, care par s\u0103 fi fost separate \u00eentre ele de intervale istorice din toate punctele comparabile cu evul nostru mediu. Astfel \u00eenc\u00e2t ar p\u0103rea c\u0103 ciclul cunoscut de civiliza\u021bie altern\u00e2nd cu o epoc\u0103 de anarhie \u0219i de barbarie s-a repetat de dou\u0103 sau trei ori \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat al umanit\u0103\u021bii. Ceea ce este cert este c\u0103 umanitatea pe care istoria noastr\u0103 o cunoa\u0219te, a trecut, \u00eentre al cincisprezecelea \u0219i al \u0219aptelea secol \u00eenainte de I.H., printr-o perioad\u0103 de migra\u021bie a popoarelor, de incoeren\u021b\u0103 \u0219i instabilitate, \u00een toate punctele de vedere comparabile celor din primele cinci sau \u0219ase secole ale evului nostru mediu.<\/p>\n Noi am dat, \u00een prima parte a acestui studiu un rezumat al evolu\u021biei istorico-sociale a lumii greco-romane p\u0103g\u00e2ne. Vom tenta acum o privire general\u0103 asem\u0103n\u0103toare asupra derul\u0103rii ciclului evolutiv de-a lungul celor cincisprezece secole pornind de la c\u0103derea imperiului roman p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u0219i care constituie era cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n Se va observa repede c\u0103 analogia \u00eentre cele dou\u0103 cicluri de evolu\u021bie nu este deloc imaginar\u0103. Singura diferen\u021b\u0103 este c\u0103 evul nostru mediu ne este infinit mai bine cunoscut dec\u00e2t evul mediu al lumii antice greco-romane. Analogia celor dou\u0103 cicluri este real\u0103 p\u00e2n\u0103 la punctul c\u0103 unul nu face dec\u00e2t s\u0103-l reproduc\u0103 pe cel\u0103lalt cum, \u00eentr-o simfonie de Beethoven, o fraz\u0103 muzical\u0103 executat\u0103 de o familie de instrumente este reluat\u0103 \u0219i reprodus\u0103 de o alt\u0103 categorie; este acela\u0219i motiv, dar exprimat \u00eentr-un nou limbaj instrumental. Dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea imperiului roman occidental, ce a urmat \u00een Europa a fost un veritabil haos, un du-te-vino de popoare ie\u0219ite din regiuni obscure din nord-estul Europei, ale c\u0103ror valuri ne\u00eencetate, deja dup\u0103 Cezar \u0219i August, atingeau frontierele imperiului \u0219i le atacau, adesea pentru a le sparge, pentru a le briza mai des \u00eenc\u0103, \u0219i din ce \u00een ce mai mult cu timpul.<\/p>\n C\u00e2nd imperiul s-a pr\u0103bu\u0219it, valul de noi popoare s-a \u00eempr\u0103\u0219tiat \u00een provinciile occidentale, \u00eenec\u00e2nd totul \u00een s\u00e2nge \u0219i foc. Ce s-a ales de unitatea lumii romane: imperiul s-a \u00eembuc\u0103t\u0103\u021bit indefinit; el deveni un sort de haos \u00een perpetu\u0103 agita\u021bie, unde nimic durabil nu se putut stabili. O ebuli\u021bie continu\u0103 agita popoarele, ca lava \u00eentr-un crater de vulcan sau \u00eenc\u0103 precum con\u021binutul unei eprubete \u00een care corpurile chimice se dizolv\u0103 \u0219i produc o mas\u0103 tulbure \u00een efervescen\u021b\u0103.<\/p>\n Traducere din limba francez\u0103 de George Anca<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" PARTEA A DOUA CAPITOLUL \u00ceNT\u00c2I ANALOGII \u0218I PROSPEC\u021aIUNI C\u00e2nd se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 dintr-o privire general\u0103 starea moral\u0103 \u0219i intelectual\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17854","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17854"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17854\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17856,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17854\/revisions\/17856"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}