{"id":17891,"date":"2014-03-20T12:39:31","date_gmt":"2014-03-20T12:39:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17891"},"modified":"2014-03-20T12:50:01","modified_gmt":"2014-03-20T12:50:01","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-cine-sunt-hunii-%e2%80%93-ungro-%e2%80%93-maghiarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/03\/20\/gheorghe-constantin-nistoroiu-cine-sunt-hunii-%e2%80%93-ungro-%e2%80%93-maghiarii\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Cine sunt hunii \u2013 ungro \u2013 maghiarii?!?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e<\/strong>Continuitatea rom\u00e2nilor \u00een vatra lor str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u2013 Dacia –<\/em> nu a fost contestat\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea”.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Franz Joseph Sulzer-Geschichte des transalpinischen Daciens)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Sensul unei rase, na\u0163ii ori semin\u0163ii \u00een istorie nu const\u0103 \u00een cuceririle \u015fi acapar\u0103rile samavolnice teritoriale, provinciale, \u00een migra\u0163iile barbare distrug\u0103toare, \u00een iredentismul grotesc, \u00een falsificarea istoriei \u015fi a culturii, \u00een maghiarizarea for\u0163at\u0103 a popula\u0163iei ocupate, \u00een interzicerea vorbirii limbii rom\u00e2ne \u00een teritoriul sf\u00e2\u015fiat \u015fi controlat de invadatori, \u00een \u015ferbia aproape milenar\u0103 cu care a \u00eenjugat pororul rom\u00e2n din Ardeal, \u00een ,,aranjarea,, diferitelor tratate interna\u0163ionale, \u00een ob\u021binerea garan\u0163iei marilor bancheri interna\u0163ionali sau a lobbismul anumitor congresmeni \u00eentru \u015fovinism pentru liderii diferitelor organisme ale societ\u0103\u0163ii deschise<\/em>, ci \u00een misiunea spiritual\u0103 \u015fi jertfelnic\u0103 pe care o aduc lui Dumnezeu, na\u0163iei lor \u015fi indirect celorlalte na\u0163iuni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Na\u0163iunea noastr\u0103 dacorom\u00e2n\u0103 este cea care a \u00eenr\u00e2urit dublu destinul rasei migratoare a huno-ungurilor: i-a a\u015fezat \u00eentr-o vatr\u0103 ca temelie a vie\u0163ii \u015fi le-a dat un sens spiritual \u00eencre\u015ftin\u00e2ndu-i la ortodoxie.<\/p>\n

Drept recuno\u015ftiin\u0163\u0103 s-au \u00eenvr\u0103jbit \u00eentr-o acut\u0103 tendin\u0163\u0103 de hegemonie,\u00a0 de jafuri repetate, de profan\u0103ri ale sfintelor loca\u015furi, de masacre \u00eenmiite asupra popula\u0163iei civile, care au culminat cu diabolicul holocaust cunoscut \u00een istorie sub denumirea de teroarea hortist\u0103 <\/em>…<\/p>\n

Cine sunt ei<\/strong>?<\/p>\n

Noi dacorom\u00e2nii \u00eei \u015ftim destul de bine fiindc\u0103 i-am sim\u0163it pe pielea noastr\u0103, pe truda \u015fi s\u00e2ngele nostru, de-a lungul veagurilor \u015fi chiar \u00een prezent, dar la fel de bine i-au cunoscut \u015fi-i cunosc \u015fi marile personalit\u0103\u0163i culturale ale lumii.<\/p>\n

S\u0103 le d\u0103m deci, cuv\u00e2ntul-m\u0103rturie:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nestor <\/strong>\u00een Cronica sa de la Kiev din sec. XI, a \u00eentocmit povestea neamurilor,<\/em> spun\u00e2nd c\u0103: ungurii trecuser\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Kiev, peste muntele Ugorskis, peste Nipru, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Carpa\u0163ii nordici de deasupra Tisei, purt\u00e2nd lupte cu cei ce tr\u0103iau acolo, cu vlahii \u015fi slovenii. \u00cenl\u0103tur\u00e2nd pe valahi s-au a\u015fezat \u00eempreun\u0103 cu slovenii pe care i-au supus peste acea \u0163ar\u0103, care ulterior a devenit Ungaria.<\/em> (Fontes, II, p.74-75 \/ Pr. D. B\u0103la\u015fa, File noi \u00een istoria Daco-Rom\u00e2nilor, \u00een rev. Altarul Banatului, 1991, p.10-12,45)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Fiindc\u0103 am ajuns la unguri s\u0103 z\u0103bovim pu\u0163in asupra pseudo teoriei lui Roesler.<\/p>\n

\u00cen anul 1886, \u00eentre 1-2 Octombrie s-a \u0163inut la Viena al VII-lea Congres al orientali\u015ftilor. De la Universitatea Budapesta a participat profesorul Paul Hunfalvy, care s-a str\u0103duit s\u0103 impun\u0103 bazaconiile-teoriei Roesler,<\/em> \u015fi anume c\u0103: leag\u0103nul na\u0163ionalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne este \u00een Balcani \u015fi c\u0103 abia c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul Evului Mediu aceast\u0103 na\u0163ionalitate \u00eencepe s\u0103 se stabileasc\u0103 la sud de Dun\u0103re.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Cu infatuarea sa, Hunfalvy \u015fi-a \u00eencercat cacialmaua-\u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een fa\u0163a marilor savan\u0163i ai lumii \u015ftiin\u0163ifice. Ghinionul lui dincolo de abera\u0163iile sus\u0163inute a fost titanul savan\u0163ilor, boierul, folcloristul, filologul \u015fi istoricul Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu, cunosc\u0103tor a peste 23 de limbi. \u00cenainte de a sc\u0103pa \u00een Dun\u0103re Hunfalvy, Ha\u015fdeu intervine: Cer permisiunea de a-l \u00eentrerupe<\/em> pe d. Hunfalvy, pentru a-i pune o \u00eentrebare care ar putea s\u0103-l intereseze \u00een chiar calitatea sa de ungur. \u00cen francez\u0103 calul castrat se nume\u015fte Longre, de unde hongrer ac\u0163iunea de a scopi un cal. \u00cen Evul Mediu \u015fi chiar \u00eenainte de secolul al IV-lea, dup\u0103 m\u0103rturia lui Ammian Marcellin, aceast\u0103 art\u0103 era practicat\u0103 pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii de Jos. Dac\u0103 cineva ar \u00eencerca s\u0103 conteste existen\u0163a \u00een Evul Mediu al ungurilor \u00een Ungaria actual\u0103, i s-ar putea foarte bine opune cuv\u00e2ntul francez hongre valon honc. Or, \u00een toate dialectele germane, calul jug\u0103nit se nume\u015fte Wallach, adic\u0103 \u201erom\u00e2n\u201d. S-ar putea explica acest termen, dac\u0103 rom\u00e2nii n-ar fi tr\u0103it \u00een Evul Mediu pe acela\u015fi mal st\u00e2ng al Dun\u0103rii de Jos cu ungurii? <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 –<\/em>Dl. Hunfalvy: Eu nu cunosc vechimea acestui cuv\u00e2nt \u00een german\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>-Dl. Ha\u015fdeu: Este foarte posibil ca s\u0103 nu se g\u0103seasc\u0103 \u00een vechile texte al Germaniei str\u0103vechi \u015fi totu\u015fi el trebuie s\u0103 fie relativ foarte vechi \u00een vorbirea poporului c\u0103ci, pe de o parte, el s-a r\u0103sp\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 \u00een limbile scandinave: \u00een suedez\u0103 wallach \u201ehongre\u201d, pe de alt\u0103 parte el a p\u0103truns \u00een lituan\u0103: volukas \u201ehongre\u201d; \u00een fine el se g\u0103se\u015fte \u00een toate dialectele slave din nord: \u00een boem\u0103, \u00een polon\u0103, \u00een sorab\u0103, \u00een rus\u0103 etc., peste tot considerat de secole ca un vechi termen popular cu totul indigen, nic\u0103ieri ca un neologism sau ca un cuv\u00e2nt de \u00eemprumut.<\/em><\/p>\n

Alfred Ludwig, delegatul praghez face urm\u0103toarea observa\u0163ie: Eu voi prezenta de asemeni \u00een trecere o obiec\u0163ie la teoria d-lui Hunfalvy. Dac\u0103 Rom\u00e2nii ar fi venit de dincolo de Dun\u0103re, natural c\u0103 vechile lor capitale s-ar g\u0103si \u00een sud, mai aproape de acest fluviu, \u00een timp ce din contra, noi le vedem toate la nord, aproape de Carpa\u0163i, \u015fi dec\u00e2t mult mai t\u00e2rziu, Rom\u00e2nii \u00ee\u015fi apropie re\u015fedin\u0163ele lor de Dun\u0103re.<\/em><\/p>\n

-Dl. Hunfalvy: Acele capitale nu erau fondate de Rom\u00e2ni, ci de Slavi, a\u015fa cum numele lor o atest\u0103.<\/p>\n

-Ha\u015fdeu intervine: \u00cemi permit o nou\u0103 \u00eentrebare: \u00cen care dialect slav a g\u0103sit dl. Hunfalvy cuvintele C\u00e2mpu-Lung \u015fi Arge\u015f nume ale vechilor capitale rom\u00e2ne\u015fti?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>B\u0103tr\u00e2nul lingvist ungur se clatin\u0103 \u00een derut\u0103: Eu nu \u015ftiu dac\u0103 aceste nume sunt vechi. <\/em>\u00cen Aul\u0103 se a\u015feaz\u0103 al\u0103turi de ungur, ridicolul situa\u0163iei. Ha\u015fdeu r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare. Hunfalvy se \u00eempletice\u015fte b\u0103lm\u0103jind: Aici discu\u0163ia este \u00eenchis\u0103, \u201egra\u0163ie\u201d memoriului prea lung… evit\u00e2nd nepl\u0103cerea de a obosi chipurile aten\u0163ia Congresului \u015fi c\u0103 transmite manuscrisul d-lui profesor Roth, pre\u015fedintele sec\u0163iunii ariene, pentru a fi publicat \u00een \u00eentregime \u00een Buletin.<\/p>\n

Urmarea imprevizibilului s-a produs:\u00a0 S. Papageorgios, delegatul atenian cu teza despre Cu\u0163ovlahi se retrage.<\/p>\n

Ha\u015fdeu \u00eenainte de a-\u015fi prezenta lucrarea spune:<\/p>\n

,, Domnilor, Rom\u00e2nia poate fi m\u00e2ndr\u0103 de a fi de dou\u0103 ori obiectul discu\u0163iilor \u00een r\u00e2ndul Congresului orientali\u015ftilor. Mai \u00eent\u00e2i dl. Hunfalvy propusese s\u0103 demonstreze \u00een fa\u0163a dumneavoastr\u0103 c\u0103 leag\u0103nul na\u0163ionalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne este \u00een Balcani \u015fi c\u0103 abia spre sf\u00e2r\u015fitul Evului Mediu aceast\u0103 na\u0163ionalitate \u00eencepe s\u0103 se stabileasc\u0103 la sud de Dun\u0103re. Eu regret c\u0103 dl. Hunfalvy nu ne-a citit dec\u00e2t introducerea unei lungi monografii destinate s\u0103 figureze \u00een extenso \u00een Buletinul Congresului.<\/em> Asisten\u0163a gust\u0103 din plin, chiar cere supliment la fina ironie savant\u0103. Regret \u00eenc\u0103 cu at\u00e2t mai intens de a nu putea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi teoria venerabilului meu amic, teorie deja sus\u0163inut\u0103 alt\u0103 dat\u0103 de Sulzer \u015fi Roesler, asupra raporturilor de filia\u0163ie \u00eentre ramura daco-roman\u0103 \u015fi ramura macedo-rom\u00e2n\u0103 a gintei traco-latine. <\/em>Comunicarea savantului nostru \u00eenc\u00e2nt\u0103 asisten\u0163a atest\u00e2nd str\u0103vechimea Daco-rom\u00e2nilor \u00een Vatra lor multimilenar\u0103. \u00a0<\/em>(B.P.Ha\u015fdeu, Sur les elements turcs dans la langue roumaine. Notice lue au VII-e Congres des Orientalistes, a Vienne, le 2 octombre, 1886, Bucarest, 1886, p. 5-6, 19-20, 21, 50, )<\/p>\n

Savantul nostru Ha\u015fdeu aflat \u00een coresponden\u0163\u0103 cu Hunfalvy \u00eei trimisese cu mult \u00eenaintea Congresului cursurile sale predate de el la Universitatea Bucure\u015fti \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofie: Principie de filologia comparativa ario-europea, cuprinz\u00e2nd grupurile indo-perso-tracic, greco-italo-celtic \u015fi leto-slavo-germanic, ca aplica\u0163iuni la istoria limbii rom\u00e2ne<\/em>, Zina Filma, Go\u0163ii \u015fi gepizii \u00een Dacia. Studiu istoric lingvistic \u015fi Glossariu tomul I, cu vorbele din limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi str\u0103ine. <\/em>Autori: A.T. Laurian \u015fi I.C. Massim.<\/p>\n

Mihail Eminescu <\/strong>preia argumentele lui Ha\u015fdeu, le \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cu cele ale lui Iulius <\/strong>\u00a0Jungetu <\/strong>\u015fi Edward Gibbon <\/strong>\u015fi supune pseudo-teoria lui Roesler la un examen destul de argumentat \u015fi destul de critic. (Opere vol X, Ed. Academiei, Bucure\u015fti, 1989, p.701)<\/p>\n

Mirajul aurului \u015fi-a bog\u0103\u0163iilor dace, i-a n\u0103pustit pe Hunii \u00een frunte cu fiorosul Attila peste noi, Dacorom\u00e2nii. Neput\u00e2nd s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 visul prin faptul c\u0103 Tezaurul dacic fusese capturat de Traian \u015fi romanii lui, Hunii s-au \u00eenc\u0103ierat \u00eentre ei dup\u0103 care s-au \u00eendreptat spre Roma, acolo unde se afla Comoara Dacilor:\u00a0 cinci milioane livre de aur, zece milioane livre de argint, \u00een afar\u0103 de cupe \u015fi lucruri scumpe, dep\u0103\u015find orice pre\u0163uire, apoi turme \u015fi arme \u015fi peste cinci sute de mii de b\u0103rba\u0163i, c\u00e2t se poate de potrivi\u0163i pentru lupta cu armele lor, a\u015fa cum a afirmat Criton, care a luat parte la r\u0103zboi.<\/em> (Fontes, I, 507, 614-615; Fontes, II, p.292-293)<\/p>\n

Trebuie desigur s\u0103 venim cu o precizare referitor la num\u0103rul prizonierilor. Cifra prezentat\u0103 de Criton sau de al\u0163i adep\u0163i ai teoriei Golirii complete a Daciei ocupate \u00een anul 271,<\/em> d.Hr. este fals\u0103, este o veritabil\u0103 g\u0103selni\u0163\u0103 pentru iarmaroc.<\/p>\n

Ea a fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 doar <\/em>pentru a se justifica Vatra str\u0103bun\u0103 r\u0103mas\u0103 goal\u0103 \u00een fosta provincie ocupat\u0103 \u015fi a se impune teoria a\u015fez\u0103rii migratorilor Huni<\/em> \u00een Vatra noastr\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103, atunci. Dovad\u0103 este pseudo-teoria sus\u0163inut\u0103 de Sulzer \u015fi Roesler.<\/p>\n

Alt ra\u0163ionament este c\u0103 armata roman\u0103 oric\u00e2t de puternic\u0103 ar fi fost, trebuia s\u0103 fie cel pu\u0163in de dou\u0103 ori numeric peste prizonieri daci, c\u0103ci altfel n-ar fi avut nici o \u015fans\u0103 s\u0103-i supuie, s\u0103-i dezarmeze, mai ales c\u0103 se cunoa\u015fte vitejia dacilor \u015fi curajul lor nemuritor de a \u00eenfrunta bucuro\u015fi moartea.<\/p>\n

Dar s\u0103 revenim tot la r\u00e2vnitorii de comori hunii-unguri. Dup\u0103 ce s-au \u00eenc\u0103ierat \u015fi pr\u0103dat reciproc \u00een Dacia neocupat\u0103 au p\u0103r\u0103sit-o cu un gust amar. Iat\u0103 ce ne relateaz\u0103 despre ei\u00a0 Sf\u00e2ntul Ambrozie<\/strong>: Hunii s-au aruncat asupra Alanilor, Alanii asupra Go\u0163ilor, Go\u0163ii asupra Taifalilor \u015fi Sarma\u0163ilor \u015fi a\u015fa mai departe.<\/em> (Manole Neagoe, Attila, Ginghis-han \u015fi Tamerlan, Ed. Meridiane, Bucure\u015fti, 1971, p.18).<\/p>\n

O descriere realist\u0103 a Hunilor ne-o face ilustrul Ammian Marcellian<\/strong>:<\/p>\n

,, Neamul Hunilor, pu\u0163in cunoscut \u00een vechile monumente istorice, locuie\u015fte dincolo de mla\u015ftinile Macotrice, \u00een preajma Oceanului \u00cenghe\u0163at, \u015fi \u00eentrece orice m\u0103sur\u0103 a s\u0103lb\u0103ticiei. La ei chiar \u00een primele zile de la na\u015ftere, copiilor li se br\u0103zdeaz\u0103 ad\u00e2nc obrajii cu fierul pentru ca nimicindu-se din timp r\u0103d\u0103cina p\u0103rului, s\u0103 se acopere cu cicatrici \u015fi zb\u00e2rcituri. \u00cenc\u00e2t \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc f\u0103r\u0103 barb\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 pic de frumuse\u0163e, \u00eentocmai ca eunucii, cu m\u0103dulare butuc\u0103noase \u015fi v\u00e2njoase, cu cefe groase \u015fi cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare monstruoas\u0103 care te \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 \u015fi te face s\u0103 crezi c\u0103 sunt animale cu dou\u0103 picioare sau mom\u00e2i cioplite \u00een chip grosolan, a\u015fezate la marginea p\u0103durilor. Pe l\u00e2ng\u0103 nepl\u0103cuta lor \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare omeneasc\u0103, mai sunt \u015fi grozav de \u00eenapoia\u0163i, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu simt nevoia focului sau a m\u00e2nc\u0103rii g\u0103tite, ei se hr\u0103nesc cu r\u0103d\u0103cini de ierburi s\u0103lbatice \u015fi cu carne de animale de tot soiul, pe jum\u0103tate crude, pe care o \u00eenc\u0103lzesc pu\u0163in, a\u015fez\u00e2nd-o \u00eentre picioarele lor \u015fi pe spinarea cailor. Nu s\u0103l\u0103\u015fluiesc niciodat\u0103 \u00een case \u015fi se feresc de ele ca de ni\u015fte morminte oprite folosin\u0163ei ob\u015fte\u015fti. Nu-i cu putin\u0163\u0103 s\u0103 g\u0103se\u015fti la ei nici m\u0103car o colib\u0103 \u0163uguiat\u0103 de trestie, ci \u00een r\u0103t\u0103cirile lor prin mun\u0163i \u015fi p\u0103duri se obi\u015fnuiesc din leag\u0103n s\u0103 \u00eendure frigul, foamea \u015fi setea… <\/em>(la noi n-au dovedit acest lucru. <\/em>n.a.) La d\u00e2n\u015fii nimeni nu ar\u0103 \u015fi nici nu pune vreodat\u0103 m\u00e2na pe plug, c\u0103ci to\u0163i umbl\u0103 de colo p\u00e2n\u0103 colo f\u0103r\u0103 s\u0103la\u015furi statornice, f\u0103r\u0103 c\u0103min \u015fi f\u0103r\u0103 lege, f\u0103r\u0103 un trai regulat, totdeauna ca ni\u015fte fugari, \u00eempreun\u0103 cu c\u0103ru\u0163ele \u00een care locuiesc. Asemenea animalelor necuv\u00e2nt\u0103toare, nu-\u015fi dau seama \u00een nici un chip de cinste \u015fi necinste, aprin\u015fi numai de o nem\u0103rginit\u0103 l\u0103comie pentru aur… Attila s-a intitulat rege al Hunilor \u015fi era extrem de crud. Ucidea prin r\u0103stignire. Avea mai multe so\u0163ii… Dup\u0103 moartea lui <\/em>(452 d.Hr.) ucis \u00een noapte nun\u0163ii probabil de t\u00e2n\u0103ra \u015fi ultima so\u0163ie Ildice, de origine germanic\u0103, banda de terori\u015fti-f\u0103r\u0103 patrie- s-a destr\u0103mat \u015fi a disp\u0103rut. <\/em>\u00a0(Fontes, II, p.129-131, 281. \/Fontes Historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei R.S.R., II, 1970, III, 1975, IV,\u00a0 1982)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Doamne \u015fi c\u00e2te mai sunt de spus!<\/p>\n

Trebuie s\u0103 m\u0103rturisim tot adev\u0103rul, chiar cu riscul de a-i ajuta \u015fi pe ei.<\/p>\n

\u00a0Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/div>\n
Sursa: Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eContinuitatea rom\u00e2nilor \u00een vatra lor str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u2013 Dacia – nu a fost contestat\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea”. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-17891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17891"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17891\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17894,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17891\/revisions\/17894"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}