{"id":17989,"date":"2014-03-30T12:27:51","date_gmt":"2014-03-30T12:27:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=17989"},"modified":"2014-03-30T12:32:25","modified_gmt":"2014-03-30T12:32:25","slug":"radu-mihai-crisan-fragmente-din-eminescu-interzis-gandirea-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/03\/30\/radu-mihai-crisan-fragmente-din-eminescu-interzis-gandirea-politica\/","title":{"rendered":"Radu Mihai CRI\u015eAN: Fragmente din ,,Eminescu interzis.G\u00e2ndirea politic\u0103&#8221;"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" id=\"irc_mi\" class=\"alignleft\" src=\"http:\/\/cdn.slidesharecdn.com\/ss_thumbnails\/eminescuinterzis-gandireapolitica-130211081859-phpapp01-thumbnail.jpg?cb=1360592395\" alt=\"\" width=\"170\" height=\"121\" \/>&#8220;<strong>Mita e-n stare s\u0103 p\u0103trunz\u0103 ori\u015fiunde \u00een \u0163ara aceasta<\/strong>, pentru mit\u0103 capetele cele mai de sus ale administra\u0163iei v\u00e2nd s\u00e2ngele \u015fi averea unei genera\u0163ii&#8221; (Mihai Eminescu, <em>Domnul Simeon Mih\u0103lescu public\u0103<\/em>\u2026, Timpul, 18 aprilie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 223)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;<strong>Astfel, statul rom\u00e2n nu mai este un produs al geniului rasei rom\u00e2ne<\/strong>, ci un text fran\u0163uzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l \u00een\u0163elege<em>&#8221; (De c\u00e2te ori \u00abRom\u00e2nul\u00bb era \u00een opozi\u0163ie<\/em>\u2026, Timpul, 14 august 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 168<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eConstitu\u0163ia noastr\u0103, pun\u00e2nd greutatea pe o clas\u0103 de mijloc, parte str\u0103in\u0103, parte neexistent\u0103, a dat loc la o declasare general\u0103 din cele mai dezastruase&#8221; (Influen\u0163a austriac\u0103 asupra rom\u00e2nilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, \u00een Opere, vol. IX, pag. 173)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eOameni care au comis crime grave r\u0103m\u00e2n somit\u0103\u0163i, se plimb\u0103 pe strade, ocup\u0103 func\u0163iuni \u00eenalte, \u00een loc de a-\u015fi petrece via\u0163a la pu\u015fc\u0103rie&#8221; (\u00abRom\u00e2nul\u00bb \u00een ajunul alegerilor\u2026, Timpul, 3 mai 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 229)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eNe mul\u0163umim dac\u0103 actele guvernan\u0163ilor de azi nu sunt de-a dreptul de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, abstrac\u0163ie f\u0103c\u00e2nd de toate celelalte defecte ale lor, precum m\u0103rginirea intelectual\u0103, sl\u0103biciunea de caracter, lipsa unui adev\u0103rat \u015fi autentic sentiment patriotic&#8221; (Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103\u2026, Timpul, 8 august 1880, \u00een Opere, vol. XI, pag. 291)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;Pretutindeni, \u00een administra\u0163ie, \u00een finan\u0163e, \u00een universit\u0103\u0163i, la Academie, \u00een corpurile de selfgovernment, pe je\u0163urile de mini\u015ftri, nu \u00eent\u00e2lnim, \u00een mare majoritate, dec\u00e2t, iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, acele fatale fizionomii nespecializate, aceea\u015fi protoplasm\u0103 de postulan\u0163i, de reputa\u0163ii uzurpate, care se gr\u0103m\u0103de\u015fte \u00eenainte \u00een toate \u015fi care trateaz\u0103 c-o egal\u0103 suficien\u0163\u0103 toate ramurile administra\u0163iei publice&#8221; (E clar c\u0103 un stat\u2026, Timpul, 12 noiembrie 1880, \u00een Opere, vol. XI, pag. 400)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;<strong>La noi mizeria e produs\u0103, \u00een mod artificial,<\/strong> prin introducerea unei organiza\u0163ii \u015fi a unor legi str\u0103ine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economic\u0103 a \u0163\u0103rii, organiza\u0163ie care cost\u0103 prea scump \u015fi nu produce nimic&#8221;. (Fra\u0163ii N\u0103dejde\u2026Timpul, 18 iunie 1881, \u00een Opere, vol. XII, pag. 212).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;<strong>Poporul a pierdut de mult \u00eencrederea c\u0103 lucrurile se pot schimba \u00een bine<\/strong> \u015fi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nep\u0103s\u0103tor greul unei vie\u0163i f\u0103r\u0103 bucurie \u015fi f\u0103r\u0103 tihn\u0103\u201d (\u2026La propunerea noastr\u0103\u2026, Timpul, 31 august 1878, \u00een Opere, vol. X, pag. 104)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n&#8220;<strong>Statul a devenit, din partea unei societ\u0103\u0163i de esploatare, obiectul unei spolia\u0163iuni continue \u015fi ace\u015fti oameni nu urc\u0103 sc\u0103rile ierarhiei sociale prin munc\u0103 \u015fi merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, c\u00e2\u015ftigate prin frustrarea statului cu sume \u00eensemnate<\/strong>. Ace\u015fti dezmo\u015fteni\u0163i, departe de-a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga o mo\u015ftenire proprie pe P\u0103m\u00e2nt pe singura cale a muncii onorabile, fur\u0103 mo\u015ftenirea altora, altereaz\u0103 mersul natural al societ\u0103\u0163ii, se substituie, prin vicle\u015fug \u015fi apuc\u0103turi, meritului adev\u0103rat al muncii adev\u0103rate, sunt o reeditare, \u00een form\u0103 politic\u0103, a ho\u0163ilor de codru, instituind codri guvernamentali \u015fi parlamentari&#8221; (Ni se pare c\u0103 vorbim\u2026, Timpul, 17 august 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 172)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n&#8220;<strong>R\u0103ul esen\u0163ial care amenin\u0163\u0103 vitalitatea poporului nostru este demagogia<\/strong>&#8221; (Pseudo-Rom\u00e2nul ne cere\u2026, Timpul, 16 mai 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 119)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;<strong>Voim \u015fi sper\u0103m o reac\u0163ie social\u0103 \u015fi economic\u0103 determinat\u0103 de r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele puterilor vii ale poporului, care, dac\u0103 nu e preursit s\u0103 piar\u0103, trebuie s\u0103-\u015fi vin\u0103 \u00een fire \u015fi s\u0103 vad\u0103 unde l-a dus direc\u0163ia liberal\u0103.<\/strong> Prin reac\u0163ie nu \u00een\u0163elegem o \u00eentoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat c\u00e2ndva \u00een \u0163ara noastr\u0103, ci o mi\u015fcare de \u00eendreptare a vie\u0163ii noastre publice, o mi\u015fcare al c\u0103rei punct de vedere s\u0103 fie ideea de stat \u015fi de na\u0163ionalitate, sacrificate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi,\u00a0 sistematic, principiilor abstracte de liberalism american \u015fi de umanitarism cosmopolit. O asemenea mi\u015fcare ar pune stavile speculei de principii liberale \u015fi umanitare, ar desc\u0103rca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor \u00abpatriotice\u00bb \u015fi ar condamna, astfel, pe mul\u0163i \u00abpatrio\u0163i\u00bb sublinia\u0163i (marcan\u0163i n.n.) la o munc\u0103 onest\u0103 dar grea; ar ap\u0103ra treptele \u00eenalte ale vie\u0163ii publice de n\u0103vala nulit\u0103\u0163ilor netrebnice \u015fi triviale, garant\u00e2nd meritului adev\u0103rat vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului \u015fi autorit\u0103\u0163ii \u015fi ar da, astfel, guvernului mijloacele, \u015fi morale \u015fi economice, pentru a c\u00e2rmui bine dezvoltarea normal\u0103 a puterilor acestui popor. Nu e dar vorba de reac\u0163iune prin r\u0103sturnare&#8221;. (\u00abRom\u00e2nul\u00bb a contractat n\u0103ravul\u2026, Timpul, 29 iulie 1881, \u00een Opere, vol. XII, pag. 267)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;<strong>\u00cenmul\u0163irea claselor consumatoare \u015fi sc\u0103derea claselor productive, iat\u0103 r\u0103ul organic, \u00een contra c\u0103ruia o organizare bun\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 remedii<\/strong>&#8220;. (Dup\u0103 cum se poate prevedea\u2026, Timpul, 2 octombrie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 323)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\u201e<strong>Prin legi practice trebuie s\u0103 [li] se creeze oamenilor condi\u0163iile unei munci cu spor \u015fi putere de \u00eenflorire<\/strong>&#8220;(Dup\u0103 cum se poate prevedea\u2026, Timpul, 2 octombrie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 323)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Radu Mihai CRI\u0218AN<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">(Fragmentele au fost preluate din Radu Mihai CRI\u015eAN, EMINESCU INTERZIS-G\u00c2NDIREA POLITIC\u0102, Criterion Publishing, Bucure\u015fti, 2008.)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8220;Mita e-n stare s\u0103 p\u0103trunz\u0103 ori\u015fiunde \u00een \u0163ara aceasta, pentru mit\u0103 capetele cele mai de sus ale administra\u0163iei v\u00e2nd s\u00e2ngele [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17989","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17989","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17989"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17989\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17991,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17989\/revisions\/17991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}