{"id":18006,"date":"2014-04-03T09:59:53","date_gmt":"2014-04-03T09:59:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18006"},"modified":"2014-04-03T10:02:42","modified_gmt":"2014-04-03T10:02:42","slug":"victor-roncea-frumusetile-ortodoxiei-ascultati-cel-mai-vechi-imn-inchinat-maicii-domnului-si-vedeti-cele-mai-vechi-icoane-ale-prea-sfintei-nascatoare-de-dumnezeu-si-pururea-fecioare-maria-pictate-d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/04\/03\/victor-roncea-frumusetile-ortodoxiei-ascultati-cel-mai-vechi-imn-inchinat-maicii-domnului-si-vedeti-cele-mai-vechi-icoane-ale-prea-sfintei-nascatoare-de-dumnezeu-si-pururea-fecioare-maria-pictate-d\/","title":{"rendered":"Victor Roncea: Frumuse\u021bile Ortodoxiei. Asculta\u0163i cel mai vechi imn \u00eenchinat Maicii Domnului \u015fi vede\u0163i cele mai vechi icoane ale Prea Sfintei N\u0103scatoare de Dumnezeu \u015fi pururea Fecioare Maria, pictate de \u00eensu\u015fi Sf\u00e2ntul Apostol Luca."},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.pemptousia.ro\/2014\/03\/cel-mai-vechi-imn-inchinat-maicii-domnului-2\/<\/a><\/p>\n

\n

Ascultati, de la minutul 3,\u00a0\u00een limba greac\u0103, cel mai vechi imn cunoscut al Maicii Domnului, dupa cum transmite Pemptousia<\/a>:<\/p>\n

Cea mai veche rug\u0103ciune cunoscut\u0103 dedicat\u0103 Maicii Domnului este \u1f59\u03c0\u03bf \u03c4\u03b7\u03bd \u03c3\u03b7\u03bd \u03b5\u03c5\u03c3\u03c0\u03bb\u03b1\u03b3\u03c7\u03bd\u03af\u03b1\u03bd (Sub milostivirea ta<\/em>), imn apar\u021bin\u00e2nd Sfintei Liturghii din veacul al III-lea, fiind scris \u00een limba greac\u0103 \u00een jurul anului 250 d. H.<\/p>\n

\u00cen anul 1917, Biblioteca John Rylands din Manchester a cump\u0103rat mai multe buc\u0103\u021bi de papirus egiptean, printre care \u0219i una de 18 pe 9,4 centimetri, con\u021bin\u00e2nd textul \u00een limba greac\u0103 al\u00a0acestei rug\u0103ciuni. Mai apoi, \u00een 1938, profesorul C. H. Roberts a publicat acest fragment, iar colegul \u0219i colaboratorul s\u0103u, E. Lobel, a considerat c\u0103 textul nu poate fi mai vechi de secolul al III-lea d. H., fiind probabil scris \u00eentre anii 250 \u0219i 300. Acest imn a fost folosit \u00een cultul liturgic cu multe secole \u00eenainte de a fi utilizat fragmentul din Scriptur\u0103, extins: \u201eBucur\u0103-te, Ceea ce e\u0219ti plin\u0103 de Har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuv\u00e2ntat\u0103 e\u0219ti tu \u00eentre femei \u0219i binecuv\u00e2ntat este rodul p\u00e2ntecelui t\u0103u\u201d (cf. Luca 1, 28).<\/p>\n

Textul papirusului:<\/p>\n

\"\"<\/a>\u03a0\u039f
\n\u0395\u03a5C\u03a0\u0391
\n\u039a\u0391\u03a4\u0391\u03a6\u0395
\n\u0398\u0395\u039f\u03a4\u039f\u039a\u0395\u03a4
\n\u0399\u039a\u0395C\u0399\u0391C\u039c\u0397\u03a0\u0391
\n\u0395\u0399\u0394\u0397C\u0395\u039c\u03a0\u0395\u03a1\u0399CTAC
\nA\u039b\u039b\u0395\u039a\u039a\u0399\u039d\u0394\u03a5\u039d\u039f\u03a5
\n\u03a1\u03a5C\u0391\u0399\u0397\u039c\u0391C
\nMONH
\nHE\u03a5\u039b\u039f\u0393<\/p>\n

Text reconstituit:<\/p>\n

\u1f59\u03c0\u1f78 \u03c4\u1f74\u03bd \u03c3\u1f74\u03bd \u03b5\u1f50\u03c3\u03c0\u03bb\u03b1\u03b3\u03c7\u03bd\u03af\u03b1\u03bd \u03ba\u03b1\u03c4\u03b1\u03c6\u03b5\u03cd\u03b3\u03bf\u03bc\u03b5\u03bd \u0398\u03b5\u03bf\u03c4\u1f78\u03ba\u03b5, \u03c4\u1f70\u03c2 \u1f21\u03bc\u1ff6\u03bd \u1f31\u03ba\u03b5\u03c3\u03af\u03b1\u03c2 \u03bc\u1f74 \u03c0\u03b1\u03c1\u03af\u03b4\u1fc3\u03c2 \u1f10\u03bd \u03c0\u03b5\u03c1\u03b9\u03c3\u03c4\u03ac\u03c3\u03b5\u03b9 \u1f00\u03bb\u03bb\u1fbd \u1f10\u03ba \u03ba\u03b9\u03bd\u03b4\u03cd\u03bd\u03bf\u03c5 \u03bb\u03cd\u03c4\u03c1\u03c9\u03c3\u03b1\u03b9 \u1f21\u03bc\u1fb6\u03c2, \u03bc\u03cc\u03bd\u03b7 \u1f01\u03b3\u03bd\u1f74, \u03bc\u03cc\u03bd\u03b7 \u03b5\u1f50\u03bb\u03bf\u03b3\u03b7\u03bc\u03ad\u03bd\u03b7.<\/p>\n

Traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103:<\/p>\n

Sub milostivirea ta sc\u0103p\u0103m, N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu, rug\u0103ciunile noastre nu le trece cu vederea \u00een nevoie, [ci] din primejdie ne izb\u0103ve\u0219te pe noi, una curat\u0103, una binecuv\u00e2ntat\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

In engleza:
\nBeneath your
\ncompassion
\nwe take refuge,
\nTheotokos! Our
\nprayers, do not despise
\nin necessities,
\nbut from danger
\ndeliver us,
\nonly pure,
\nonly blessed one.<\/p>\n

Este interesant faptul c\u0103, dou\u0103 secole \u00eenainte de erezia nestorian\u0103, Maica Domnului este numit\u0103 \u0398\u03b5\u03bf\u03c4\u03cc\u03ba\u03b5<\/em>, adic\u0103 N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu. Deja \u00een veacul al IV-lea, termenul era foarte popular \u00een regiunea Alexandriei, fiind men\u021bionat de Sf\u00e2ntul Alexandru al Alexandriei, Sf\u00e2ntul Athanasie cel Mare, Sf\u00e2ntul Serapion de Thmuis \u0219i de Didim cel Orb, dar \u0219i \u00een Arabia (Titus de Bostra), \u00een Palestina (Eusebiu de Cezareea, Sf\u00e2ntul Chiril al Ierusalimului), \u00een Cappadocia (Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazianz, Severian de Gabala). Dar \u0219i cu un veac \u00eenainte, termenul \u0398\u03b5\u03bf\u03c4\u03cc\u03ba<\/em>\u03bf\u03c2<\/em> este \u00eent\u00e2lnit lucr\u0103rile apar\u021bin\u00e2nd autorilor\u00a0\u00a0\u0219colii din Alexandria.<\/p>\n

Dup\u0103 m\u0103rturia istoricului bisericesc Socrate (Hist. Eccl<\/em>. VII, 32 \u2013 PG 67, 812 B), Origen a folosit termenul \u0398\u03b5\u03bf\u03c4\u03cc\u03ba<\/em>\u03bf\u03c2<\/em> \u00een comentariul s\u0103u la Epistola c\u0103tre Romani. Acest comentariu s-a pierdut, din p\u0103cate. \u00cen jurul anului 250 d. H., Dionisie al Alexandriei, discipolul lui Origen, a folosit, de asemenea, termenul \u0398\u03b5\u03bf\u03c4\u1f78\u03ba<\/em>\u03bf\u03c2<\/em> \u00eentr-o epistol\u0103 a sa c\u0103tre Pavel de Samosata. Este foarte interesant faptul c\u0103 termenul nu era un concept teologic, ci era viu \u0219i popular, fiind folosit \u00een slujbe.<\/p>\n

Acest imn este familiar cre\u0219tinilor ortodoc\u0219i, fiind c\u00e2ntat adeseori la sf\u00e2r\u0219itul Vecerniei \u00een vremea Postului Pa\u0219tilor. De asemenea, acest imn are un rol proeminent \u00een liturghiile bisericilor orientale \u0219i messa<\/em> romano-catolic\u0103, conchide portalul Pemptous\u00eda <\/a>(Chintesen\u0163a), al Asocia\u0163iei Prietenilor M\u0103n\u0103stirii Vatoped, preluarea de la Silouan<\/a>.<\/p>\n

Completez aceasta minunata stire cu una dintre imaginile unei icoane a Maicii Domnului pictata de insusi Sfantul Apostol Luca chiar dupa chipul Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioare Maria, si aflata in manastirea Saidnaya din Ierusalim (si nu la cea din Siria, cum apare gresit, in mai multe referiri de pe internet). Este vorba de icoana care a plecat singura de la Saidnaya, din Siria, pentru a sta alaturi de bunica sa, Maria, la Ierusalim. Fotografia este realizata de Monahul Filotheu de la Petru Voda.<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

O replica a acestei icoane a Sf. Apostol Luca se afla in manastirea-martira Saidnaya, Maica Noastra, din Siria, unde am ajuns si eu in urma cu cativa ani, acum aflata sub tirul unor mercenari fara de Dumnezeu. Aici gasiti istoria icoanei facatoare de minuni si o reproducere moderna a celei de la Saidnaya:<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
Integral: http:\/\/roncea.ro\/2014\/04\/02\/frumusetile-ortodoxiei-ascultati-cel-mai-vechi-imn-inchinat-maicii-domnului-si-vedeti-cele-mai-vechi-icoane-ale-prea-sfintei-nascatoare-de-dumnezeu-pictate-de-insusi-sfantul-apostol-luca-audiofoto\/#sthash.GYwQEBSu.dpuf<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

http:\/\/www.pemptousia.ro\/2014\/03\/cel-mai-vechi-imn-inchinat-maicii-domnului-2\/ Ascultati, de la minutul 3,\u00a0\u00een limba greac\u0103, cel mai vechi imn cunoscut al Maicii Domnului, dupa cum transmite Pemptousia: [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18006","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18006","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18006"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18012,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18006\/revisions\/18012"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}