{"id":18080,"date":"2014-04-10T07:37:06","date_gmt":"2014-04-10T07:37:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18080"},"modified":"2014-04-10T07:38:14","modified_gmt":"2014-04-10T07:38:14","slug":"george-anca-tradarea-basarabilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/04\/10\/george-anca-tradarea-basarabilor\/","title":{"rendered":"George Anca: Tr\u0103darea Basarabilor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

George Anca<\/p>\n

TR\u0102DAREA BASARABILOR<\/p>\n

41 apud Gabriela N<\/em><\/p>\n

Alt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103<\/em><\/p>\n

\u00cen spatele crimelor<\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nia e \u00eenchisoare<\/em><\/p>\n

Reuniune<\/em><\/p>\n

Claudius<\/em><\/p>\n

Scopul vie\u0163ii<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

41 <\/em><\/strong>apud Gabriela N<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Prima edi\u0163ie a celebrului Dic\u0163ionar Larousse<\/em><\/strong> prezint\u0103 \u00een anul 1866 familia domnitoare \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103\/Romanian Country. Din nou roade, incipit, subcarpatic (turn), pe stins original \u00een anecdot\u0103 resuscita(n)t\u0103. Ne vom s\u0103ri genealogia prin gr\u0103dina muzeografic\u0103\u00a0 la talie cu mam\u0103 cuman\u0103. Din 41 de voievozi, 33 ai lui Hristos. Cum c-au fost binder copii legitimi, naturali sau lega\u0163i de Basarabi prin femei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine e \u0103sta, c\u0103 fa\u0163\u0103 de prozator, de analist nu are (Mazilu lui Pu\u015fi). Asta nu e pies\u0103, scrie tu una p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine, s\u0103 mi-o cite\u015fti, da: addida\u015fii \u0103\u015ftia buni \u015fi pentru protez\u0103. Sau aici, autoproiec\u0163ia paranoicilor, bengalez la Chiuru\u015f, pe ungure\u015fte. Neam de b\u0103utor domnesc. The biggest fight of your life, education. Teatrul de atacuri de pe Jermyn Street. Prietena Mihaelei Djuvara \u00eendr\u0103gostit\u0103 de un turc de la ambasad\u0103, zdup am\u00e2ndou\u0103, pentru spionaj (dar bengalezul?).Inner revolutions. My patriotism would be dead if I wouldn’t say, you are a spy, sahib, si(r)culo. Fr\u0103\u0163iorii \u00eentre dou\u0103 pahare Daniels f\u0103r\u0103 ghea\u0163\u0103. Cenu\u015f\u0103 pe sub z\u0103ri, c\u00e2\u0163i, c\u00e2te morminte (replic\u0103 \u015fi gropii-rinocer avangardiste ruse\u015fti, de asear\u0103, sub snobism tocit post-44). A\u015fa Rolland, ca-n Durban. Jean \u015fi-a citit chinezul, Toma, m\u00e2nzul, Doina, iepe buestrite. Nestor edicteaz\u0103 ca-n stalinism rollerist, apoi \u015fi cel\u0103lalt. Ap\u0103, te-am f\u0103cut s\u0103 suferi. Popor-ins, \u00een distrugere reciproc\u0103. Nu era el al Ohranei, urau Rusia, \u0163ineau cu Germania, America le-a luat partea \u015fi astfel i-au futut pe nem\u0163i. A fugit kaiserul \u00een Olanda. Troc, traducerea Basarabilor pe o carte de-a ta.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eIo Basarab voevod\u201d.<\/em>Trecutul ne oblig\u0103 la prezent, iar viitorul st\u0103 \u00een m\u00e2inile noastre. <\/em>Abbasizii, Rubenizii, Bahmanizii, Buizii, Chota,\u00a0 Fatmizii, \u00a0Anjou, Aragon, Saxonia, Luxemburg,\u00a0 Heraclizii, Comnen, Paleolog, Hohenzollern, Capet, Valois, Carol cel Mare, Visconti, Sforza, d\u2019Este, Habsburg-Lorena, \u00a0Capet, Aragon, Bourbon, Valois, Navarra. Dintre dinastiile europene, doar Casa de Grimaldi \u00ee\u015fi poate concura existen\u0163a cu aceea a Basarabilor, dat fiind c\u0103 principii de Monaco au condus \u0163ara, \u00eencontinuu, din 1297 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u2013 a\u015fa cum au f\u0103cut-o \u015fi rom\u00e2nii, din 1241 \u00eencoace.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fotografii jaine.<\/em>Comunitate de gimnosofi\u015fti.\u00a0 “Namastu, swami, namastu” (Salut, sfinte, salut). C\u0103lug\u0103rii se hr\u0103nesc nemi\u015fca\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 emo\u0163ii. Discu\u0163ii cu pu\u0163inii \u015ftitutori de englez\u0103. Statuia lui Bahubali. Ce cale vor apuca sufletele dup\u0103 moarte? “Jali”, ecran de granit. Episod din via\u0163a \u00eemp\u0103ratului Chandragupta. Alfabet Indus. Semne jaine. Altare \u015fi l\u0103ca\u015furi pe st\u00e2nci. Statui de c\u0103lug\u0103ri. Bahubali cu al\u0163i 99 fra\u0163i. Credincioas\u0103 \u015fez\u00e2nd. Elefant. Templu. Podoabe pentru icoane. Imagini de plastic. Obiecte din cupru. Credincioas\u0103. Elefan\u0163i picta\u0163i pe zidurile templului de la Vindhyagiri. “Chaturdiki”, statuie de jain. Plante cioplite. Chandragupta \u015fi \u015farpele cu \u015fapte capete. Jina din <\/em>Paithan. C\u0103lug\u0103r.Ornamenta\u0163ii \u015fi reprezent\u0103ri celeste.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Regi care, precum al\u0163i vecini puternici ai no\u015ftri, nu au ezitat s\u0103 doreasc\u0103 supunerea valahilor sau \u2013 mai t\u00e2rziu \u2013 anexarea lor la puternicele imperii multina\u0163ionale. Osman Romanov Nebundar. <\/em>Iat\u0103 cum, privind istoria noastr\u0103 \u015fi a statelor europene, ne d\u0103m seama de adev\u0103ratele ei dimensiuni \u015fi de extraordinara importan\u0163\u0103 a dinastiei Basarabilor, \u00een plan intern \u015fi extern. \u015ei-au continuat existen\u0163a istoric\u0103 prin urma\u015fii lor \u2013 mesageri ai istoriei care au avut activitate politic\u0103, cultural\u0103 \u015fi sportiv\u0103 excep\u0163ional\u0103. Domnii de aici au primit mo\u015ftenirea imperial\u0103 bizantin\u0103, dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului sub st\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103 (1453) ei fiind considera\u0163i conduc\u0103tori ai lumii cre\u015ftine din Imperiul Otoman, substituindu-se \u00een mare m\u0103sur\u0103 rolului jucat de \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini ca protectori ai ortodoxismului, singurii de fapt. Sigiliul de stat av\u00e2nd \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 acvila \u0163\u0103rii \u2013 \u015fi acvila bicefal\u0103 bizantin\u0103.\u00a0 Stema Doamnei Elina Matei Basarab, aflat\u0103 pe Penticostar slavonesc<\/em><\/strong> tip\u0103rit \u00een 1649 la T\u00e2rgovi\u015fte. Neagoe Basarab poart\u0103 la Arge\u015f mantia de cezar bizantin, acel cavadion (caftan bizantin de ceremonie) \u015fi coroana imperial\u0103, enorm\u0103, iar Radu Mihnea Mihail al III-lea se \u00eencoroneaz\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte \u201eca \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini\u201d. La M\u0103n\u0103stirea Hurez, \u201eLegenda Sf. Constantin\u201d \u00eel arat\u0103 pe Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00eentr-o comunitate artistic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 de excep\u0163ie cu \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare, Neagoe Basarab este reprezentat la Arge\u015f ca \u201evicarul lui Christos\u201d, iar Matei Basarab este trecut printre cei mai de seam\u0103 principi r\u0103s\u0103riteni \u00een pomelnicul bisericii San Georgio dei Greci, din Vene\u0163ia, l\u0103ca\u015f unde domnul trimite lista str\u0103mo\u015filor s\u0103i scris\u0103 \u00een slavon\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acelea\u015fi fotografii jaine. Guru \u015ari Vidy\u0101s\u0101gar Ji Mah\u0101r\u0101j \u015fi discipolii s\u0103i. Un ascet merge s\u0103-\u015fi ia hrana. Nemi\u015fcat ca o statuie, c\u0103lug\u0103rul \u00ee\u015fi prime\u015fte hrana. C\u0103lug\u0103ri studiind cu autorul. B\u0101hubali pe Vindhyagiri la \u015aravana Belagola, granit, secolul 10. C\u0103lug\u0103ri jaini sunt strivi\u0163i de hindu\u015fi; templu Kailas, Ellora. \u015avastika: Simbol al celor patru condi\u0163ii \u00een care sufletul poate exista. Vindhyagiri. Stone screen depicting the life of Emperor Chandragupta Maurya, 350-300 BC .Amvon de piatr\u0103 descriind via\u0163a \u00cemp\u0103ratului Chandragupta Maurya, 350-300 BC. St\u00e2nca Indus principal\u0103 din Karnataka; Vindhyagiri, \u015aravana Belagola.\u00a0 Alfabetul Indus pe St\u00e2nca Indus principal\u0103 din Karnataka; Vindhyagiri.<\/em> Cioplituri \u00een st\u00e2nc\u0103 \u00eendrept\u00e2nd c\u0103tre Manastambha and temple on Vindhyagiri. Pictur\u0103 antic\u0103 pe zid: Vindhyagiri. Cioplituri \u00een st\u00e2nc\u0103 \u00eendrept\u00e2nd c\u0103tre Manastambha and temple on Vindhyagiri. Persoan\u0103 spiritual\u0103 feminin\u0103; faza a 2-a a artei; Vindhyagiri. Elephant; faza a 3-a timpurie a artei; Vindhyagiri. Icoana lui Chandra Prabhu; Vindhyagiri. Rishabha, 47 metri \u00een\u0103l\u0163ime, l\u00e2ng\u0103 sigiliul de 5cm. Descrierea celor 12 c\u0103r\u0163i sfinte (angas) \u00eentr-un templu din sudul Indiei. \u015a\u0101ntin\u0101th \u015fez\u00e2nd, cel de-al 16-lea T\u012brthamkara, 2500-3000 vechime; a 5-a faz\u0103. Jina \u00een picioare din piatr\u0103 kasauti, a 5-a faz\u0103. Par\u015bvan\u0101tha \u00een templul Chandragupta pe Chandragiri; approx: 350 \u00ceC. Aceast\u0103 sculptur\u0103 \u00eentr-o tehnic\u0103 ar putea fi cu mii de ani mai veche, Paithan. Imagini ale pietrei pre\u0163ioase din \u201etemplul comorii\u201d. Interior dintr-un templu Svetambara modern; Malviya Nagar, Jaipur. Interior dintr-un templu Svetambara modern; Malviya Nagar, Jaipur. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ac\u0163iunile culturale ale domnilor t\u00e2rgovi\u015fteni (ctitoriile \u015fi daniile de la Muntele Athos sau alte a\u015fez\u0103minte, c\u0103r\u0163ile trimise, ajutoarele acordate) reprezint\u0103 unica form\u0103 de ac\u0163iune politic\u0103 din cuprinsul Imperiului otoman.\u00a0 Paul de Alep spune c\u0103 \u201enumai curtea domnului are dreptul s\u0103 \u00eentrebuin\u0163eze culoarea ro\u015fie<\/em>\u201d (purpura imperial\u0103). Rom\u00e2nii,\u00a0 \u015fi ei tr\u0103d\u0103tori \u015fi uciga\u015fi de principi, dar nu la nivel de politic\u0103 intern\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 N-avem dec\u00e2t dezimperiu cre\u015ftin, c\u00e2nd ne picar\u0103m nalt\u0103 sect\u0103 din a\u015fezare mandakranta compun\u0103toare de rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi ce s-o mai g\u00e2ndi ziua abia v\u0103z\u00e2ndu-ne solomonia, reclame de rechini din ur\u00e2t \u00een ur\u0103 ne ascundem neie\u015fi\u0163i din ortodoxie spre a intra \u00een morm\u00e2nt. Mandakranta a \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2ne\u015fte, bucurii descoronate ochilor ustura\u0163i, urticaria regelui Arthur. Furate aluaturi \u00een etichetat fr\u0103m\u00e2nt c\u00e2t s\u0103 ne \u00eens\u0103n\u0103to\u015fim exactitatea mun\u0163ilor\u00a0 cum \u015fi Dun\u0103rea recunoasucse Olt barat, unde vor s\u0103 ajung\u0103 ardelenii. Rapsodic historism, anecdote pe impresii textuale, zoile unei limbi, iert\u0103ciune spre mort\u0103ciune.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Vlaicu I\u00a0 \u201evoievod \u015fi domn\u201d, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u00een 1424 \u201e \u2026 marele \u015fi singur st\u0103p\u00e2nitorul domn, Ioan Mircea voievod\u201d, \u201eIo\u201d (din \u201e\u0399\u03ce\u03ac\u03bd\u03bd\u03ae\u03c2\u201d ), dominium eminens. 1660: la cererea Por\u0163ii, domnul Gheorghe Ghica d\u0103r\u00e2m\u0103 Curtea domneasc\u0103, pentru a sili domnia s\u0103 stea definitiv la Bucure\u015fti (mai aproape de grani\u0163a turc\u0103). 1688-1714\u00a0 neoficial, sub pretextul folosirii ca loc unde s\u0103 se retrag\u0103 \u00een timpul verii, Constantin Br\u00e2ncoveanu readuce re\u015fedin\u0163a la T\u00e2rgovi\u015fte.\u00a0 Odat\u0103 cu arestarea domnului, re\u015fedin\u0163a este p\u0103r\u0103sit\u0103 definitiv.\u00a0 Din cei 41 de domni care au rezidat la T\u00e2rgovi\u015fte, patru nu emit aici documente: Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Mihnea cel R\u0103u, Mihnea Mihail al III-lea \u015fi \u015etefan Cantacuzino. pe marginea unei etichete care ar\u0103ta pe \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe omor\u00e2nd balaurul de la Biserica M\u0103n\u0103stirii Vifor\u00e2ta\u201d, s-a creat un fel de curiozitate ciudat\u0103 \u015fi s-au pus multe \u00eentreb\u0103ri despre cum \u015fi c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat acest lucru, f\u0103r\u0103 ca mass-media s\u0103 nu fac\u0103 un caz \u015fi s\u0103 nu arate realitatea. De fapt, respectiva etichet\u0103 trebuia s\u0103 informeze cititorul c\u0103 icoana respectiv\u0103, cu aceast\u0103 tem\u0103, era cea donat\u0103 de domnul Leon Tom\u015fa \u015fi so\u0163ia sa M\u0103n\u0103stirii Vifor\u00e2ta, la 1 octombrie 1631, rostul ei fiind \u2013 evident \u2013 acela de a informa cititorul c\u0103 icoana se afl\u0103 \u00een patrimoniul m\u0103n\u0103stirii.\u00a0 Voievozii de T\u00e2rgovi\u015fte au apar\u0163inut mental \u015fi comportamental aceleia\u015fi familii rom\u00e2ne\u015fti, au g\u00e2ndit \u015fi au ac\u0163ionat spre slava re\u015fedin\u0163ei domne\u015fti \u015fi nemurirea ei. O nemurire certificat\u0103 prin cei 41 de domni reziden\u0163i aici (\u015fi nu 33, cum se sus\u0163ine f\u0103r\u0103 o baz\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 serioas\u0103), a c\u0103ror recunoa\u015ftere oficial\u0103 a venit deja din partea Arhiepiscopiei T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi a istoricilor din \u0163ar\u0103.\u00a0 Se poate da aici reac\u0163ia mai mult dec\u00e2t ne\u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi neelegant\u0103 a unui istoric local, pentru care Mircea Ciobanul \u201en-a f\u0103cut, b\u0103, nimic, pentru ora\u015ful \u0103sta!\u201d,<\/em> respectivul omi\u0163\u00e2nd din perfect\u0103 ne\u015ftiin\u0163\u0103 \u015federea t\u00e2rgovi\u015ftean\u0103 a acestui domn, tratatele \u00eencheiate de el, ca \u015fi prezen\u0163a acelui arhitect trimis de principele transilv\u0103nean s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 fortifica\u0163iile ora\u015fului, arhitect mort \u015fi \u00eengropat \u00een ora\u015f.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A stat intins pe o targa pe intreaga durata a procesului. Imagine there’s no countries. Participant to battles from\u00a0 Oituz and M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti. Calitatea civil\u0103 a victimelor e dincolo de dubiu, din moment ce \u00een groap\u0103 au fost descoperite diferite obiecte precum nasturi de la haine, un ceas, o cataram\u0103 de curea \u015fi chiar o talp\u0103 de pantof m\u0103rimea 35. M\u0103 g\u00e2ndesc\u2026 s\u0103 revin \u00een politic\u0103\u2026 pentru a determina poporul rom\u00e2n s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 UE. Empatia – nu simpatia, nu antipatia. Conceptul UE este unul franco-german,o organiza\u0163ie germano-catolic\u0103 \u00een timp ce Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 latino-ortodox\u0103. Dac\u0103 v\u0103 trebuie Basarabia, s-o ap\u0103ra\u0163i. <\/em>Gheorghe era secui. <\/em>Nici in tara noastra nu avem voie sa vorbim despre istoria neamului si s-o judecam in functie de ce mai stim si noi si nu ce ati vrea voi sa acceptam ? Cine stie tabla inmultirii ?Corpurile celor uci\u0219i fiind arse la crematoriu pentru a li se pierde urma. Falsa revolutie din 89 a fost organizata de Moscova si alte servicii straine printre care si Mossadul. Eu din cate stiu popoarele cele mai culte si puternice sunt nationaliste ( in limita legii bineinteles). Adica de ce numai un popor are dreptul sa acuze iar altele nu pot deschide gura nici la ele in tara ? Vad ca va certati si pe frazele lui Cioran. Daca imi permiteti v-as da un sfat pe care nu mi l-ati cerut si probabil ca nici nu aveti nevoie de el, insa cred ca este nimerit sa stiti ca nu are rost sa va irositi timpul, gandurile si mai ales bunele intentii incarcate de vorbe frumoase, pe unul ca etienne! Iti spun Georges, te-am frantzuzit, draga Gheorghitza, ca sa fie in trend si nu in ultimul r\u00e2nd ca sa rimeze cumva cu Etiennitza! adica Stefan (Etienne, care rimeaza si cu “hy\u00e8ne”), Stefanitza !\u00a0 Regret ca n-am ramas cioban in satul meu la Rasinari. Un nesimtit caruia nu-i pasa nici daca il scuipa careva! Macar in post nu mai manca hoituri.<\/em>\u00a0 Emil Cioran, philosophe du d\u00e9sespoir, aurait eu cent ans ce vendredi.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>M\u0103 refer aici, cu triste\u0163e, la portretele celor 33 de voievozi t\u00e2rgovi\u015fteni puse pe c\u0103r\u0163i de joc destinate copiilor, \u015fi mai ales la reprezentarea lui Vlad \u0162epe\u015f pe post de jolly-joker. Num\u0103rul voievozilor, de 33, a fost stabilit \u00een anii 1967-1968 prin c\u00e2teva cercet\u0103ri documentare de nivel mediu, gr\u0103bite \u00een acel moment de presiunea inaugur\u0103rii imediate a cur\u0163ii domne\u015fti \u015fi de vizita pre\u015fedintelui francez De Gaulle. Aici au domnit 41 de voievozi, \u015fi nu 33. <\/em>Realitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a fost corelat\u0103 \u015fi cu cea de interes public, hot\u0103r\u00e2rea autorit\u0103\u0163ilor locale de a realiza monumente ale domnilor t\u00e2rgovi\u015fteni oprindu-se tot la cei 33 de voievozi, pentru c\u0103 a\u015fa au decis unii \u201epolitruci culturali\u201d al c\u0103ror argument nu are nici m\u0103car valoarea sincerit\u0103\u0163ii: \u201ee mai bine s\u0103 ne oprim la cifra de 33, c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu anii lui Iisus Hristos!\u201d. P\u0103guboas\u0103 mentalitate, ucig\u0103toare atitudine \u015fi demn\u0103 de dispre\u0163 pozi\u0163ie a celor care consider\u0103 c\u0103 este mai bine s\u0103 triumfe, temporar, spiritul lor subcultural, dec\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 T\u00e2rgovi\u015ftei o nou\u0103 dimensiune istoric\u0103 \u015fi cultural\u0103 pe care, din nefericire, alte re\u015fedin\u0163e nu o au, \u015fi pentru care multe ora\u015fe ar da orice s\u0103 o pun\u0103 \u00een circuit, la dimensiunile contemporaneit\u0103\u0163ii \u015fi ale unui amplu proces de reevaluare \u015fi redimensionare a trecutului nostru istoric!\u00a0 Din fericire pentru istoria T\u00e2rgovi\u015ftei \u015fi pentru respectul pe care ea \u00eel merit\u0103, aceste idei \u015fi atitudini n-au avut \u00een realitate dec\u00e2t un ecou minim, realitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a celor 41 de domni reziden\u0163i aici fiind certificat\u0103, deja, printr-un impresionant album scos de Arhiepiscopia T\u00e2rgovi\u015ftei, prin aderarea la opinie a unor istorici de prestigiu, prin folosirea informa\u0163iilor noi \u015fi inedite pe care le-am publicat \u00eenc\u0103 din anul 2005, \u00een lucr\u0103ri recent ap\u0103rute la nivel local (\u00een care chiar unii din sus\u0163in\u0103torii teoriei \u201e33\u201d nu ezit\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 aceste informa\u0163ii, titlul lucr\u0103rii men\u0163ion\u00e2nd 33 de domni, dar cuprinsul incluz\u00e2nd mai mul\u0163i).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Her Italian mother loved opera, dance and theater. Her Lebanese father loved stock car racing, flea markets, and dirty jokes. Traci combined these. EMF\/C, \u00eentotdeauna prea t\u00e2rziu. Partea vie\u0163ii nu numai moartea, amoruri \u00eengropate \u00een paralizie, pace-bari\u015f, frig fript eucalipt, \u015fi-a sp\u00e2nzurat feti\u0163a \u00een v\u00e2rst\u0103 de doi ani, iar apoi \u015fi-a pus \u015fi el \u015ftreangul de g\u00e2t. Neam \u00een geam de bairam, rar c\u0103 \u0163arc\u0103 m\u00e2n\u0103tarc\u0103, caloiene ariene pe spr\u00e2ncene, spoi piroi \u00een p\u0103pu\u015foi, scan stacan verde castan, Eva pe Adam, \u00een geamuri fe\u0163e de r\u0103pire, s\u0103lcet-ulmet, fragment \u00een s\u00e2nge, n-ai cu cine Dumnezeu vorbi, om secret, modificat\u0103 paradigm\u0103, stilul devine scriitura, malheur d’etre compris, evolu\u0163ie de 180 grade, nu s-a incinerat ca al\u0163ii, ningea ca-n Cioran, de ziua mea \u00een academie mi-e\u015fti cu patru zile \u015fi 33 de ani mai doct \u00een ucidere, pe scris ce vi se \u00eent\u00e2mplase, ziua dup\u0103 zile lunatic cu Vasile, iubind-o cu ur\u0103 grea, crepuscul pe crepuscul, nemaitraduc\u00e2nd pe Mallarme, blasfemie-refuz-rug\u0103-chemare mai pe calea necredin\u0163ei, frumuse\u0163ea limbajului ascunde enormit\u0103\u0163i, melodia ritmului celui exclus, ap\u0103r limba, e\u015fti \u00eenr\u0103it\u0103 de problemele tale nu sunt am o via\u0163\u0103 foarte frumoas\u0103 da pui pisoii nou-n\u0103scu\u0163i \u00een veceu \u015fi tragi apa, g\u0103se\u015fti de lucru de rerum, cocoa\u015f\u0103 ouat\u0103 domn demon mor\u0163ii-n gur\u0103, pleci de la unul s\u0103 g\u0103se\u015fti un altul, \u00een apa de piatr\u0103 via\u0163a p\u0103m\u00e2ntului arat Sita-Ram-Eva-Adam, trei magnolii blifate soulagiana stellata obovata, Bhairava, nu F7 FZ \u00eentre Pintilei \u015fi Arvunescu, mi se pare c\u0103 e cineva \u00een co\u015ful de rufe, Cioran \u00een strad\u0103 la zid via Perjovschi. Lol tipa asta joaca numai in filme cu scrisori? Scripted by Jose Rivera, this is based on the novel written by Lise and Ceil Friedman. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0Aceia\u015fi care favorizaser\u0103 habitatul permanent \u015fi timpuriu la jum\u0103tatea distan\u0163ei dintre v\u00e2rfurile Carpa\u0163ilor \u015fi C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103, defri\u015f\u0103ri, iez\u0103turi,\u00a0 Voine\u015fti, Cet\u0103\u0163eni, Slon,\u00a0 centur\u0103 de habitat rural. \u00cen 1438 are loc \u00een ora\u015f un proces al negustorilor din Ragusa cu cei din T\u00e2rgovi\u015fte. Spre T\u00e2rgovi\u015fte \u201esunt patru drumuri principale de p\u0103trundeere, dou\u0103 prin care se pot aduce bombarde \u015fi dou\u0103 pentru pede\u015ftri \u015fi c\u0103l\u0103ri\u201d<\/em>( Filippo Pigafetta). S\u0103p\u0103turile de la curtea domneasc\u0103 au scos la iveal\u0103 vestigii ale unei comunit\u0103\u0163i eneolitice t\u00e2rzii, probabil purt\u0103tori ai culturii Gumelni\u0163a, iar a\u015fez\u0103ri gumelni\u0163ene \u00een form\u0103 de \u201etell\u201d s-au descoperit \u00een imediata vecin\u0103tate a ora\u015fului, la Dragomire\u015fti \u015fi Dobra (\u00een luncile D\u00e2mbovi\u0163ei \u015fi Ialomi\u0163ei). Interfluviul Ialomi\u0163a-D\u00e2mbovi\u0163a era populat de triburile purt\u0103toare de cultur\u0103 Co\u0163ofeni. Puternicul centru tribal de la Pier\u015finari este ilustrat prin recuperarea celebrului tezaur de arme de ceremonie din aur \u015fi argint, folosit probabil ca echivalent general \u00een stadiul premonetar al schimbului de m\u0103rfuri. Faptul c\u0103 domnul Vladislav I nu men\u0163ioneaz\u0103 T\u00e2rgovi\u015ftea la 1368 (ca ora\u015f \u015fi punct de vam\u0103), c\u00e2nd acord\u0103 primul privilegiu pentru negustorii bra\u015foveni, nu certific\u0103 inexisten\u0163a T\u00e2rgovi\u015ftei, ci doar realitatea c\u0103 se afla \u00een stadiul preurban \u015fi, deocamdat\u0103, are un rol pu\u0163in important pentru domnie.\u00a0 Mutarea re\u015fedin\u0163ei domne\u015fti, \u00een 1396.\u00a0 Informa\u0163iile transmise din T\u00e2rgovi\u015fte de negustorii ragusani \u015fi vene\u0163ieni sunt preluate \u015fi integrate unor lucr\u0103ri istorice \u015fi cartografice tip\u0103rite \u00een Europa. A\u015fezarea \u00eenfiripat\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte ocupa \u00een secolul XV o f\u00e2\u015fie relativ \u00eengust\u0103 de-a lungul Drumului Br\u0103ilei<\/strong> \u2013 din sus de biserica \u201eSf.Gheorghe\u201d (la nord-vest) \u015fi pu\u0163in mai departe de Biserica Alb\u0103 (la sud-est); precum \u015fi o alta, de-a lungul Drumului C\u00e2mpulungului<\/strong>, cu un punct mai aglomerat \u00een zona pie\u0163ii centrale (unde cele dou\u0103 drumuri se \u00eent\u00e2lneau).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vrei s\u0103-\u0163i traduc 41 de basarabi contra tip\u0103ririi unei c\u0103r\u0163i de mine c\u00e2t s\u0103 nu m\u0103 pl\u00e2ng de cocoa\u015f\u0103, addida\u015fi dup\u0103 nevast\u0103. Literatur\u0103 comparat\u0103 la Cernica, de-mi luasem adio, Veto, nu \u0163\u0103ri-ora\u015fe-facult\u0103\u0163i, prilejuri de predare. Ne vom trimite acelea\u015fi mesaje p\u00e2n\u0103 la depresie \u015fi m\u0103 \u00eentorc c\u00e2t s\u0103 \u015fi mor scriind. Cenu\u015f\u0103 de India, ghandian\u0103. Pu\u0163in\u0103 lume a fost la T\u00e2rgovi\u015fte. \u0162inem ritul \u00een beverlitur\u0103. 99 infinit. Mi-a mai trecut spionajul indienilor pentru unguri, c\u0103 nu fuseser\u0103 \u00een imperiu cu ei. Nu m\u0103 \u00een\u0163elese Tagore. Secte pe ruinele comunismului, etnii pe deduc\u0163ii de imperii. Ne \u00eentrem\u0103m basm. Podidisem clasici. O fi continu\u00e2nd \u00eengrop\u0103ciunea, pozi\u0163ia 40. \u00cemp\u0103car\u0103m alamkara, Shiva-Hara. M\u00e2nca\u015fi, \u00een fine, m\u00e2ncare indian\u0103. Mare bucurie mare dac\u0103 ai nume de floare vino pe 17 aprilie cu buletinul la b\u0103c\u0103nia micro de aproape s\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fti cu 10% reducere la toate bun\u0103t\u0103\u0163ile. \u00cemi tr\u00e2nti carata \u00een ceaf\u0103 s\u0103 \u00eentorc \u015fi fa\u0163a. Ave\u0163i un copil care c\u00e2nt\u0103 cu noi, ave\u0163i \u015fi voi org\u0103 verde. \u00centre voievozi s-a \u00eent\u00e2mplat ceva la tradus. Te invidia c\u0103 n-ai un picior. Conversa\u0163ii pe inima pubert\u0103\u0163ii. Deta\u015fament precursor. Ne-am autodezintegrat la poarta Foc\u015fanilor. Kavya dup\u0103 Veda. Statele Federale ale Microneziei. Prea te iei tot timpul de legionari. Iuventus Bucure\u015fti \u00een doliu. Geamurile reci din Blaga, de ziua mea, nepo\u0163i triod. Interzis\u0103 subven\u0163ionarea avorturilor cu bani de la bugetul federal. \u00ce\u0163i dau caftanul \u00een Alep. Adul\u00e2nd perisabilitatea supravie\u0163uirii. Prefer\u0103 pe Ceau\u015fescu lui Einstein. Operator involuntar \u00eentr-un joc dublu. G\u00e2nditor chinuit. Las\u0103 proiectarea \u015fi vino la folclor. Piatr\u0103 de poticnire. Scap\u0103 de cuperoz\u0103 cu ulei de jojoba. Domni \u00eenstr\u0103ina\u0163i \u00een vreme voievozi. Trei magnolii, copii trei \u00een piesa lui Pintilei. M\u0103trea\u0163\u0103 pe gene, p\u0103duchi \u00een senat. Porumbi\u0163a ta \u015fi-a g\u0103sit porumbelul \u015fi vin la fereastr\u0103 dup\u0103 semin\u0163e in vitro. Epentez\u0103 austral\u0103, brics blifat. Traducerea, p\u00e2n\u0103 la addenda, chiar f\u0103r\u0103 T\u00e2rgovi\u015fte \u00een opera lui Lope de Vega.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Rapida ascensiune a a\u015fez\u0103rii devenit\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 domneasc\u0103 a putut determina, ulterior, \u015fi preluarea de c\u0103tre comandantul militar al T\u00e2rgovi\u015ftei (numit \u00een documente p\u00e2rc\u0103lab, c\u0103pitan, ispravnic \u015fi vornic) a atribu\u0163iilor administrative, militare \u015fi judec\u0103tore\u015fti asupra \u00eentregului jude\u0163 (care \u00een secolul XV se extinde mult spre sud).\u00a0 Apoi, ora\u015ful a fost considerat mo\u015fie domneasc\u0103, locuit\u0103 de o comunitate autonom\u0103 privilegiat\u0103 \u015fi \u00eenchis\u0103, care avea drept de a \u0163ine t\u00e2rguri periodice (zboruri) \u015fi un t\u00e2rg permanent. \u00cen acest sens, principalul t\u00e2rg anual al ora\u015fului s-a stabilizat la 15 august (inclusiv \u00een intervalul 1837-1839) \u2013 dup\u0103 cum sugereaz\u0103 imaginile de pe primul sigiliu al ora\u015fului (datat \u00een 1512-1521), de pe steagul cet\u0103\u0163ii T\u00e2rgovi\u015fte (descris \u00een noiembrie 1603 de Tommaso Cavrioli \u015fi numit \u00een 1609 de Ciro Spontoni \u201ede minuni f\u0103c\u0103toare<\/em>\u201d), de pe medalia jubiliar\u0103 emis\u0103 de Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00een 1714; de o invoca\u0163ie c\u0103tre patroana simbolic\u0103 a T\u00e2rgovi\u015ftei (Sf. Maria), \u00eenscris\u0103 pe monumentul ridicat de or\u0103\u015feni dup\u0103 \u201etocmeala\u201d (\u00een\u0163elegerea) cu domnul Matei Basarab la 8 ianuarie 1645. C\u00e2t prive\u015fte denumirea ora\u015fului \u2013 T\u00e2rgovi\u015fte, ea a ap\u0103rut de la un apelativ de origine paleoslav\u0103, semnalat de cercet\u0103torii str\u0103ini \u015fi \u00een Bulgaria sau Bosnia (unde P. Andzeli\u010d \u00eei explic\u0103 geneza prin toponimul existent \u00een limba croat\u0103)); el a fost folosit ca termen rom\u00e2nesc pentru a desemna locul unde a fost sau este o pia\u0163\u0103, un iarmaroc, un bazar sau un t\u00e2rg. Nicolae Iorga echivaleaz\u0103 sufixul \u201ei\u015fte\u201d cu t\u00e2rg vechi, p\u0103r\u0103sit, opinie sus\u0163inut\u0103 \u015fi de Emilian Constantinescu \u00een 1930. Distinsul paleograf de la Arhivele Statului, profesor la Pucioasa \u015fi Giurgiu, insereaz\u0103 \u00een articolul s\u0103u \u015fi p\u0103rerea cronicarului polonez Ioachim Bilski, dup\u0103 care \u201eT\u00e2rgovi\u015ftea a fost construit\u0103 de genovezi \u00een secolul XI <\/em>\u201d.<\/p>\n

Alt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De c\u00e2nd n-ai mai luat piepti\u015f \u00eent\u00e2mplarea, rev\u0103z\u00e2ndu-\u0163i du\u015fmanii b\u0103tr\u00e2ni pe afi\u015f.\u00a0 Nici copil, nici India. Milano stazione. Abia c-am discutat cu Montale. Limbi ne\u00een\u0163elese, ne\u00een\u0163elesuri de peste limbi. Ne t\u0103iem sub limb\u0103, ne \u0163inem de vie\u0163i cum ne \u0163inem respira\u0163ia, un’anima affina. C\u0103-l voi traduce pe Nicolae C\u0103linescu la Pugwash, Marcel Petri\u015for \u2013 c\u0103 nu intereseaz\u0103 coletele-pu\u015fc\u0103ria\u015fi. A\u015f reproduce strigoii celor patruzeci de zile italiene din caietul pierdut. \u00cen India uitasem Italia, unde-neunde, uit India. Rima ucise versul, coast\u0103 nevasta, cast\u0103 Iocasta, gra\u0163ie Graz, lotus mai acas\u0103, a\u015fa va fi mereu cu nori, a\u015fa vei fi \u015fi tu dac\u0103 mori. Unde-\u0163i \u0163ii tu, cerule, dedesubturile, c\u0103 mie de nori albi mi-e cald \u00een albastra-\u0163i des\u0103v\u00e2r\u015fire. \u00censu\u0163i vei fi fiind Dumnezeu de vremuri \u015fi de mor\u0163i temut, prea mult\u0103 frumuse\u0163e perfec\u0163iunea dumitale. P\u00e2n\u0103 la blestemul satanic, nu \u0163i-am \u00een\u0103l\u0163at niciodat\u0103 ochii-mi a rug\u0103ciune, atot\u0163iitorulue, ca mai acum pic\u00e2nd \u00een tine, c\u00e2t nu cade, dracu’, avionu’.Noduri muzicale, ochiul lui Nelson \u00eens\u00e2nger\u00e2nd m\u00e2neca norilor.\u00a0 Vidul din firide propaganda fide. P\u0103reri s\u0103 nu \u00eentreb de moartea fiului t\u0103u din Kobe \u00een Osaka. Poate-mi dresam parola verde. Ora\u015fele ne-or petrece dup\u0103 jum\u0103tate cale. Alt\u0103dat\u0103 nu era\u0163i a\u015fa discre\u0163i. Soare de peste iarn\u0103 deasupra vremii, topit\u0103 c\u0103runte\u0163ea ancorei \u00een vastul albului \u00eenz\u0103pezit de jos. Deci Ilie Reale din trezie era Ilie Ila\u015fcu \u00een zeghea neagr\u0103-galben\u0103 a condamna\u0163ilor la moarte pl\u00e2nsul p\u0103rin\u0163ilor \u015etefan Natalia sat Taxobeni raion Fele\u015fti \u00eenchisoarea Hlinaia. Nori amesteca\u0163i cu z\u0103pad\u0103 \u015fi st\u00e2nci \u00een \u015ferpuirea \u00eenso\u0163irii de sine. L’alba m’illumina. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Era o lotuitate \u00eengust\u0103, cu masa construit\u0103 dominant\u0103 absolut\u0103 (cca. 90%), cu regim de \u00een\u0103l\u0163ime P+1 (parter comercial \u015fi etajul locuin\u0163ei), fronturi continue \u015fi re\u0163ea cu pivni\u0163e de depozitare. Din punct de vedere arhitectural, aceast\u0103 structur\u0103 medieval\u0103 de secole XVII-XVIII este definit\u0103 \u00een special \u00een secolul XIX, c\u00e2nd vechile pr\u0103v\u0103lii de lemn sunt \u00eenlocuite cu cl\u0103diri de zid, care \u00eenconjurau Biserica T\u00e2rgului. <\/em>Fortifica\u0163ia d\u0103 T\u00e2rgovi\u015ftei caracterul de unicat \u00een urbanistica rom\u00e2neasc\u0103 extracarpatic\u0103; ap\u0103rut\u0103 prin unele elemente \u00een secolele XV-XVI, ea este definitivat\u0103 \u00een secolul XVII, de Matei Basarab. Textura ora\u015fului se rarefia dinspre centru spre conturul fortificat, c\u0103tre care construc\u0163iile disp\u0103reau complet. Erau gr\u0103dini \u201ealla italiana\u201d, un splendid parc, un palat impun\u0103tor \u015fi o biseric\u0103 m\u0103rea\u0163\u0103, dar \u015fi o curte literar\u0103 de \u00eenalt\u0103 valoare. Ocupa\u0163ia turc\u0103 din 1595 distruge multe din aceste cl\u0103diri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tso remarkable achievements\u00a0 of human intelligence we decipher\u00a0 secrets\u00a0 decode ciphers secret formulas\u00a0 boons over the spaces of endemic poverty\u00a0 milk flows in rivers frightening malformations or genetic\u00a0 re-modelings patience and maximum prudence\u00a0 to save a rag of mankind we bury in crypts of concrete\u00a0 all plants of death may we opt for \u201cinvolution\u201d accumulation of unchaining apocalypse signs\u00a0 nonexistence deconstruction naught\u00a0 unique member of biosphere\u00a0 quiet continuity Dzo\u00a0 veritabil\u0103 invazie\u00a0 nu mai avem opinie public\u0103\u00a0 nu to\u021bi guvernan\u021bii de dup\u0103 1990 sunt tr\u0103d\u0103tori de \u021aar\u0103\u00a0 un milion de evrei se vor stabili \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova\u00a0 se va face unirea cu Basarabia\u00a0\u00a0 pe \u0219est\u00a0 din idi\u0219 a \u00eenceput Apelul s\u0103 circule pe Internet\u00a0 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 fiecare evreu \u00een \u021bara de unde a venit el sau p\u0103rin\u021bii s\u0103i\u00a0 solu\u021bia diasporist\u0103\u00a0 Alia \u00een sens invers\u00a0 secretul opera\u021biunii\u00a0 \u00eenc\u0103 un milion de motive\u00a0 nevoi\u021bi din nou s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103\u00a0 vinova\u021bi de toate r\u0103zboaiele invazie insidioas\u0103 nev\u0103zut\u0103 neauzit\u0103\u00a0 \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare\u00a0 planuri at\u00e2t de \u00eentunecate\u00a0 leg\u0103tura \u00eentre proiectul Israel \u0219i c\u0103derea comunismului\u00a0 varianta e\u0219ecului\u00a0 valorile false ale globaliz\u0103rii\u00a0 au plecat vreo 2-3 milioane de rom\u00e2ni\u00a0 caracterul rom\u00e2nesc al acestui stat va deveni o amintire\u00a0 doar s-a proclamat retrocedarea\u00a0 schimbare de proprietari\u00a0 palestinizarea Rom\u00e2niei au ras cu buldozerele stratul fertil al solului gros de 50-60 cm l-au \u00eenc\u0103rcat \u00een trenuri \u0219i l-au dus \u00een Italia\u00a0 mentalitatea str\u0103inului\u00a0 o misiune de executat \u00eempotriva celor al c\u0103ror nume l-au \u00eemprumutat\u00a0 300.000 \u00een caz de for\u021b\u0103 major\u0103\u00a0 capacitatea de cazare a hotelurilor din sta\u021biunile turistice\u00a0 iese cu ele \u00een t\u00e2rg \u0219i nimeni nu-i d\u0103 una peste ceaf\u0103\u00a0 alt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 etnic\u0103<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Era un spa\u0163iu natural, p\u0103strat nu pentru a aminti structura spa\u0163ial\u0103 rural\u0103, ci cu inten\u0163ia de a se amenaja mici gr\u0103dini pentru fiecare zon\u0103 habitual\u0103. \u00cen acela\u015fi spirit de modernizare, domnul organizeaz\u0103 alimentarea cu ap\u0103 a ora\u015fului, pe conducte din lemn de pin; la curtea domneasc\u0103, pe esplanada din fa\u0163a palatului, ridic\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103, iar \u00een palat se amenajeaz\u0103 un sistem de canalizare. Mihai Viteazul revine la re\u015fedin\u0163a t\u00e2rgovi\u015ftean\u0103, \u00een 1595; greaua cump\u0103n\u0103 prin care trec ora\u015ful \u015fi re\u015fedin\u0163a domneasc\u0103, sub ocupa\u0163ia lui Sinan-pa\u015fa \u015fi b\u0103t\u0103lia din octombrie, este vizibil\u0103 \u00een distrugerile de la curtea domneasc\u0103, sau \u00een ora\u015f, sau prin transformarea unor biserici \u00een geamii. D\u0103r\u00e2marea cur\u0163ii domne\u015fti, \u00een 1660, <\/strong>aduce re\u015fedin\u0163a domneasc\u0103 \u00eentr-o stare jalnic\u0103, m\u0103rturisirea aproape neverosimil\u0103 a lui Anton Maria del Chiaro ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een gr\u0103dinile palatului \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 ur\u015fii b\u00e2rlog<\/em>\u201d. Moartea tragic\u0103 a domnului \u2013 \u00een 1714 \u2013 \u00eenseamn\u0103 sf\u00e2r\u015fitul definitiv al re\u015fedin\u0163ei domne\u015fti \u015fi al T\u00e2rgovi\u015ftei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>zeii au \u00eencetat de a mai putea fi isp\u0103\u015fi\u0163i blestemat\u0103 fie ziua aceea \u00een care eu am urmat pe Valerius Gra\u0163ius la guvernarea Iudeii\u00a0 pretindea c\u0103 religiunea sa \u00eel opre\u015fte pe el \u015fi pe supu\u015fii lui de a sta la aceea\u015fi mas\u0103 cu romanii \u015fi s\u0103 \u00eenchine liba\u0163iuni (ciocniri de pahare) cu ei\u00a0 cei cuceri\u0163i se declar\u0103 du\u015fmani ai cuceritorilor\u00a0 o m\u00e2n\u0103 de solda\u0163i \u015fi un singur suta\u015f\u00a0 a vorbit mai mult ca un prieten al Romanilor dec\u00e2t al evreilor\u00a0 p\u0103rul \u015fi barba sa aurie\u00a0 \u00eempotriva drept\u0103\u0163ii ce a caracterizat totdeauna pe Romani\u00a0 l-am ocrotit cu protec\u0163ia mea poate necunoscut\u0103 lui\u00a0 voi fi fost poate instrumentul pe care cre\u015ftinii \u00eel numesc \u201cProviden\u0163a\u201d prin care s\u0103 vin\u0103 peste noi aceast\u0103 soart\u0103 \u015fi destin nu va fi fost pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd Ierusalimul s\u0103-\u015fi omoare cu pietre pe cei care erau numi\u0163i de ei \u201eprofe\u0163i\u201d conduita mea a fost aprobat\u0103 de senat o form\u0103 de om necunoscut\u0103 numero\u015filor pictori \u015fi sculptori\u00a0 nu \u015ftiu dac\u0103 tu ai citit Socrate sau Platon m\u0103 \u00eenvinuiesc de a fi \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u015fi unire cu tine cu scopul de a dezbr\u0103ca pe evrei de mica putere ce o mai au de la romani\u00a0 eu m-am n\u0103scut \u00een aceea\u015fi zi \u00een care Cezarul a dat pace lumii romane acel tetrarh viclean \u015fi-a m\u0103rturisit umilin\u0163a\u00a0 se pare c\u0103 toat\u0103 Iudeea se afla la Ierusalim\u00a0 noaptea trecut\u0103 eu l-am v\u0103zut \u00een vis <\/em>\u00a0a-l sc\u0103pa de furia acestor persecutori \u00eenver\u015funa\u0163i<\/em>\u00a0 nu s-au mul\u021bumit dec\u00e2t cu via\u021ba lui\u00a0 <\/em>s-ar putea spune c\u0103 in aceast\u0103 ocazie toate spiritele rele din \u0163inutul infernului s-au str\u00e2ns \u00een Ierusalim\u00a0 un amurg asemenea celui v\u0103zut la moartea lui Iulius Cezar cel Mare spre Geronica (Golgota)\u00a0 autorul naturii sufer\u0103\u00a0 am auzit un osta\u015f murmur\u00e2nd \u00een cuvinte str\u0103ine\u00a0 s-a auzit un sunet de pe Calvar inton\u00e2nd aria Dianei\u00a0 Nahan l-a tradus \u00een limba englez\u0103 \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-l unui cotidian de mare tiraj din Anglia<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Felix Lope de Vega Carpio. T\u00e2rgovi\u015fte, numit de dramaturg Tergovisto, a\u015fa cum o f\u0103cuse \u015fi Jacob Franco \u00een gravura sa reprezent\u00e2nd ora\u015ful. Piesa de teatru care prezint\u0103 T\u00e2rgovi\u015ftea se nume\u015fte El prodigioso principe de Transilvania<\/em><\/strong> (Ne\u00e2nfricatul principe al Transilvaniei<\/strong><\/em>). Piesa lui Lope de Vega reflect\u0103 o realitate imediat\u0103 \u2013 marea b\u0103t\u0103lie de la C\u0103lug\u0103reni, urmat\u0103 de ocuparea T\u00e2rgovi\u015ftei de c\u0103tre trupele turce\u015fti conduse de Sinan-Pa\u015fa, \u00een toamna anului 1595. Ecoul marii b\u0103t\u0103lii de la Jordio (Giurgiu) \u00eel determin\u0103 pe dramaturgul spaniol s\u0103 scrie aceast\u0103 pies\u0103. Realitatea este deformat\u0103 conform arhetipurilor mentale ale epocii, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi la Jacob Franco \u2013 unde imaginea T\u00e2rgovi\u015ftei este dominat\u0103 de semilunele aflate pe bastioane. \u00a0\u00cen aceast\u0103 pies\u0103 de teatru, numele ora\u015fului T\u00e2rgovi\u015fte apare frecvent \u00een actul III \u2013 c\u00e2nd se prezint\u0103 efectiv b\u0103t\u0103lia \u015fi preg\u0103tirile anterioare ei. \u201ePa\u015fa vrea s\u0103 treac\u0103 mun\u0163ii <\/em>Micii Valahii Acoperi\u0163i de z\u0103pad\u0103 \u015fi brum\u0103 \u2026 \u00centoarce-te acum <\/em>C\u0103ci T\u00e2rgovi\u015ftea deja este \u00een puterea Transilvaniei<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1968. Lacrimi acre are la t\u0103lpi Simplicius. Telefon lui M. Preda. Cu avionul de diminea\u0163\u0103 la Cluj.\u00a0 Zeljko Straka dirijeaz\u0103 Trubadurul. Interviu cu Tudor Mu\u015fatescu, Visul unei nop\u0163i de iarn\u0103. Tenorul Martin Ritzmann \u00een Aida \u015fi Lohengrin. Cvartetul de sufl\u0103tori din Belgrad. Ora 12, la pre\u015fedintele Tribunalului Suprem. Anthony Lewis, Birmingham, Probleme ale culturii muzicale contemporane. Cu Liviu Ciulei despre Macbeth. Falstaff \u2013 Enig\u0103rescu \u2013 Oper\u0103. Maria Bie\u015fu, dac\u0103 vorbe\u015fte rom\u00e2na. Samson Francois la Ateneu. Concertele brandmbugice (M. Basarab). Telefon lui Radu Tudoran, \u015fi lui Radu Boureanu, \u015fi ambasadorului V.F. T\u00e2rgul de pe G\u0103ina. B\u00e2lciul din C\u00e2mpulung. Pe malul Gangelui, Marc Riboud.\u00a0 1970-71. Noica, 19 ale lunii, \u00eencep\u00e2nd din martie 1970, Izvorul Rece, din 18 iunie – \u201eC.N. \/Aleea Ornamentului 4 \/ Bloc E9, ap 34 \/ Berceni, Buc. V\u201d. Ora 12 \u2013 a\u015fteapt\u0103 R.G. Actorul mare pare nemernic, neadunat, talent de irosit dorind \u015fi nevoind spirit. Infirmat tardiv repro\u015ful. Nu trebuie s\u0103 iau seama arti\u015ftilor timp de p\u00e2n\u0103 la un an. Telefon Mihai Cruceanu. We are deeply pained and anguished by the wild, reckless and concocted allegations made by certain vested interests and people against Bhagawan Sri Sathya Sai Baba. (decembrie 2001). Discre\u0163ia mea nu cumva poate fi semnul unei predispozi\u0163ii, vai dar asasinii nu-s doar discre\u0163i, \u015fi cine spune ca sunt discret, fereasc\u0103-m\u0103 d-zeu de mine (‘971). Tot bugetul \u015fcoalei e c\u00e2t a treia parte a d-lui primar (M. Eminescu). 1972. Grigore Popa despre Victor Papilian. Tel. lui O. Papadima. Mircea Ciobanu, ora 1.\u00a0 1976. M-am temut \u00eentr-una de vr\u0103jitoare \u00eent\u00e2i s-a dus moartea din suflet apoi timpul dimine\u0163ii orb alerg\u00e2ndu-l nebunul \u00eenverze\u015fte sub stejar \u00eel \u00eentreb ce face \u015fi tace (‘976). Amin Salama, \/ 1095, Corniche El Nil St.\/ Garden City, Cairo\/Egypt.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0the princely\u00a0 palaces are not so brilliant but spacious\u00a0 s-au \u00eenv\u00e2rtejit \u00een scaunul lui la T\u00e2rgovi\u015fte cu cinste mare \u015fi cu izb\u00e2nd\u0103<\/em> venirea lui Mihnea Mihail al III-lea cu osta\u015fii turci \u015fi t\u0103tari turcii \u015fi t\u0103tarii sparser\u0103 cetatea T\u00e2rgovi\u015ftei \u015fi casile domne\u015fti\u00a0 <\/em>dorin\u0163a domnului Constantin Br\u00e2ncoveanu de a re\u00een\u0103l\u0163a T\u00e2rgovi\u015ftea m-am \u00eendemnat de am \u00eennoit acest scaun \u015fi l-am \u00eenfrumuse\u0163at\u00a0 T\u00e2rgovi\u015ftea era mai aproape de mun\u0163i dec\u00e2t de malurile Dun\u0103rii <\/em>\u00a0incendiul din 12 septembrie 1737\u00a0 cutremurele din 1802 \u015fi 1838 incendiul din 1802 palatul domnesc este supus unei sistematice ac\u0163iuni de distrugere prin vandalismul locuitorilor din jur\u00a0 tematologia poeziei romantice cu tema ruinelor pleac\u0103 de la T\u00e2rgovi\u015fte\u00a0 Brun Jules, G.A.Baronzi C.Z.Cretzeanu Petru Gr\u0103di\u015fteanu folosesc ruinele t\u00e2rgovi\u015ftene pentru scrierile lor Mihai Viteazul \u00ee\u015fi recit\u0103 monologul trist pe zidurile voievodale de aici martore ale durerii sale\u00a0 un simbolic Ierusalim crucificat a symbolical Jerusalem crucified\u00a0 potrivit cu decretele \u00eemp\u0103ra\u0163ilor turci mai vechi \u015fi chiar de p\u00e2n\u0103 acum nici nu le este \u00eeng\u0103duit s\u0103 \u00eentemeieze cet\u0103\u0163i \u015fi fort\u0103re\u0163e\u00a0 termenul de \u201ecet\u0103\u0163uie\u201d apare \u015fi mai devreme \u00een 1595 <\/em>\u00a0nu insist\u0103m acum asupra faptului c\u0103 autorul dore\u015fte descrierea luptei de la C\u0103lug\u0103reni sau c\u0103 personajul principal este principele transilv\u0103nean Sigismund B\u00e1thory important este faptul c\u0103 Lope de Vega descrie de fapt b\u0103t\u0103lia dat\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte \u00een octombrie 1595 p\u0103streaz\u0103 numele ora\u015fului care apare frecvent \u00een actul III iar unele scene se petrec \u00een \u00eemprejurimile ora\u015fului\u00a0 adic\u0103 pe drumul care duce la M\u0103n\u0103stirea Dealu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 pe Vittoriano-l a\u015ftepa ma\u015fina lui cu titularul cercet\u0103rii din schimbul doi al fabricii chimice din Parona Lamellina \u00een triunghi cu Malpensa-Milano l-a sunat secretara apoi nevasta\u00a0 c\u0103reia i-a spus c\u0103 e un pu\u0163in obosit gr\u0103nicerul nu v\u0103zuse pa\u015faport nou la vame\u015fii oache\u015fi de le-am spus c\u0103 am c\u0103m\u0103\u015fi n-au deschis Ticino turco-italo-rom\u00e2nii ni se b\u0103teau la gur\u0103 c\u0103 ce socialist e el \u00eensurat cu fata unui fascist tolerant cu ideile altora \u015fi libertatea \u00een Japonia v\u0103zuse un Pierro de la Francesca mai scump dec\u00e2t un petrolier mi-a ar\u0103tat laboratoarele halele toglia fuoco stoccaggio \u00een Boston c-un premiu Nobel \u00een grup pre\u015fedintele societ\u0103\u0163ii a murit de-un an se-n\u0163elegeau foarte bine urma\u015ful molto bravo prezentat tinerilor din zon\u0103 ca professore univeristario el fiind singurul milanez are doi b\u0103ie\u0163i la arhitectur\u0103 \u015fi politologie un frate socialist craxist cu care nu vorbe\u015fte gen Eduardo-Pepino Rodari scacciatto di un elefante in Africa precum poetul Subramanian Bharati deci c\u00e2nd sunt \u00een rut ucid z\u0103pada de dou\u0103 zile din Milano cam c\u00e2t a noastr\u0103 palatul Sforza egiptean tesoro-i zicea consoarta se ofensase c\u00e2nd unul \u00eei spusese c\u0103 un comunist bun e un comunist mort un piele ro\u015fie bun este unul mort ca apoi s\u0103 afle c\u0103 era de la departamentul de stat cu spionarea cursan\u0163ilor \u00eencepuse s\u0103 ning\u0103 iar \u00een Milano c\u00e2nd\u00a0 am trecut pe la Carcere are 54 mai alb plus chelie actor picolian c\u00e2nd voi ajunge spre miezul nop\u0163ii atunci s\u0103 vezi pe \u00eentuneric z\u0103pada ba jeep-ul cu inscrip\u0163ia isodarco Boston e un Milano m\u0103 v\u0103zuse scriind a\u015fa am \u015fi c\u0103l\u0103torit doar p\u0103l\u0103vr\u0103gind r\u0103m\u0103sesem prieteni \u00eei pl\u0103cuse \u00een Bucure\u015fti mai greu la Giurgiu dup\u0103 o or\u0103 \u00een Bulgaria limuzin\u0103 vittorian\u0103 tren vene\u0163ian mai plouat\u0103 Anglia \u00eentoarcerea din pierdere face to\u0163i banii mai mult ca pierderea \u00eemi vei spune c\u00e2nd vine Verona perfec\u0163iunea paradoxului precocitate-cocitate-postcocitate Dun\u0103rea nebunia Romei \u015fi a Moscovei de c\u00e2te ori mi-l citase pe Olivetti azienda ar sf\u0103r\u00e2ma societatea a\u015fa \u015fi el din mari aziende \u015fi-a adus personalitatea \u00een societate acum zece ani \u00een ’75 la americani de-am plecat eu apoi la indieni de unde mi-a \u015fi dat pre\u015fedintele Sharma aceast\u0103 cravat\u0103 de pe pieptul meu<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Este un climat de prosper\u0103 via\u0163\u0103 economic\u0103 \u015fi cultural\u0103, adus la maximum \u00een timpul domniei lui Matei Basarab, care din 1640 mut\u0103 efectiv re\u015fedin\u0163a la T\u00e2rgovi\u015fte, iar \u00eenainte de 1 noiembrie 1640 \u201ea str\u0103mutat pe to\u0163i osta\u015fii s\u0103i care locuiau la Bucure\u015fti, \u00eempreun\u0103 cu familiile \u015fi tot avutul lor\u201d, la T\u00e2rgovi\u015fte. Este acum perioada cea mai fecund\u0103 \u00een construc\u0163ii, dot\u0103ri urbanistice \u015fi via\u0163\u0103 economic\u0103, o dovad\u0103 fiind prezen\u0163a \u00een ora\u015f a marelui negustor italian Bartolomeo Locadello. La 1640, Pietro Deodato Bak\u0161i\u010d aprecia c\u0103 ora\u015ful are \u201epeste 4 000 de case\u2026 ceea ce \u00eenseamn\u0103 peste 20 000 de suflete, dintre care foarte mul\u0163i negustori\u201d. La numai un an dup\u0103 el, Bartolomeo Locadello aproxima num\u0103rul caselor la 7 000, \u015fi pe al locuitorilor la 40 000. \u00cen 1653, Paul de Alep confirma \u015fi el aceast\u0103 realitate, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u201eora\u015ful este foarte mare\u2026 cam c\u00e2t Alepul sau Damascul\u201d. O compara\u0163ie asem\u0103n\u0103toare, cu ora\u015fele Belgrad \u015fi Adrianopol, o face turcul Evlia Celebi, de\u015fi \u2013 dup\u0103 distrugerile provocate \u00een 1654-1655 de r\u0103scoala seimenilor \u015fi doroban\u0163ilor \u2013 ora\u015ful mai avea doar 500 de case, 9 m\u0103n\u0103stiri, \u201evreo 50 de dughene \u015fi 2 hanuri\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen spatele crimelor <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ziua de Pa\u015fte, Sathya Sai Baba (1926 – 2011) a intrat \u00een maha-samadhi. La 14 ani se dezv\u0103luise a fi re\u00eencarnarea lui Sai Baba din Shridi – cu maha-samadhi \u00een ziua de Dushera 1918. Se va re\u00eencarna, potrivit revela\u0163iilor sale, ca Prema Sai, \u00eentru trinitate Shridi-Sai-Prema,\u00a0\u00a0 \u00een c\u0103tunul Doddamallur, districtul Mandya, statul indian Karnataka \u2013 Ravi Sankar: “Baba will be born in Mandya after six years and he will come into public life when he turns 18 years old”. A fost \u00eengropat (fiind sf\u00e2nt), nu incinerat, \u00een Kulwant Hall din ashramul s\u0103u Prashanti Nilayam din ora\u015ful natal Puttaparthi, statul Andhra Pradesh, India. Profetizase c\u0103 va p\u0103r\u0103si corpul fizic la 96 de ani, nu 85.\u00a0 S-au c\u00e2ntat, la \u00eenceput, imnuri din toate religiile. Sfin\u0163emia\/via\u0163a i se materializase \u00een \u201evibhuti\u201d (cenu\u015f\u0103), dar \u015fi \u00een ap\u0103 de b\u0103ut, spitale, educa\u0163ie pentru milioane. Sl\u0103vit ca Dumnezeu\/Bhagawan\/Iswara, deconstruit \u00een romane \u015fi filme, a poematizat \u00een limba telugu (\u201efiin\u0163ele sunt multe, dar respira\u0163ia este una\u201d), s-a adresat studen\u0163ilor \u015fi devo\u0163ilor cu \u201e\u00eentrup\u0103ri ale iubirii\u201d, predic\u00e2ndu-le devo\u0163iunea continu\u0103, valorile universale sathya\/adev\u0103r, dharma\/dreptate, shanti\/pace, prema\/iubire, ahimsa\/nonviolen\u0163\u0103.<\/em>S\u0103rb\u0103toream centenarul lui Emil Cioran, i se recitaser\u0103 pasaje din c\u0103r\u0163i (Genoveva Preda). Am vorbit de re\u00eencarnarea viitoare a lui Sathya Sai Baba, depl\u00e2ng\u00e2ndu-i \u2013 odat\u0103 cu Dalai-Lama –\u00a0 plecarea temporar\u0103 \u00een ziua \u00cenvierii. George Astlos mai povestea Parisul exilului, c\u00e2nd a sosit \u015fi Nandkishor Pamwar, diplomat \u2013 l-am rugat s\u0103 ne spun\u0103 ceva despre Bhagawan. Am auzit c\u0103 nu el \u015fi-a chemat discipolii, ci ei l-au c\u0103utat. Ajuns acas\u0103, Vasi Pupeza \u00eemi trimisese pe net, din Pensylvanya, \u00cenvierea de Eminescu. <\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eLocul ce s\u0103 cheam\u0103 al sarafilor\u201d, \u201euli\u0163a br\u00e2nzei\u201d etc.\u00a0 De\u015fi din 1675 se constat\u0103 sporirea interesului pentru T\u00e2rgovi\u015fte, abia revenirea capitalei sub Constantin Br\u00e2ncoveanu aduce refacerea \u015fi \u00eenviorarea ora\u015fului. \u00cen scurt timp, a\u015fa cum scrie Radu Greceanu \u00een cronica sa, \u201es-au \u00eencheiat iar t\u00e2rgul la loc, iar\u0103\u015fi precum au fost, grijind \u015fi m\u0103ria sa at\u00e2t casele, c\u00e2t \u015fi curtea \u015fi tot, p\u00e2n\u0103 \u00een iarn\u0103<\/em>\u201d; este vorba de refacerile de la curtea domneasc\u0103 sau la bisericile din ora\u015f, pentru care domnul acord\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 \u015fi bani destui. Pentru a p\u0103stra ora\u015ful salubru, el mut\u0103 oborul de vite \u00een afara ora\u015fului, acum deosebindu-se \u201et\u00e2rgul de afar\u0103\u201d \u015fi \u201et\u00e2rgul dinl\u0103untru\u201d. Din acela\u015fi motiv, unele me\u015fte\u015fuguri poluante sunt \u00eempinse treptat c\u0103tre marginile ora\u015fului, a\u015fa cum este Mahalaua Tabacilor, \u00een\u015firat\u0103 de-a lungul Iazului Morilor. Pentru a stimula activitatea economic\u0103, domnul d\u0103 o serie de privilegii or\u0103\u015fenilor din T\u00e2rgovi\u015fte (echivalente cu cele date la Bucure\u015fti), \u00een 1696 \u015fi 1701, simultan cu daniile bogate f\u0103cute bisericilor \u015fi m\u0103n\u0103stirilor. Un moment de cump\u0103n\u0103 a fost \u00een august 1713, c\u00e2nd incendiul izbucnit brusc \u201eau ars aici \u00een T\u00e2rgovi\u015fte multe case \u015fi acele case \u015fi pr\u0103v\u0103lii ce f\u0103cuse domnia mea<\/em>\u201d. Se poate ca acesta s\u0103 fi fost semnul viitorului nesigur al ora\u015fului, care dup\u0103 moartea tragic\u0103 a domnului \u015fi incursiunea distrug\u0103toare a armatelor str\u0103ine din 1737, nu-\u015fi mai revine. Dec\u0103derea ora\u015fului este vertiginoas\u0103, \u015fi exprim\u0103 inclusiv prin sc\u0103derea sensibil\u0103 a popula\u0163iei. \u00cen 1781, Franz Joseph Sulzer vedea la T\u00e2rgovi\u015fte \u2013 al\u0103turi de case puternice din piatr\u0103, multe altele ruinate; ceea ce \u00eel face s\u0103 asemene ora\u015ful c\u00e2ndva str\u0103lucitor cu \u201eun sat p\u0103c\u0103tos<\/em>\u201d.\u00a0 Avea dreptate, dat fiind c\u0103 \u00een primele decenii ale secolului XIX popula\u0163ia era de 2 500- 3 000 locuitori, iar \u00een 1820 William Wilkinson vedea \u00een ora\u015f \u201eruine din cl\u0103diri vechi<\/em>\u201d. Venit la T\u00e2rgovi\u015fte ca profesor, transilvanul Ion Codru-Dr\u0103gu\u015fanu vedea \u201emulte biserici, \u00een mare parte \u00eentregi, p\u0103r\u0103site<\/em>\u201d \u015fi, cu triste\u0163e, scrie c\u0103 \u201epre c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia nu e palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 proprietar, \u00een T\u00e2rgovi\u015fte sunt sute de case cu cur\u0163i, cu garduri, \u00een posesia cucuvaelor\u201d<\/em>. Tot despre casele din ora\u015f nelocuite scriu \u015fi Stanislas Bellanger (\u00een 1836) \u015fi Th\u00e9odore Margot (\u00een 1859), explica\u0163ia fiind \u00een primul r\u00e2nd slaba activitate economic\u0103 \u015fi num\u0103rul mare al caselor construite \u00een secolele trecute. Dar via\u0163a ora\u015fului continua, dovad\u0103 prezen\u0163a aici \u015fi la M\u0103n\u0103stirea Dealu a domnilor sau str\u0103inilor de vaz\u0103, readucerea trecutei glorii \u00een aten\u0163ia na\u0163ional\u0103, opera de rectitorire a cur\u0163ii domne\u015fti f\u0103cut\u0103 de principele Gh. Bibescu \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, acea reprezenta\u0163ie de teatru din 20 septembrie 1836, despre care scrie acela\u015fi Stanislas Bellanger \u00een cartea sa Le Keroutza. Voyage en Moldo-Valachie<\/em><\/strong>, tip\u0103rit\u0103 la Paris \u00een 1846.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 e<\/em>diturile se “prind” in baze de date in momentul in care biblioteca achizitioneaza cartea respectiva acest lucru se intampla si in Romania si oriunde in lume WorldCat\u00a0 <\/em>\u00ee<\/em>n Romania se practica gestul oferirii cartilor romanesti profesorilor universitari starini care viziteaza tara, sau cand vin romani in strainatate vin cu topuri de carti pe care le distribuie in stanga si in dreapta in speranta ca aceste carti vor intra in colectiile bibliotecilor si implicit in cataloagele acestora “nu ne intereseaza pentru ca nu avem departament de romanistica si utilizatorii nostri nu citesc limba romana”\u00a0 <\/em>e<\/em>diturii Bibliotheca sa mearga la targuri de carte internationale sa-si faca marketing pe piata de carte internationala si atunci va intra automat in bazele de date occidentale prin faptul ca bibliotecile intersate le vor achizitiona cartile <\/em>nu pot face vreo evaluare sau propunere in legatura cu o editura, mai ales cand nu este vorba despre o editura cunoscuta in lume, sau a carei material le cunosc n<\/em>u prea inteleg care este rolul meu si ce trebuie sa fac concret prezentarea are litere lipsa si acreditarile care sint prescurtate trebuie scrise in paranteze ce inseamna altfel nu se intelege nimic si scrisoarea nu cere nimic este dupa cite inteleg un fel de Mission Statement si daca este pentru piata Americana ar trebui totul sa fie in Engleza sau tradus acolo unde este de exemplu in Franceza Partia mai trebuie sa astepte salut voios daniela <\/em>p.s. toate biblotecile din lume sint acum pe internet au toate adrese directe de contact prin email si de submitere <\/em>\u00a0<\/em>please remove me from this mailing list I didn’t sign up for it I hve no connection to Romanian or any other book selection<\/em> <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>cresc anual cu 5 la sut\u0103 polimerii pentru t\u0103lpi de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri m-a flatat zisese sono contento de incontrarle tren\u0163ele mele n-au importan\u0163\u0103 pe c\u00e2nd izocianatul dumitale \u00eel dai strategic fereasc\u0103-ne pe to\u0163i dumnezeu de cutremure alcuno di voi va verso Roma bune t\u0103lpile polimerilor vo\u015ftri Arena di Verona cvinte duble polenta e musso papardele a l’anara criza miezului de noapte nenea cu piciorul pe valiz\u0103 nu mai sfor\u0103ie p\u00e2n\u0103 la semafor prin ninsoare Croce de Oro \u00eel chem \u00een hol s\u0103 nu-i duc zloat\u0103 pe covoare labirint cerc sinus ocol pod academia Nicolaus Cusanus zen mezzo ponte soggiorno alpino Grune Baum m\u0103 \u015fterg pe pre\u015ful de G\u0103e\u015fti str\u0103bat pe cel de T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi a\u015ftept \u00een picioare sun\u0103 nu deschide la oricine carabinieri un documento scrisoarea de-o spr\u00e2ncenaser\u0103 \u015fi gr\u0103nicerii din Milano mi-o plimbasem destul \u015fi cu Vittotiano scoboar\u0103 patroana \u00eenfofolit\u0103 cu priviri \u015ftrengare\u015fti de odinioar\u0103 se uit\u0103 cum se uit\u0103 \u0103la la mine c\u0103-mi ia datele generale mie dac\u0103 sunt pe list\u0103 dac\u0103 am prenotat camer\u0103 scrie-n scrisoare dac\u0103 daca am tessera c\u0103 e copie ca-n Ierusalim n-am avut niciodat\u0103 de-a face cu poli\u0163ia nu e pe list\u0103 mezzosopraneaz\u0103 adormita-nfofolita reexplic hai s\u0103-\u015fi lase bagajele urc \u00een jeep \u00een spate m\u0103 pierdeam \u00eenapoi condus cine \u015ftie de ce la poli\u0163ie ajungem \u00eei v\u0103d prin geam \u00eel a\u015fteptau trei tineri tun\u015fi scurt trecem dou\u0103 holuri r\u0103m\u00e2n \u00een cel larg \u00eentunecat auzisem nu e \u0103sta nu m-au mai chemat aduc\u0103torul meu s-a \u00eentors am ie\u015fit sunt apposto am nimerit \u00eentr-un loc r\u0103u la o or\u0103 rea c\u0103utau pe cineva poate pe cel\u0103lalt din gar\u0103 confuzie de persoan\u0103 ora 25 s\u0103-i spune\u0163i \u015fi doamnei turism gratuit ajungem e-n regul\u0103 \u00eei spune c\u0103tre mine cere finalmente cu jum\u0103tate de gur\u0103 metta-ponte cocoana-i spusese c\u0103-mi d\u0103 camer\u0103 hai repede s\u0103 nu revin\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Omar Sheikh had murdered OBL\u00a0 she was assassinated neither Bhutto nor Obama produced a corpse to back their claim\u00a0 yet it appears that nationality has its privileges — that of establishing the truth OBL’s absence in the face of Israel’s massacre in Gaza\u00a0 he was in a cave or on the run Soraya Sepahpour-Ulrich Abbottabad \u00een mare nu \u00een ashram nu se bucur\u0103 u\u015furare primit\u0103 Tim Osman 24 ore 4r 2500 out talion ghiogari a mai murit un personaj imaginar azot lichid 13.12.01 one cow in Palestine Osama Ioan Irodion foto 5 la pe\u015fti cine l-a \u00eent\u00e2lnit s-o fi rostogolit din elicopter cum i-a sc\u0103pat lui Sergio Ramos Cupa Spaniei sub autobuz\u00a0 Exod 12.29 la miezul noptii Domnul a lovit pe toti intaii nascuti nu stiu de unde postati dar sunteti plin de ura cum\u00a0 zicea Marchizul de Sade cu 50 de ani inainte de Marx religia este opiu oferit poporului parintii mei sunt crestini tu esti ateu\u00a0 crestinismul a comis tot atatea crime ca orice alta ideologie\u00a0 a fi ateu inseamna a fi normal comunistii sunt atei toata lumea stie comunistii au luptat impotriva credintei si au facut cele mai mari crime biserica ortodoxa nu a facut nici o crima in familia ta\u00a0 toata lumea stie cine s-a ascuns in spatele crimelor din Romania am plecat din cauza comunismului\u00a0 facut de atei nu din cauza ortodoxiei\u00a0 am sa ma intorc in Romania ortodoxa Leviticus 26.29\u00a0 veti manca pana si carnea fiilor vostri veti manca pana si carnea fiicelor voastre Kate Middleton has been added in to the category “British Jews” George Anca \u00een v\u00e2rst\u00e3 de 26 de ani din comuna Vedea satul Izvoru de Sus a mers acas\u00e3 la sotii Ioana si Simion Puiu oameni \u00een v\u00e2rst\u00e3 de peste 80 de ani si le-a fortat usa de la intrare cu un levier\u00a0 nu te vom uita niciodat\u0103 diriginta Leontina Tiriplic\u0103\u00a0 Echerul de Aur Calea Inimii\u00a0 Etica\u00a0 Templul Umanit\u0103\u0163ii\u00a0 Luceaf\u0103rul Libert\u0103\u0163ii\u00a0 Novus Ordo\u00a0 Memento Mori\u00a0 Enoch\u00a0 Adrian Dohotaru Edmond Nicolau\u00a0 Cezar Bolliac\u00a0 Constantin Mavrocordat\u00a0 Lan\u0163ul Masonic\u00a0 Ulpia Traiana\u00a0 C\u0103lug\u0103reni Anderson 1723\u00a0 L\u00e2na de Aur\u00a0 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi\u00a0 Server Fren\u0163iu\u00a0 Titu Maiorescu\u00a0 Prometeu\u00a0 Zamolxis\u00a0 Horus\u00a0 C.A. Rosetti\u00a0 Kogaion\u00a0 T\u0103cerea\u00a0 I.G. Duca\u00a0 metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona\u00a0 trebuie colectate 1 milion de semn\u0103turi din cel pu\u0163in 7 \u0163\u0103ri membre a UE, de la cel pu\u0163in 0,2% din popula\u0163ia acestora delega\u0163ia na\u0163ional\u0103 ungar\u0103 va reprezenta Consiliul Na\u0163ional Secuiesc la lucr\u0103rile Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)\u00a0 m\u0103 preg\u0103tesc s\u0103 merg \u00een Tirolul de Sud\u00a0 Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles\u00a0 r\u0103spunsul este da dorim regiunile de dezvoltare sau de destr\u0103mare\u00a0 regiunile de dezvoltare conform Legii nr.315\/2004 1) Nord-Est Sud-Est\u00a0 Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest\u00a0 Nord-Ves Centru Bucure\u015fti-Ilfov din 2012 o nou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire administrativ-teritorial\u0103 <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Dear George, <\/strong>How are you doing. It i a long time since we were in contact. As a friend you may give me some good advice or provide me with addresses institutes who we might approach with the same request. I have become involved in the composition of an encyclopedia (vishvakosh) on aparigraha – literally non-grasping or non-hoarding. It is a follow up of an encyclopedia on ahimsa published here in Jaipur last year, in Hindi, but in the process of translation to English. The concept of aparigraha is an economic as well as ethical concept of Jainism, adopted by Mohan Das Gandhi (enough for need not for greed) meaning that one should not collect more material goods and money around oneself than necessary. It is an ethical concept because it is part of the Jain practice of detachment of the soul (jiva) from karma pudgala, karmic particles that cling to the soul and limit its potential. Though it applies to\u00a0possessions\u00a0and goods, it is in the first place a concept of inner attitude. In Patanjali the concept is also central, but then emphasis is entirely on inner non-possession, detachment. Modern Jains discuss Aparigraha as a basis for an economic attitude or model, in which – contrary to unlimited economic growth – one sets oneself limitations for the sake of opposing economic\u00a0inequality\u00a0and environmental deprivation. It is of importance to\u00a0investigate\u00a0what would be the impact of such an idea or models based on this idea on human psychology (acceptance), general well-being, and on the avoiding or at least the bending away of the dead end to which the world seems to be heading now, economically and ecologically. The attached letter by Dr. Sushma Singhvi has already been sent to scholars, universities and institutions around India, including religious institutions. It asks for entries of 1500 to 2000 words. It is my task to help her to internationalize the project, and find experts who could write an entry according to their specific discipline. Such people could be economists, politicians, judges, ecologists, psychologists and others. You might find yourself able to write an entry, or might suggest others, or forward the letter to others. I hope to receive a reaction from you soon. Wish you good health, joy in life and strength.Rudi. PS. What happened with my Introduction to Jainism<\/em> which you translated? <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Bressanone s-a n\u0103scut Nicolaus Cusanus schimba vorba urcasem camera adubla alba e ora 4 ani de zile \u00een Delhi dac\u0103 m-a \u00eentrebat un poli\u0163ist dac\u0103 am valori ceasul \u0103sta rusesc Raketa de la taic\u0103-meu br\u0103\u0163ara de la Nana \u015fi-mi spunea doar c\u0103 b\u00e2ntuie ho\u0163ii pe la 7 nu se luminase am \u00een\u0163eles \u00een somnul meu plimbat pe la poli\u0163ie \u201em\u0103tase\u201d adormeam chineze\u015fte \u015fi totu\u015fi noi vom mai compune \u00een onoarea viitoarelor arest\u0103ri confuzii de persoan\u0103 cu speran\u0163a c\u0103 to\u0163i ve\u0163i fi sictiri\u0163i v\u0103 voi \u00eentrece \u00een st\u0103ri ninse Carlton cu a lui la recep\u0163ie Scherf dac\u0103 Gyr et comp mai sunt \u015fi acum \u00eenchi\u015fi ce-am b\u0103ut din bar cost\u0103 zece mii de lire Colace m-a luat cu salve zic s\u0103 introduc\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia essere chiamati dal estero\u00a0 H Patapievici la fel \u015fi Ion Iliescu a conceput fa\u0163\u0103 de N Ceau\u015fescu o ur\u0103 bazat\u0103 \u00een mod esen\u0163ial pe luarea lui ca model Morse prin tuse Coposu Rusia a agresat teritoriul Rom\u00e2niei de 11 ori \u00eencep\u00e2nd din 1711 \u00eemi secretez singur\u0103t\u0103\u0163i c\u0103l\u0103toare vreun iranian cu azil politic \u00een pielea mea am stof\u0103 de orb sinuciga\u015f via Dante Dante strasse Wiemana peste Isarko\/Eisack \u015fi Rienza\/Rienz am traversat via Plose d\u00e2nd s\u0103 urc pe Kustlon dup\u0103 zen \u015fi microbuz \u015fi pletosul patruzecist ce m-a \u00eentors la metaponte deci\u00a0 \u00eentre cracii nev\u0103rsa\u0163i \u00eentr-unul singur am l\u0103sat giardini publici pe dreapta pe hart\u0103 pe st\u00e2nga am \u0163inut-o pe Rappanlagen pe malul Rienzei trecere pe la soggiorno montano treac\u0103 podul de pe Ottov. Guggenberg Strasse fata beat\u0103 graseiat\u0103 Baum albero Gruener verde d-na Stremniz la interfon carabinieri 603 trei ore balcon \u00eenz\u0103pezit transbordat tot \u00een Stufels Sud-Tirol clopotele domului sub seninul alb-albastru cu arbori negri frumuse\u0163e \u015fi transcenden\u0163\u0103 bravo respira\u0163ie scriitura domului duminica domnului paserano i cieli ma la mia parola non passera preghiamo tirolezii oameni ad\u00e2nc religio\u015fi germani ladini italieni grecului \u00eei trebuia un turc \u015fi turc e rom\u00e2nul pentru greco-ruso-unguri Arbatov e Brucanul Rusiei \u00eel admirase pe Jaruzelski c\u00e2nd decretase legea mar\u0163ial\u0103 Reti st\u0103 la mas\u0103 cu Arbatov Carlton \u00eemi sugereaz\u0103 s\u0103 take first the floor c\u0103 vorbe\u015fte el cu chairman-ul c\u00e2teva minute zic diplomat zice David nu cred c\u0103 va ataca Rom\u00e2nia cu at\u00e2t mai bine o s\u0103-l laud dac\u0103-n r\u0103spuns s-o da la ceva intr\u0103 \u015fi romocecenii nu mai r\u0103m\u00e2ne nimic \u015fi norvegului i s-a p\u0103rut deplasat normal eu \u00eel ap\u0103r \u015fi sincer plus c-ar fi \u015fi rom\u00e2nii separati\u015fti fac \u015fi eu vreun statement ceva abia ca s\u0103 m\u0103 preg\u0103tesc v\u00e2nzoleal\u0103 Tenalia la Reti la David s-a \u00eemboln\u0103vit careva nu mai vorbe\u015fte ungurul diminea\u0163a el c\u0103 voia s\u0103 plece c\u0103 dup\u0103-mas\u0103 e lumea obosit\u0103 mai t\u00e2rziu c\u00e2nd ie\u015fea \u00eei ies \u00eenainte s\u0103 fim toleran\u0163i nene c\u0103 el e contra bad Hungarians and bad Romanians Sandor c\u0103 ce p\u0103rere am de Funar calculul meu se adevere\u015fte fiind aici nu-\u015fi permit ungurii s\u0103 se pronun\u0163e ca grecul despre turci \u00een absen\u0163\u0103 Kadar \u00een Rusia s-a \u00eent\u00e2lnit de trei ori cu Brejnev \u00een gara Kiev \u00een sala Ecaterina din Kremlin \u015fi \u00een dacha partidului David a mai dat o sticl\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 prima a casei Sandor n-a avut timp nici s\u0103 se \u00eensoare David mai e cu a doua Sandor a \u00eent\u00e2lnit-o pe Indira \u00een Moscova i-a dat un timbru unguresc cu figura ei a ungur a venit un ziarist \u00een India 3 zile \u015fi a scris o carte de 600 pagini mai \u015ftim David e de p\u0103rere s\u0103 discut\u0103m noi doi cu Calogero discu\u0163ia c\u0103tre Virgil pre\u015f acad pentru o sesiune c\u0103 nu e nevoie de Pa\u015fcu a mai muiat-o \u015fi c\u0103 primul the floor \u015fi late in the work voi avea timp atunci vreau s\u0103 fiu mai filosof i.e. trec de Ungaria vine Rusia orice vorbe\u015fti cu \u0103\u015ftia numai politic\u0103 ne-am \u015fi \u00een\u0163eles mai bine femeia s-a cam prins schimbare de situa\u0163ie m\u0103car nu mai suf\u0103r la ce bun sentimentalismul printre becisnicii fanteziste tu pe ei o s\u0103-i crezi David \u00eei spusesem \u00ee\u015fi d\u0103 \u015fi el seama nominal communism 1867 Transilvania devine parte a regatului ungar niciodat\u0103 \u00eenainte<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Rom\u00e2nia e o \u00eenchisoare<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>\u00a0A p\u0103\u0219it \u00een Catedrala Westminster. The Very Best! Imi doresc sa traiesc si eu emotiile pentru Romania asa cum si englezii le-au trait pentru tara lor. Ati fi putut purta uniforma de colonel la ceremonie. Mi-am oferit serviciile pentru actiuni umanitare imi mentin intentia cum pot pastra legatura? Tara noastra a fost vanduta si cotropita, condusa de \u201ctrestii in vant\u201d, fara coloana vertebrala, care au trimes la moarte si in inchisori milioane de Romani Capabili si Nevinovati, doar pentruca au fost \u201cPatrioti\u201d si au vandut-o dusmanilor! Imi pare rau pentru generatiile de dupa razboiu, care nu cunosc Adevarul Istoric si nu simt \u201cMandria de a fi Roman\u201d!\u00a0 O<\/em><\/strong>pt \u0219i mai multe de opt. <\/em><\/strong>\u015e<\/strong>i alte premii, diplome sau medalii jubiliare. Din cei 39, 12 sunt de origine v\u00e2lcean\u0103. Grand Hotel Sofianu. <\/strong>\u00a0<\/strong>Haiducii din Am\u0103r\u0103\u0219ti sub conducerea primarului.\u00a0 Deplasare spre comuna Prundeni \u0219i municipiul Dr\u0103g\u0103\u0219ani.\u00a0 Ateneul s\u0103tesc cu platouri tv. Biblioteca Municipal\u0103\u00a0 \u201eGib Mih\u0103escu\u201d din\u00a0 Dr\u0103g\u0103\u0219ani. Recep\u021bie la Restaurantul PARADIS din Dr\u0103g\u0103\u0219ani, oferit\u0103 de Ion St\u0103nescu,\u00a0 primarul comunei Sute\u0219ti, apoi plecarea spre Rm. V\u00e2lcea.<\/strong> <\/em><\/strong>\u00a0A revolu\u0163ionat istoria psihologiei de la Freud.\u00a0 A avut dosar de urm\u0103rire.\u00a0 Rom\u00e2nia e o \u00eenchisoare.\u00a0 A comis un flagrant abuz.\u00a0 Un procent foarte mic le-a facut \u015fi jocul murdar.\u00a0 \u015etirea abuziv\u0103, calomnioas\u0103 a \u015focat admiratorii.\u00a0 Nu \u015ftiu dac\u0103 scriitorul era con\u015ftient de manipulare. Sotia tovarasului se pare ca v-a ramane fara serviciu.\u00a0 Italienii cunosc pu\u0163ine limbi str\u0103ine. Pierdem singura motiva\u0163ie a rom\u00e2nilor de a nu uita s\u0103 citeasc\u0103. S\u0103 le dubleze \u00een romales. Un ungur care prefera sa vizioneze un film subtitrat in romana decit unul dublat in maghiara. Italienii \u015fi nem\u0163ii nu se uit\u0103 la un film dac\u0103 nu este dublat. Este ca si cum cineva ar mai adauga o tusa peste Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci.\u00a0 Intotdeauna am considerat subtitrarea o idee buna la romani, fata de altii (de obicei e invers). <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Jurnal individual Rusti Ana 1953. Luni 9 Feb. Cite\u015fti \u00een ochii lor at\u00e2ta dragoste pentru munc\u0103, at\u00e2t devotament! 10 Feb. \u00cen \u015fcoal\u0103 s-a comemorat A. S. Pu\u015fkin. Dup\u0103 ore am avut cercul de istorie. Comuna din Paris. M-a impresionat \u00een special faptul \u00een care oamenii muncii din Paris au luptat cu toate puterile lor pentru ap\u0103rarea Patriei dragi , pentru nimicirea celor ce voiau s-o supun\u0103. 12 Feb. Afar\u0103 e ap\u0103raie din cauza z\u0103pezii ce se tope\u015fte. Azi am fost la pionieri. N-am \u0163inut adunarea de grup\u0103 pt. c\u0103 au avut un meeting \u00een care le-a vorbit despre grevele de la 16 Februarie 1933. \u00cen ora de dirigen\u0163ie am discutat \u015fi noi de lupta muncitorilor <\/em>\u00a0\u00een decursul anilor pt. o via\u0163\u0103 mai bun\u0103. Actul istoric de la 16 Februarie va fi pururi pt. muncitorii Patriei noastre dovad\u0103 de nesdruncinat a felului \u00een care au c\u00e2\u015ftigat fericirea de care se bucur\u0103 azi, \u015fi jertfa lor ne va aduce aminte ve\u015fnic c\u0103 trebuie s\u0103 le fim urma\u015fi demni ai cauzei lor sfinte. Duminic\u0103 22II. Azi la 8.30 diminea\u0163a am fost la \u015ec. No. 33 \u00eempreun\u0103 cu 37 de pioniere cu Rodica \u015fi tov. profesoar\u0103 de L. Rus\u0103 Lesni\u0163ki am fost la \u201ecasa prieteniei Rom\u00e2no-Sovietice\u201d. A fost o interesant\u0103 conferin\u0163\u0103 despre scriitorul rus Kr\u00e2lov. A urmat o frumoas\u0103 fabul\u0103 a lui interpretat\u0103 de teatrul de p\u0103pu\u015fi \u201e\u0162\u0103nd\u0103ric\u0103\u201d. Dup\u0103 aceea \u00eempreun\u0103 cu pionierele am vizitat muzeul \u201eSimu\u201d. Ne-am \u00eentors apoi vesele \u015fi pl\u0103cut impresionate de cele v\u0103zute. Dup\u0103 amiaz\u0103 n-am fost nic\u0103ieri. M-am plimbat pu\u0163in cu Rodica. Seara am terminat \u201ePoemul pedagogic\u201d. Mi-a pl\u0103cut foarte mult. Simt \u00eens\u0103 o triste\u0163e! Nu \u00een\u0163eleg de ce acest om care a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 at\u00e2tea realiz\u0103ri s\u0103 nu aib\u0103 niciun pic de recuno\u015ftin\u0163\u0103. Din toat\u0103 aceast\u0103 carte am sim\u0163it c\u0103 Anton Semionovici Makarenko \u00eei iubea cu toat\u0103 c\u0103ldura pe ace\u015fti pu\u015fti sburdalnici reu\u015find s\u0103 fac\u0103 din ei oameni demni, de onoare, oameni trebuitori pt. \u0163ara Socialismului. Dac\u0103 el a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 at\u00e2tea d\u00e2nd dovad\u0103 de o \u00eenalt\u0103 putere pedagogic\u0103, de ce aceast\u0103 r\u0103splat\u0103 a destituirei?<\/em>
\nMaica Benedicta de la Varatec. Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine. …Cand eram copil, eram foarte timida. Dupa parerea mea eram si foarte cuminte. Ma socoteam putin nedreptatita. In jurul meu erau copii foarte frumosi (verisoarele mele) care-mi dadeau complexe inca de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scapat insa nici pana azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea in public, nu m-am vindecat. In intreaga mea cariera universitara faceam puls peste 90 la fiecare curs si la fiecare seminar, ori de cate ori le vorbeam studentilor. Si aveam pana la sase ore pe zi. Eram inclestata, crispata, de fiecare data. Pe masura ce vorbeam, sub inraurirea ideilor care se succedau in mintea mea, aceasta stare se risipea. Tot din pricina conceptiilor mele despre ce ar trebui sa fie nobletea unui fizic nu m-am dus la mare decat dupa 50 de ani, cand am zis ca nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci ma pot expune. Am avut insa sansa (consolarea mai degraba) ca studentii mei se atasau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele. Inaintea sfarsitului trebuie sa recitesc marile carti ale
\nliteraturii universale. Mereudoina. intamplarea a facut ca domnia-sa sa fie prima romanca din tara care a intalnit-o pe Maica Alexandra, adica arhiducesa Ileana, iar eu – ultima. Intr-un sfarsit – toamna-iarna de 1990, am ajuns la Maica Alexandra, la manastirea pe care o realizase de la bun inceput, <\/strong>Transfiguration<\/em>, a”Schimbarii la fata”. M-a gazduit acolo o saptamana, am purtat discutii nenumarate cu domnia-sa, pastorul Joseph si unele maicute. Americani, dar pentru unele situatii, ca aceea, ei tineau liturghia de dimineata si seara in romana! Aveau si o tinuta speciala, onoranta pentru anume oaspeti, asa cum ne-a considerat dansa. Eram alaturi de un fost rector al Farmaciei, vreo 30 de ani si un unchi stabilit in SUA, care o cunostea dinainte. M-a tinut de mana in timpul slujbelor, unde m-am aflat chiar in spatele jiltului sau, asa cum isi dorise, am stat alaturi de domnia-sa pe o canapea celebra din Biblioteca manastirii, la discutii interminabile, beneficiind de faptul ca bunicul meu fusese prof. Pavelescu, director de studii la Liceul militar de la Manastirea Dealu, inca de la infiintare. Prin ianuarie a si murit. Era grav bolnava de inima. O iubesc si acum! La Sinziana Pop n-a mai aparut articoul meu – o nimica, o penibila discutie pe o expresie pe care n-am vrut s-o cedez unei protejate (ochii vulturesti), rugata de Sinziana, amica si colega de grupa cu vara mea mai mare, tot profa de romaneasca, dar mult mai grava, ea a terminat cu 9,99!. Nu 9,83, ca mine! <\/strong>Asa am eu bafta la articole… Dna Zoe nu a fost profa mea, dar am o slabicune enorma pentru domnia-sa. Felul sau emotinal <\/strong>de a exista<\/em>, descantecul cu care incepea ziua, cursul si o conversatie, jucausa sclipire a ochilor care se mai abatea si asupra lumii… Era formidabila!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 28 II 1953 Am avut o convorbire interesant\u0103 cu Sandu. \u00cemi place mult copil\u0103ria lui. \u00cen tot ce vorbe\u015fte se simte veselia copil\u0103riei \u015fi vorbind cu el revin la trecutul nostru vesel. Nu \u015ftiu de ce, dar am impresia c\u0103 va mai trece \u00eenc\u0103 mult timp, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd de el s\u0103 nu m\u0103 mai lege nimic, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd uitarea s\u0103 \u00eenv\u0103luie acest trecut tainic. Duminic\u0103 1<\/em> Martie. Acel cuv\u00e2nt rostit de ele cu at\u00e2ta dragoste \u201etov. instructoare\u201d mi-a ar\u0103tat c\u0103 nu am dreptate s\u0103 m\u0103 sup\u0103r. Dup\u0103 amiaz\u0103 am fost la reuniunea tov\u0103r\u0103\u015feasc\u0103 din \u015fcoala noastr\u0103. Am dansat \u015fi cu Ghighi. \u015ei azi l-am nec\u0103jit pe Sandu. Nu, nu va afla niciodat\u0103 de la mine cu cine vorbesc. 2 Martie. Azi am fost la pionieri. M-a ascultat la L. Rus\u0103 \u015fi am luat 4 (patru). Dup\u0103 ore am fost la cinematograf cu Valentin. A fost ceva amuzant. Nici n-am trecut bine pragul \u015fi ne-am \u00eent\u00e2lnit cu Anny… \u00cemi d\u0103 at\u00e2t de g\u00e2ndit acest b\u0103iat… M\u0103 g\u00e2ndesc la Anny. Oare ce g\u00e2nde\u015fte ea despre mine?… G\u00e2ndindu-m\u0103 apoi la el, aceast\u0103 \u00eentrebare dispare revenindu-mi alta \u201eS\u0103 primesc?…\u201d Nu \u015ftiu ce s\u0103 fac. A\u015f vrea s\u0103-i satisfac pe am\u00e2ndoi. De asemeni nu \u015ftiu ce va ie\u015fi din aceast\u0103 prietenie cu Valentin. Deocamdat\u0103 n-am v\u0103zut acea leg\u0103tur\u0103 care trebuie stabilit\u0103. Nu \u015ftiu, dar cred c\u0103 suntem dou\u0103 firi cu totul opuse. Mi-a dat un m\u0103r\u0163i\u015for ca amintire. \u00cel voi p\u0103stra pt. C\u0103 sunt sigur\u0103 c\u0103 aceast\u0103 prietenie cu el se va termina cur\u00e2nd. M-am \u00eentors pe la 9 \u00bd. Poate c\u0103 nu m-ar fi certat m\u0103mica dac\u0103 a\u015f fi m\u00e2ncat…Dar, ce s\u0103 fac dac\u0103 nu mi-e foame…?… 5 Martie. O bab\u0103 foarte rea. E frig iar dup\u0103 amiaz\u0103 a nins chiar. Azi am fost la pionieri. Aaaaale-am anun\u0163at dureroasa veste a gravei s\u0103n\u0103t\u0103\u0163i a iubitului nostru conduc\u0103tor \u015fi prieten tov. Stalin. \u00cen ochii lor, ce priveau cu at\u00e2ta \u00eencordare spre mine, am citit durerea \u00eembinat\u0103 cu speran\u0163a \u015fi n\u0103dejdea c\u0103 acela pe care-l iubeau va tr\u0103i, va conduce mai departe popoarele libere spre cuceriri noi. Azi nu m-a ascultat la nimic. \u00cen clas\u0103 e at\u00e2ta triste\u0163e \u015fi monotonie. Am citit \u00eentr-o recrea\u0163ie \u00een fa\u0163a clasei buletinul din ziar \u00een care se anun\u0163a\u00a0 starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii tov. Stalin. \u00cen ora de dirigien\u0163ie am discutat unele probleme secundare iar apoi am trecut la problema aceasta pe care o tr\u0103ie\u015fte toat\u0103 lumea, cu aceast\u0103 problem\u0103 a tov. Stalin \u00een clas\u0103 se a\u015fterne lini\u015ftea deplin\u0103. Vocea tovar\u0103\u015fei diriginte a r\u0103mas \u00eens\u0103 lini\u015ftit\u0103 \u015fi clar\u0103: \u201eNu, tov. Stalin lupt\u0103torul ne\u00eenfricat pentru o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Ese voin\u0163a velor mul\u0163i, a celor os\u00e2ndi\u0163i de veacuri. Ast\u0103sear\u0103 m-am \u00eent\u00e2lnit cu Valentin. Sunt sigur\u0103 c\u0103 leg\u0103turile noastre se apropie tot mai mult de desp\u0103r\u0163ire, cuvintele rostite de el m-au f\u0103cut s\u0103-mi dau seama c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r… Oare nu m\u0103 \u00een\u015fel? Nu e o simpl\u0103 de\u015fert\u0103ciune? Vineri 6 Martie. O zi minunat\u0103 (E baba lui Elvira). Totu\u015fi nenorocirea cea mare a sosit. Vestea sdrobitoare a mor\u0163ii celui mai bun conduc\u0103tor, a celui mai bun prieten al omenirii muncitoare, a umplut sufletele tuturor de ad\u00e2nc\u0103 m\u00e2hnire. Totul e \u00eendoliat, totul pl\u00e2nge pe acela pe care \u00eel iubeau, pe acel c\u0103ruia \u00eei datorau totul. O zi trist\u0103 a gevenit aceast\u0103 zi. Chipul \u00eendoliat al lui Stalin readuce figura celui iubit \u015fi venerat de to\u0163i, pl\u00e2ns de to\u0163i aceia pt. care a\u00a0 luptat toat\u0103 via\u0163a sa.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00een sec\u0163ia de 4.30 c\u00e2nd a luat-o Nichitin cu pi\u015fchiping mi-a venit s\u0103 bor\u0103sc era s\u0103 ies i-am r\u0103spuns primul \u00een genul luiArbatov a dat \u015fi el Vasiliev f\u0103cea din imperialist realist abia c\u00e2nd a luat-o unguru’ m\u0103i frate ce \u015fcoal\u0103 cu Sud-Tirolul cu Nord-Transilvania a zis c-ar vrea-o la vreo pace \u0163\u0103r\u0103noiu’ chinezit a s\u0103rit s\u0103 dea m\u00e2na or fi fost \u015fi aplauze eu lovisem subtil sigur nu prea pricepuse nu fusesem vulgari after all a\u015fa c\u0103 la mas\u0103 kip is \u00een suomi fire\u015fte maiorul c\u0103 s\u0103-l aud pe Ivanov m\u0103 tot chemau la cafea m\u00e2ine am zis aproximativ Chairman mul\u0163umesc pentru ocazie c\u0103 anul trecut a fost conferin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia nu din Ungaria anul \u0103sta din Ungaria nu din Rom\u00e2nia c\u00e2t c\u0103 te-am ars da da’ Reti c\u0103 s-a ciocnit cu 15 ani \u00een urm\u0103 cu de Pa\u015fcu tot Pa\u015fga\u015f auzindu-l pe mnealui aproape c\u0103 n-am comentariu e diplomat eu nu \u00eencep cu ce-a f\u00e2r\u015fit \u00eenbog\u0103\u0163irea interculturi limba maghiar\u0103 are cuvinte rom\u00e2ne\u015fti rom\u00e2na are ungure\u015fti fie-mea lui Loczi sper c\u0103 nu vrei Transilvania p\u0103i o am la Buda nu-i pl\u0103cea ca-n Ciuc acum autonomia oi uita discursurile mele dintr-o zi de luni aud la radio-tibu o voce care seam\u0103n\u0103 sut\u0103 la sut\u0103 cu a mea e Scalfaro exemplele tale sunt istorie dup\u0103 Nikitin am luat primul cuv\u00e2ntul invazie consecin\u0163e tragice s-a inventat limba moldoveneasc\u0103 Grupul rom\u00e2n pentru Pugwash a f\u0103cut un apel pentru eliberarea lui Ilie Ila\u015fcu condamnat la moarte de Ivanova el e acum senator \u015fi moare \u00een fiecare minut a\u0163i recunoscut Transnstria nerecunoscut\u0103 de niciun alt stat prin acord semnat de El\u0163\u00e2n \u015fi Snegur contrasemnat de Smirnov ar\u0103ta o h\u00e2rtie dou\u0103 pagini Sergiu Mocanu la Consiliul Europei de ce se represeaz\u0103 comunist partidul cre\u015ftin democrat patriarhia de la Moscova de ce decapiteaz\u0103 bisericile neobediente ei de ce nu e eliberat Ila\u015fcu Snegur \u015fi Iliescu sunt pioni ai Moscovei merci Arbatov a condamnat imperialismul rus Mihu impicatto hanged Drago\u015f l-ar fi g\u0103sit nu mai e \u00eentreg \u015fi sinucis \u015fi incinerat dus \u00een cript\u0103 cu tanti Magdalena unul pl\u0103tit s\u0103 \u00eenjure atrocii rom\u00e2ni de-ai dat cu capul de tragedie m\u0103rul lui Paris de la Afrodita Harald ultimul loc pe dreapta \u00eenaintea colapsului american dup\u0103 cel rus the near abroad clopote \u00een bobote las’ c\u0103 dup\u0103 rus vine ucraineanul eu mi-s din Bucure\u015fti arajeaz\u0103-mi o o conferin\u0163\u0103 nu merg \u00een mun\u0163i cu voi nici de fric\u0103 oi fi av\u00e2nd acas\u0103 bombe aranjamentul cu Helge picase dar coment\u00e2nd Nikitin \u015fi mai zic\u00e2nd Moldova m-am ridicat \u015fi am f\u0103cut lauda minorit\u0103\u0163ii El\u0163\u00e2n-Dudaev at\u00e2ta-i trebuise lui Vasiliev s\u0103 m\u0103 arate c\u0103 nu dau ca prostu’ dac\u0103 nu-\u015fi ies ei din bo\u015forogenii \u00eencep cu citate din Eminescu rac \u015fi Ila\u015fcu apoi la tem\u0103 pact balcanic vis \u00een Brixen lui Nafof \u00eei venise r\u00e2ndul la doctor u\u015fa c\u0103dea prin spa\u0163iu cu zgomot s-a \u00eenchis de partea cealalt\u0103 nu se mai deschidea i-a murit moartea to\u0163i gre\u015find \u00een expresii \u015fi timpuri Tina m\u0103 invitase printre tineri am vociferat Gayatri Mantra nostalgia del futuro pe Helge l-am f\u0103cut prin\u0163 femeilor a pl\u0103tit \u015fi bericile din minibar si vengo presto amen Milano de acum mai plin de sine \u00eenc\u0103 mataji Nirmala Devi sahajaz\u0103 versuri pu\u0163ine ru\u015fi mul\u0163i alunecasem pe spate spre stazione r\u0103zboaiele altora fie-le lor aluzie la ai t\u0103i \u015fi sari ca ars a ap\u0103rare pentru c\u0103 nimeni \u00een lume nici tu nu are de spus nimic bun despre \u0163ara ta mama ta numai Churchill \u015fi Carlton thanks George for comparison am v\u0103zut domul pe mine nu m-am v\u0103zut nu ne-a mai r\u0103mas din libertate nici plictisul alien\u0103rii tu e\u015fti departe signora \u00ee\u0163i dezmor\u0163e\u015fti gleznele ai adormit precum umbra icoanei de pierdere dedublat\u0103 ai st\u00e2rnit clopotele Milanului lumea mai pricopsit\u0103 n-arat\u0103 mai bine luxul din lucruri sunt lacrimae rerum ne-am aflat f\u0103r\u0103 comunicare numai coduri unele contra altora\u00a0 p\u00e2n\u0103 unde poate uita poezia de glasul dumnezeirii \u00een fiecare voce de poet ce disperare s\u0103-\u0163i inventezi nefericirea de dragul epat\u0103rii invidio\u015filor fericitori duminicalitate nesabatizat\u0103 vreo fug\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte m\u0103 g\u00e2ndesc la G\u0103e\u015fti frica de est s\u0103 mi-o pun la punct s\u0103 precizez \u015fi ce moarte prefer s\u0103-i scriu variante imposibile cum numai cu asasinul t\u0103u po\u0163i prieten \u00eemi scap\u0103 \u015fi egoismul desp\u0103r\u0163irilor spontanei nebunii \u00eei suprapun icoane\u00a0 <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Reuniune<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aparigraha. B\u0103i, nene, mor de poza asta. Premiul l-a luat altcineva. M\u0103 iei \u015fi la opera\u0163ia cealalt\u0103. \u00cen pia\u0163a Alba Iulia st\u0103m mai mult ca la un teatru. Acum v\u0103d c\u0103 tu ai ceva mefistofelic. Mai socializezi cu doctorii, aproape sfertul de or\u0103 anestezie, pe z\u00e2mbete intr\u00e2nd la laser, martor la cataract\u0103. Nedare-luare-l\u0103comie-avari\u0163ie, din Eminescu s\u0103r\u0103cia ca aparigraha violen\u0163ei, istoria neinvad\u0103rilor, na\u0163ionalizare, Tomaida, Rugul Aprins, kaironomia, dorul s\u0103racului-bogatului, parigraha la revolu\u0163ii. Filme ruse\u015fti cu americani, filme americane cu ru\u015fi, a\u015ftept\u0103m chinezi, ni\u015fte indieni. O parte lui Dumnezeu, cealalt\u0103 la s\u0103raci. Vei na\u015fte pe n\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu. Anania a v\u00e2ndut o mo\u015fioar\u0103 cu nevast\u0103-sa Safira, a oprit o parte din pre\u0163, a c\u0103zut jos \u015fi a murit, ea a c\u0103zut \u00eendat\u0103 la picioarele lui \u015fi a murit. La Efes a venit un iudeu numit Apolo. \u015ei a venit la mine un om numit Anania.\u00a0 Isus este mai mare dec\u00e2t Moise (Pavel). Berlusco luase un cu\u0163it, \u00eel proptise cu t\u0103i\u015ful \u00een g\u00e2tul meu, d-aia nu taie, c\u0103 e rom\u00e2nesc, prinsesem un brici \u015fi i-am \u00eentors-o, da’ acum, plecasem. Chir\u0103ind de noblesse, mi-oi fi \u00eenchpuit g\u0103sirea pierderii, \u00een autobuz citisem Pu\u015fi, \u00een pat aparigraha din acatistul Ioachim \u015fi Ana, \u015fi-n evangheli plus apostoli venirea avionului. Cel ce se roag\u0103 de sine s\u0103 fie anatema. Desparte-m\u0103 de oamenii acestei lumi. C\u0103 Tu ai zidit r\u0103runchii mei, Doamne, Tu m-ai alc\u0103tuit \u00een p\u00e2ntecele maicii mele. P\u0103rinte, Cuvinte \u015fi Duhule Sfinte. Miluie\u015fte pe cei ce m\u0103 ur\u0103sc \u015fi nu-i l\u0103sa pe d\u00e2n\u015fii s\u0103 piar\u0103 pentru mine tic\u0103losul. Ziditorul celor de sus, r\u0103scump\u0103r\u0103torul celor de jos. Temelia bisericii are form\u0103 de cruce. Cealalt\u0103 biblie cu 32 de foi c\u0103r\u0163ile de joc. Taina cea mare a na\u015fterii din nou. Diavolul cunoa\u015fte scriptura. Epithimie. Chipul obrazului. Ghimnosofist. Lemarghie (l\u0103comie de m\u00e2ncare). Me\u015fter\u015fugul me\u015fter\u015fugurilor logica. \u00cen voroav\u0103 a c\u0103dea. Pleonexia (l\u0103comia). Sprijineala l\u0103comiii \u00een averea trec\u0103toare. Filohrisos (robul, iubitorul aurului). \u00centoarcerea la via\u0163\u0103, \u00eembog\u0103\u0163irea, avut a-l face. Vesel dup\u0103 vis \u015fi voios dup\u0103 t\u00e2lcuirea lui. Pre Inorog la prundi\u015f s\u0103-l cobor\u00e2m. L-am poftit, f\u0103r\u0103 numai o dat\u0103 m\u0103car v\u00e2rvul cornului lui de moale p\u00e2ntecele Biruin\u0163ei mele s\u0103 lipasc\u0103 am nedejduit. Lindanul v-a ucis f\u00e2nt\u00e2nile, numai pentru udat gradina, v-au pus pompe, g\u00e2sca ai t\u0103iat-o, sufoc\u00e2ndu-se, carnea \u00eei mirosea a lindan. Repune c\u0103r\u0163ile \u00een butoi, pe unde or fi ale mele. Arhonda. Savu, Ibrahim, Mordehai. \u015eatrange. S\u0103rman\u0103 cherestea omeneasc\u0103. Ciocanele au sunet prelung. Arhanghelii n-au pierit. Am \u015fi gloan\u0163e de aur. Afrodis\u0103u. Ahortasie-nesa\u0163-l\u0103comie. Du-te la p\u0103rin\u0163ii t\u0103i \u00een grajd, l\u0103stune. F\u0103cui m\u0103m\u0103lig\u0103 la c\u00e2ini dec\u00e2t s\u0103 rabde. Ai alege dup\u0103 vorbire. Fazanii se m\u0103n\u00e2nc\u0103. E de la bloc, n-are experien\u0163\u0103, r\u0103ule\u015fte, vorbe\u015fte ur\u00e2t, da’i trece. Index: Ag\u00e2rbiceanu,\u00a0 Anania, B\u0103la\u015fa,\u00a0\u00a0 Cantemir, David, Galaction, Gib. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>S\u00e2mb\u0103t\u0103 7 martie ’53. Ast\u0103sear\u0103 m-am certat cu Valentin. Motivele? Cele mai m\u00e2r\u015fave uneltiri posibile din partea lui Sandu. Am \u00een\u0163eles c\u0103 \u00eentr-o doar\u0103 m-am ata\u015fat de acest b\u0103iat, c\u0103 aceast\u0103 ceart\u0103 care a produs o pr\u0103pastie \u00eentre noi va produce oarecari schimb\u0103ri \u00een toat\u0103 purtarea mea. \u00cemi dau seama c\u0103 simt \u00eentr-adev\u0103r pt. acest b\u0103iat un sentiment deosebit, \u015fi tocmai datorit\u0103 faptului c\u0103 Sandu a improvizat pt. r\u0103sbunare acest motiv mi\u015felesc, prin care s\u0103-l dep\u0103rteze pe Valentin, m\u0103 face s\u0103-l privesc acum cu mai mult\u0103 indiferen\u0163\u0103 \u015fi cu mai mult\u0103 sc\u00e2rb\u0103. Am pl\u00e2ns foarte mult. Nu \u015ftiu de ce dar sunt extraordinar de trist\u0103 \u015fi desn\u0103d\u0103jduit\u0103. 9 Martie. Totu\u015fi \u00een sufletul meu e o pr\u0103pastie, nu pot s\u0103 fac nimic f\u0103r\u0103 s\u0103-mi sboare g\u00e2ngurile. 10 Martie. \u00cen drum spre \u015fcoal\u0103, m-am \u00eent\u00e2lnit cu Valentin. A\u015f dori s\u0103 nu-l mai \u00eent\u00e2lnesc. Vederea lui m\u0103 tulbur\u0103 foarte mult. Nu pot \u00een\u0163elege de ce. Cred totu\u015fi c\u0103 \u015ftiu. Pentru c\u0103 e sup\u0103rat pe mine f\u0103t\u0103 s\u0103 fiu sup\u0103rat\u0103, pt. c\u0103 sunt victima unor uneltiri mincinoase. Poate ar fi de datoria mea s\u0103-l l\u0103muresc. Dar nu. Nu pot s\u0103-l opresc eu. Poate \u015fi-o da seama c\u0103 eu nu sunt vinovat\u0103… Atunci a\u015f fi a\u015fa de fericit\u0103!… Nu, eu n-am s\u0103-l opresc. 11 Martie. Seara, m-am \u00eemp\u0103cat cu Valentin. N-a fost a\u015fa cum m\u0103 g\u00e2ndeam. Credeam c\u0103 \u00eemp\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 cu el voi fi iar\u0103\u015fi fericit\u0103. 12 Martie. Ora de dirigen\u0163ie am \u00eenchinat-o marelui \u015fi nemuritorului conduc\u0103tor de popoare I.V. Stalin. \u00cen drum spre cas\u0103, m-am \u00eent\u00e2lnit cu Valentin. M-am plimbat foarte mult cu el. M\u0103 mir\u0103 faptul c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 se ata\u015feze (cel pu\u0163in superficial) de ga\u015fca \u00een care e Sandu. Mi se pare c\u0103 au devenit prieteni foarte buni chiar. Ast\u0103zi mi-a dest\u0103inuit ceva pe care sim\u0163isem \u015fi eu: \u201e\u00eentre noi se afl\u0103 un zid care ne desparte\u201d. \u00centr-adev\u0103r! Exist\u0103! Nu \u015ftiu ce constituie acest zid, dar \u00een orice caz exist\u0103. M\u00e2ine \u00eemi va da un bilet. Poate voi afla \u015fi aceast\u0103 tain\u0103. 14 Martie. Azi diminea\u0163\u0103 am citit biletul pe care mi l-a dat Valentin. M’a impresionat! Tot ce mi-a scris, \u00eemi dau seama c\u0103 e ceva sincer \u015fi \u00eentr-adev\u0103r sentimentele lui curate. Sunt sifur\u0103 c\u0103 \u015fi eu r\u0103spund acestor sentimente cu toate c\u0103 nu i-am dat niciun r\u0103spuns. M-am culcat foarte turburat\u0103. Nu \u015ftiu ce sunt \u00een stare s\u0103 fac, datorit\u0103 mediei de la istorie. 15 Martie. Am fost la teatrul tineretului. Am v\u0103zut \u201eCravata ro\u015fie\u201d. Atitudinea lui Valentin a scos la iveal\u0103 faptul c\u0103 nu era just\u0103 purtarea lui (ca pionier) cu cei de acas\u0103. Am \u00een\u0163eles c\u0103 din acest moment va pre\u0163ui \u015fi mai mult scumpa lor cravat\u0103 p\u0103rticic\u0103 din steagul ro\u015fu. 30 Martie. Mi-au adus o veste destul de grea la suprafa\u0163\u0103, foarte u\u015foar\u0103 \u00eens\u0103 pentru mine. Valentin era cu o fat\u0103 \u00een urm\u0103. A\u015ftept cu mult\u0103 ner\u0103bdare s\u0103 fiu din nou \u201eLIBER\u0102\u201d. Am fost apoi la biseric\u0103 la denie. Dup\u0103 ce-am ie\u015fit m-am \u00eent\u00e2lnit cu Sandu. I-am dat bun\u0103 seara \u015fi-am trecut repede \u00eenainte cu celelalte. Sunt \u00een pat… M\u0103 g\u00e2ndesc la multe. M\u00e2ine m\u0103 duc sigur la pionieri. Mar\u0163i 31. Deoarece am avut cursul special, n-am putut merge la denie. \u00cen drum spre cas\u0103 l-am v\u0103zut pe Valentin. Era cu aceea\u015fi tip\u0103 de asear\u0103. 3 Aprilie. Seara spre cas\u0103 D-nul Valentin a c\u0103utat \u00een sf\u00e2r\u015fit s\u0103 m\u0103 l\u0103mureasc\u0103 de starea lucrurilor. Sunt eu oare de vin\u0103 dac\u0103 asta e firea mea? Cu toate c\u0103 sunt convins\u0103 c\u0103 n-a fost nimic \u00eentre el \u015fi fata aceea, am continuat drama \u00eenceput\u0103. Sf\u00e2r\u015fitul? \u201eAm terminat cu el.\u201d Foarte just am procedat. Trebuia s\u0103-mi rec\u00e2\u015ftig prestigiul pierdut. C\u00e2t despre d-lui, o va solu\u0163iona c\u00e2t de cur\u00e2nd, asta o \u015ftiu sigur (cu tot teatrul ce l-a jucat amintind c\u0103 este foarte \u00eendurerat de cele \u00eent\u00e2mplate). 9 Aprilie. Prima zi de Pa\u015fte… Totu\u015fi o zi foarte friguroas\u0103. Dup\u0103 ce am m\u00e2ncat, m’am jucat pu\u0163in cu Jenica. Pe la 12.30 am plecat la biseric\u0103. \u015ei azi m-am cam certat cu Rodica. Nu sunt eu devin\u0103 dac\u0103 o caut\u0103. \u015ei mai spune c\u0103 tot eu sunt ambi\u0163ioas\u0103. Totu\u015fi, am fost \u00eempreun\u0103 la teatru. Am v\u0103zut \u201eUn fl\u0103c\u0103u din ora\u015ful nostru\u201d. Nu \u015ftiu, dar mi-a pl\u0103cut foarte mult. Cred c\u0103 mi-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult tocmai pentru c\u0103 Valea \u015fi Serghei erau firile care-mi corespund. Mi-au pl\u0103cut extrem de mult contradic\u0163iile dintre ei, cearta continu\u0103, costumul de comand\u0103, voio\u015fia cu care-\u015fi vorbeau, toate l\u0103sau \u00eens\u0103 s\u0103 se vad\u0103 c\u0103 totu\u015fi ei se iubesc. Seara am stat pu\u0163in de vorb\u0103 cu Sile, apoi am plecat. 11 Aprilie. Scriu cam rar \u00een acest caet. Parc\u0103 nici n’ar fi de zi. Dar ce s\u0103 fac dac\u0103 sunt at\u00e2t de ocupat\u0103? (Mai bine zis lene\u015f\u0103). Nu-i nimic. \u00cen acest minut \u00eemi iau solemnul angajament \u201es\u0103 scriu absolut \u00een fiecare zi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acestui caet\u201d. Am s\u0103 controlez astfel dac\u0103 am voin\u0163\u0103 ori nu. Dup\u0103 ore avem reuniune. Abea a\u015ftept. Am l\u0103murit-o \u015fi pe m\u0103mica. \u00cemi d\u0103 voie p\u00e2n\u0103 la 1.00 fix. \u015etie ea c\u0103 de fapt n-am s\u0103 vin la fix cu toate c\u0103 a accentuat asupra acestui cuv\u00e2nt. Am plecat foarte bine dispus\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Rodica, Elvira \u015fi Ninel. Vreau s\u0103 m\u0103 distrez bine! 12 aprilie. Am rev\u0103zut unii b\u0103ie\u0163i care mai fuseser\u0103 \u015fi la cealalt\u0103 reuniune: Ghighi, Nelu, Doru etc. Am dansat cu mul\u0163i b\u0103ie\u0163i, mai mult cu Doru, Sandu \u015fi Nelu. Trebuie s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 b\u0103iatul de la L. B. 2 cu care am dansat \u015fi reuniunea trecut\u0103 foarte mult (dup\u0103 cum am men\u0163ionat \u015fi \u00een acest caet la data respectiv\u0103) este Doru. \u015ei ast\u0103 sear\u0103 am dansat mai mult cu el. M-am \u00eentrebat apoi dac\u0103 privirea lui \u00eencruntat\u0103 (\u00een momentul c\u00e2nd m’a v\u0103zut apoi cu Sandu) n’ar putea spune ceva. Faptul c\u0103 am dansat \u00eempreun\u0103 mult timp \u015fi dansuri de-a r\u00e2ndul m\u0103 pune pe g\u00e2nduri. Sunt sigur\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu s’a cunoscut. \u015etiu s\u0103 m\u0103 st\u0103p\u00e2nesc \u015fi s\u0103 fac s\u0103 se vad\u0103 numai ce cred c\u0103 trebuie. Diminea\u0163\u0103 am fost la raion cu pionierii, cu toate c\u0103 eram extraordinar de obosit\u0103 deoarece am venit acas\u0103 la ora 5.00 dim. \u015fi la 8.00 am fost la \u015fcoal\u0103 la 33. Dup\u0103 repeti\u0163ia pt 1 Mai, instructorii am avut \u015fedin\u0163\u0103 la raion. L-am \u00eent\u00e2lnit pe Sandu. M’am \u015fi plictisit. Nu mai vreau \u00een ruptul capului s\u0103 mai vorbesc cu el. \u00cemi fac ni\u015fte nervi c\u00e2nd \u00eel v\u0103d… I-am spus c\u0103 sunt sup\u0103rat\u0103 pe el. Dup\u0103 ce m-a descusut \u015faptezeci de ani care sunt motivele pentru care m-am sup\u0103rat, l-am l\u0103sat f\u0103r\u0103 r\u0103spuns \u015fi am plecat (Motive n’aveam; s\u0103-i spun pur \u015fi simplu c\u0103 m\u0103 plictise\u015fte \u00eemi p\u0103rea dur.) A trimis-o apoi pe Rodica s\u0103 m\u0103 cheme. Nu m-am dus, dar i-am dat r\u0103spunsul c\u0103 nu mai vreau s\u0103 fim prieteni. Pot spune iar fericit\u0103 c\u0103 sunt \u201eliber\u0103\u201d. 13 Aprilie. \u00cenainte de a intra la reuniune l-am v\u0103zut pe Valentin. Nu \u015ftiu sigur dar cred c\u0103 m’a v\u0103zut. \u00cen\u0103untru nu l-am v\u0103zut. Nu \u015ftiu de ce n-o fi intrat. N-a avut invita\u0163ie sau dup\u0103 cum mi-a spus nu poate suferi aceste reuniuni \u2013 nop\u0163i pierdute f\u0103r\u0103 rost, dup\u0103 el. Atunci care-o fi motivul de era acolo? S-ar putea totu\u015fi \u015fi altceva. \u00cemi spunea \u00eentr-o sear\u0103 c\u0103 pt. a se convinge de ceva, ar fi \u00een stare s\u0103 calce peste orice (b\u0103tea \u00een orice caz spre mine. M\u0103 g\u00e2ndesc dac\u0103 nu ar fi fost d-lui \u015fi c-a umblat s\u0103 priveasc\u0103 totul.\u00a0 S-ar putea \u015fi asta, nu m-ar mira nimic pt. c\u0103 \u00eei cunosc caracterul ambi\u0163ios.\u00a0 18 Aprilie. E ceva absurd s\u0103 scrii \u00een fiecare zi, s\u0103 scrii toate nimicurile zilei. Voi scrie doar ce e mai importnat. De pild\u0103: m\u0103mica se c\u0103s\u0103tore\u015fte. \u00cemi pare f. bine c\u0103 va fi fericit\u0103. Dar noi? Vom mai fi noi fericite? Niciodat\u0103. Dar t\u0103ticu? S\u0103 i se \u00eenchid\u0103 toate drumurile de a ne mai vedea? Nu, e ceva extraordinar de greu. M\u0103 doare at\u00e2t de r\u0103u capul, am pl\u00e2ns extraordinar de mult. M-am mai certat \u015fi cu Elvira \u015fi cu Rodica. Am ni\u015fte nervi de la un timp. Toate m\u0103 enerveaz\u0103. At\u00e2tea g\u00e2nduri \u00eemi fr\u0103m\u00e2nt\u0103 mintea, at\u00e2tea a\u015f vrea s\u0103 spun. Dar cui? Prietenelor? \u201eN-am nicio prieten\u0103\u201d. 4 Mai. Am lipsit de la \u015fcoal\u0103 toat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u015fi habar n’am de lec\u0163ii. M\u0103 duc la \u015fcoal\u0103 la noroc. M-am \u00eent\u00e2lnit cu Valentin at\u00e2t la dus la \u015fcoal\u0103 c\u00e2t \u015fi la \u00eentors. Era foarte z\u00e2mb\u0103re\u0163. A trebuit s\u0103-i dau bun\u0103 ziua de dou\u0103 ori pentru ca… s\u0103 nu dau dovad\u0103 de lips\u0103 de caracter (?) (dup\u0103 el). 18 Iulie 1954. Sunt trist\u0103, sunt extrem de trist\u0103, a\u015f dori s\u0103 fiu singur\u0103 departe de orice sgomote, de orice mi\u015fcare, singur\u0103 cu g\u00e2ndurile. Chiar, aici unde e at\u00e2ta mi\u015fcare, veselie chiar, eu sunt singur\u0103, sunt extrem de melancolic\u0103. De ce? Care e motivul care m\u0103 face at\u00e2t de sceptic\u0103 \u00eentr-o zi at\u00e2t de minunat\u0103? Adieu, iubite priete, de ce ai plecat? de ce m’ai p\u0103r\u0103sit f\u0103r\u0103 un cuv\u00e2nt de desp\u0103r\u0163ire? Mi-e a\u015fa dor de tine, drag prieten. Dar, eu sunt de vin\u0103. De ce n’am putut ghici atunci rostul str\u0103daniilor tale, c\u00e2n \u00eencercai cu at\u00e2ta st\u0103ruin\u0163\u0103 s\u0103 p\u0103trunzi p\u00e2n\u0103 la mine, \u00een mijlocul cetei noastre g\u0103l\u0103gioase \u00een care m\u0103 distram f\u0103r\u0103 grij\u0103. N-am \u00een\u0163eles de ce c\u0103tai cu at\u00e2ta \u00eenfrigurare s\u0103 m\u0103 opre\u015fti s\u0103-mi z\u00e2mbe\u015fti … am crezut c\u0103 vrei s\u0103 ne plimb\u0103m \u015fi at\u00e2ta tot… dar, ai plecat \u015fi-acum am r\u0103mas numai cu p\u0103rerile de r\u0103u. Dar tu? E\u015fti oare \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie ca mine? Oh! De-ar fi a\u015fa tot a\u015f fi mai lini\u015ftit\u0103. De-at\u00e2tea ori m\u0103 g\u00e2ndesc la noi… E-a\u015fa de caraghios, nu-i a\u015fa? Totul a \u00eenceput de la o mic\u0103 reuniune a 33-lui, am dansat doar un dans, n-am vorbit nimic \u015fi totu\u015fi parc\u0103 atunci ne-am legat pt. totdeauna. Nu\u00a0 era zi \u00een care s\u0103 nu ne \u00eent\u00e2lnim \u015fi nu cu voin\u0163a mea sau a ta, c\u00e2nd nu ne g\u00e2ndeam ne \u00eent\u00e2lneam totu\u015fi… ce rol imens a avut teatrul de var\u0103 23 August pe care-l fregventam cu at\u00e2ta regularitate am\u00e2ndoi, de c\u00e2te ori n-am reaudiat concerte minunate, dar care m-ar fi plictisit desigur dac\u0103 n-a\u015f fi \u015ftiut c\u0103 undeva te plictise\u015fti \u015fi tu, dar stai… la plecare \u00eentotdeauna ne \u00eent\u00e2lneam, at\u00e2ta tot… o privire \u015fi gata… venea alt concert, totul se repeta \u015fi totu\u015fi nu ne vorbeam, dar veneam unul pt. Cel\u0103lalt. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi c\u00e2nd am primit de la tine un plic, a urmat un r\u0103spuns, o plimbare etc. \u015fi iat\u0103-ne prieteni. Nu m-am g\u00e2ndit vreodat\u0103 c\u0103 se putea s\u0103’mi fie a\u015fa de greu f\u0103r\u0103 tine, mi s-a p\u0103rut extrem de curios faptul c\u0103, o zi dup\u0103 cele petrecut mai sus, nu te-am mai v\u0103zut… Era \u015fi cazul, noi care ne \u00eent\u00e2neam de-at\u00e2tea ori pe zi, la noi unde \u00eent\u00e2mplarea ne ajuta cu at\u00e2ta preciziune, noi s\u0103 nu ne vedem o zi? Era prea mult, am adormit \u00een acea zi obsedat\u0103… Apoi s-au mai scurs c\u00e2teva zile \u015fi nu ne-am mai v\u0103zut, am aflat apoi c\u0103… ai plecat… Am pentru ast\u0103 sear\u0103 bilete la concert la teatrul nostru drag… m\u0103 duc c\u0103ci a\u015f da de b\u0103nuit, dar m\u0103 voi plictisi c\u0103 \u015ftiu acum c\u0103 e\u015fti departe, e\u015fti \u00een cine \u015ftie ce regiune \u00eendep\u0103rtat\u0103, iar eu care g\u0103seam \u00een orice lucru, \u00een orice fiin\u0163\u0103 un prieten \u015fi nu m\u0103 plictiseam, dimpotriv\u0103… acum m\u0103 plictisesc, drag prieten, iubitul meu, sunt \u00eentr-o stare… de ce nu m-ai oprit cu for\u0163a dac\u0103 eu n’am fost \u00een stare s\u0103 te \u00een\u0163eleg?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 scriitori b\u0103tr\u00e2ni tinerii au f\u0103cut apro o or\u0103 \u00eent\u00e2rziere\u00a0 600 \u00eencheiat\u0103 la miezul nop\u0163ii o bere cu Felix Sima \u00een pauza de pr\u00e2nz-sear\u0103 cu Sandu V\u0103duva rom \u201emistic\u201d \u015fi cognac pe cheu Hasdeu nea Romic\u0103 diminea\u0163\u0103 cu Verzea Dan Muta\u015fcu zic\u00e2nd c\u0103 a dat o ma\u015fin\u0103 peste el Mincu mi\u015fc\u0103ri de securist jum\u0103tate be\u0163i asupra serii F\u0103nu\u015f & comp apa \u0163ie nepolemic\u0103 demotivare vag biat\u0103 nu \u015fi provincialii peste insatisfac\u0163ie curio\u015fi de gratuitatea gargarisit\u0103 strigoic\u0103 salivar\u0103 a presta\u0163iei p-ulice\u015fti \u00een aceea\u015fi sal\u0103 a \u00eenfiin\u0163\u0103rii 1949 s\u0103 vezi \u00een toate p\u0103r\u0163ile numai scriitori e totu\u015fi o \u015fans\u0103 de bucurie \u015fi reflec\u0163ie r\u0103ul ce l-or fi f\u0103cut pe l\u00e2ng\u0103 scrisul caduc nu se mai v\u0103de\u015fte violent mai degrab\u0103 un aer de iertare neglorioas\u0103 muriser\u0103 Mo\u015fandrei Petre Pascu \u015etefan Popescu sper s\u0103 mi se fi p\u0103rut de Alex Protopopescu pe care abia-l cunoscusem \u00een ultimul an LPU a spus numai minciuni Doina\u015f s-a retras repede mai apoi \u015fi Cimpoi el a revenit dup\u0103-amiaz\u0103 Chivu contra Eminescu iar c\u0103 n-ar trata unele teme de exemplu eternitatea a \u015fi r\u0103mas singur e nebun \u015fi securist ad\u0103ugase S Felix mi-a dat ultima lui c\u0103rticic\u0103 cu un singur ghiocel a\u015f putea s\u0103 scriu la fel\u00a0 o muzic\u0103 solemn copil\u0103reasc\u0103 \u00eencheiat\u0103 cu un miel nescos la soare de st\u0103p\u00e2n \u015fi mort ca de dorul de lumin\u0103 Lupa\u015fcu a scurtat recenzia la cartea lui semnat\u0103 de mine o trece pe Mona singur\u0103 traduc\u0103toare a lui Ronald ba \u00eenc\u0103 puhoi de gre\u015feli tipo ba printre mor\u0163i \u015fi C-tin \u015etefuriuc din Suceava \u00een mizerie alcoolic\u0103 din v\u00e2lceni Damian Ureche a \u015fi Mircescu \u015fi-a scos cartea cu scrisoarea mea a dat telefon sunase \u015fi fiic\u0103-sa eram \u00een Italia \u00eel luasem pe Iaru a d-l pre\u015fedinte el uite d-le c\u0103 se poate viermele O str\u0103b\u0103tea (auzit ast\u0103-sear\u0103 la EL cu \u0163iganu’ contra legionarilor) scriitorii anihila\u0163i ce \u015fterse ironii ca numele Anei c\u0103 nu valoarea ca o lene de a-\u015fi mai bate joc de eviden\u0163\u0103 m\u00e2ine-poim\u00e2ine submediocritatea se vaatrubui malveras\u0163iune\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 preconiza\u0163i \u00een timpul liber a \u00eentreba delta Suline pe persoane de scris din toate delirele via Brixen de n-am fi deschis Samarkandul zigele cu peruci pe iarna arderilor ne fum\u0103 depresie din aerul cromozomilor te perpele\u015fti trei zile \u015fi trei nop\u0163i \u00een loc de moarte vers cam toate geaba dezobseda-s-ar l-am \u00eendemnat s\u0103 scrie rug\u0103ciuni o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la Fr\u0103sinei pe c\u00e2nd Sandu la 22 de ani de la moartea lui Vasile e sigur c\u0103 n-a fost de leucemie dintr-o r\u0103ceal\u0103 c\u0103-n trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se cur\u0103\u0163\u0103 \u015fi-a dus-o opt luni iar iubita doctor\u0103 Polixenia era m\u0103ritat\u0103 cu colonel de securitate acela\u015fi chirurg ca Ionu\u0163 deun\u0103zi de-i vrea capul Drago\u015f \u0103sta s\u0103 nu m\u0103 scoat\u0103 \u015fi pe mine c\u0103 nu-mi plac evreii c\u00e2t \u015fi eu lor Sandu-\u015fi t\u0103iase barba la \u015fapte ani de c\u00e2nd murise Lauren\u0163iu copilul preferat nu s-ar fi ref\u0103cut dup\u0103 moartea mamei patru luni de com\u0103 la nici un an dup\u0103 taic\u0103-s\u0103u Attila ia exemplul Bolzano o dat\u0103 apoi Alto Adige a doua ca nem\u0163ii-italienii noi am fi italienii ei nem\u0163ii cu idealizarea situa\u0163iei poate \u015fi mai conflictuale de acolo ne\u00eent\u00e2mpl\u0103toare tematizarea hungarizarea isodarco plus ru\u015fii de zgomot Cecenia Moldova oric\u00e2t\u0103 manie a persecu\u0163iei a cui prea multe potriviri \u00eengrozitoare pl\u0103cere numai din teroare control ca de contabili \u00een tramvai fata tot la tav\u0103 trei zile cu contract c\u00e2t \u0103i b\u0103tr\u00e2ni o lun\u0103 palinca pu\u015fc\u0103\u015fit\u0103 din Oradea eu \u00een curtea de conturi\u00a0 fata \u00een curtea Crailor tu \u00een curtea veche a lui Br\u00e2ncoveanu o zi din urm\u0103 dinaintea rondei necoautori sinuciderii tat\u0103lui cine atunci s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de nebunie dac\u0103 nu vorba tot noi la boli noi Adige argument autonomist \u00een afar\u0103 de context efectul g\u0103g\u0103uz grecul love\u015fte englezul prin italian conabilitate politic\u0103 nu conteaz\u0103 informa\u0163iile verbale numai h\u00e2rtiile de ce nu apare nic\u0103ieri dir. adj. \u015fefa lor Tomescu \u00eel controlase \u015fi pe Ionu\u0163 ca el s\u0103 moar\u0103 c\u0103 de ce pancreatit\u0103 c\u0103 de ce n-am cheltuit valuta la minister Tudor Dogaru Lapa Voinescu se-nfiin\u0163ase Sori Teo ce-\u015fi justificase cu un ordin semnat o situa\u0163ie similar\u0103 c\u0103 mai pu\u0163in c\u0103 mai de cur\u00e2nd de ce-mi repro\u015fezi dup\u0103 doi ani sunte\u0163i tineri am 50 media vedem diferit \u015fi o facem schimbarea \u00een h\u0103\u0163i\u015ful at\u00e2tor presiuni ieri sau alalt\u0103ieri ne desp\u0103r\u0163isem pe respect o fi fost rubensiana Tomeasc\u0103 m-o fi retrovizat c\u0103 ce Iuga f\u0103cuse politic\u0103 p\u0103i nu doar un afi\u015f de candidatur\u0103 pentru \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti pe-acolo \u015fi Olaru testase mi\u015fcarea \u00een \u015fcoli generale cum a\u015f fi \u00eembiat-o eu am perorat aiurea oh anonime aici se dau loviturile de stat Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii abera\u0163ii c\u00e2te vrei \u015fi aveam revela\u0163ia c\u0103 precum \u00eenainte se caut\u0103 st\u00e2rpirea general\u0103 din \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni a spiritului ne\u00eenl\u0103n\u0163uit am povestit \u015fi fetei ea n-a zis de legionari mai apoi ea luase examenul de dans mi-am turnat aceton\u0103 \u00een paharul de cristal ciorna contesta\u0163iei venise \u015fi fata da ia s\u0103 nu mai dau canasti\u015ftilor nu era mult\u0103 o beau singur miros prea ascu\u0163it mai ca spirtul am turnat-o la loc v-a\u0163i mirat destul de vag la inid diver\u015fi perver\u015fi rever\u015fi spre 12 la bib parc et 2 corec\u0163ii inep\u0163ii opinie cerut\u0103 de min direi fin o sun \u00eemi pare r\u0103u nu s-a aprobat i-am cerut opinia nu pot s\u0103 scriu c\u0103 e legal limita de v\u00e2rst\u0103 m\u0103 ghilotinase salut Bo\u015fman la Columbia trimite dl Maior un istoric de-al lui Theban mai r\u0103m\u00e2ne un an alo George schimb\u0103 biletul de New York pe Stockholm surzenia nu e handicap frigiditatea reparat\u0103 ca nimfomanie afar\u0103 toat\u0103 versiunea englezeasc\u0103 pociumbi plonjez \u015fi-n formalul con\u015ftiin\u0163ei dr\u0103gu\u0163i represatori pe Ionu\u0163 l-a ucis Moraru tot Moraru m-a c\u0103utat la prima lansare Gyr lan\u0163ul nev\u0103zut p\u0103ienjeni\u015ful de vizite securiste contabile comuniste se \u00eente\u0163ir\u0103 cronometric de la conferin\u0163a la Dalles George Manu c\u00e2t a\u015f zice c\u0103 am r\u0103mas la literatur\u0103 \u00eencheiam dup\u0103 ieremiadele basarabene \u015fi mai probabil\u0103 snegur\u0103 ruseasc\u0103 nici aripa bl\u00e2nd\u0103 a \u00eengerilor rug\u0103tori s\u0103 te mai anine fatalitatea are uneori gustul vastit\u0103\u0163ilor de necuprins acum de disperare acum religioase poate mi-a\u015f c\u0103ra caietele \u015fi s-ar l\u0103sa cu c\u0103r\u0163i multe editabile la \u00eentoarcere \u00eentre timp a\u015f putea \u015fi muri epilogul e mai vechi dec\u00e2t prologul eu vorbesc eu Aiud regina balului stroit\u0103 cu o g\u0103leat\u0103 de s\u00e2nge de porc mare ghinion s\u0103 mori de hepatit\u0103 tropical\u0103 deci va supravie\u0163ui sigur puteam fi mor\u0163i demult \u015fi unii mai tr\u0103im pereche amintirii celor martiriza\u0163i pe ne\u00eentrebate pe ne\u00eenserate c\u00e2nd ajung acas\u0103 va fi noapte v\u0103 voi suna \u015fi casa o vom umple cu turmele \u00eentoarse de c\u00e2ine dar nu-\u0163i mai vine s\u0103 \u00eennebune\u015fti c\u00e2nd te-ai deschis la cer fere\u015fti mai greu s\u0103 te-ndumnezee\u015fti din rug\u0103ciuni ne urc\u0103 \u015fi genunchii p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 n-am pierdut niciodat\u0103 avionul pe jos o spuz\u0103 luminoas\u0103 a t\u0103cea cu c\u00e2t \u00een\u0163elegi ce auzi cu bucurie voi clipi din memoria r\u00e2ndurilor de acum curtea de conturi m\u0103 a\u015ftepta \u00een biroul meu b\u0103rbatul din cuplu pare cu grad traduceam lui Ro\u015fcule\u0163 trei areolare sunt director dom’ profesor s\u0103 aud\u0103 contabilii plus Nestor prin Ci\u015fmigiu apoi acas\u0103 vizavi de pa\u015fapoarte pe Iorga bustul Anei Barcan de Mili\u0163a P\u0103tra\u015fcu grafica lui falic\u0103 fost decan comunist psihanaliz\u0103 Colo\u015fenco din partea lui Sorescu \u00een sus\u0163inerea muzeului pe Plantelor 9 a scris \u00een Vremea c\u0103 sunt evreu nu sunt unii c\u0103 s\u0103 dau dezmin\u0163ire nu dau l\u0103zi de crochiuri 60 de ani de jurnal Brucan Cajal Ligia R\u0103utu Galan Wald rom\u00e2ni cu etichete S\u00e2ntimbreanu legionar\u00a0 ce vrea Herbart Noica doctorat necitit de comisie C R Motru D Gusti PP Negulescu n-am \u00een\u0163eles nimic Nae Ionescu consumator de frumos la un examen c\u0103 preferase pe evreul inteligent Arie tembelului doctor securist Mitic\u0103 Oprea \u015fi Bulg\u0103r ad\u0103ugaser\u0103 e rom\u00e2n a \u00eenv\u0103\u0163at spaniol\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e sunt un dement a\u0163i vrea s\u0103 fi\u0163i un dement a doua zi \u00een compania contabilior fum\u0103tori Dochi\u0163a sosit\u0103 scrisori de la S\u0103hleanu Simici Indra Nath Chaudhuri Lallan Prasad P Diaconu \u015fi-a tip\u0103rit la muzeele din C\u0103l\u0103ra\u015fi + Br\u0103ila Recenzii \u015fi discu\u0163ii arheologice I iar Ro\u015fcule\u0163 mai apoi Vulc\u0103nescu cu care am ie\u015fit trecuse \u015fi Sc\u00e2teie de la sectorul doi c\u0103 sunt de acord au g\u0103sit o garsonier\u0103 pentru chiria\u015fa clinicei \u015eu\u0163u Sanda B\u0103dulescu venise s-o ia pe Dochi\u0163a la EL Zub vorbe\u015fte de Sergiu Al-George teme din gramatica lui Panini nu voi fi niciodat\u0103 capabil s\u0103 reproduc con\u0163inutul conversa\u0163iilor de atunci Liviu Borda\u015f indianistica e o \u015ftiin\u0163\u0103 european\u0103 2 2 ’95 o zi da o zi nu discutat cu Vatamaniuc da clinica \u015eu\u0163u muzeu masc\u0103 Eminescu cum se alege praful de scris r\u0103m\u00e2ne cel tare nu p\u00e2nge r\u0103spunde s\u00e2ngelui cu s\u00e2nge s\u0103 dea dumnezeu s\u0103 nu mai calce iarb\u0103 pe p\u0103mnt trupul g\u0103sit \u00een r\u00e2ul Bega<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Claudius<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u201e <\/strong>Eu cel \u00een Hristos Dumnezeu, binecredinciosul \u015fi binef\u0103c\u0103torul \u015fi de Hristos iubitorul \u015fi singurul st\u0103p\u00e2nitorul, Io Mircea mare voevod \u015fi domn, din mila lui Dumnezeu \u015fi cu darul lui Dumnezeu, st\u0103p\u00e2nind \u015fi domnind peste toat\u0103 \u0163ara Ungrovlahiei \u015fi al p\u0103r\u0163ilor de este mun\u0163i, \u00eenc\u0103 \u015fi c\u0103tre p\u0103r\u0163ile t\u0103t\u0103re\u015fti \u015fi Amla\u015fului \u015fi F\u0103g\u0103ra\u015fului her\u0163eg \u015fi domn al Banatului Severinului \u015fi pe am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u0163ile a toat\u0103 Podunavia, \u00eenc\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la Marea cea Mare \u015fi st\u0103p\u00e2nitor al cet\u0103\u0163ii D\u00e2rstorului\u2026\u201d <\/em>About events in 1386\u00a0 Estev\u00e1n Sz\u00e9kely writes in his\u00a0 Chronica\u00a0 (printed at Cracovia, in 1559), showing that king Sigismund of Luxemburg carried in\u00a0 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u201ethe third war\u201d and, afterward, \u201cthe seventh war against Dan-Voda\u201d . And Antonio Bonfini, in\u00a0 Rerum Hungaricarum decades libris XIV\u2026 (printed at\u00a0 Leipzig, in 1771), writes about \u201cthe discord between Dan and Mircea in Valachia\u201d and \u201cthe mixing of king\u00a0 Sigismund\u201d. \u015ei, de\u015fi cronicarul Rewa de Petrus scrie \u00een <\/strong>De monarchia corona Regni Hungariae et Sacra<\/em><\/strong>\u2026(tip\u0103rit\u0103 la Frankfurt am Main, \u00een 1659) c\u0103, \u00een 1388, \u201eregele Sigismund i-a readus la ascultare pe valahii rebeli<\/em>\u201d, putem considera c\u0103 afirma\u0163ia prive\u015fte stabilizarea situa\u0163iei politice \u015fi consolidarea domniei lui Mircea. Iar \u00een ceea ce prive\u015fte \u201ejus Hungariae\u201d certificat la 1391 \u00een Bulgaria \u015fi Valahia, \u015fi la 1401 \u00een \u0163ara Moldovei \u015fi p\u0103r\u0163ile transalpine, despre care scrie Pray Georgius \u00een <\/strong>Comentarii historici<\/em><\/strong>\u2026( Buda, 1837), aceasta era de fapt o vasalitate formal\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti fa\u0163\u0103 de Ungaria \u015fi Polonia, stabilit\u0103 prin tratatele \u00eencheiate de domnul muntean la Lublin (30 ianuarie 1390), Suceava (1390), Lwow (6 iulie 1391), Bra\u015fov (7 martie 1395) \u015fi Giurgiu (1411). \u00cen 1411, atunci c\u00e2nd \u00eencheie un nou tratat cu regele polon, Mircea este egalul acestuia \u00een alian\u0163a otoman\u0103, iar regele polon se oblig\u0103 s\u0103 nu-l mai sus\u0163in\u0103 pe rivalul s\u0103u, Vlad Uzurpatorul, care \u00een 1396 se legase prin jur\u0103m\u00e2nt de fidelitate fa\u0163\u0103 de coroana polon\u0103. Ca semn al demnit\u0103\u0163ii \u015fi fastului imperial, domnul poart\u0103 pe ve\u015fminte acvilele bicefale, reg\u0103site \u015fi \u00een sigiliul s\u0103u. Even his \u201cofficial\u201d enemies \u2013 the Ottoman chroniclers, recognize his\u00a0 diplomatic ability, strategy of military actions, care with which he prepared the fight with enemy, efficiency of used tactics. Still in 1390, when the first Ottoman incursion on North-Danubian territory takes place, Mircea opposes armies of Firuz bei and, according to a document ezisting at Zografu Monastery from Mountain Athos, \u201che defeated and destroyed them badly, that hardly escaped<\/em>\u201d.\u00a0\u00a0 Iar victoria de la Rovine, din 1394 (dup\u0103 unele opinii, \u00een 1395) apare at\u00e2t \u00een izvoare contemporane, c\u00e2t \u015fi \u00een documente ulterioare, toate consemn\u00e2nd \u2013 \u00een primul r\u00e2nd \u2013 strategia domnului muntean, care \u201eav\u00e2nd \u00een spate un munte, a preg\u0103tit cele trebuincioase pentru lupt\u0103<\/em>\u201d (a\u015fa cum scrie Sa\u2019adeddin). La r\u00e2ndul lui, Idris Bitlisi arat\u0103 c\u0103 \u201eau ajuns turcii chiar \u00eentr-un loc unde un domn\u2026 pe nume Mircea, \u00eencrez\u00e2ndu-se \u00een mun\u0163ii cei tari \u015fi greu de p\u0103truns, se preg\u0103tise \u00een acest \u0163inut nenorocit \u015fi-\u015fi r\u00e2nduise propria sa oaste purt\u0103toare a stelei nenorocirii pentru a a\u015ftepta ajutorul celorlal\u0163i regi \u015fi st\u0103p\u00e2ni \u015fi se \u00eent\u0103rise \u00een acel loc muntos \u015fi primejdios \u015fi, ascult\u00e2nd de g\u00e2ndul s\u0103u r\u0103t\u0103cit, avusese curajul s\u0103 se lupte cu g\u00e2zii purt\u0103tori de glorie<\/em>\u201d. Un alt cronicar, Ibn-i-Kemal, referindu-se la preg\u0103tirea b\u0103t\u0103liei, scrie c\u0103 voievodul \u00ee\u015fi \u00eenarmase osta\u015fii \u201ecu arme \u015fi unelte, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi umpluse osta\u015fii de arme<\/em>\u201d.\u00a0 \u00cen primii ani de domnie (1387-1388) ctitore\u015fte M\u0103n\u0103stirea Cozia, ridicat\u0103 cu me\u015fteri adu\u015fi din Moravia, sfin\u0163it\u0103 la 18 mai 1388 \u015fi pictat\u0103 \u00een 1390-1391, a c\u0103rei pisanie de piatr\u0103 p\u0103streaz\u0103 bine conservat vulturul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti al\u0103turi de stema Dobrogei, primit\u0103 mo\u015ftenire de domn de la principele Ioan (care al\u0103tur\u0103 Dobrogea la \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103). La moartea domnului, \u00een 31 ianuarie 1418, trupul lui st\u0103 pu\u0163in \u00een palatul de la T\u00e2rgovi\u015fte, iar la 4 februarie este dus la Cozia \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntat \u00eentr-un frumos sarcofag de piatr\u0103 sculptat \u00een forma corpului omenesc, a\u015fa cum era moda apusean\u0103 a vremii. Deasupra s-a pus o lespede sculptat\u0103 \u00een forma a trei trunchiuri de piramid\u0103 ordonate \u00een trepte; din p\u0103cate, inscrip\u0163ia ini\u0163ial\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 doar prin dou\u0103 fragmente \u00eencastrate sub pardoseal\u0103, iar textul ini\u0163ial a fost \u00eenlocuit \u00een 1778 cu altul. \u00cen 1917, morm\u00e2ntul a fost profanat \u015fi lespedea distrus\u0103, cea actual\u0103 fiind pus\u0103 \u00een 1938. Mircea I Basarab a fost c\u0103s\u0103torit cu Doamna Mara (rud\u0103 cu principii s\u00e2rbi) a avut un fiu, pe Mihail \u2013 asociat la domnie din 1408 (dup\u0103 unele opinii) sau mai cur\u00e2nd din 1391 (dup\u0103 alte opinii, care \u0163in cont de faptul c\u0103 diecii cancelariei domne\u015fti aveau obiceiul de a nu data documentele emise). Din leg\u0103turile pe care le-a avut cu alte femei, Mircea a avut \u015fi al\u0163i b\u0103ie\u0163i, care au ajuns \u015fi ei domni: Vlad (cunoscut sub numele de Vlad Dracul), Radu II Praznaglava \u015fi Alexandru Aldea. Copiii lui Mircea, ca domni, vor avea probleme cu verii lor descenden\u0163i din Dan I (fratele lui Mircea), rivalitatea permanent\u0103 dintre ei fiind cunoscut\u0103 \u00een documentele maghiare ca lupta dintre D\u0103ne\u015fti \u015fi Dr\u0103cule\u015fti. Documentul datat 17 noiembrie 1431, prin care se d\u0103 M\u0103n\u0103stirii Dealu (n.n<\/strong>.<\/strong> \u2013 ctitoria tat\u0103lui s\u0103u Mircea cel B\u0103tr\u00e2n) danie de sate scutite, aduce prima atestare documentar\u0103 pentru satul R\u0103zvad. \u00cen documentul datat 9 februarie 1433 d\u0103ruie\u015fte M\u0103n\u0103stirii Zografu de la Muntele Athos un obroc anual de 3000 de aspri, documentul de acum (ca \u015fi altul anterior) fiind scris \u201e\u00een scaunul de fa\u0163\u0103 T\u00e2rgovi\u015fte\u201d<\/em>, deci \u00een cancelaria re\u015fedin\u0163ei domne\u015fti. Este unul din fiii nelegitimi ai lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, venit pe tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti cu sprijinul domnului moldovean Alexandru cel Bun \u015fi al regelui maghiar Sigismund de Luxemburg. Ignorarea autorit\u0103\u0163ii turce\u015fti \u015fi alian\u0163a cu Molodva \u015fi regele maghiar l-au nemul\u0163umit profund pe sultanul Murad II, care \u00een 1431 trimite \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 o puternic\u0103 armat\u0103 \u2013 care arde, jefuie\u015fte, prad\u0103 \u015fi face robi peste trei mii de rom\u00e2ni, inclusiv copii. At the end of the month July 1432, Alexandru Aldea goes to Constantinople in order to negotiate with the sultan a peace made through \u201cswearing of faith<\/em>\u201c , but necessary in that moment to the country: he accepts the suzerainty of Ottoman empire, as well as the\u00a0 sending at Gate, as hostages, 20 sons of Muntenian boyars who made part from the\u00a0 council of country. In exchange for this grant of good behavior, the sultan agreed to liberate\u00a0 the three thousands of prisoners brought in the summer of year 1431. Vlad II Basarab, este cunoscut mai ales sub cognomenul dat lui \u00een Europa apusean\u0103 \u015fi care, ajuns \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 datorit\u0103 fiului s\u0103u Vlad \u0162epe\u015f, a f\u0103cut at\u00e2t de cunoscut\u0103 aceast\u0103 provincie. \u015ei apari\u0163ia numelui de <\/strong>Dracula<\/strong>, \u015fi sensul lui, sunt legate de ziua de 8 februarie 1431, c\u00e2nd la N\u00fcrnberg are loc un mare turnir al prin\u0163ilor europeni, sub autoritatea lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei \u015fi \u00eemp\u0103rat al Sf\u00e2ntului Imperiu Roman-German (care \u00ee\u015fi avea re\u015fedin\u0163a aici). Acum, Vlad Basarab prime\u015fte investitura de cavaler al Ordinului Dragonului \u015fi al ordinului Sf. Ladislau, ca recompens\u0103 a virtu\u0163ilor cavalere\u015fti \u015fi a meritelor deosebite \u00een luptele \u00eempotriva turcilor. Un alt motiv al decor\u0103rii sale l-a constituit politica dus\u0103 de voievod \u00een protejarea catolicismului, m\u0103rturie st\u00e2nd \u015fi \u00een\u0163elegerea \u00eencheiat\u0103 de el acum cu c\u0103lug\u0103rii minori\u0163i, \u00een care se stipula \u015fi existen\u0163a comunit\u0103\u0163ii catolice la T\u00e2rgovi\u015fte. La Sighi\u015foara el st\u0103 \u00een cl\u0103direa corpului de paz\u0103 al cet\u0103\u0163ii, una din pu\u0163inele cl\u0103diri construite din piatr\u0103, situat\u0103 \u00een zona cea mai privilegiat\u0103 a ora\u015fului \u2013 ceea ce arat\u0103 respectul deosebit de care se bucura acolo Vlad Dracul. Existent\u0103 \u015fi ast\u0103zi, casa avea \u00een camera mare de la etaj (poate chiar sala de primire) o fresc\u0103 lucrat\u0103 \u00een tehnica \u201eal secco\u201d, cu o galerie de patru personaje; unul din ele, \u00eembr\u0103cat \u00een costum occidental dar cu turban pe cap, ar putea fi identificat cu voievodul Vlad Dracula (fig. 32). \u00cen aceast\u0103 cas\u0103 au stat Vlad Dracul \u015fi so\u0163ia sa Vasilisa (de fapt Maria Mu\u015fat, fiica lui Alexandru cel Bun \u015fi sora domnului Alexandru Ilia\u015f), cu care s-a c\u0103s\u0103torit, probabil, \u00een 1427; imaginea ei apare \u00een c\u00e2mpul pece\u0163ii pus\u0103 de domn pe o scrisoare datat\u0103 \u00eenainte de 1444, trimis\u0103 din T\u00e2rgovi\u015fte la Bra\u015fov (fig. 33). \u015ei tot aici s-a n\u0103scut fiul lor Vlad, care \u00ee\u015fi petrece primii ani \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd \u015fi juc\u00e2ndu-se cu copiii or\u0103\u015fenilor. O informa\u0163ie interesant\u0103 pe care o g\u0103sim la mai mul\u0163i autori vorbe\u015fte despre conflictul dintre domnul muntean \u015fi Iancu de Hunedoara, ultimul fiind luat prizonier de domn \u015fi \u00eenchis (informa\u0163ia apare la Georg Jeremias Haner), acesta fiind \u015fi motivul r\u0103zbun\u0103rii din 1447: Heltai Gaspar scrie c\u0103, neuit\u00e2nd c\u0103 \u201ea fost prins de Dracula<\/em>\u201d, Iancu de Hunedoara \u201edup\u0103 ce a ajuns guvernator al Ungariei, \u00eel pedepse\u015fte pentru aceasta cu moartea, \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u cel mare, orbind pe fiul cel mic<\/em>\u201d. Szek\u00e9ly Estev\u00e1n men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi el acest lucru, scriind c\u0103 \u2013 numit guvernator \u2013 \u201eHuniadi a mers \u00eempotriva lui Draguly \u00een Valahia decapit\u00e2ndu-l \u00eempreun\u0103 cu un fiu al s\u0103u<\/em>\u201d (\u00een <\/strong>Chronica<\/em><\/strong>\u2026, Cracovia, 1559). Al\u0163i cronicari vorbesc despre \u201eatitudinea lui Dracula Valahul fa\u0163\u0103 de Huniadi<\/em>\u201d (Sigismund Podlus\u00e1ni, \u00een <\/strong>De rebus gestis Hungariae regum<\/em><\/strong>, Gy\u00f6r, 1742) sau de \u201einospitalitatea lui Dracula<\/em>\u201d (Parschitum Cristoph, \u00een <\/strong>Tabella Hungariae Ducum et Regum Christianorum \u00een qua Eortum Ortus et Occasus<\/em><\/strong>\u2026, Wittenberg, 1702). Capturarea lui Iancu de Hunedoara a constituit \u015fi tema a dou\u0103 poeme scrise \u00een maghiar\u0103, \u00een secolele XVI \u015fi XVIII. Primul, intitulat <\/strong>C\u00e2ntec despre Iancula Vod\u0103<\/em><\/strong> <\/em><\/strong>(Cluj, 1577) este scris de diacul s\u0103l\u0103jan Ambrosius Literatus de G\u00f6rcs\u00f6n, care \u00een text vorbe\u015fte \u015fi de \u201eprinderea lui Iancu<\/em>\u201d dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Varna. Al doilea poem este scris de Walkay Andreas \u00een casa sa din C\u0103lata, \u00een latin\u0103 \u015fi maghiar\u0103 (tip\u0103rit la Cluj \u00een 1576, sub titlul <\/strong>Genealogia historica<\/em><\/strong>), \u00een dou\u0103 pagini el vorbind despre \u201ep\u0103\u0163ania lui Ioan Huniadi cu Dracula-Vod\u0103<\/em>\u201d. Instalat pe tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti imediat dup\u0103 ce turcii cuceresc Bizan\u0163ul \u015fi Peninsula Balcanic\u0103, Vlad \u00ee\u015fi cristalizeaz\u0103 ac\u0163iunea politic\u0103 pe dou\u0103 direc\u0163ii dominante. Prima, \u00een plan intern, viza centralizarea statului feudal, \u00eent\u0103rirea autorit\u0103\u0163ii domne\u015fti (\u015fi st\u0103vilirea uneltirilor continue ale marilor boieri), instaurarea \u00een \u0163ar\u0103 a ordinii, drept\u0103\u0163ii \u015fi respectului pentru lege. Porecla de \u0162epe\u015f i se d\u0103 pentru c\u0103 a preferat ca pedeaps\u0103 tragerea \u00een \u0163eap\u0103 \u2013 ca o sanc\u0163iune exemplar\u0103, pentru fapte grave, imorale; \u00eentr-o ierarhie a epocii, aceast\u0103 pedeaps\u0103 intr\u0103 \u00een aceea\u015fi categorie cu arderea pe rug, sp\u00e2nzurarea (destinat\u0103 t\u00e2lharilor) \u015fi lapidarea (folosit\u0103 mai ales pentru adulter, ho\u0163i \u015fi sperjur). Utilizarea unei astfel de pedepse nu era nou\u0103 \u015fi \u2013 potrivit mentalit\u0103\u0163ii \u2013 nici anormal\u0103, \u00een sistemul medieval al mijloacelor punitive, crud \u015fi deosebit de complex: \u00een Fran\u0163a, \u0163\u0103ranii erau fier\u0163i \u00een ulei; \u00een Italia erau b\u0103ga\u0163i \u00een smoal\u0103; \u00een Spania erau tortura\u0163i \u00eenfior\u0103tor. Iar \u00een spa\u0163iul vechii Dacii, Herodot aminte\u015fte tragerea \u00een \u0163eap\u0103 ca obicei de sacrificiu, c\u00e2nd trimeteau un mesager la zeul Zalmoxis. Ceea ce este specific lui \u0162epe\u015f, prin folosirea acestei pedepse, este impactul extraordinar \u2013 o spaim\u0103 vecin\u0103 cu moartea, sim\u0163it\u0103 mai ales de t\u00e2lhari, ho\u0163i, lene\u015fi, mincino\u015fi \u015fi, cu groaz\u0103 de turcii astfel pedepsi\u0163i. Ra\u0163iunile obiective ale \u00eemprejur\u0103rilor istorice \u015fi necesit\u0103\u0163ile momentului l-au condus pe Vlad \u0162epe\u015f la aceast\u0103 duritate \u015fi la instaurarea unui climat de ordine \u00een \u0163ar\u0103, absolut obligatoriu pentru siguran\u0163a ac\u0163iunilor antiotomane.\u00a0\u00a0 Este fiul lui Danciu, unul din cei trei fii ai domnului Dan al II-lea, c\u0103ruia \u00eei este deci nepot. A fost poreclit \u201eLaiot\u201d (\u201eLaiot\u0103\u201d), adic\u0103 \u201ecel Negru\u201d, iar mai t\u00e2rziu i s-a spus \u201ecel B\u0103tr\u00e2n\u201d spre a fi deosebit de Laiot\u0103 Basarab cel T\u00e2n\u0103r, v\u0103rul s\u0103u (care de fapt \u00eel \u015fi numise a\u015fa). Vlad C\u0103lug\u0103rul (fiul natural al lui Vlad Dracul cu monahia Eupraxia). Ru\u015fii Logof\u0103tului.<\/strong> <\/strong>Domnia lui, \u00eenceput\u0103 \u015fi pus\u0103 mai mult de un an sub semnul rivalit\u0103\u0163ii cu al\u0163i pretenden\u0163i (fratele vitreg Mircea \u015fi v\u0103rul Laiot\u0103 \u0162epelu\u015f), este \u2013 poate \u2013 ultimul mare moment al luptei dinastice purtat\u0103 \u00een secolul XV \u00eentre D\u0103ne\u015fti \u015fi Dr\u0103cule\u015fti, \u00een contextul imixtiunii politice a lui \u015etefan cel Mare \u015fi a Ungariei. Tot \u00een 1517, la 17 martie, domnul (Neagoe) emite un document care are un tip sigilar nou, menit s\u0103 reprezinte schimbarea de ramur\u0103 dinastic\u0103 f\u0103cut\u0103 prin venirea la putere a partidei Craiove\u015ftilor; aceast\u0103 modificare a stemei de stat const\u0103 \u00een faptul c\u0103 el schimb\u0103 pas\u0103rea heraldic\u0103 (pune corbul) \u015fi reprezentarea separat\u0103 a a\u015ftrilor (soarele \u015fi luna), iar \u00een amprenta sigilar\u0103 forma scutului \u2013 modificat\u0103 \u2013 se apropie foarte mult de ceea ce speciali\u015ftii numesc \u201eamprenta francez\u0103 modern\u0103<\/em>\u201d. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prietenia copil\u0103riei se treze\u015fte. Tu te-ai sup\u0103rat de prietenia mofturoas\u0103 \u015fi ambi\u0163ioas\u0103. Probabil aveam temperatur\u0103.Doamna Handoca nu vrea deloc s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 b\u0103ie\u0163ii cu care m’a pus nu-mi plac, adic\u0103 nu c\u0103 nu-mi plac, dar … nu vreau s\u0103 dansez cu ei. Acum \u00een ultimul r\u00e2nd m’a pus cu B\u0103lcescu (un oarecare b\u0103iat). Bine\u00een\u0163eles c\u0103-l prefer celor dinainte dar nu vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n nici cu el. D-na Handoca m\u0103 \u00eentreab\u0103 s\u0103raca cu cine s\u0103 m\u0103 pun\u0103 din toat\u0103 echipa c\u0103ci pe bun\u0103 dreptate nici eu nu \u015ftiu cu cine vreau.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am terminat de citit cartea\u00a0 \u201eSpre \u0163\u0103rmuri noi\u201d. M’a impresionat ad\u00e2nc educa\u0163ia comunist\u0103 a tineretului sovietic, spiritul de partid care predomin\u0103 \u015fi e vizibil \u00een orice ac\u0163iune, \u00een orice progres al societ\u0103\u0163ii. Citind aceast\u0103 carte dore\u015fti mult s\u0103 fii asemenea bravilor eroi ai c\u0103r\u0163ii acesteia, s\u0103 fii d\u00e2rz ca Ion Lidum, brav ca Arthur Lidum, viteaz ca Aivar Lidum, con\u015ftiincioas\u0103 ca Anna Pa\u0163eplis, s\u0103 ai caracterul d\u00e2rz, minunat al Ilsei Lidum. Dore\u015fti s\u0103 fii asemeni acestor oameni noi, plini de via\u0163\u0103 \u015fi voio\u015fie. M\u0103 g\u00e2ndesc: oare c\u00e2nd va ajunge \u015fi patria noastr\u0103 la asemenea grad de civiliza\u0163ie, la acest vis minunat, ale c\u0103rui idealuri numai Uniunea Sovietic\u0103 le-a ajuns.Vom ajunge \u015fi noi la aceea c\u0103 ceea ce apar\u0163ine colectivului, ob\u015ftei \u015fi \u00een genere poporului s\u0103 fie considerat mai scump, mai apropiat, mai ceva ca un interes personal? S’ar putea. Dar \u00een niciun caz eu nu voi apuca aceste zile, cu toate c\u0103 doresc aceste zile de aur.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sunt curioas\u0103 s\u0103 \u015ftiu cine a mai inventat plictiseala. Ah, ce om \u015fi \u0103sta. Dac\u0103 ne-am cunoa\u015fte, serios, ne-am p\u0103rui zdrav\u0103n. Ei bine, de at\u00e2ta timp, plictiseala se \u0163ine dup\u0103 mine, ce s\u0103 fac? Am terminat cartea \u201eTinere\u0163e\u201d de A. Boicenco. Foarte frumoas\u0103 carte. \u00cen\u0163eleg \u015fi eu s\u0103-\u0163i tr\u0103ie\u015fti astfel tinere\u0163ea. \u00cenchinat\u0103 unor \u0163eluri a\u015fa m\u0103re\u0163e. \u00cel admir din toat\u0103 inima pe bravul consomolist Vadim Rodina ca \u015fi pe viteazul Vasile Boiciuc. Of, dar am terminat-o, doar nu era s\u0103 citesc la ea un an \u00eentreg. Am fost cu Jenica la cinema \u201eBucure\u015fti\u201d \u015fi am v\u0103zut \u201eFata regimentului\u201d, un film minunat tehnicolor. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015f vrea foarte mult s\u0103 dansez. Of, de-ar \u00eencepe \u015fcoala mai repede, cel pu\u0163in mai tr\u0103im cu n\u0103dejdea c\u0103 se va da o reuniune. \u015ei-apoi la \u015fcoal\u0103 e altceva. Mai avem acele repeti\u0163ii la dansurile mixte (distrac\u0163ie) pe c\u00e2nd a\u015fa! Uf, ce s\u0103 m\u0103 fac? Mi-am pus moa\u0163ele, m\u00e2ine m\u0103 fotografiez. Trebuie s\u0103 vorbesc neap\u0103rat cu fotograful \u0103sta, Mircea, care am auzit c\u0103 exagereaz\u0103 la maximum fotografiile. \u00cen special scoate ni\u015fte gene… \u00cemi r\u0103sun\u0103 \u00een urechi numai muzic\u0103 de dans. Nu \u015ftiu ce s\u0103 fac s\u0103-mi ias\u0103 din urechi.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ah! Mi-am adus aminte de noile reguli gramaticale cu privire la ortografie. Ce-am s\u0103 m\u0103 fac p\u00e2n\u0103 m-oi obi\u015fnui. Auzi, dumeata, cum s\u0103 pot scrie eu toate cuvintele cu \u00ee din i, de ex. p\u00eeine \u00een loc de p\u00e2ine, sau c\u00eeine \u00een loc de c\u00e2ine. \u015ei stai c\u0103 nu e tot, se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 numai linioar\u0103 iar apostroful e lichidat. Ei, poftim! cum s\u0103 scriu \u00eentr-o sau c-am sau s-au. Vai de mine, am s\u0103 iau numai doi la extemporale. Mu-i tot, bine\u00een\u0163eles, dar asta e cel mai groaznic. A\u015fa… cum a\u015ftept rezultatul fotografierii. Doamne, m\u0103 \u00eengrozesc ni\u015fte la\u0163e de p\u0103r extraordinare. Mi-e dor de cineva. Nu, serios, pe cuv\u00e2ntul meu c\u0103 nu \u015ftiu de cine dar… simt c\u0103-mi lipse\u015fte ceva sau mai bine zis ‘cineva’, dar cine? (ne znaiu).<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Scopul vie\u0163ii<\/em><\/strong><\/p>\n

Din prima c\u0103s\u0103torie a lui Radu de la Afuma\u0163i cu Voica (fiica vornicului Vl\u0103dicu din Buc\u015fani) au rezultat trei copii; Vlad (ucis odat\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u, \u00een 1529); Anca \u015fi Neac\u015fa.<\/p>\n

A doua c\u0103s\u0103torie, domnul o face din dragoste \u015fi cu mare t\u0103r\u0103boi. Este o poveste \u201eunic\u0103 \u00een analele istoriei noastre, un r\u0103zboi \u00eentre doi voievozi<\/em>\u201d pentru una din fetele lui Neagoe Basarab. \u00cenc\u0103 din timpul primilor ani de domnie, Neagoe Basarab avusese o \u00een\u0163elegere cu domnul moldovean Bogdan, de a-\u015fi c\u0103s\u0103tori una din fete cu fiul acestuia, \u015etef\u0103ni\u0163\u0103. Moartea celor doi domni (\u00een 1517 \u015fi 1521) a rupt firul acestei alian\u0163e matrimoniale. Abia \u00een 1525, c\u00e2nd regele Ludovic al II-lea al Ungariei \u00ee\u015fi aduce aminte de proiect, el se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-l \u015fi realizeze. T\u00e2n\u0103r (avea doar 19 ani) \u015fi dornic s\u0103 fie autorul unei alian\u0163e princiare (poate chiar rugat de Doamna Despina, aflat\u0103 la Sibiu cu fetele), regele Ludovic trimite vorb\u0103 la Ia\u015fi: s\u0103 vin\u0103 \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-Vod\u0103 la Sibiu \u015fi s\u0103-\u015fi aleag\u0103 mireasa, urm\u00e2nd ca cealalt\u0103 fat\u0103 r\u0103mas\u0103 s\u0103 fie mireasa domnului muntean. Ocupat \u00eentr-un r\u0103zboi cu turcii, domnul nu poate veni la Sibiu, trimi\u0163\u00e2nd un boier care s\u0103-i \u0163in\u0103 locul. Mai rapid, Radu de la Afuma\u0163i vine rapid la Sibiu, o place pe Ruxandra, iar peste dou\u0103 luni se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu ea \u015fi pleac\u0103 la re\u015fedin\u0163a din T\u00e2rgovi\u015fte.<\/p>\n

R\u0103mas f\u0103r\u0103 mireas\u0103, domnul moldovean s-a sup\u0103rat r\u0103u, \u015fi \u00eencepe un aprig r\u0103zboi cu Radu de la Afuma\u0163i. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-au \u00eemp\u0103cat, prin medierea lui Ioan Z\u00e1polya \u015fi a mitropolitului Maxim al Ungrovlahiei: Stana pleac\u0103 la Ia\u015fi \u015fi ajunge doamna Moldovei, Ruxandra st\u0103 lini\u015ftit\u0103 cu so\u0163ul ei, iar domnul moldovean prime\u015fte pe boierii fugari refugia\u0163i \u00een Muntenia.<\/p>\n

Radu de la Afuma\u0163i \u015fi Ruxanda au avut un b\u0103iat, Radu Ilie, care va domni sub numele de Radu Ilie Haid\u0103u.<\/p>\n

Moartea Doamnei Ecaterina, \u00een 1590, \u00eei zdruncin\u0103 suportul moral al domniei, iar eforturile financiare imense \u2013 de\u015fi aduc moartea lui Cercel \u2013 nu pot st\u0103vili uria\u015fa l\u0103comie turceasc\u0103. Este mazilit definitiv \u00een mai 1591, ridicat din T\u00e2rgovi\u015fter, urcat \u00eentr-un car \u015fi dus la Stanbul. \u00centre a fi m\u00e2ncat de pe\u015ftii Bosforului (a\u015fa cum p\u0103\u0163ise Cercel) \u015fi a tr\u0103i, el alege religia mahomedan\u0103 \u015fi func\u0163ia de sangiac de Nicopole (1591-1601). A r\u0103mas astfel ca unicul domn rom\u00e2n care \u015fi-a tr\u0103dat neamul \u015fi credin\u0163a, iar p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een octombrie 1601, \u015fi dup\u0103, numele i-a fost de Mihnea Turcitul.<\/p>\n

Nicolae P\u0103tra\u015fcu scrie la T\u00e2rgovi\u015fte mai multe epistole<\/strong>, cea mai important\u0103 la 16 iunie 1597 \u015fi adresat\u0103 lui Ioan Keserii de Ghisart (<\/strong>n.n. \u2013 fiul domni\u0163ei Zamfira, fata lui Moise-Vod\u0103, refugiat\u0103 \u015fi c\u0103s\u0103torit\u0103 \u00een Transilvania), \u00een care \u00eei mul\u0163ume\u015fte pentru penele trimise \u00een dar (<\/strong>n.n. \u2013de cocost\u00e2rc, foarte rare \u015fi pre\u0163uite, pe care le va purta atunci c\u00e2nd \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 pe comisarii imperiali Istvanffy \u015fi Szuhay) \u015fi \u00eel anun\u0163\u0103 c\u0103 domnul a fost de acord ca Ioan s\u0103 vin\u0103 pentru a-\u015fi lua \u00eenapoi mo\u015fia r\u0103mas\u0103 de la mama sa.<\/p>\n

Radu Mihnea a fost un domn care, dincolo de credin\u0163\u0103 \u015fi respect pentru valorile umane (despre care voia s\u0103 le insufle \u015fi boierilor s\u0103i acela\u015fi spirit), \u015fi-a iubit mult fmilia \u015fi a \u00eencercat tot ce era mai bun pentru ea, inclusiv pentru fra\u0163ii \u015fi surorile n\u0103scu\u0163i din nevestele turcoaice ale tat\u0103lui s\u0103u. Ajuns domn \u00een Moldova, \u00een 1616, el \u00ee\u015fi trimite familia ostatic\u0103 la Constantinopol; o revede abia \u00een 1619, c\u00e2nd \u2013 mazilit \u015fi bolnav \u2013 merge acolo pentru tratament. Revenit la domnie peste un an, se \u00eentorc to\u0163i la T\u00e2rgovi\u015fte, unde reface palatul, biserica domneasc\u0103, baia; d\u0103 petreceri costisitoare. Termin\u0103 biserica \u201eSf. Troi\u0163\u0103\u201d din Bucure\u015fti (numit\u0103 de atunci Radu-Vod\u0103), iar c\u0103lug\u0103rilor de la Sfetagora le d\u0103 bogate dona\u0163ii.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 sunt bucurii, ctitorii ridicate \u00een lini\u015fte, o pace sufleteasc\u0103 \u00eemplinit\u0103 prin ajutoarele date \u00een Transilvania, domnul \u015ftie c\u0103 du\u015fmanii lucreaz\u0103, \u00eel sap\u0103 \u015fi \u00eei vor pieirea. \u00cen 1696, principele Dimitrie Cantemir scrie un raport, alc\u0103tuit ini\u0163ial \u00een limba rus\u0103 \u015fi adresat \u0163arului Petru I, cu scopul de a dovedi necredin\u0163a unora dintre Cantacuzini \u015fi a lui Br\u00e2ncoveanu fa\u0163\u0103 de Rusia. Intitulat \u00cent\u00e2mpl\u0103rile Cantacuzinilor \u015fi ale Br\u00e2ncovenilor (1678-1716),<\/em><\/strong> raportul este publicat pentru prima dat\u0103 la Sankt-Petersburg, \u00een 1772, ca anex\u0103 la un \u201eJurnal\u201d privind anul 1698. C\u00e2t de mult a luat \u00een seam\u0103 \u0163arul acest raport, este o alt\u0103 problem\u0103. Dar aversiunea lui Cantemir nu se opre\u015fte aici; \u00een Istoria ieroglific\u0103 (1685-1705),<\/em><\/strong> el \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, alegoric, societatea rom\u00e2neasc\u0103, \u00eendeosebi intrigile \u015fi lupta dintre familiile Cantemir, Br\u00e2ncoveanu \u015fi Cantacuzino.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>s<\/em>copul vie<\/em>\u0163ii este m\u00e2ntuirea sufletului \u201ec\u00e2nd Neamu-ntreg va fulgera la via\u0163\u0103\u201d nimeni sub aur\u0103 du\u015fman \u0103i trei \u00een bra\u0163ele s\u0103rut\u0103rii altarul numai na\u015ftere lumineaz\u0103 taina sufletului meu d\u0103t\u0103torule de lumin\u0103 \u015fi m\u0103 m\u00e2ntuie\u015fte m\u00e2ntuie\u015fte-te pe tine visceralitatea luminii coregrafia violen\u0163ei copii golir\u0103\u0163i palatul premiul l-a luat altcineva grup cu Vasile acum cu Pu\u015fi \u00een ’80 d\u0103deai autografe ai ceva mefistofelic mai socializezi cu doctorii sfertul de or\u0103 anestezic cum s\u0103 scrii f\u0103r\u0103 tutun \u015fi lichior o bere s\u0103 te \u00eenvioreze martor la opera\u0163ii \u00een grup era Kenneth nu Kiff s\u0103r\u0103cia ca aparigraha violen\u0163ei Tomaida parigrahi la revolu\u0163ii nu e bine vacii noastre aduna\u0163i poleial\u0103 de la bombe tataie aici cobori azilul e peste drum Paris un nobil g\u0103zduie\u015fte un simpozion umanitar cu ierarhii jucate dinulescian tot mai cabotin \u015fi amnezic pe dispre\u0163 ascuns \u00een decaden\u0163\u0103 drumuri hale ganguri jocuri furti\u015faguri Berlusconi luase un cu\u0163it \u00eel proptise cu t\u0103i\u015ful \u00een g\u00e2tul meu d’aia nu taie c\u0103 e rom\u00e2nesc prinsesem un brici \u015fi i l-am \u00eentors da’ acum rumoare plecasem iar \u0103sta fusese \u015fi la simpo \u015fi aici m-o fi urm\u0103rit acoperit uitasem geamantanul la gazd\u0103 am dat de slujnice \u00een costume de epoc\u0103 chir\u0103ind de noblesse mi-oi fi \u00eenchipuit g\u0103sirea pierderii \u00een autobuz citisem Pu\u015fi m\u00e2ntuire prin har credin\u0163\u0103 fapte m\u00e2ndru cu ochiul \u015fi nes\u0103\u0163ios cu inima temelia bisericii are form\u0103 de cruce na\u015ftere din nou prin botez satana a uns r\u0103d\u0103cinile vii cu s\u00e2nge de leu de porc \u015fi de maimu\u0163\u0103 pe Adam l-a atacat cu ispita trufiei pe Moise cu m\u00e2nia pe David cu femeia lui Urie pe Solomon cu bog\u0103\u0163ia \u015fi femeile pe Iisus cu m\u0103rirea lumii \u00eencoace Marx Freud Einstein en famille Golgota este o corabie nou\u0103 diavolul cunoa\u015fte scriptura s\u0103 traduc sau s\u0103 diortosesc pe veresia \u0103lui b\u0103tr\u00e2n are 97 bani g\u0103si\u0163i ca de securitate vultur pemintesc \u00eemp\u0103rat turcesc duroare duhniceasc\u0103 duhul cel mai de pre urm\u0103 stidire politiceasc\u0103 floare de chip\u00a0 asupr\u0103 a toat\u0103 otrava mai cu asupr\u0103 cuvinte f\u0103r\u0103 fiin\u0163\u0103 ghimnosofist digambara nici \u00een gramatic\u0103 graiul f\u0103r\u0103 chip p\u0103zesc u\u015forul u\u015fii de r\u00e2ndunici \u00eencheietura voroavei \u00eendem\u00e2n\u0103rile vremii me\u015fter\u015fugul me\u015fter\u015fugurilor logica din gurile sicofandilor s\u0103 te m\u00e2ntuie\u015fti \u0163\u0103rigr\u0103deni de ap\u0103 cuv\u00e2ntul cuvintelor Dumn\u0103dz\u0103u-Fiul \u00eenceputul \u00eencep\u0103turii Dumnedz\u0103u-P\u0103rintele sf\u00e2r\u015fitul sf\u00e2r\u015fiturilor Dumnedz\u0103u-Duful Sf\u00e2nt filohrisos \u0163\u0103rn\u0103 tip\u0103rit\u0103 banii ocheanul apusului moartea cu ochii deschi\u015fi somna \u015fi cu toat\u0103 fantazia de\u015fteapt\u0103 visa tr\u0103snete plesnete p\u0103timire nep\u0103timit\u0103 puterea cornului Inorogului asupra a toat\u0103 otrava de ieste luna \u00eentre boadz\u0103 \u015fi Vinerea \u00eentre stele mai ghizdav\u0103 izb\u00e2ndirea visului n\u0103dind \u015fi c\u00e2rpind p\u00e2ntecele s\u0103-mi ca\u015fce \u015fi pre spinare plesnind povestea prin treci s\u0103 izbucneasc\u0103 \u015fi c\u0103lc\u00e2iul \u00een locul rostului s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 voi l\u0103sa pe Inorog la prundi\u015f stambuli\u015f s\u0103-l cobor\u00e2m de ispr\u0103virea lucrului s\u0103 ne apuc\u0103m me\u015fter\u015fuguri vicle\u015fuguri satur\u0103-te de s\u00e2nge nevinovat coarbe piatra din zidire cu vreme iar\u0103 la zidire s\u0103 pune goal\u0103 casa parohial\u0103 Pelea ucis de viagra \u015fi \u00een ziar nu mai iese preoteasa din cas\u0103 Anghel Lumineanu so\u0163 Gherghinei Oprea de fat\u0103 la urm\u0103 Anca cumbunoare Jigodoaia soacr\u0103-sa a lu’ Piciulica Bulearc\u0103 Bulimej Golea tot o polecr\u0103 Ion Nelu P\u00e2rcioag\u0103 aprinde lum\u00e2n\u0103ri la tot cimitirul de anul nou \u015fi de pa\u015fte \u015ftie toat\u0103 \u0163ara cum \u015ftii tu globul tot postu’ a m\u00e2ncat numai sara a vrut s\u0103 se otr\u0103veasc\u0103 m\u0103-sa l-a oprit tr\u0103ia a r\u0103ului de ce nu m-ai l\u0103sat muri m\u0103-sa a ajuns la Fr\u0103s\u00e2nei s\u0103 se spovedeasc\u0103 de iepuri mu\u015furoaie albe flori de frag secerai \u015fi eu o \u0163\u00e2r\u0103 de lucern\u0103 pentru porcul de-l cump\u0103rar\u0103\u0163i de la Pietrari duminic\u0103 pe pia\u0163\u0103 nu se mai v\u00e2nd paradigma aparigraha s\u0103rman\u0103 cherestea omeneasc\u0103 Savu Ibrahim Marcu vede\u0163i cum pot \u00eennebuni oamenii ciocanele au sunet prelung am spart \u00een m\u00e2nc\u0103turi not\u0103r\u0103\u015fi\u0163a hocmanul nu mai este aur \u00een Arhanghelii sor\u0163ile sunt aruncate din veci zboar\u0103 V\u00e2lva de pe la noi casa va fi v\u00e2ndut\u0103 la tob\u0103 anangheon necesar manuscris jucat \u00een mul\u0163ime de pia\u0163\u0103 ruda-paparuda ba\u0163i coasa nu taie \u015fi te omoar\u0103 de m\u00e2ini f\u0103cui m\u0103m\u0103lig\u0103 la c\u00e2ini dec\u00e2t s\u0103 rabde c\u00e2t de s\u0103rac un conac soarele nuc\u0103 tot caut\u0103 v\u0103rs\u0103minte catodice \u0103i mai bolnavi ureaz\u0103 s\u0103n\u0103tate ce s\u0103 mai convers\u0103m dans odissi clor usturime ochilor vedici rari veseli amnezicii r\u0103zle\u0163irea pandaliilor harta adev\u0103rat\u0103 a ora\u015fului magic v\u0103 fac eu poze s\u0103 vin\u0103 prim\u0103ria s\u0103 vin\u0103 poli\u0163ia comunitar\u0103 doza concentr\u0103rii letale niente \u00een Queen la rom\u00e2ni indieni negri carnete de neliteratur\u0103 semne de pasaj ochelaristo retro sor\u0103 muzica pie\u0163elor datele subiectelor \u00eencruci\u015fate ne-om fi concurat zilele sub cavalcadele c\u0103\u0163elu\u015fei \u00eenc\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na pa\u015filor pe baz\u0103 de ro\u015fu ce soare \u015fi miercuri auzise de comun\u0103 pe nou iar n-oi \u015fti niciodat\u0103 \u00eent\u00e2mplarea c\u00e2t s\u0103 nu avem preten\u0163ii de la sine are cine piscine nesp\u0103larea afum\u0103turii \u00eenn\u0103scute l\u0103sat verbiaj scriiturii canto e\u015fti bolnav de antirealism din replici nicio vaporozitate zile plecate pe r\u00e2nd p\u0103s\u0103re\u015fte\u00a0 c\u0103zu\u0163ii peste mine templu tu din fr\u0103\u0163ie eu din India nu-i ajungi nici cu h\u00e2rzobul la nas i-am dat benzi nu le-a \u00eenapoiat le-am pl\u0103tit acum se uit\u0103 la mine ca la un scuipat dac\u0103 te joc n-o s\u0103-\u0163i mai recuno\u015fti piesa treze\u015fte-te \u015fi mai taci din gur\u0103 s\u0103-\u015fi cultive ur\u00e2\u0163enia \u015fi frustul is Mike Tyson Jewish matriarchs Dneyer Spirit Fascination valoarea ierarhia \u015fi autenticul \u00eenlocuite cu demgogia ipocrizia \u015fi falsul to\u0163i oamenii se nasc atei tor\u0163ionarii au fost atei iar tortura\u0163ii cre\u015ftini jeez it’s enough to make you wanna cry apa aerul pe\u015ftilor lucr\u0103tor cu ochii ora\u015fe din par\u00e2m\u0103 materiale biocompatibile de Matasa Osama Osana Obama Abbottabad\u00a0 Omar Benazir a mai murit un personaj imaginar cum s\u0103 omori pe cineva care nu exist\u0103 au ucis o umbr\u0103 asasinarea \u00een ziua beatific\u0103rii lui Ioan Paul \u015fi a sanctific\u0103rii lui Irodion de la Lainici nu conteaz\u0103 dac\u0103 e mort sau doar o inven\u0163ie cum i-a sc\u0103pat lui Sergio Ramos cupa teatrul ac\u0163iunii pe ideea de priveli\u015fte biogeografie insular\u0103 non-hoarding non-grasping non-attachment non-greed\u00a0 aparigraha yoga inimii lui Iisus arderea florilor de mac copyro international copyright agency sun literary agency autoimpresariere the books separate beings logocra\u0163ii spiridonie afrodis\u0103u unii traduc piele de g\u0103in\u0103 cu chicken skin \u00een loc de goose booms umfl\u0103turele\u00a0 force of one improvizezi cu mare for\u0163\u0103 Melancholy dup\u0103 voce nu p\u0103rea a\u015fa distrus\u00a0 energetic security i-a intrat floreta prin masc\u0103 \u015fi a murit cu\u0163it \u00een fruntea vacii gher\u015fon str\u0103in invazia babilonian\u0103 din memorie ai o smerenie enervant\u0103 don’t ever exagerate the sadness of falling out of love locus dolenti bigleteria examenelor Toledo cre\u015ftini evrei musulmani Teatro de Rojas a mai \u015fi zice bine-\u0163i citi\u015fi amice din copil\u0103rie o actorie profil de sabie mai dornici de cultur\u0103 cei din str\u0103in\u0103tate piesa nu \u00eencepe cu expozi\u0163iunea personajelor ci cu scriitorul care n-are inspira\u0163ie faza zero dinaintea invoca\u0163iei muzei\u00a0 ultima \u00een spectator faza \u00eent\u00e2i a neinspira\u0163iei cine reu\u015fe\u015fte s-o treac\u0103 urc\u0103 cele 21 de trepte\u00a0\u00a0 \u201earchitecture is inhabited by sculpture\u201d Brancusi \u015fobolanii din beaurocrats Mavrogheni o ictrom\u0103 sau pozn\u0103 a firii ira\u0163ionalitatea organiza\u0163ional\u0103 cu Ni\u0163uleasca pe s\u0103rite vorbesc francez\u0103 la infinitiv ce odios scrie azi e joi futem \u015fi noi \u00eent\u00e2mplare diegetic\u0103 delir logic sistematizat paranoie inteligen\u0163a social\u0103 la p\u0103m\u00e2nt idei de persecu\u0163ie erotice c\u0103-l iube\u015fte pe Dej o iube\u015fte etica consecin\u0163ei po\u0163i s\u0103 faci fapte rele dac\u0103 rezultatul lor va fi un bine jude\u0163ul s\u0103rmanilor Pakistan Observer 7 June 2011 Eminescu and Mahavira\u00a0 the 10% treshhold to keep out Kurdish parties Bazinul Carpatic Tunguska entitate etnic\u0103 inexistent\u0103 voievozi tradu\u015fi \u00een somn cultul mor\u0163ilor moartea cul\u0163ilor don’t come knowking spune-i sp\u0103l\u0103toarei de geamuri c\u0103 e\u015fti clasic un peuple sous le regard de Dieu\u00a0 two for the seesaw m-a\u015f duce la C\u00e2mpina c\u00e2t o fi autocarul detecting proxy settings\u00a0 por\u0163ile orientului se \u00eengusteaz\u0103 masa\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0George ANCA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George Anca TR\u0102DAREA BASARABILOR 41 apud Gabriela N Alt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00cen spatele crimelor Rom\u00e2nia e \u00eenchisoare Reuniune Claudius Scopul vie\u0163ii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18080","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18080","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18080"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18080\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18083,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18080\/revisions\/18083"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18080"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18080"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18080"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}