{"id":18088,"date":"2014-04-11T14:58:27","date_gmt":"2014-04-11T14:58:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18088"},"modified":"2014-04-11T15:01:15","modified_gmt":"2014-04-11T15:01:15","slug":"dr-calin-georgescu-in-ultimii-25-de-ani-sufletul-romanesc-a-fost-trecut-prin-sabie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/04\/11\/dr-calin-georgescu-in-ultimii-25-de-ani-sufletul-romanesc-a-fost-trecut-prin-sabie\/","title":{"rendered":"Dr. C\u0103lin Georgescu: “\u00cen ultimii 25 de ani, sufletul rom\u00e2nesc a fost trecut prin sabie”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>,,Dr. C\u0103lin Georgescu este unul dintre cei mai importan\u0163i exper\u0163i rom\u00e2ni \u00een dezvoltare, \u015fi anume \u00een dezvoltarea durabil\u0103. \u00centre 1997 \u015fi 2013 a fost director executiv al Centrului Na\u0163ional pentru Dezvoltare Durabil\u0103 din Rom\u00e2nia, iar din anul 2013 este pre\u015fedintele Clubului de la Roma (Centrul European de Cercetare din Viena, Austria). Clubul de la Roma este o denumire simbolic\u0103 pentru o organiza\u0163ie al c\u0103rei scop este s\u0103 supun\u0103 aten\u0163iei \u00eentregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei. Acuzat c\u0103 urm\u0103re\u015fte regionalizarea \u015fi unificarea \u00eentregii lumi, \u00een realitate Clubul s-a r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva \u201eignoran\u0163ei sinuciga\u015fe\u201d a omenirii cu privire la adev\u0103rata ei condi\u0163ie. Dr. C\u0103lin Georgescu, de\u015fi de\u0163ine o func\u0163ie interna\u0163ional\u0103 at\u00e2t de \u00eenalt\u0103, nu a uitat c\u0103 e rom\u00e2n, \u015fi \u00eenc\u0103 unul dedicat cauzei na\u0163ionale. A elaborat strategia de dezvoltare durabil\u0103 a Rom\u00e2niei pe urm\u0103torii 30 de ani. Strategie din care nu s-a pus \u00een oper\u0103 nici m\u0103car un paragraf. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, d-l Georgescu a fost propus, la \u00eenceputul lui 2012, s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Emil Boc \u00een fruntea guvernului Rom\u00e2niei, dar interese obscure s-au opus. A fost o \u015fans\u0103 pierdut\u0103 de to\u0163i rom\u00e2nii. Reproducem, \u00een cele ce urmeaz\u0103, pledoaria de tip clasic, \u201eprin noi \u00een\u015fine\u201d, a domnului Georgescu, pentru schimbarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u201eAcum, \u00een Rom\u00e2nia, omul devine \u00abresurs\u0103 uman\u0103\u00bb\u201d<\/strong><\/p>\n

A\u0163i detectat, \u00een scrierile dv., \u201er\u0103zboiul nev\u0103zut\u201c din lume \u015fi din Rom\u00e2nia. Cum arat\u0103 acest r\u0103zboi?<\/em><\/p>\n

Criza actual\u0103 ofer\u0103 unei umanit\u0103\u0163i \u00eengenuncheate de at\u00e2tea rele prilejul de a medita asupra propriei supravie\u0163uiri, pe unica sa planet\u0103. Dup\u0103 ce a \u201e\u00eembl\u00e2nzit\u201c natura, omul este supus acum manipul\u0103rilor de tot felul, spre profitul celor care stau la c\u00e2rma \u015fi, mai ales, \u00een spatele marilor corpora\u0163ii. Nu se poate fura f\u0103r\u0103 a controla mintea victimei. Discut\u0103m azi de un r\u0103zboi dus la nivelul min\u0163ii. Este purtat de marile corpora\u0163ii \u015fi de politica neoliberal\u0103 care au creat \u015fi men\u0163in \u00een continuare criza. L\u0103comia marii finan\u0163e a produs actuala instabilitate economic\u0103 \u015fi social\u0103. Marile corpora\u0163ii nu au nevoie de min\u0163i libere, ci de robo\u0163ei care, motiva\u0163i doar de cucerirea unei pozi\u0163ii \u00een ierarhie \u015fi de avantajele unei vie\u0163i luxoase, se \u00eenclin\u0103 obedient la preceptele \u201epoliticilor corecte\u201c. Personal, sfidez corectitudinea politic\u0103 de toate culorile. Spre exemplu, Nestl\u00e9 controleaz\u0103 peste 70% din apa \u00eembuteliat\u0103 din lume, printre care P\u00e9rier, San Pelegrino, Vittel. Este o ac\u0163iune neoliberal\u0103 \u015fi postcolonial\u0103 care atenteaz\u0103 la un drept fundamental al omului – accesul primar la ap\u0103. Poate fi un drept uman transformat \u00een marf\u0103, cu etichet\u0103 \u015fi pre\u0163?! Se pare c\u0103 da… \u00cen Rom\u00e2nia, ca \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri eliberate de comunism, cet\u0103\u0163eanul este st\u0103p\u00e2nit prin fric\u0103. Ne este fric\u0103 pentru c\u0103 nu mai avem credin\u0163\u0103 adev\u0103rat\u0103. C\u00e2nd ne rug\u0103m \u015fi cerem ca Dumnezeu s\u0103 ne \u201edea\u201c miracole, confund\u0103m credin\u0163a cu magia. F\u0103r\u0103 munc\u0103 asidu\u0103 \u015fi jertf\u0103, nu-\u0163i po\u0163i lua zborul c\u0103tre orizontul demnit\u0103\u0163ii. Pas\u0103rea n\u0103scut\u0103 \u00een colivie crede c\u0103 a zbura este o boal\u0103! De acest fapt s-a profitat dup\u0103 \u201989 \u015fi a\u015fa s-a perpetuat mentalitatea c\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t ai ce consuma, e bine. Burta plin\u0103 st\u0103 mai presus de libertate! Spun \u00eenc\u0103 o dat\u0103: acum, \u00een Rom\u00e2nia, se tr\u0103ie\u015fte sub imperiul fricii. C\u00e2nd nu r\u0103m\u00e2i ferm \u00een credin\u0163a cre\u015ftineasc\u0103, se na\u015fte un gol prin care p\u0103trunde groaza de moarte. \u015ei atunci omul devine \u201eresurs\u0103 uman\u0103\u201c – un individ manipulat, fabricat prin \u00eenrobirea min\u0163ii. Alimentele procesate industrial con\u0163in substan\u0163e care ac\u0163ioneaz\u0103 subtil asupra sistemului nervos, imit\u00e2nd efectul drogurilor. Omul care m\u0103n\u00e2nc\u0103 produse concentrate artificial devine dependent: \u00een c\u0103utarea pl\u0103cerii, m\u0103n\u00e2nc\u0103 tot timpul, f\u0103r\u0103 s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103. Mintea, sufletul \u015fi inima \u00eei devin captive. Sistemul educa\u0163ionalde statcontribuie \u015fi el din plin la \u00eenc\u0103tu\u015farea min\u0163ii \u015fi a spiritului. Dup\u0103 ce sunt \u015fcoli\u0163i conform prejudec\u0103\u0163ilor cultivate de adul\u0163i, denumite eufemistic \u201eprograme na\u0163ionale\u201d, elevii devin de-a dreptul incapabili s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 sau s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een alt mod dec\u00e2t cel pe care l-au impus formatorii lor\u2026 Eu, \u00een ace\u015fti 25 de ani, am v\u0103zut \u00een Rom\u00e2nia doar promovarea malign\u0103 a incompeten\u0163ei. O perioad\u0103 \u00een care sufletul rom\u00e2nesc a fost trecut prin sabie. De aceea, cred c\u0103 se impune urgent reprofesionalizarea Rom\u00e2niei \u015fi restabilirea valorilor morale irepro\u015fabile, de care, \u00een istoria sa, poporul nostru a f\u0103cut dovad\u0103 prin fapte.<\/p>\n

A\u0163i identificat \u201ere\u0163eta\u201d \u015fi \u201echeia\u201d succesului Rom\u00e2niei: micul produc\u0103tor, \u0163\u0103ranul. Pe ce v\u0103 baza\u0163i \u00een acest scenariu?<\/em><\/p>\n

A te baza pe micul produc\u0103tor, pe \u0163\u0103ranul care a dat identitatea rom\u00e2nilor, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 contracarezi asediul corpora\u0163iilor, care \u00ee\u0163i dicteaz\u0103 ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nci, ce s\u0103 bei, cu ce s\u0103 te \u00eembraci, ba chiar \u015fi cum s\u0103 g\u00e2nde\u015fti. \u0162\u0103ranul \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 singur propria produc\u0163ie. Te salvezi tu, ca \u0163ar\u0103, \u015fi \u00eei mai aju\u0163i \u015fi pe al\u0163ii care vor s\u0103 o fac\u0103 \u015fi nu mai au cum. Micul produc\u0103tor contribuie la \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea Rom\u00e2niei. Gra\u0163ie lui vom rezolva, \u00een cea mai mare parte, problema \u015fomajului. Toat\u0103 lumea va avea ceva de f\u0103cut. Dac\u0103 \u015ftii s\u0103 faci ceva cu m\u00e2na ta, nu depinzi de nimeni, e\u015fti autonom. Acum, rom\u00e2nii bat drumurile Occidentului, slug\u0103rind prin str\u0103ini, \u00een loc s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi s\u0103 prospere \u00een \u0163ara lor. Tot ce ar trebui s\u0103 facem, ca guvern na\u0163ional, ar fi s\u0103 promov\u0103m micul \u00eentreprinz\u0103tor, breslele \u015fi meseriile larg r\u0103sp\u00e2ndite, ajutate de o industrie performant\u0103 \u015fi nepoluant\u0103. Ac\u0163iuni precise, nu b\u0103tut apa \u00een piu\u0103 pe marginea unor generalit\u0103\u0163i. Micul produc\u0103tor ne ofer\u0103, prin urmare, defini\u0163ia succesului.<\/p>\n

\u201eCei ce conduc Rom\u00e2nia sunt f\u0103cu\u0163i, nu n\u0103scu\u0163i. Sunt ni\u015fte mutan\u0163i, o alt\u0103 specie\u201d<\/strong><\/p>\n

Ce \u201edefini\u0163ie\u201d ne ofer\u0103 politicienii care au condus \u0163ara \u00een ultimii 25 de ani?<\/em><\/p>\n

Pr\u0103d\u0103torii care au condus \u015fi conduc \u0163ara ignor\u0103 viitorul \u015fi nu ne preg\u0103tesc pentru el; pe ei nu-i intereseaz\u0103 dec\u00e2t prezentul, s\u0103 poat\u0103 fura acum, c\u00e2nd mintea poporului este \u00eenc\u0103 \u00eenrobit\u0103. Cei ce conduc Rom\u00e2nia sunt f\u0103cu\u0163i, nu n\u0103scu\u0163i. Ei sunt omul nou, creat \u00eenainte de \u201989. Sunt ni\u015fte mutan\u0163i, o alt\u0103 specie! Din p\u0103cate, asist\u0103m la o disolu\u0163ie total\u0103 a \u0163\u0103rii. Iar intelectualii p\u0103streaz\u0103 o t\u0103cere complice. Rar g\u0103se\u015fti un intelectual integru.<\/strong> Mare parte dintre cet\u0103\u0163enii Rom\u00e2niei pot fi compara\u0163i cu robii care servesc unui sistem mafiot. Politicienii, ca \u015fi intelectualii, caut\u0103 \u201es\u0103 vorbeasc\u0103 frumos\u201c, ca s\u0103 nu \u201ederanjeze\u201d, to\u0163i vor s\u0103 fie politic corec\u0163i. Oameni buni, nu mai privi\u0163i la culoarea cenu\u015fie ca la un simbol al cumin\u0163eniei, este timpul s\u0103 ne trezim! Totul s-a transformat \u00eentr-un imens crematoriu unde sunt incinerate libertatea \u015fi viitorul neamului rom\u00e2nesc. Ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

Dar \u201eIon\u201d \u015fi \u201eGheorghe\u201d sunt ignora\u0163i, statul rom\u00e2n ascult\u0103 de alte \u201eglasuri\u201d… Care este contextul interna\u0163ional \u00een care Rom\u00e2nia ar putea s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 atuurile proprii, naturale?<\/em><\/p>\n

Se recunoa\u015fte la nivel european c\u0103 toate modelele de p\u00e2n\u0103 acum au erodat capitalul natural. Singura solu\u0163ie este dezvoltarea durabil\u0103 sau, mai corect spus, sustenabil\u0103, pentru c\u0103 vorbim de obiective pe termen lung. Dezvoltarea nu trebuie s\u0103 se fac\u0103 prin epuizarea resurselor, ci la niveluri \u015fi \u00een ritmuri care s\u0103 permit\u0103 regenerarea acestora. Criza actual\u0103 este o criz\u0103 de sistem, ea va continua mult timp de acum \u00eenainte, p\u00e2n\u0103 la schimbarea profund\u0103 a paradigmei economice mondiale. Consumul de resurse este problema pe termen scurt \u015fi lung a omenirii. Mare parte a ecosistemelor planetei sunt distruse. Unul din trei alimente pe care le avem pe mas\u0103 se datoreaz\u0103 contribu\u0163iei albinelor. Dispari\u0163ia acestor mici viet\u0103\u0163i poate duce la stingerea vie\u0163ii. Polenizarea artificial\u0103 se practic\u0103 deja \u00een China, prima \u0163ar\u0103 unde aceste insecte excep\u0163ionale aproape c\u0103 au disp\u0103rut. Pe acest fond se duce o lupt\u0103 aprig\u0103 pentru ceea ce numim resurse strategice, adic\u0103 apa \u015fi hrana, dar \u015fi energia verde. Or, Rom\u00e2nia mai de\u0163ine \u00eenc\u0103 posibilit\u0103\u0163i importante de utilizare a acestor resurse. \u015etim ce urmeaz\u0103; \u00eentrebarea este dac\u0103 suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103m acest val al schimb\u0103rii. Din p\u0103cate, \u00een politica rom\u00e2neasc\u0103 postdecembrist\u0103, lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire o viziune pe termen lung. Lipse\u015fte harta viitorului. Dac\u0103 Rom\u00e2nia ar \u00een\u0163elege ce \u015fans\u0103 uria\u015f\u0103 are \u00een plin\u0103 criz\u0103, ar face un salt gigantic, nu doar pentru refacerea ei, ci \u015fi pentru a ocupa o pozi\u0163ie de lider imbatabil, cel pu\u0163in \u00een zona balcanic\u0103. Am putea restaura dreptatea social\u0103, ap\u0103ra suveranitatea \u0163\u0103rii \u015fi conserva tradi\u0163iile neamului rom\u00e2nesc. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia nu este o \u0163ar\u0103 oarecare. Noi, rom\u00e2nii, suntem o civiliza\u0163ie.<\/strong> De aceea, necesit\u0103\u0163ile politicii externe ale Rom\u00e2niei sunt, mai ales, p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii statului \u00een fa\u0163a atacului entit\u0103\u0163ilor non-statale, adic\u0103 a corpora\u0163iilor \u015fi \u201einvestitorilor strategici\u201c de genul fondurilor speculative. Rom\u00e2nia are nevoie de un stat care \u00ee\u015fi serve\u015fte cu abnega\u0163ie cet\u0103\u0163enii, \u015fi nu de unul care slug\u0103re\u015fte capitalul interna\u0163ional. Consolidarea \u015fi dezvoltarea statului na\u0163ional unitar modern trebuie s\u0103 fie deviza noastr\u0103, a\u015fa cum a fost a \u00eenainta\u015filor no\u015ftri. \u00cent\u0103rirea statului este esen\u0163ial\u0103 \u00een vremurile pe care le tr\u0103im. Binomul stat-cet\u0103\u0163ean este cel pe care a func\u0163ionat mare parte din istoria omenirii; dac\u0103 un stat colapseaz\u0103, se produce \u015fi o pr\u0103bu\u015fire a societ\u0103\u0163ii, cet\u0103\u0163eanul fiind confruntat cu o situa\u0163ie de anarhie ca cea din Somalia. Statul rom\u00e2n nu trebuie s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze sub nici un motiv de r\u0103d\u0103cinile sale \u015fi de istoria neamului. C\u00e2nd statul serve\u015fte \u201ecorectitudinea politic\u0103\u201c \u015fi trimite jandarmii s\u0103-i bat\u0103 pe truditorii p\u0103m\u00e2ntului care-\u015fi ap\u0103r\u0103 dreptul la ap\u0103 \u015fi hran\u0103 \u2013 cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Punge\u015fti \u2013, ne afl\u0103m deja \u00een fa\u0163a unei tr\u0103d\u0103ri de \u0163ar\u0103. Poporul nu mai poate r\u0103m\u00e2ne indiferent!<\/p>\n

\u201e200 de companii multina\u0163ionale sunt mai puternice dec\u00e2t 150 de state la un loc\u201d<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii din Punge\u015fti \u015fi din alte localit\u0103\u0163i se lupt\u0103 cu una sau mai multe corpora\u0163ii. Acolo s-a ajuns deja la dictatur\u0103. Ce rol joac\u0103 politicul \u00een acest context?<\/em><\/p>\n

Corpora\u0163iile dicteaz\u0103 la ora actual\u0103 politicului \u00een cea mai mare parte a lumii. Urm\u0103rind doar propriul profit, ele ascund realitatea, submin\u00e2nd viitorul genera\u0163iilor tinere \u015fi priv\u00e2nd na\u0163iunile de lideri autentici \u015fi de patrio\u0163i. 200 de multina\u0163ionale sunt mai puternice dec\u00e2t 150 de state la un loc! Domeniul economic este condus de FMI, Banca Mondial\u0103 \u015fi Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului. Troica aceasta a dus la pr\u0103bu\u015firea economic\u0103 \u015fi la dezastru ecologic \u00een multe locuri din lume. \u00cen loc de politici economice serioase, rom\u00e2nilor li se ofer\u0103 p\u00e2ine \u015fi circ: s\u0103 cumperi marfa altora \u015fi s\u0103 crezi c\u0103 tr\u0103ie\u015fti bine. Aceasta, pe un fond de s\u0103r\u0103cie \u015fi dec\u0103dere moral\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. Cantitatea de p\u00e2ine v\u00e2ndut\u0103 a sc\u0103zut cu 25% fa\u0163\u0103 de 1990, iar num\u0103rul c\u0103r\u0163ilor, cu 85%. Sunt cifre care vorbesc de la sine despre starea precar\u0103 \u015fi lipsa de viitor a Rom\u00e2niei \u00een actuala situa\u0163ie. Rom\u00e2nia are nevoie de o conducere capabil\u0103 s\u0103 se opun\u0103 proiectelor geopolitice care vizeaz\u0103 distrugerea statelor na\u0163ionale \u015fi transformarea \u0163\u0103rii \u00eentr-un teren de v\u00e2n\u0103toare economic\u0103 (masacrarea faunei, v\u00e2n\u0103torile cu acte mai mult sau mai pu\u0163in \u00een regul\u0103 sunt un capitol la fel de trist). Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o pozi\u0163ie de echilibru \u00eentre for\u0163ele geopolitice globale \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 negocieze cu puterile lumii, av\u00e2nd ca ancor\u0103 doar interesul na\u0163ional. Putem s\u0103 spunem, f\u0103r\u0103 teama de a gre\u015fi, c\u0103 destabilizarea prezent\u0103 a Ucrainei, prin proteste violente dirijate, este pe punctul de a declan\u015fa un nou R\u0103zboi Rece \u00eentre Rusia \u015fi SUA. Un \u201er\u0103zboi ascuns\u201c mocne\u015fte deja \u00een Asia, \u00eentre China \u015fi principalul aliat din Asia al SUA, Japonia. \u00cen acest nou context, extrem de tensionat, Rom\u00e2nia, \u00een loc s\u0103 fie un factor de stabilitate, apare, prin scandalurile politice la zi, ca un no man\u2019s land, un fel de t\u0103r\u00e2m al nim\u0103nui care poate oric\u00e2nd exploda, arunc\u00e2nd \u00een aer \u00eentreaga regiune sud-estic\u0103 a Europei. Iat\u0103 de ce, mai mult ca oric\u00e2nd, avem nevoie de lideri respecta\u0163i pe plan interna\u0163ional, capabili s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 statalitatea Rom\u00e2niei \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte surse de finan\u0163are dec\u00e2t v\u00e2nzarea pe nimic a bog\u0103\u0163iilor naturale \u015fi activelor na\u0163iei. \u00cen prezent, \u0163ara se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie at\u00e2t de jalnic\u0103, \u00eenc\u00e2t sunt aplaudate chiar \u015fi investi\u0163iile \u201eeuropene\u201c \u00een gropi de gunoi, pompos numite \u201esistem integrat de management al de\u015feurilor\u201c, amenajate \u00een satele cele mai pitore\u015fti \u015fi cu mare poten\u0163ial agro-turistic (vezi cazul comunei F\u0103rca\u015fa din jude\u0163ul Maramure\u015f). Practic, Rom\u00e2nia se afl\u0103 sub asediul marilor corpora\u0163ii. Ac\u0163iunea de la Punge\u015fti este relevant\u0103. Statul ap\u0103r\u0103 o corpora\u0163ie \u00eempotriva propriilor s\u0103i cet\u0103\u0163eni. Oamenii sunt b\u0103tu\u0163i \u00een curtea lor. Este mai r\u0103u dec\u00e2t \u00eentr-un r\u0103zboi \u00eempotriva unei puteri str\u0103ine! De c\u00e2teva luni, statul \u00ee\u015fi terorizeaz\u0103 cet\u0103\u0163enii care nu se pleac\u0103 \u00een fa\u0163a interesului celor f\u0103r\u0103 de \u0163ar\u0103. A luat cumva UE pozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 \u00eenc\u0103lcare flagrant\u0103 a celor mai importante drepturi ale omului, fa\u0163\u0103 de o ac\u0163iune criminal\u0103 f\u0103r\u0103 precedent?<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 prea bogat\u0103, cu un p\u0103m\u00e2nt prea fertil, ca s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 f\u0103r\u0103 lupt\u0103!\u201d<\/strong><\/p>\n

Unde se afl\u0103 ast\u0103zi \u0163ara noastr\u0103 pe harta financiar\u0103 \u015fi economic\u0103 a lumii?<\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nia are nevoie de un sistem financiar care s\u0103-i apar\u0163in\u0103, de o politic\u0103 monetar\u0103 care s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor specifice \u015fi de o politic\u0103 fiscal\u0103 dictat\u0103 de realit\u0103\u0163ile noastre. \u00cen \u0163ara noastr\u0103 b\u0103tr\u00e2nii sunt umili\u0163i, copiii nu au viitor, p\u0103m\u00e2ntul este v\u00e2ndut str\u0103inilor, iar credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103 este c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare \u2013 iat\u0103 realitatea! Dezastrul este b\u0103gat sub pre\u015f. Se dau cifre, care de care mai umflate. Una sunt cifrele, alta economia real\u0103. De pild\u0103, se tot scrie c\u0103 am ie\u015fit din criz\u0103. Cum s\u0103 ias\u0103 din criz\u0103 statul rom\u00e2n, c\u00e2nd cheltuielile cu bunurile \u015fi serviciile au atins, \u00een 2013, nivelul din 2008, anul \u00een care se arunca cu bani \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta?! Cheltuielile bugetului general consolidat, cu bunuri \u015fi servicii, au atins \u00een 2013 nivelul de 6,2% din PIB, apropiate de cele din 2008, c\u00e2nd au \u00eensemnat 6,5% din PIB. Se impune o simpl\u0103 constatare: Rom\u00e2nia nu va prospera dec\u00e2t prin introducerea disciplinei financiare. Ast\u0103zi, Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 \u00een faliment, care tr\u0103ie\u015fte pe datorie.<\/p>\n

Ce fel de stat este statul rom\u00e2n de azi? Care sunt deciziile pe care le poate lua, cu privire la propria dezvoltare?<\/em><\/p>\n

Statul rom\u00e2n actual este un stat slab. Ac\u0163ioneaz\u0103 conform unor mituri \u015fi prejudec\u0103\u0163i, ia decizii importante pe baz\u0103 de wishful thinking (g\u00e2ndirea deziderativ\u0103 ce distorsioneaz\u0103 realitatea \u00een func\u0163ie de propriile dorin\u0163e). Societatea rom\u00e2neasc\u0103 difer\u0103 de economiile mature din Europa, \u00een sensul c\u0103, dac\u0103 \u00een Europa se schimb\u0103 un guvern, nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic grav, economia merge \u00eenainte, structura institu\u0163ional\u0103 func\u0163ioneaz\u0103. Pe c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia nu avem management performant, iar managementul \u00eenseamn\u0103 viziune, perspectiv\u0103. Statul rom\u00e2n actual nu mai exist\u0103, pentru c\u0103 nu mai func\u0163ioneaz\u0103 institu\u0163ional. Accidentul aviatic din Mun\u0163ii Apuseni este o dovad\u0103 a inexisten\u0163ei statului.<\/p>\n

A\u0163i afirmat c\u0103 redresarea statului nu se poate face dec\u00e2t prin patriotism \u00een limitele adev\u0103rului, relu\u00e2nd formula interbelic\u0103 \u201eprin noi \u00een\u015fine\u201c. Mai putem invoca acest concept \u00een epoca globaliz\u0103rii?<\/em><\/p>\n

Totul ne este permis, dar nu totul ne este \u015fi de folos, spunea Sf\u00e2ntul Apostol Pavel. \u015ei mai spunea c\u0103 omul \u00eentreg, puternic, chiar dac\u0103 totul \u00eei este permis, nu se va l\u0103sa st\u0103p\u00e2nit de tot ceea ce-i este \u00eeng\u0103duit. Totul, dar absolut totul se face doar sem\u0103n\u00e2nd dragoste, nu ur\u0103 \u015fi tr\u0103dare. Lucrurile au mers prea departe din cauza modului total inadecvat de conducere a \u0163\u0103rii \u00een ultimii 25 de ani. Cei care au de\u0163inut puterea au urm\u0103rit doar interesele lor, personale \u015fi de grup, \u015fi nu cele ale \u0163\u0103rii. Or, nu ai cum s\u0103 fii de folos \u0163\u0103rii tale dac\u0103 nu o iube\u015fti \u015fi dac\u0103 nu-i vrei binele! Formula \u201eprin noi \u00een\u015fine\u201c nu poate fi transpus\u0103 \u00een practic\u0103 de c\u0103tre cei care du\u015fm\u0103nesc Rom\u00e2nia. Sunt \u0163\u0103ri importante care, \u00een ultimii 20 de ani, s-au dezvoltat spectaculos pe baza modelului \u201eprin noi \u00een\u015fine\u201c. \u00cen anii \u201970, Finlanda era la coada \u0163\u0103rilor scandinave, acum este \u00een fruntea lor. La mijlocul anilor \u201990, economia Rusiei a fost aproape ruinat\u0103 de globali\u015fti, cu re\u0163etele lor neoliberale, dar \u015fi-a revenit spectaculos c\u00e2nd \u0163ara a adoptat modelul \u201eprin noi \u00een\u015fine\u201c. Japonia, Norvegia, Polonia, Ungaria sunt alte exemple gr\u0103itoare de \u0163\u0103ri care nu au cedat presiunilor \u201eterminatorilor\u201c interna\u0163ionali \u015fi au reu\u015fit s\u0103 prospere economic. A ne dezvolta prin noi \u00een\u015fine \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd a investi \u00een om. Or, aceasta a lipsit cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Rom\u00e2nul trebuie l\u0103sat s\u0103 fac\u0103 ce poate el mai bine, nu ce cred de cuviin\u0163\u0103 ni\u015fte func\u0163ionari de la Bucure\u015fti sau Bruxelles, \u015fi atunci toat\u0103 \u0163ara va \u00eenflori. De ce oare rom\u00e2nii sunt foarte aprecia\u0163i \u00een multe locuri importante din lume, iar \u00een \u0163ara lor nu au un loc de munc\u0103? \u00cen acest sens, exemplul istoric pa\u015foptist ne st\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103. Este greu, dar se poate! Insufl\u0103-i t\u00e2n\u0103rului m\u00e2ndria pentru istoria neamului s\u0103u! C\u00e2nd ne vorbea profesorul la \u015fcoal\u0103 de Mihai Viteazul, de \u015etefan cel Sf\u00e2nt, intram \u00een pielea lor ca eroi \u015fi doream, noi, copiii, s\u0103 facem la fel pentru \u0163ara noastr\u0103. Numai a\u015fa va deveni t\u00e2n\u0103rul responsabil. Din p\u0103cate, istoria este minimalizat\u0103; pur \u015fi simplu s-a t\u0103iat panglica istoriei, s-a \u00eentrerupt leg\u0103tura cu eroii \u015fi martirii neamului, uit\u00e2ndu-se c\u0103 fiecare genera\u0163ie f\u0103ure\u015fte istoria celor urm\u0103toare.<\/p>\n

\u201eCapitalul gigantic al Rom\u00e2niei este dat de resursele naturale\u201d<\/strong><\/p>\n

Vorbi\u0163i, al\u0103turi de mul\u0163i al\u0163i futurologi, de marea criz\u0103 alimentar\u0103 \u015fi a apei. Dar Chevron foreaz\u0103 pentru gaze de \u015fist \u00een Dobrogea, unde exist\u0103 un fluviu subteran de ap\u0103 dulce, c\u00e2t Dun\u0103rea. Nu va fi pus\u0103 aceast\u0103 resurs\u0103 \u00een pericol?<\/em><\/p>\n

Criza apei \u015fi a hranei, din zona anilor 2020, va fi mult mai serioas\u0103 \u015fi mai devastatoare dec\u00e2t criza economico-financiar\u0103 de acum. Suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 o \u00eent\u00e2mpin\u0103m? Aceasta este \u00eentrebarea. Aurul Rom\u00e2niei nu este cel mineral, \u00eengropat sub munte, ci stratul sub\u0163ire de sol fertil, la care se adaug\u0103 apa \u015fi condi\u0163iile geomorfologice excep\u0163ionale ale \u0163\u0103rii noastre. Politic vorbind, e nevoie s\u0103 \u015ftii s\u0103 c\u00e2n\u0163i la org\u0103, adic\u0103 pe mai multe claviaturi simultan, ca s\u0103 po\u0163i conduce o \u0163ar\u0103. Pentru c\u0103 o decizie gre\u015fit\u0103 se poate r\u0103sfr\u00e2nge negativ \u00een alte locuri. Preven\u0163ia, anticiparea ne stau la \u00eendem\u00e2n\u0103. Cunosc resursa uria\u015f\u0103 de ap\u0103 din Dobrogea. Sigur c\u0103 poate s\u0103 fie afectat\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 grav, dac\u0103 se permite aceast\u0103 afacere a Chevron, extrem de nociv\u0103, adev\u0103rat atentat la adresa vie\u0163ii. Este un exemplu tipic de ac\u0163iune de-a dreptul criminal\u0103 a unei corpora\u0163ii. Wall Street-ul este numai minciun\u0103, lipsit de strategie \u015fi de viziune, un uria\u015f cu picioare de lut. Exemplul Californiei este gr\u0103itor \u00een acest sens: de\u015fi, \u00een ultimii doi ani, \u00een toat\u0103 California, persist\u0103 o secet\u0103 devastatoare, politicul a permis demararea for\u0103rilor pentru gaze de \u015fist.<\/p>\n

\u00cen context economic global, cu ce valori naturale vine Rom\u00e2nia \u00een concertul na\u0163iunilor?<\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 prea bogat\u0103, cu un p\u0103m\u00e2nt prea fertil, ca s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 f\u0103r\u0103 lupt\u0103! \u015etiin\u0163ific, din 9 regiuni bio-geografice ale Terrei, Rom\u00e2nia de\u0163ine 5, av\u00e2nd cea mai important\u0103 eco-regiune la nivel global. Mai mult de jum\u0103tate din Carpa\u0163i, cei mai s\u0103lbatici ca natur\u0103, sunt \u00een \u0163ara noastr\u0103. Peste jum\u0103tate din carnivorele mari ale Europei sunt \u00een Rom\u00e2nia. Avem apoi Delta Dun\u0103rii, zonele umede \u015fi p\u0103durile \u2013 un tezaur. Capitalul gigantic al Rom\u00e2niei este dat de resursele naturale. \u015ei, \u00een special, de baza genetic\u0103 pur\u0103 pe care o are, fiind printre foarte pu\u0163inele \u0163\u0103ri din Europa care de\u0163in a\u015fa ceva. Dac\u0103 numesc doar cele 220.000 de ha de p\u0103dure virgin\u0103, apoi cernoziomul ciocolatiu, cel mai productiv dintre toate tipurile de sol, aflat cu predilec\u0163ie \u00een Dobrogea, se poate vedea capacitatea sigur\u0103 de a dezvolta durabil \u0163ara. Nu po\u0163i avea dezvoltare durabil\u0103 f\u0103r\u0103 fundamentul dat de resursele naturale pure. Sub acest aspect, Rom\u00e2nia se \u00eenscrie \u00een zona marilor negociatori, fiind un poten\u0163ial multiplicator genetic pentru \u0163\u0103rile care au doar resurse financiare, dar nu \u015fi pe cele naturale. Sau au p\u0103dure, dar nu au codru. Lumea occidental\u0103 este disperat\u0103 s\u0103 aib\u0103 hran\u0103 \u015fi ap\u0103 de foarte bun\u0103 calitate pentru cet\u0103\u0163enii ei. Doar astfel \u00ee\u015fi asigur\u0103 continuitatea ca neam. To\u0163i sunt con\u015ftien\u0163i de pericolul alimenta\u0163iei industriale, plin\u0103 de E-uri \u015fi aduc\u0103toare de boli pe care medicina actual\u0103 nu le poate trata.<\/p>\n

\u201e\u0162\u0103ranul rom\u00e2n reprezint\u0103 nu doar \u015fansa redres\u0103rii Rom\u00e2niei, ci \u00eens\u0103\u015fi speran\u0163a rena\u015fterii lumii occidentale\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00centre factorii care submineaz\u0103 identitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi viitorul na\u0163iunii rom\u00e2ne a\u0163i numit distrugerea \u0163\u0103r\u0103nimii. Ce mai reprezint\u0103 \u0163\u0103ranii? Mai sunt ei un element identitar al rom\u00e2nilor?<\/em><\/p>\n

\u0162\u0103ranul rom\u00e2n reprezint\u0103 gena autentic\u0103 a civiliza\u0163iei mileniului actual. El reprezint\u0103 nu doar \u015fansa redres\u0103rii Rom\u00e2niei, ci \u00eens\u0103\u015fi speran\u0163a rena\u015fterii lumii occidentale, care \u00eencearc\u0103 cu disperare s\u0103-\u015fi \u00eendrepte nes\u0103buin\u0163ele trecutului. \u0162\u0103ranul rom\u00e2n a fost \u00een mare parte distrus de febra consumist\u0103 \u015fi de supermarketurile care s-au \u00eenmul\u0163it enorm la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri. Apoi a fost redus la t\u0103cere, fiindu-i atacat cadrul natural, de care depinde existen\u0163a sa. A fost jefuit orbe\u015fte, s-a v\u00e2ndut pe nimic resursa natural\u0103 primar\u0103. Prin urmare, eu nu a\u015f promova industria alimentelor bio, ci gospod\u0103ria \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 tradi\u0163ional\u0103. Prin ea am ajunge la bio \u00een mod natural. Rom\u00e2nia, \u0163ar\u0103 bio! Cu ea a\u015f cuceri lumea toat\u0103! Ro\u015fia rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 cultiv\u0103 aceast\u0103 ro\u015fie \u00een Germania. Pune-l pe neam\u0163 s\u0103 o fac\u0103! Ei bine, nu poate, cu toat\u0103 tehnologia lui, pentru c\u0103 nu are p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii noastre, care este cel mai roditor. \u015ei, peste asta, este un p\u0103m\u00e2nt sf\u00e2nt. Dac\u0103 se pune la punct agricultura \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 tradi\u0163ional\u0103, exporturile de gr\u00e2ne rom\u00e2ne\u015fti se vor face nu pe bani, ci contra aur.<\/p>\n

\u00cen acest caz, de ce nu sprijin\u0103 b\u0103ncile din Rom\u00e2nia \u0163\u0103r\u0103nimea?<\/em><\/p>\n

Cum s\u0103 sprijine b\u0103ncile esen\u0163a dezvolt\u0103rii noastre, c\u00e2nd peste 80% din ele sunt str\u0103ine? Nu au nici un interes s\u0103 o fac\u0103. Decapitalizarea b\u0103ncilor rom\u00e2ne\u015fti s-a f\u0103cut cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103. Dezbaterea politic\u0103 cea mai frecvent\u0103 din societatea rom\u00e2neasc\u0103 este cea legat\u0103 de putere. Problema este c\u0103, atunci c\u00e2nd de\u0163ii puterea \u015fi nu \u015ftii ce s\u0103 faci cu ea sau nu ai cu cine s\u0103 faci ceea ce \u0163i-ai propus, intri \u00een impas. Ie\u015firea din aceast\u0103 dilem\u0103 nu poate fi dat\u0103 dec\u00e2t prin cultivarea profesionalismului autentic. Acela\u015fi lucru este valabil \u015fi \u00een cadrul sistemului bancar. Rom\u00e2nia este poligon de \u00eencerc\u0103ri pentru sistemul bancar interna\u0163ional. La filialele din \u0163ara noastr\u0103, b\u0103ncile-mam\u0103 trimit cadre de conducere slab preg\u0103tite profesional, dispuse la experimente, care duc o politic\u0103 de jecm\u0103nire a popula\u0163iei, \u015fi nu de dezvoltare. S-a ajuns la situa\u0163ii absurde: dac\u0103 \u201eeconomise\u015fti\u201d la o banc\u0103, ajungi s\u0103 retragi, la sf\u00e2r\u015fit, mai pu\u0163in dec\u00e2t ai depus! Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 aib\u0103 o institu\u0163ie de credit agricol, a\u015fa cum a propus Take Ionescu \u00een documentul \u201eRom\u00e2nia \u00een anul 3000\u201c, \u00eenc\u0103 din 1920. Ce oameni, ce viziune, ce d\u0103ruire fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103!<\/p>\n

Se \u015ftie c\u0103 a\u0163i elaborat Strategia de dezvoltare durabil\u0103 a Rom\u00e2niei. Cum ar trebui s\u0103 fie \u015fi ce puncte ar trebui s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 aceast\u0103 strategie?<\/em><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 g\u00e2nde\u015fti Adev\u0103rul, s\u0103 spui Adev\u0103rul \u015fi s\u0103 iube\u015fti Adev\u0103rul. Cheia succesului \u00een dezvoltarea \u0163\u0103rii st\u0103 \u00een dragoste, unire, \u00eent\u0103rirea familiei \u015fi micul produc\u0103tor. Restul sunt detalii. Strategia \u0163\u0103rii se poart\u0103 \u00een inim\u0103 \u015fi are c\u00e2teva puncte, care \u00eencap pe o pagin\u0103: 1. \u00cent\u0103rirea legislativ\u0103 \u015fi constitu\u0163ional\u0103 a statului. Legi administrate eficient de func\u0163ionari \u00een a c\u0103ror autoritate popula\u0163ia s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere. 2. Lansarea cercet\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii cu implicarea universit\u0103\u0163ilor. 3. Politici monetare \u015fi fiscale ferme. Nivelul taxelor s\u0103 fie sc\u0103zut. P\u0103strarea monedei na\u0163ionale este un mare atu, care nu trebuie neglijat. \u015ei sub nici o form\u0103 nu trebuie aderat la moneda euro!<\/strong> 4. Dezvoltarea c\u0103ilor de transport. 5. O politic\u0103 extern\u0103 regional\u0103 \u015fi global\u0103 de promovare a concilierii. 6. Transformarea unui handicap \u00een avantaj de ni\u015f\u0103 economic\u0103: agricultura rom\u00e2neasc\u0103. Protec\u0163ia p\u0103durilor \u015fi conservarea mediului. Dezvoltarea durabil\u0103 \u2013 concept na\u0163ional. 7. Securitatea persoanei: strategia de s\u0103n\u0103tate bazat\u0103 pe preven\u0163ie, hran\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, educa\u0163ie prin mi\u015fcare, politic\u0103 demografic\u0103 stabil\u0103. Rom\u00e2nia de\u0163ine Strategia Na\u0163ional\u0103 pentru Dezvoltare Durabil\u0103 (SNDD) \u00eenc\u0103 din 2008, dar nu s-a pus \u00een practic\u0103 nici o propozi\u0163ie din acest document. SNDD este un pas spre civiliza\u0163ie, este strategia interesului comun, care ar trebui s\u0103 primeze asupra confrunt\u0103rilor politice \u015fi momentelor electorale. SNDD stabile\u015fte cadrul de manifestare a ambi\u0163iei de dezvoltare, care nu poate fi programat\u0103 \u015fi garantat\u0103 dec\u00e2t pe termen lung. Dificult\u0103\u0163ile \u00een elaborarea documentului nu au constat \u00een introducerea de idei noi, ci \u00een efortul de a sc\u0103pa de cele vechi.<\/strong> Un ultim aspect esen\u0163ial este politica demografic\u0103, neglijat\u0103 total de toate for\u0163ele politice din \u0163ar\u0103. Pierderea demografic\u0103 a \u00eensumat, \u00eentre 1990 \u015fi 2014, peste 3 milioane de oameni. Aceasta a f\u0103cut s\u0103 avem 19 milioane de cet\u0103\u0163eni acum, iar consecin\u0163ele pe viitor, dac\u0103 nu se iau m\u0103suri imediate, vor fi dramatice.<\/p>\n

\u201eLa\u015fitatea conduce Rom\u00e2nia! S\u0103 st\u0103m bine, s\u0103 st\u0103m cu fric\u0103, s\u0103 lu\u0103m aminte!\u201d<\/strong><\/p>\n

V-a\u0163i opus economiei extractive. Guvernan\u0163ii actuali se gr\u0103besc s\u0103 demareze o serie de proiecte miniere, crez\u00e2nd c\u0103 asta va genera dezvoltare \u015fi locuri de munc\u0103. Ce propune\u0163i \u00een schimb?<\/em><\/p>\n

Pe plan economic, avem nevoie de m\u0103suri pentru a pune \u00een valoare avantajele competitive reale de care mai dispune Rom\u00e2nia, prin consolidarea capitalului na\u0163ional, \u00eent\u0103rirea regimului propriet\u0103\u0163ii \u015fi \u00eencurajarea ini\u0163iativei antreprenoriale. Aceasta \u00eenseamn\u0103 o economie civic\u0103, molecular\u0103, care \u0163ine cont de faptul c\u0103 prosperitatea unei na\u0163iuni depinde de prosperitatea fiec\u0103rui individ \u00een parte. Cu alte cuvinte, nu am nevoie de 5 latifundiari \u00een agricultur\u0103, ci de 500.000 de \u0163\u0103rani viguro\u015fi care s\u0103 dezvolte o \u0163ar\u0103 \u00eentreag\u0103. Nu am nevoie de o economie extractiv\u0103 cum este acum, \u00een care doar se v\u00e2nd resursele naturale \u015fi activele existente. Dac\u0103 \u00ee\u0163i vinzi tot ce ai \u00een cas\u0103, unde ajungi, cum mai tr\u0103ie\u015fti? Este nevoie s\u0103 produci, deci \u00eentrebarea care ar trebui pus\u0103 fiec\u0103rui rom\u00e2n este: ce \u015ftii s\u0103 faci? Un proiect minier s\u0103n\u0103tos nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 vindem resursele pe nimic, ci s\u0103 folosim noi resursele \u2013 asta \u00eenseamn\u0103 proiect valabil. Prin noi \u00een\u015fine! Mina de la Ro\u015fia Montan\u0103 se poate deschide \u015fi exploata numai de c\u0103tre Rom\u00e2nia, apel\u00e2nd la tehnologia clasic\u0103 \u015fi prietenoas\u0103 cu mediul, d\u00e2nd de lucru la toat\u0103 lumea printr-o investi\u0163ie de numai 100 de milioane de euro.<\/strong> Dar se vrea a\u015fa ceva? S-a vorbit mult despre reforma statului, a clasei politice. Dup\u0103 25 de ani, exist\u0103 impresia c\u0103 se urm\u0103re\u015fte doar o redistribuire a puterii \u015fi dob\u00e2ndirea de avantaje pentru cei care o de\u0163in. Acum, mai mult ca oric\u00e2nd, avem nevoie de un dialog real, de o conciliere na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

V-a\u0163i declarat \u00eengrijorat c\u0103 statul rom\u00e2n s-a privatizat. Ce presupune aceast\u0103 privatizare?<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 1990, statul rom\u00e2n s-a privatizat \u015fi nu mai poate r\u0103spunde corpului social, pentru c\u0103 nu mai are ce vorbi cu el dec\u00e2t atunci c\u00e2nd \u00eei cere voturile. Cine de\u0163inea, \u00eenainte de 1989, controlul informativ al obiectivelor economice a trecut din barca comunist\u0103 \u00een cea a capitalismului extractiv, \u00eensu\u015findu-\u015fi, prin \u201eprivatizare\u201c, ceea ce de\u0163inea sub control \u00een comunism. \u015ei nimeni nu spune nimic. La\u015fitatea conduce Rom\u00e2nia! S\u0103 st\u0103m bine, s\u0103 st\u0103m cu fric\u0103, s\u0103 lu\u0103m aminte!<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia este un vultur \u00eenchis \u00eentr-o colivie\u201d<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, to\u0163i politicienii no\u015ftri sunt profesori, de regul\u0103 la universit\u0103\u0163i private. Ce p\u0103rere ave\u0163i despre nivelul \u015ftiin\u0163ific al acestor universit\u0103\u0163i?<\/em><\/p>\n

Conduc\u0103torii vremelnici ai Rom\u00e2niei au distrus \u0163ara. Iar pu\u0163inii profesori adev\u0103ra\u0163i pe care \u00eei mai avem au m\u00e2inile legate. \u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 este \u00een suferin\u0163\u0103. Dac\u0103 vrei s\u0103 \u00eenrobe\u015fti o \u0163ar\u0103, \u00eei distrugi educa\u0163ia. A\u015fa s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Dac\u0103 ai educa\u0163ie performant\u0103, e\u015fti, ca popor, liber. Rom\u00e2nia este un vultur \u00eenchis \u00eentr-o colivie, din care nu poate s\u0103-\u015fi \u00eentind\u0103 aripile, s\u0103 zboare. Universit\u0103\u0163ile particulare ar trebui desfiin\u0163ate, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie. Sunt doar o industrie de diplome f\u0103r\u0103 acoperire, urm\u0103rind doar profitul \u015fi sp\u0103larea creierelor. Au fost viciate, evident, \u015fi universit\u0103\u0163ile de stat. La Medicin\u0103, \u00eenainte de \u201989, se tragea linia sub ultimul intrat la 9,80. Acum se intr\u0103 \u015fi cu 4. Cum s\u0103 mai comentezi a\u015fa ceva? Manuale alternative? O samavolnicie! Istoria poporului rom\u00e2n este cumva alternativ\u0103? Geografia \u0163\u0103rii este cumva alternativ\u0103? Mama ta este alternativ\u0103? Avem cumva alternative sau dileme cu privire la adev\u0103rurile morale? Mai to\u0163i politicienii no\u015ftri, da, sunt \u201eprofesori\u201c \u2013 nu de gimnaziu, nu de liceu, ci profesori universitari. De unde p\u00e2n\u0103 unde? Pe vremea lui Spiru Haret, ca s\u0103 ob\u0163ii titlul de profesor, treceai prin examene foarte dure, trebuia s\u0103 \u00eenve\u0163i pedagogie, iar la final numirea era semnat\u0103 de Rege. Ast\u0103zi, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior din Rom\u00e2nia scoate pe band\u0103 rulant\u0103 absolven\u0163i interesa\u0163i doar de diplom\u0103. Se cite\u015fte foarte pu\u0163in. 1,5% din adolescen\u0163i citesc cel mult 2 c\u0103r\u0163i pe an. Camera Deputa\u0163ilor a votat 28 de milioane de euro pentru cump\u0103rarea de stick-uri de memorie pentru calculatoarele \u015fcolare, \u00een condi\u0163iile \u00een care 50% din \u015fcoli nu au ap\u0103 cald\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103. Totul este absurd \u00een Rom\u00e2nia!<\/p>\n

Analiz\u00e2nd sfertul de veac de c\u00e2nd suntem liberi, ce pute\u0163i spune? Am c\u00e2\u015ftigat sau nu libertatea? Am ajuns s\u0103 iubim competi\u0163ia \u00eentre valori, \u015fansa de a alege?<\/em><\/p>\n

Competi\u0163ia min\u0163ilor din Occident a fost transformat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eentr-o curs\u0103 nebun\u0103 dup\u0103 profit. Societatea s-a transformat \u00eentr-una de consum, supus\u0103 unei manipul\u0103ri masive. S-a \u00eenlocuit \u015ftiin\u0163a cu miturile \u015fi s-a pledat pentru libertate f\u0103r\u0103 responsabilitate, spre a acoperi fraudele. Sub toga c\u00e2torva profe\u0163i din \u0163ara asta se ascund frauda \u015fi manipularea cea mare. Rom\u00e2nia nu este o \u0163ar\u0103 liber\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t presa, \u00een cea mai mare parte, este dirijat\u0103. Mul\u0163i \u015fi-au v\u00e2ndut, pentru 30 de argin\u0163i, \u015fi sufletul, \u015fi \u0163ara. Dac\u0103 vrei s\u0103-i \u00eenve\u0163i pe oameni s\u0103 fie liberi, \u00eenva\u0163\u0103-i o meserie. Or, \u00een Rom\u00e2nia nu mai sunt meseria\u015fi, sunt doar afaceri\u015fti.<\/p>\n

\u201eRo\u015fia Montan\u0103 \u015fi gazele de \u015fist nu sunt proiecte, ci afaceri murdare, antina\u0163ionale \u015fi jefuitoare de suflete\u201d<\/strong><\/p>\n

La capitolul \u201erealiz\u0103ri\u201c, \u00een cei 25 de ani de democra\u0163ie, consemn\u0103m alarma\u0163i retroced\u0103rile de propriet\u0103\u0163i, f\u0103cute pe baza legii restitutio in integrum. C\u00e2t \u015fi cum s-a retrocedat?<\/em><\/p>\n

\u201e\u00cen mintea str\u00e2mb\u0103 \u015fi lucrul drept se str\u00e2mb\u0103\u201d, spunea p\u0103rintele Arsenie Boca. Pentru p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii, eroii neamului \u015fi-au dat via\u0163a, iar contemporanii no\u015ftri \u00ee\u015fi v\u00e2nd sufletul pentru un pumn de argin\u0163i. Institu\u0163ia propriet\u0103\u0163ii este dinamitat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Democra\u0163ie f\u0103r\u0103 proprietate privat\u0103 nu exist\u0103, iar proprietatea privat\u0103 f\u0103r\u0103 institu\u0163ia care s\u0103 o \u00eenregistreze \u015fi s\u0103 o apere, \u015fi anume cadastrul general, nu exist\u0103 nici ea. De 25 de ani, nu a fost pus\u0103 ordine \u00een cadastrul general, pentru c\u0103 este nevoie de haos. Unde este haos este \u015fi interes, pentru c\u0103, \u00een to\u0163i ace\u015fti ani, statul a retrocedat p\u0103duri, terenuri, ape, cl\u0103diri, \u00een valoare de peste 60 de miliarde de euro! Legea 247 \u015fi Legea 1 din 2000 au distrus p\u0103durile \u0163\u0103rii. \u00cenc\u0103 mai sunt valabile ordonan\u0163e ale lui Horthy, din 1940.<\/strong><\/p>\n

\u00cen acest context, cum vor ajuta proiectele Ro\u015fia Montan\u0103 \u015fi gazele de \u015fist, \u00een caz de realizare, economia rom\u00e2neasc\u0103?<\/em><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, nu sunt proiecte, ci afaceri murdare ale celor de la Gold Corporation \u015fi Chevron, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 tic\u0103loas\u0103. Iar Chevron este unul din cei mai mari poluatori priva\u0163i din istorie, urmat de Exxon \u015fi British Petroleum. Sunt afaceri antina\u0163ionale \u015fi jefuitoare de suflete, pentru c\u0103 i-au aruncat pe oameni \u00een r\u0103zboi, rom\u00e2n contra rom\u00e2n, \u00een propria lor \u0163ar\u0103. Nu au nici o substan\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi sunt total non-ecologice \u015fi distrug\u0103toare de vie\u0163i prin consecin\u0163ele ulterioare. S-a scris mult pe tema asta, dar eu v\u0103 spun un lucru: aceste inten\u0163ii nu se vor pune \u00een aplicare. Punct. \u015ei Ro\u015fia Montan\u0103, \u015fi Punge\u015fti sunt p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u015fi a\u015fa vor r\u0103m\u00e2ne! Iar cei ce le ap\u0103r\u0103 sunt eroi. Nu vorbesc de ecologie aici, n-am ce vorbi, eu discut despre p\u0103m\u00e2ntul meu, care nu este al genera\u0163iei mele, ci al urma\u015filor mei \u015fi al urma\u015filor urma\u015filor mei, \u00een veacul vecilor! Cea mai jalnic\u0103 este presta\u0163ia clasei politice. Pe 2 decembrie trecut, la Punge\u015fti, se loveau rom\u00e2nii pe rom\u00e2ni cu ciomegele, dar \u00een Bucure\u015fti era bal cu toalete de mii de euro, purtate de cocotele politice \u015fi corporatiste. Este gre\u0163os! \u015ei un ultim aspect: unde este pozi\u0163ia BOR fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia de la Punge\u015fti? Cum au fost sus\u0163inu\u0163i cei c\u00e2\u0163iva preo\u0163i \u015fi monahi care s-au opus cu mare curaj f\u0103r\u0103delegilor? Din p\u0103cate, la noi, rom\u00e2nii, t\u0103cerea este un n\u0103rav vechi al clerului.<\/p>\n

Este p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii de v\u00e2nzare? Se pare c\u0103 politicienii \u015fi unii proprietari rom\u00e2ni nu au nimic \u00eempotriva v\u00e2nz\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului c\u0103tre str\u0103ini.<\/em><\/p>\n

P\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii este sf\u00e2nt prin eroii, martirii \u015fi sfin\u0163ii pe care \u00eei ad\u0103poste\u015fte \u00een ad\u00e2nc, spunea p\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu. Nu este de v\u00e2nzare nim\u0103nui \u015fi nicic\u00e2nd. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, politicienii rom\u00e2ni au dat drumul s\u0103 se v\u00e2nd\u0103! Dac\u0103 nu iubesc glia str\u0103bun\u0103 \u015fi nu au lucrat niciodat\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, cum s\u0103-l apere? La fel este \u015fi cu oamenii: \u00ee\u0163i dai afar\u0103 copiii din cas\u0103? Este o lupt\u0103 teribil\u0103 pentru putere. Or, o \u0163ar\u0103 care are 12% analfabe\u0163i \u015fi \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 20% analfabe\u0163i \u015ftiin\u0163ific, persoane care citesc, dar nu \u00een\u0163eleg nimic, este u\u015for de manipulat. Guvernan\u0163ii au nevoie de o mas\u0103 amorf\u0103, care s\u0103 pun\u0103 \u015ftampila pe buletinul de vot; \u00een acest scop, popula\u0163ia este instrumentat\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 pavlovian la pomeni electorale gen ulei, zah\u0103r \u015fi pui.<\/p>\n

Ce a\u0163i dorit s\u0103 spune\u0163i prin afirma\u0163ia f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o conferin\u0163\u0103: \u201erom\u00e2nii au uitat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 vertical\u201c?<\/em><\/p>\n

Ne-am uitat tradi\u0163iile \u015fi de unde am venit. Suntem v\u00e2ndu\u0163i corpora\u0163iilor, care vor doar s\u0103 cheltuie\u015fti, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegi de ce. Oamenii nu mai au exemple tari de virtute, \u015fi atunci \u00ee\u015fi iau lumea \u00een cap. Nu exist\u0103 un proiect comun, ci doar planuri individuale. Fiecare pentru el. Pierderea verticalit\u0103\u0163ii vine din lipsa noastr\u0103 de dragoste fa\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul nostru \u015fi de \u00een\u0163elegere a rostului neamului rom\u00e2nesc. Spre exemplu, SUA au transmis de cur\u00e2nd c\u0103 investitorii americani vor veni \u00een Rom\u00e2nia numai dac\u0103 se va semna un nou acord cu FMI \u015fi va fi votat\u0103 o legisla\u0163ie permisiv\u0103 pentru exploatarea gazelor de \u015fist. C\u00e2t tupeu trebuie s\u0103 ai, ca s\u0103 faci o asemenea declara\u0163ie? \u015ei c\u00e2t\u0103 slug\u0103rnicie ca s\u0103 o accep\u0163i? Dar \u201ebrazii se fr\u00e2ng, nu se \u00eendoiesc\u201c, spunea un erou al neamului, Ion Gavril\u0103 Ogoranu. Eu zic c\u0103 rom\u00e2nii nu vor sta \u00eend\u0103r\u0103tul gratiilor, p\u00e2n\u0103 ce b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea \u015fi rutina vor pune st\u0103p\u00e2nire pe ei, iar vitejia va r\u0103m\u00e2ne amintire \u015fi dorin\u0163\u0103 ne\u00eemplinit\u0103. Pentru men\u0163inerea verticalit\u0103\u0163ii, familia este de baz\u0103. \u015ei aici s-a s\u0103pat ad\u00e2nc, pentru distrugerea ei. Peste 2 milioane de rom\u00e2ni lucreaz\u0103 \u00een afara \u0163\u0103rii \u015fi trimit bani acas\u0103. Dar acas\u0103 au r\u0103mas familii distruse, divor\u0163urile s-au \u00eenmul\u0163it peste m\u0103sur\u0103, ca \u015fi copiii abandona\u0163i \u015fi oamenii bolnavi suflete\u015fte \u015fi moralice\u015fte.<\/p>\n

\u201eCon\u015ftiin\u0163a poporului rom\u00e2n nu suport\u0103 politica public\u0103 a tr\u0103d\u0103rii \u015fi \u00eenrobirii\u201d<\/strong><\/p>\n

De ce crede\u0163i c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 \u201econdamnat\u0103 la neputin\u0163\u0103\u201d?<\/em><\/p>\n

Statul nu pune \u00een practic\u0103 ce spune sau ce spune legea. Prin urmare, \u00eencrederea \u00een institu\u0163iile statului este zero. Dac\u0103 ai o lege, \u00ee\u0163i mai trebuie una care s\u0103 o pun\u0103 \u00een aplicare.<\/strong> Cum s\u0103 ai \u00eencredere \u00een cineva care te fur\u0103 \u015fi te umile\u015fte permanent? Politicul \u00een Rom\u00e2nia st\u0103p\u00e2ne\u015fte bine arta manipul\u0103rii \u015fi a dezinform\u0103rii, pentru a se men\u0163ine la putere. Se schimb\u0103 doar politicienii, ei \u00eentre ei, pentru c\u0103 \u00een spate au acela\u015fi scop anticre\u015ftin. Iar efectele se v\u0103d nu doar \u00een s\u0103r\u0103cia \u015fi umilin\u0163a tr\u0103ite de rom\u00e2ni \u00een \u0163ar\u0103, ci \u015fi \u00een afara \u0163\u0103rii. De mult\u0103 vreme, \u201erom\u00e2n\u201c este \u00een Occident un calificativ depreciativ, \u015fi nu denumirea unui neam demn de stim\u0103. Suprema\u0163ia politicului este \u00een Rom\u00e2nia un semn de pierdere a orient\u0103rii cre\u015ftine. Omul a pierdut n\u0103dejdea m\u00e2ntuirii, iar politica a devenit un fel de m\u00e2ntuire social\u0103. Compromisul \u00een g\u00e2ndire \u015fi vorb\u0103, nep\u0103sarea \u00een fapt\u0103 au deschis drum liber absurdului \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Ce n\u0103dejde ave\u0163i \u00een refacerea Rom\u00e2niei? Cum vede\u0163i viitorul ei?<\/em><\/p>\n

Sunt oameni preg\u0103ti\u0163i \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 s\u0103 fac\u0103 istorie, \u015fi nu spectacol ieftin. La ora actual\u0103, \u00een Rom\u00e2nia este un soi de v\u0103ic\u0103real\u0103 cronicizat\u0103. Trebuie f\u0103cut\u0103 diferen\u0163a \u00eentre v\u0103ic\u0103real\u0103 \u015fi atitudine. To\u0163i se v\u0103ic\u0103resc c\u0103 nu au bani, se pl\u00e2ng de tic\u0103lo\u015fia clasei politice, dar nu ies \u00een strad\u0103 pentru unire \u015fi schimbare. Nu pune\u0163i, ne \u00eendeamn\u0103 M\u00e2ntuitorul, petic de postav nou la haina veche, pentru c\u0103 se rupe, \u015fi nici vin nou \u00een burduf vechi, pentru c\u0103 se crap\u0103. Schimbarea, ca s\u0103 fie efectiv\u0103, trebuie s\u0103 fie total\u0103.<\/em><\/strong> Con\u015ftiin\u0163a poporului rom\u00e2n nu suport\u0103 politica public\u0103 a tr\u0103d\u0103rii \u015fi \u00eenrobirii. S\u0103 lu\u0103m aminte, vremea refacerii se apropie! Speran\u0163a este mare numai pentru cel ce are credin\u0163a mare. Chiar dac\u0103 ho\u0163ii \u015fi impostura par ast\u0103zi de ne\u00eenvins, greu de \u00eenl\u0103turat, chiar dac\u0103 par c\u0103 sporesc zilnic \u00een putere, chiar dac\u0103 avem impresia c\u0103 a disp\u0103rut credin\u0163a, viitorul Rom\u00e2niei va fi demn \u015fi luminos, pentru c\u0103 pe dedesubtul viiturii r\u0103u mirositoare de acum curge fluviul credin\u0163ei str\u0103mo\u015fe\u015fti. Trebuie doar s\u0103 \u00eendr\u0103znim!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Iasi, 06 martie 2014 !!!<\/p>\n

Trimiteti mai departe acest document !!!! (Material primit prin po\u0219ta electronic\u0103)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

,,Dr. C\u0103lin Georgescu este unul dintre cei mai importan\u0163i exper\u0163i rom\u00e2ni \u00een dezvoltare, \u015fi anume \u00een dezvoltarea durabil\u0103. \u00centre 1997 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18088","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18088","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18088"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18088\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18091,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18088\/revisions\/18091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18088"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18088"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18088"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}