{"id":18118,"date":"2014-04-14T13:37:15","date_gmt":"2014-04-14T13:37:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18118"},"modified":"2014-04-14T13:39:19","modified_gmt":"2014-04-14T13:39:19","slug":"din-laboratoarele-de-fizica-nucleara-de-la-paris-in-celulele-de-exterminare-de-la-aiud-george-manu-13-februarie-1903-%e2%80%93-12-aprilie-1961-doctorandul-celebrei-marie-curie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/04\/14\/din-laboratoarele-de-fizica-nucleara-de-la-paris-in-celulele-de-exterminare-de-la-aiud-george-manu-13-februarie-1903-%e2%80%93-12-aprilie-1961-doctorandul-celebrei-marie-curie\/","title":{"rendered":",,Din laboratoarele de fizic\u0103 nuclear\u0103 de la Paris \u00een celulele de exterminare de la Aiud: George Manu (13 februarie 1903 \u2013 12 aprilie 1961), doctorandul celebrei Marie Curie”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

George Manu (13 februarie 1903, Bucuresti \u2013 12 aprilie 1961, Aiud)<\/strong><\/p>\n

\u201cCu trupul plin de r\u0103ni ca ale lui Iov, profesorul George Manu a trecut la cele ve\u015fnice \u00een 12 aprilie 1961 la Aiud \u015fi aruncat \u00een gropile de pe Dealul Robilor. A r\u0103mas demn, cu o credin\u0163\u0103 de sf\u00e2nt martir care n-a f\u0103cut nici un compromis, nu s-a pus \u00een slujba minciunii \u015fi a ateismului\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

George <\/strong>sau Gheorghe Manu<\/strong> s-a n\u0103scut la 13 februarie 1903 \u00een Bucure\u015fti. Fizician de renume mondial, figur\u0103 marcant\u0103 a rezisten\u0163ei na\u0163ionale anticomuniste.<\/p>\n

Se trage dintr-o veche familie genovez\u0103, pe nume Manno<\/em>, stabilit\u0103 la Constantinopol \u00eenainte de cucerirea turcilor. Urma\u015fii str\u0103mo\u015fului Mihail Manu, sosit \u00een Muntenia \u00een prima jum\u0103tate a secolului XVIII, s-au \u00eenrudit prin alian\u0163\u0103 cu familii boiere\u015fti \u015fi domnitoare \u00eemp\u0103m\u00e2ntenindu-se. A\u015fa se face c\u0103 \u00een ascenden\u0163a lui Gheorghe Manu se reg\u0103sesc domnitorii \u015eerban Cantacuzino<\/strong> \u015fi Constantin Br\u00e2ncoveanu<\/strong>. Generalul George Manu (bunicul s\u0103u, 1833-1911) a fost ministru de r\u0103zboi \u00een timpul conflictului rom\u00e2no-turc \u015fi autorul declara\u0163iei de independent\u0103 a Rom\u00e2niei, 1877. Fiul s\u0103u Ion, este tat\u0103l lui George Manu. Pe linie matern\u0103, se trage din ramura \u015eerban-Vod\u0103 a familiei Cantacuzino. Generalul Gheorghe Zizi Cantacuzino Gr\u0103nicerul<\/strong> era fratele mamei sale.<\/p>\n

\u015ecoala primar\u0103 \u015fi liceul le-a preg\u0103tit \u00een particular (cu excep\u0163ia ultimelor dou\u0103 clase de liceu, urmate la Nancy), absolvind liceul \u00een 1921. Se \u00eenscrie la Facultatea de \u015etiin\u0163e Bucure\u015fti, ob\u0163in\u00e2nd \u00een 1925 dou\u0103 licen\u0163e: \u00een matematic\u0103 \u015fi \u00een fizico-chimice. \u00cen 1926 ob\u0163ine certificatul de studii superioare de chimie-fizic\u0103 \u015fi radioactivitate al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e din Paris<\/em>. Lucreaz\u0103 la Institut du Radium<\/em> (1927-1934), preg\u0103tindu-\u015fi teza de doctorat sub \u00eendrumarea Mariei Curie<\/strong>. Frecventeaz\u0103 simultan, la Sorbona \u015fi Coll\u00e8ge de France<\/em>, cursurile \u0163inute de Eug\u00e8ne Bloch, Louis de Broglie \u015fi Paul Langevin.<\/p>\n

Cercet\u0103rile asupra absorb\u0163iei radia\u0163iei alfa<\/em> \u00een materie \u00eentreprinse de el la acest Institut cuprind determin\u0103ri experimentale foarte precise \u015fi interpretarea lor teoretic\u0103 \u00een cadrul modelelor existente. Rezultatele au fost publicate \u00een Comptes rendus de l\u2019Acad\u00e9mie des sciences<\/em> (1932-1933) \u015fi au constituit substan\u0163a tezei sale de doctorat (5 iulie 1933, Paris) intitulat\u0103 Cercet\u0103ri asupra absorb\u0163iei razelor alfa<\/em>, publicat\u0103 \u00een Annales de physique<\/em> (1934). Era, \u00een vremea aceea, cea mai complet\u0103 investiga\u0163ie a interac\u0163iei radia\u0163iei alfa<\/em> cu materia. Teza avea men\u0163iunea: \u201etr\u00e8s honorable<\/em>\u201d.<\/p>\n

Marie Curie\u00a0(alaturat<\/em>, intr-un desen de George Manu descoperit de Ion Rogojanu \u2013 via Wikipedia<\/a>) \u00eei propune s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een laboratoarele institutului de radioactivitate. Refuz\u0103 oferta \u015fi se \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103, devenind asistent la Facultatea de \u015etiin\u0163e<\/em> din Bucure\u015fti (1935). Va fi numit conferen\u0163iar abia \u00een 1945. Cercet\u0103ri experimentale de fizic\u0103 nuclear\u0103<\/strong> erau imposibil de realizat la Facultatea de \u015etiin\u0163e din Bucure\u015fti, unde lipsea cu totul infrastructura necesar\u0103. A continuat s\u0103 publice (1937-1940) lucr\u0103ri de analiz\u0103 a unor date experimentale proprii anterioare \u015fi din literatur\u0103, dezvolt\u00e2nd latura teoretic\u0103, \u00een dialog de idei cu prietenul \u015eerban \u0162i\u0163eica, asistent suplinitor la Politehnic\u0103. \u00cen 1940 public\u0103 volumul I al monografiei Fizica nuclear\u0103<\/em><\/strong> \u2013 primul tratat de fizic\u0103 nuclear\u0103 din \u0163ara noastr\u0103<\/strong> \u2013 proiectat\u0103 \u00een trei volume. Volumele II-III nu au mai apucat s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului.<\/p>\n

Gh. Manu a fost \u015fi un fin desenator: \u015ftia s\u0103 redea cu spontaneitate, \u00een maniera line art<\/em>, fizionomii umane. Desenele sale prezint\u0103 c\u00e2teva figuri de fizicieni cunoscu\u0163i, schi\u0163ate cu considera\u0163ie \u015fi umor.<\/p>\n

Avea o mare sensibilitate religioas\u0103. Avea un ochi al savantului \u015fi un ochi al teologului sau credinciosului care func\u0163ionau \u00eempreun\u0103 benefic.<\/p>\n

Ader\u0103 \u00een 1937 la Mi\u015fcarea Legionar\u0103. \u00cen primii ani nu e activ politic, ci se remarc\u0103 prin activitate civic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103: ia atitudine deschis contra abuzurilor \u015fi corup\u0163iei \u00een mediul universitar din timpul dictaturii carliste (1938-1940) \u015fi e sanc\u0163ionat. Devine activ \u00een conducerea legionar\u0103 \u00een 1943 \u015fi este, o vreme, consilier politic al lui Radu Mironovici<\/strong>, comandant interimar al Mi\u015fc\u0103rii, apoi al\u0103turi de Nicolae Petra\u015fcu<\/strong> face parte din comandamentul de conducere. La sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului trece definitiv \u00een clandestinitate, dedic\u00e2ndu-se exclusiv mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale de rezisten\u0163\u0103. Din toamna lui 1945 nu mai merge nici pe la facultate. A ac\u0163ionat pentru fuziunea unor grupuri de lupt\u0103 anticomuniste organizate de partidele istorice cu elemente legionare \u015fi a intrat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Mi\u015fcarea Na\u0163ional\u0103 de Rezisten\u0163\u0103, coordonat\u0103 de generalul Aurel Aldea<\/strong>.<\/p>\n

Previziunile lui Testis Dacicus<\/strong><\/p>\n

\u00cen prim\u0103vara anului 1947 a redactat un amplu studiu intitulat \u00cen spatele Cortinei de Fier \u2013 Rom\u00e2nia sub ocupa\u0163ie ruseasc\u0103<\/em><\/strong> (o prim\u0103 versiune, scris\u0103 \u00een 1945-1946, purta titlul Rom\u00e2nia \u00eentre Rusia \u015fi Europa<\/em>), semnat cu pseudonimul Testis Dacicus<\/em>. Dactilografiat\u0103 \u00een mai multe exemplare, \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103, lucrarea a fost transmis\u0103, prin intermediul misiunilor civile \u015fi militare americane \u015fi britanice \u00een Rom\u00e2nia, puterilor occidentale. Datorit\u0103 agen\u0163ilor KGB infiltra\u0163i \u00een serviciul secret britanic, ea a ajuns cunoscut\u0103 \u015fi conducerii sovietice. Identitatea autorului s-a aflat numai \u00een cursul anchet\u0103rii sale.<\/p>\n

Se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate la 17 martie 1948, dar la Bucure\u015fti este arestat \u015fi condamnat, \u00een \u201eprocesul grupului de comploti\u015fti, spioni \u015fi sabotori<\/em>\u201d. Dup\u0103 anchete istovitoare, cu maltrat\u0103ri \u00een stil \u201esovietic\u201d, se d\u0103 sentin\u0163a: munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103 (am\u0103nunte \u00een Permanen\u0163e<\/em>, 4\/<\/strong>2002; 10\/<\/strong>2002, 1-2,3\/2003). Ultimul cuv\u00e2nt l-a rostit cu t\u0103ria sufletului lui de st\u00e2nc\u0103: \u201eNu am de ce s\u0103 m\u0103 ap\u0103r. Tot ce am f\u0103cut a fost pentru a distruge comunismul. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 n-am reu\u015fit<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

De acum \u00eei va fi dat s\u0103 urce un lung \u015fi greu calvar al neamului. Temni\u0163a \u00eei va da o nou\u0103 dimensiune, cea mai \u00eenalt\u0103 a cov\u00e2r\u015fitoarei sale personalit\u0103\u0163i. A ajuns pe culmile sfin\u0163eniei \u015fi a \u00eendurat d\u00e2rz foamea \u00eendelungat\u0103, frigul, suferin\u0163ele, demonismul lan\u0163urilor legate de m\u00e2ini \u015fi de picioare, dar nu \u015fi-a pierdut for\u0163a moral\u0103.<\/p>\n

Cu o vast\u0103 cultur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi umanist\u0103, ajutat de o excep\u0163ional\u0103 memorie, Manu a \u0163inut adev\u0103rate cursuri pentru de\u0163inu\u0163i. Lec\u0163iile erau adev\u0103rate prelegeri \u00een celula care devenise o mic\u0103 universitate: \u015ftiin\u0163e exacte, geografie \u015fi geologie, istoria rom\u00e2nilor \u015fi cea universal\u0103, filosofie, istoria artelor, teologie, literatur\u0103 universal\u0103, lexicologie de limbi str\u0103ine. Le ar\u0103ta c\u0103 \u00een condi\u0163iile temni\u0163ei le r\u0103m\u0103sese doar adorarea \u00een tain\u0103 a lui Dumnezeu, rug\u0103ciunea<\/strong>, lucrarea l\u0103untric\u0103 a spiritului. \u00cei \u00eent\u0103rea suflete\u015fte printr-o tr\u0103ire interioar\u0103 \u00een spa\u0163iul str\u00e2mt al celulei.<\/p>\n

Talentul \u015fi inventivitatea sa au produs metode originale de comunicare \u00een temni\u0163\u0103: cu v\u00e2rful acului pe t\u0103bli\u0163e de s\u0103pun sau mesaje Morse codificate prin noduri pe fir de a\u0163\u0103. I s-a cerut s\u0103 participe la reeducarea din Aiud, semn\u00e2nd o declara\u0163ie de desolidarizare<\/em>. Demn \u015fi d\u00e2rz, nu a f\u0103cut nici un compromis, a refuzat cu hot\u0103r\u00e2re neclintit\u0103 reeducarea. Ca pedeaps\u0103, grav bolnav, i-a fost refuzat ajutorul medical, supus unei crunte \u00een\u0103spriri a regimului de deten\u0163ie, cu alimenta\u0163ie redus\u0103 \u015fi inconsistent\u0103, astfel c\u0103 se \u00eemboln\u0103ve\u015fte de tuberculoz\u0103 ganglionar\u0103. Dup\u0103 trei luni este diagnosticat \u015fi cu tuberculoz\u0103 pulmonar\u0103.<\/p>\n

Atunci, \u00eensu\u015fi colonelul Cr\u0103ciun \u00eei condi\u0163ioneaz\u0103 tratamentul salvator, de o declara\u0163ie de denigrare a trecutului legionar. Iritat de insisten\u0163ele lor, profesorul r\u0103spunde intransigent c\u0103 refuz\u0103. Este supus unui regim aspru, de exterminare rapid\u0103, d\u00e2ndu-i-se numai o zeam\u0103. Este diagnosticat: meningit\u0103 tuberculoas\u0103. Este chemat din nou la Cr\u0103ciun:<\/p>\n

\u201e- Le vezi? \u00eel \u00eentreab\u0103 cu cinism, criminalul. Sunt flacoane occidentale de streptomicin\u0103, din acelea \u00een care ave\u0163i voi \u00eencredere. \u00cemi dai declara\u0163ia \u015fi te salvez!\u201d. Cu un singur cuv\u00e2nt, i-a r\u0103spuns: NU! \u015ei i-a \u00eentors spatele.<\/p>\n

\u201eS\u0103 spui tuturor c\u0103 nu am f\u0103cut nici cel mai mic compromis. S\u0103 ne vedem dincolo<\/strong>\u201d<\/p>\n

Un vechi \u015fi bun prieten, arhitectul Nicolae Goga<\/strong>, relateaz\u0103 ultimele momente de via\u0163\u0103 ale Profesorului: \u201eTot trupul \u00eei era o ran\u0103. Avea escare peste tot. Din \u00eencheieturi \u00eei curgea puroi. \u00cencercam \u00een fiecare sear\u0103 s\u0103-i d\u0103m ap\u0103 \u015fi doctori\u0163a, de\u015fi nu avea voie, \u00eei f\u0103cea perfuzii. \u00cenainte de a muri, m-a chemat \u015fi mi-a zis: \u201eS\u0103 spui tuturor c\u0103 nu am f\u0103cut nici cel mai mic compromis. S\u0103 ne vedem dincolo<\/strong>\u201d. \u015ei mi-a f\u0103cut un semn care p\u0103rea s\u0103 fie o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare. A murit a doua zi<\/em>\u201d.<\/p>\n

Cu trupul plin de r\u0103ni ca ale lui Iov, profesorul George Manu a trecut la cele ve\u015fnice \u00een 12 aprilie 1961 la Aiud \u015fi aruncat \u00een gropile de pe Dealul Robilor. A r\u0103mas demn, cu o credin\u0163\u0103 de sf\u00e2nt martir care n-a f\u0103cut nici un compromis, nu s-a pus \u00een slujba minciunii \u015fi a ateismului.<\/strong>\u00a0(Permanen\u0163e<\/em>, 4\/2003; 6,7,11\/2005; 4\/ 2008)<\/p>\n

\u00a0\u201eUn om cum nu am mai \u00eent\u00e2lnit un altul \u00een via\u0163\u0103. Bun\u0103tatea \u00eei era nelimitat\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eDe la acest om am re\u0163inut din prima clip\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii acea privire intens\u0103 si \u00eenv\u0103p\u0103iat\u0103 de c\u0103ldura spiritului. Un om cum nu am mai \u00eent\u00e2lnit un altul \u00een via\u0163\u0103. Bun\u0103tatea \u00eei era nelimitat\u0103. Fiecare aveam momente de irascibilitate cauzate de camaradul de celul\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de ob\u015fte. Fiecare aveam defecte \u015fi ne-am creat complexe felurite din sl\u0103biciuni. Domnul profesor Manu nu a avut nici o stric\u0103ciune de acest fel. \u00centotdeauna senin, extrem de binevoitor cu to\u0163i, \u00eentotdeauna gata de a face toate concesiunile pentru a stabili armonia \u00een celul\u0103, chiar c\u00e2nd acestea i-ar fi putut atrage restric\u0163iuni serioase \u00een comoditatea minim\u0103 pe care o aveam, renun\u0163\u00e2nd chiar la por\u0163ia sa de m\u00e2ncare, numai pentru a satisface foamea unuia pe care \u00eel vedea c\u0103 se sf\u00e2\u015fie de suferin\u0163\u0103. Niciodat\u0103 obosit c\u00e2nd i se cerea vreo consulta\u0163ie din cel mai felurit domeniu, domnul profesor Manu era ve\u015fnic cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 dar \u015fi cu sufletul deschis. Nu a fost nici o \u00eentrebare, dup\u0103 c\u00e2te \u00eemi amintesc, care s\u0103 \u00eei fi fost pus\u0103, \u015fi la care el s\u0103 nu fi dat r\u0103spunsul competent. \u00cen literatur\u0103, filosofie, mecanic\u0103, fizic\u0103, chimie, istorie, religie, politic\u0103, \u00een toate acestea, avea temeinice cuno\u015ftin\u0163e. Un om cu adev\u0103rat enciclopedic. Nu exist\u0103 un singur om \u00een Aiud s\u0103 nu-i fie \u00eendatorat cu ceva domnului profesor Manu. Fie cu o cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een plus, fie cu \u00eenv\u0103\u0163area unei limbi str\u0103ine (franceza sau engleza), fie cu un sfat sau cu o stimulare \u00eentr-un moment de depresiune, cu to\u0163ii am luat ceva de la domnul profesor Manu\u2026<\/p>\n

C\u00e2nd a ajuns aproape de istovire, c\u00e2nd n-a mai avut nici at\u00e2ta putere s\u0103 se ridice \u00een capul oaselor \u00een pat, a fost dus la infirmerie. Dar era prea t\u00e2rziu. Hemoptiziile nu au mai putut fi oprite \u015fi, multe organe interne, care fuseser\u0103 deja lezate, \u00eencetaser\u0103 s\u0103 mai func\u0163ioneze. P\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103 nu s-a auzit vreodat\u0103 profesorul Manu v\u0103it\u00e2ndu-se. Unul dintre oamenii, care a fost martorul patimilor \u015fi mor\u0163ii profesorului George Manu, descriind ultimele clipe ale aceluia care a fost o f\u0103clie a Aiudului, mi-a relatat astfel scena ultim\u0103:<\/p>\n

– Se stingea \u00een fiecare clip\u0103. Numai ochii \u00eei mai ardeau ca dou\u0103 lumini\u0163e \u015fi pieptul i se zb\u0103tea dureros. Transpira\u0163ia mor\u0163ii \u00eei scosese broboane pe frunte \u015fi pe pieptul care \u00eei era desv\u0103lit. Deodat\u0103, \u0163intindu-\u015fi privirea \u00een tavan, a zis cu o voce de nerecunoscut: \u201e– Ierta\u0163i-m\u0103, fra\u0163ilor. Da\u0163i-mi voie s\u0103 oftez o dat\u0103<\/em>\u201d. Profesorul Manu a oftat ad\u00e2nc. Parc\u0103 acest oftat se asem\u0103na cu un alt geam\u0103t pe care Fiul Omului l-a avut pe cruce, c\u00e2nd suferin\u0163ele au atins paroxismul. Apoi, s-a zv\u00e2rcolit \u00eentr-un spasm scurt, chinuitor, fa\u0163a i s-a crispat \u015fi din pragul mor\u0163ii a mai avut luciditatea de a mai spune c\u00e2teva cuvinte pe cari nu le voiu putea uita niciodat\u0103:<\/p>\n

\u201e– Fi\u0163i credincio\u015fi idealurilor voastre \u015fi r\u0103m\u00e2ne\u0163i demni\u2026<\/em>\u201d<\/p>\n

A mai spus c\u00e2teva cuvinte pe cari noi cari eram l\u00e2ng\u0103 el, \u00een alte paturi de suferin\u0163\u0103, nu le-am \u00een\u0163eles. Dup\u0103 un timp, trupul lui a \u00eenceput s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103 \u015fi pe fa\u0163a lui s-a \u00een\u0103l\u0163at, din str\u0103fundurile fiin\u0163ei lui, din nou, senin\u0103tatea, doar \u00een col\u0163ul buzelor \u015fi sub unghiul pleoapelor s-au ad\u00e2ncit c\u00e2teva cute sub\u0163iri \u015fi negre de durere\u201d. (c\u0103pitanul I. V<\/strong>. din Ro\u015fiorii de Vede, Ion C\u00e2rja<\/strong>: www.miscarea.net\/1-george-manu.htm<\/a>)<\/p>\n

Dup\u0103 Al. Ion Grama<\/strong>, ultimele sale cuvinte au fost: \u201eDragii mei, eu m\u0103 duc dincolo, la Dumnezeu, la camarazii no\u015ftri. Voi merge\u0163i pe drumul acesta, c\u0103ci este cel bun<\/em>\u201d.<\/p>\n

Rectorul de la Aiud<\/strong><\/p>\n

\u201eUnii au rezistat eroic, cu ostenta\u0163ie, sfid\u00e2nd \u015fi \u00eenfrunt\u00e2nd pe asupritori, c\u0103ut\u00e2nd parc\u0103 anume s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 \u00eentre ei \u015fi ace\u015ftia o permanent\u0103 rela\u0163ie de adversitate care s\u0103 creeze acea tensiune spiritual\u0103 care s\u0103 le men\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 le poten\u0163eze \u00eend\u00e2rjirea. Al\u0163ii au rezistat discret, cu un soi de umilin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 explice reeducatorilor de ce nu au ei posibilitatea sufleteasc\u0103 s\u0103 fac\u0103 ceea ce li se cere. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, o a treia categorie era cea a misticilor. Ace\u015ftia, con\u015ftien\u0163i fiind c\u0103 lupta \u00een care erau \u015fi ei implica\u0163i transcende lumescul, d\u00e2ndu-se \u00een spirit, au rezistat cu senin\u0103tate, f\u0103r\u0103 s\u0103 c\u00e2rteasc\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi suferin\u0163a ca pe o datorie a vie\u0163ii lor. Cei din primele dou\u0103 categorii au rezistat sper\u00e2nd \u00eenc\u0103 la o salvare \u00een veac, pe c\u00e2nd cei din ultima categorie rezistau pentru a se salva \u00een eternitate. Profesorul George Manu<\/strong> \u015fi prin\u0163ul Alexandru Ghica<\/strong> f\u0103ceau parte din aceast\u0103 ultim\u0103 categorie\u2026<\/p>\n

Era o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie \u015fi dac\u0103 este adev\u0103rat (\u015fi, de bun\u0103 seam\u0103, este) c\u0103 \u00eenchisorile comuniste au fost adev\u0103rate Universit\u0103\u0163i , atunci \u201eUniversitatea Aiud\u201d a avut ca \u201erector<\/strong>\u201d \u00eentre anii 1954 \u015fi 1961, anul mor\u0163ii sale, pe profesorul George Manu<\/strong>.<\/p>\n

Revenit \u00een Aiud \u00een anul 1954 de la mina de plumb Baia Sprie cu un lot de 60 de de\u0163inu\u0163i, to\u0163i \u00een lan\u0163uri, muta\u0163i \u00een aceast\u0103 \u00eenchisoare disciplinar \u00een urma unei greve care a avut loc la aceast\u0103 min\u0103, profesorul George Manu se num\u0103ra printre cei peste 50 de de\u0163inu\u0163i din acest lot bolnavi de tuberculoz\u0103. La \u00eenceput i s-a diagnosticat un t.b.c. ganglionar dar, supus \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i ceilal\u0163i unui regim disciplinar extrem de sever, f\u0103r\u0103 hran\u0103 adecvat\u0103, f\u0103r\u0103 asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eengrijirea elementar\u0103 reclamat\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103, starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii lui s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it continuu, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103-i fie fatal\u0103\u2026<\/p>\n

Datorit\u0103 regimului inuman la care a fost supus \u00een urma refuzului s\u0103u categoric de a face declara\u0163iile care i se cereau, boala i s-a agravat. Ultimul diagnostic pus de medicul oficial al\u00a0 \u00eenchisorii, doctori\u0163a Balea, \u00een prezen\u0163a colonelului Cr\u0103ciun, a fost meningit\u0103 t.b.c. Tratamentul \u00eens\u0103 i s-a refuzat \u015fi de data aceasta, fiindu-i condi\u0163ionat de semnarea declara\u0163iei care i se cerea. S-a stins din via\u0163\u0103 \u00eemp\u0103cat cu sine \u015fi cu to\u0163i cei din jur, \u00een 1961, \u00een infirmeria Aiudului, unde a fost internat doar cu c\u00e2teva ore \u00eenainte de a muri. (Demostene Andronescu<\/strong>, \u201eReeducarea de la Aiud<\/em>\u201d, Bucure\u015fti, 2009)<\/p>\n

R\u0103<\/strong><\/strong><\/strong>pus ca \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>
\n<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u201eCelula noastr\u0103 de la parter corespunde \u00een subsol cu una din celulele de izolare. Acolo apare \u00eentr-o zi profesorul George Manu, una din marile personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti contemporane\u2026 Este o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie \u00een toate domeniile. Dar mai presus de aceasta, este o mare personalitate moral\u0103. Descendent din familia Cantacuzinilor \u015fi nepot al generalului Gheorghe Manu, eroul luptelor pentru Independen\u0163\u0103, acest om, rom\u00e2n, savant \u015fi cre\u015ftin, reprezint\u0103 \u00een chip ilustru blazonul familiei (alaturat<\/em>). Este o adev\u0103rat\u0103 onoare s\u0103 cuno\u015fti un asemenea om \u015fi s\u0103 te bucuri de aprecierea \u015fi simpatia lui\u2026<\/p>\n

A merge pe urmele profesorului George Manu \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u0163i onorezi propria ta via\u0163\u0103 \u015fi sensul ei\u2026 Mare personalitate, profesorul George Manu (savant atomist, intelectual polivalent, caracter excep\u0163ional, erou al onoarei) a fost ucis de bol\u015fevici. S-au exercitat asupra lui presiuni fizice \u015fi morale de durat\u0103, ca s\u0103 cedeze\u2026 Cel care spusese la procesul din 1948, la ultimul cuv\u00e2nt, c\u0103 \u201etot ce-am f\u0103cut a fost pentru a distruge comunismul \u015fi \u00eemi pare r\u0103u c\u0103 nu am reu\u015fit<\/em>\u201d, nu putea s\u0103 moar\u0103 dec\u00e2t \u00een acest fel!\u201d (Pr. Liviu Br\u00e2nza\u015f<\/strong>, \u201eRaza din catacomb\u0103<\/em>\u201d, cap. 7, 9)<\/p>\n

\u201eIncontestabil, Gheorghe Manu fost unul dintre cei mai savan\u0163i oameni ce au c\u0103zut \u00een pu\u015fc\u0103rie. O suporta \u00een lini\u015fte, cu r\u0103bdare, cu o mare demnitate \u015fi f\u0103r\u0103 exces, ca pe o condi\u0163ie dat\u0103, inexorabil\u0103. Legionar, caracter ferm, cu \u0163inut\u0103 rectilinie \u00een via\u0163\u0103, cu respectul valorilor mari ale spiritului, n-a putut accepta reeducarea din 1964 c\u00e2nd urma s\u0103 se elibereze. Cererea de a-\u015fi renega trecutul, de a ataca fostele partide politice \u015fi pe legionari \u015fi de a l\u0103uda pe comuni\u015fti, a respins-o cu indignare. Pus la presiune, \u00een izolare, singur, pentru a-l fr\u00e2nge, c\u00e2nd l-au cercetat avea be\u015fici de ap\u0103 la subsuori \u015fi \u00een alte locuri: tuberculoza izbucnise cu putere \u015fi f\u0103r\u0103 oprire. Zadarnic\u0103 a fost apoi interven\u0163ia salv\u0103rii, c\u0103ci corpul ceda mereu. Marele om muri, ca \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>, r\u0103pus de aceea\u015fi boal\u0103, tocmai c\u00e2nd trebuia s\u0103 se elibereze. Colonelul Cr\u0103ciun i-a fr\u00e2nt trupul, dar n-a ob\u0163inut nici o concesie\u201d. (Pr. Nicolae Grebenea<\/strong>, \u201eAmintiri din \u00eentuneric<\/em>\u201d, Bucure\u015fti, 2000)<\/p>\n

Extrase din: Fabian Seiche<\/strong>, \u201cMartiri \u015fi m\u0103rturisitori rom\u00e2ni ai secolului XX \u2013 \u00cenchisorile comuniste din Rom\u00e2nia\u201d<\/em>, Editura Agaton \u2013 Asocia\u0163ia pentru Isihasm, F\u0103g\u0103ra\u015f, 2010.<\/p>\n

Bibliografie: \u00cen 2002 a ap\u0103rut la Bucure\u015fti monografia \u201eGeorge Manu<\/em><\/a>\u201d<\/strong>, de ing. Gheorghe Jijie, camarad de suferin\u0163\u0103 al martirului (Ed. Elisavaros). \u00cen 2004 i s-a publicat lucrarea \u201eTestis Dacicus: \u00cen spatele Cortinei de Fier \u2013 Rom\u00e2nia sub ocupa\u0163ie ruseasc\u0103<\/em>\u201d<\/strong>, Ed. Kullusys, Bucure\u015fti si Editura Mica Valahie<\/a><\/strong>, Bucuresti, 2011. De asemenea, \u201cGeorge Manu si tara lui \u2013 Eseu subiectiv<\/em>\u201c<\/strong>, de Silviu B. Moldovan, Editura Mica Valahie – eBook<\/a><\/strong>, Bucuresti, 2012.<\/p>\n

Sursa: MARTURISITORII<\/strong><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George Manu (13 februarie 1903, Bucuresti \u2013 12 aprilie 1961, Aiud) \u201cCu trupul plin de r\u0103ni ca ale lui Iov, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18118","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18118","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18118"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18118\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18121,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18118\/revisions\/18121"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18118"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18118"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18118"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}