{"id":18191,"date":"2014-04-24T14:55:57","date_gmt":"2014-04-24T14:55:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18191"},"modified":"2014-04-24T15:04:49","modified_gmt":"2014-04-24T15:04:49","slug":"gheorghe-ghidirim-un-om-cu-inima-si-maini-de-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/04\/24\/gheorghe-ghidirim-un-om-cu-inima-si-maini-de-aur\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: ,,Gheorghe Ghidirim – Un om cu inim\u0103 \u0219i m\u00e2ini de aur”"},"content":{"rendered":"

\"\"\u201eDaca medicina este ingineria sufletului \u015fi a trupului <\/em><\/p>\n

atunci Gheorghe Ghidirim este un mare inginer\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Academicianul Gheorghe Ghidirim, mic de statur\u0103, \u00eens\u0103 con\u015ftient de faptul c\u0103 o pr\u0103pastie nu o treci cu pa\u015fi mici, \u00eentotdeauna a f\u0103cut pa\u015fi mari. Provenit dintr-o familie de \u0163\u0103rani harnici din sud-estul Basarabiei s-a n\u0103scut la 22 aprilie 1939 \u00een comuna Palanca, plasa Ol\u0103ne\u015fti, jude\u0163ul Cetatea Alb\u0103 \u00een Rom\u00e2nia Mare. A fost un an de cotitur\u0103, un r\u0103boj al timpului. La 23 august 1939 la Moscova este semnat pactul supranumit \u201eRibbentrop \u2013 Molotov<\/em>\u201d \u015fi protocolul adi\u0163ional secret (de fapt un pact de re\u00eemp\u0103r\u0163ire a lumii), la care se hot\u0103r\u0103\u015fte soarta b\u0103tr\u00e2nului continent. \u00cen acela\u015fi an, Germania la 1 septembrie \u015fi aliatul ei u.r.s.s. la 17 septembrie \u00eencep realizarea protocolului adi\u0163ional prin \u00eemp\u0103r\u0163irea \u201efr\u0103\u0163easc\u0103\u201d<\/em> a Poloniei. De fapt acesta este \u00eenceputul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial provocat de cei doi c\u0103pc\u0103uni ai secolului XX – Stalin \u015fi Hitler. La aproximativ un an, la 28 iunie 1940, \u00een baza protocolului adi\u0163ional la Pactul Stalin \u015fi Hitler Basarabia este invadat\u0103 de hoardele sovietice \u015fi rupt\u0103 de la s\u00e2nul Patriei mame. Peste aproximativ o lun\u0103, la 2 august 1940, satul s\u0103u de ba\u015ftin\u0103 Palanca devine sat de hotar conform \u00een\u0163elegerii \u00eentre Stalin \u015fi Hru\u015fciov, cu mari probleme care reapar la suprafa\u0163\u0103 dup\u0103 declararea independen\u0163ei Republicii Moldova \u00een a. 1991.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Familia Ghidirim a avut 10 copii, trei din ei fiind lua\u0163i de timpuriu la Domnul, iar restul \u015fapte supravie\u0163uind \u00een condi\u0163ii foarte grele. Urgiile r\u0103zboiului au trecut ca un vifor peste Palanca \u015fi familia Ghidirim. Colac peste pup\u0103z\u0103, \u00eentr-un moment at\u00e2t de greu \u00een urma unei boli pulmonare la v\u00e2rsta doar de 42 de ani \u00een 1943 \u00eei p\u0103r\u0103se\u015fte subit mama, cei \u015fapte copii (mezinul Nicu\u015for abia \u00eemplinise 4 luni) r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een grija tat\u0103lui \u2013 Petrea Ghidirim. Mai apoi peste \u00eentreaga Basarabie a venit foametea organizat\u0103 de regimul sovietic ca un instrument de \u00eembl\u00e2nzire a m\u00e2ndrului \u0163\u0103ran basarabean: urma implantarea \u201eraiului\u201d<\/em> colhoznic \u00een satele basarabene. Dar poate toate aceste greut\u0103\u0163i au modelat personalitatea viitorului academician, ministru, om politic, pur \u015fi simplu om, intelectual \u015fi fiu al Na\u0163iunii Gheorghe Ghidirim. Mai t\u00e2rziu avea s\u0103-\u015fi expun\u0103 viziunea ce se cere de la intelectualitatea de ast\u0103zi. \u201eSe cere s\u0103 aib\u0103 mai mult\u0103 virtute. \u015ei dac\u0103 locul intelectualit\u0103\u0163ii e \u00een frunte, se cere s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m arta de a deveni stegarii na\u0163iunii\u201d<\/em> spune maestrul bisturiului. Acesta de fapt a fost crezul de o via\u0163\u0103 al academicianului. Urm\u00e2ndu-l cu sfin\u0163enie t\u00e2n\u0103rul Gheorghe Ghidirim prin munc\u0103 perseverent\u0103 a devenit un autentic intelectual \u015fi un adev\u0103rat stegar al na\u0163iunii. Abil la carte, harnic, t\u00e2n\u0103rul Gheorghe a trecut cu brio \u015fcoala primar\u0103 de 7 ani din satul natal. La dorin\u0163a tat\u0103lui, dar sf\u0103tuit fiind \u015fi de profesorul de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 (moldoveneasc\u0103 cum se numea atunci) Simion \u015echiopu t\u00e2n\u0103rul Gheorghe \u00ee\u015fi continu\u0103 studiile la colegiul de medicin\u0103 din Tighina, absolvindu-l doar pe note de \u201e5\u201d. Dup\u0103 tentativa nereu\u015fit\u0103 de a se \u00eenscrie la Institutul de Medicin\u0103 din Chi\u015fin\u0103u nu a l\u0103sat m\u00e2inile \u00een jos. \u201e\u00cenfr\u00e2nt nu e\u015fti atunci c\u00e2nd s\u00e2ngeri\/.\u015ei nici c\u00e2nd ochii-n lacrimi \u0163i-s \/Cele mai cr\u00e2ncene \u00eenfr\u00e2ngeri.\/ Sunt renun\u0163\u0103rile la vis\u201d <\/em>(Radu Gyr). <\/strong>T\u00e2n\u0103rul Gheorghe nu a renun\u0163at la vis. Dup\u0103 un an de experien\u0163\u0103 ca felcer la ambulatoriul din Tudora, \u00ee\u015fi continu\u0103 studiile la Institutul de Medicin\u0103, pe care-l absolve\u015fte, de asemenea, cu men\u0163iune.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 absolvirea Institutului\u00a0 urmeaz\u0103 cariera profesoral\u0103 la Alma Mater, \u00eencep\u00e2nd de la func\u0163ia de asistent (de fapt, dac\u0103 s\u0103 fim mai corec\u0163i, primele lec\u0163ii le-a \u0163inut \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor, pe c\u00e2nd era la anul 4 de studii), parcurg\u00e2nd r\u00e2nd pe r\u00e2nd toate treptele sc\u0103rii profesorale: asistent, conferen\u0163iar, profesor, \u015fef catedr\u0103 (din 1978 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent). Cariera \u015ftiin\u0163ific\u0103 este tot at\u00e2t de str\u0103lucit\u0103 ca \u015fi cea profesional\u0103. \u00cen perioada 1964-1966 este doctorand la catedra Chirurgie a Institutului de Stat de Medicin\u0103 din\u00a0 Chi\u015fin\u0103u. \u00cen a. 1969 sus\u0163ine cu brio teza de doctor \u00een medicin\u0103, iar \u00een 1983 \u2013 cea de doctor habilitat \u00een medicin\u0103 la Moscova. Pentru merite deosebite \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een a. 1993 profesorul Gheorghe Ghidirim este ales academician al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei. Activitatea profesoral\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 a academicianului Gheorghe Ghidirim a fost apreciat\u0103 cu o serie de distinc\u0163ii: eminent al ocrotirii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din URSS; Membru de Onoare al Academiei de \u015etiin\u0163e a Rom\u00e2niei; Om Emerit al Republicii Moldova; Membru de Onoare al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Chirurgie \u015fi Chirurgie Laparoscopic\u0103; Membru al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Chirurgie Hepato-pancreato-biliar\u0103; Ordinul \u201eGloria Muncii\u201d<\/em> al Republicii Moldova; Ordinul Republicii (Republica Moldova) \u015f.a.<\/p>\n

Deosebit de important\u0103 pentru aceast\u0103 a\u015fchie de popor rom\u00e2n a fost antrenarea \u00een anii 90\u2019\u2019 \u00een activitatea politic\u0103 a mai multor personalit\u0103\u0163i, printre care \u015fi profesorul Gheorghe Ghidirim. Din p\u0103cate \u00een anii 1989-1990 la conducere, la toate posturile cheie au venit vechii nomenclaturi\u015fti, revopsi\u0163i peste noapte \u00een democra\u0163i. Ca \u015fi \u00een perioada anilor 60, c\u00e2nd trebuia format\u0103 intelectualitatea autohton\u0103 (marea majoritate a vechii intelectualit\u0103\u0163i a fost masacrat\u0103 prin \u00eenchisorile staliniste sau gulaguri, iar o alt\u0103 parte s-a refugiat peste Prut de urgia sovietic\u0103), \u00een anii 90, ani ai Rena\u015fterii Na\u0163ionale, urma s\u0103 se formeze o nou\u0103 elit\u0103 politic\u0103, cu aspira\u0163ii na\u0163ionale. Genera\u0163ia politicienilor anilor 90\u2019 a fost irepetabil\u0103: prim – ministrul Mircea Druc; primul ministru al Culturii Na\u0163ionale Ion Ungureanu; primul primar general al Chi\u015fin\u0103ului Nicolae Costin; primul pre\u015fedinte al Parlamentului Alexandru Mo\u015fanu; primul ministru al educa\u0163iei na\u0163ionale Nicolae M\u0103tca\u015f \u015fi, evident, primul ministru al S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii Gheorghe Ghidirim. Aceast\u0103 genera\u0163ie de aur \u00een politica basarabean\u0103 a f\u0103cut cel mai mult pentru transformarea acestui col\u0163 de \u0163ar\u0103, dintr-o simpl\u0103 gubernie sovietic\u0103 numit\u0103 \u00een batjocur\u0103 rssm, \u00eentr-un stat democratic, cu toate structurile democratice aferente. Profesorul Gheorghe Ghidirim nu a fost un simplu observator al acelor evenimente ci chiar unul dintre arhitectorii \u201eperestroic\u0103i\u201d<\/em> basarabene, cel pu\u0163in \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. <\/em>\u00a0O prim\u0103 func\u0163ie politic\u0103 a fost alegerea domniei sale ca deputat \u00een Sovietul Suprem al URSS. Aici e locul s\u0103 prezent\u0103m un caz care demonstreaz\u0103 omenia \u015fi onestitatea care-l caracterizeaz\u0103 (spre deosebire de comportamentul de rechini al unor politicieni de ast\u0103zi, care pot urca pe trupuri spre \u201eolimpul\u201d<\/em> jinduit de ei), descris de scriitorul Ion Cuzuioc \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eLiteratura \u015fi Arta\u201d<\/em> din 29 iunie 2006. \u201e\u00cen alegerile \u00een primul Congres al Deputa\u0163ilor Poporului din URSS pe una din circumscrip\u0163iile raionului Frunze candideaz\u0103 dou\u0103 personalit\u0103\u0163i notorii: Gheorghe Ghidirim \u015fi Grigore Vieru. Chiar de la prima \u00eent\u00e2lnire cu aleg\u0103torii candidatul Gheorghe Ghidirim se retrage din cursa electoral\u0103, declar\u00e2nd c\u0103 este gata s\u0103 fie persoana de \u00eencredere a contracandidatului Grigore Vieru. Gheorghe Ghidirim s-a retras ca s\u0103 se \u00eenscrie \u00een marea b\u0103t\u0103lie de la ba\u015ftina sa, \u015etefan Vod\u0103\u201d. <\/em>\u00cempreun\u0103 cu sus\u0163in\u0103torii s\u0103i a cutrierat toate satele din raioanele C\u0103u\u015feni \u015fi \u015etefan Vod\u0103. Av\u00e2nd oponen\u0163i serio\u015fi printre care \u015fi primul secretar al comitetului de partid al raionului sus\u0163inut de administra\u0163ie, prin puterea sa de convingere, prin calit\u0103\u0163ile sale profesionale, a c\u00e2\u015ftigat aceast\u0103 lupt\u0103 politic\u0103, fiind unul dintre primii cu adev\u0103rat ale\u015fi ai poporului din u.r.s.s. \u00cempreun\u0103 cu al\u0163i deputa\u0163i ai poporului\u00a0 – N. Dabija, Gr. Vieru \u015f.a. a pus um\u0103rul la destr\u0103marea u.r.s.s. Dar cea mai important\u0103 func\u0163ie politic\u0103 a profesorului Gh. Ghidirim a fost cea de prim ministru al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00een perioada modern\u0103 a Republicii Moldova (1990-1994), o perioad\u0103 destul de incert\u0103 de tranzi\u0163ie de la fostul sistem sovietic centralizat la unul democratic, c\u00e2nd s-au pus bazele reformelor \u00een toate domeniile, inclusiv, \u00een cel al S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii: reforma asisten\u0163ei medicale primare, a serviciului spitalicesc, a clinicilor universitare, a medicinii preventive, a sistemului farmaceutic \u015fi stomatologic \u015f.m.a.<\/p>\n

Este o constatare dureroas\u0103 dar realist\u0103 \u00eens\u0103 nu fatalist\u0103. Este observa\u0163ia unui om p\u0103truns p\u00e2n\u0103-n m\u0103duva oaselor de spiritul \u015fi crezul str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, de dragostea pentru trecutul glorios al Neamului, cum nu-l au multe alte neamuri mici \u015fi mari. Drept confirmare aduc aici un caz. Universitatea Tehnic\u0103 a Moldovei \u00eempreun\u0103 cu Forul Democrat al Rom\u00e2nilor din Moldova, Liceul de Creativitate \u201ePrometeu Prim\u201d<\/em> organizeaz\u0103 din a. 2006 Simpozionul Interna\u0163ional \u201eCucuteni 5000 REDIVIVUS: \u015ftiin\u0163e exacte \u015fi mai pu\u0163in exacte\u201d<\/em>, scopul de baz\u0103 al c\u0103ruia este repunerea \u00een valoare a trecutului glorios al str\u0103- str\u0103mo\u015filor no\u015ftri. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 edi\u0163ia a V-a<\/sup> a Simpozionului din a. 2010 a fost deschis\u0103 \u00een aceea\u015fi zi cu o Conferin\u0163\u0103 Interna\u0163ional\u0103 a Chirurgilor organizat\u0103 de Gh. Ghidirim. Academicianul Gheorghe Ghidirim a \u201esacrificat\u201d<\/em> aceast\u0103 foarte important\u0103 sub aspect profesional pentru el manifesta\u0163ie, fiind al\u0103turi de noi la deschiderea manifesta\u0163iei de suflet \u201eCucuteni 5000 REDIVIVUS\u201d.<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

Mare prieten al arti\u015ftilor el singur, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 e un mare chirurg, este \u015fi un \u00eemp\u0103timit al artelor. \u00cen pu\u0163inele clipe de r\u0103gaz \u00eel po\u0163i vedea savur\u00e2nd un vers de Eminescu, Vieru, c\u0103r\u0163ile c\u0103rora le vei g\u0103si printre tratatele de chirurgie ale Maestrului. C\u00e2t face s\u0103-l ascul\u0163i interpret\u00e2nd cunoscutul c\u00e2ntec popular \u201eCar frumos cu patru boi\u201d.<\/em> L-am auzit \u015fi eu \u00een interpretarea maestrului, fiindu-mi oaspete de onoare la serata mea de 50 de ani. Fiind promotor al \u015ftiin\u0163elor reale Gheorghe Ghidirim a fost \u00eentotdeauna printre arti\u015fti. Prietenii s\u0103i arti\u015fti Gr. Vieru, N. Dabija l-au cunoscut \u00eenc\u0103 de la seratele de poezie, de la adun\u0103rile scriitorice\u015fti, la care venea dup\u0103 o zi grea de munc\u0103. Mai apoi pe baricadele Mi\u015fc\u0103rii de Eliberare Na\u0163ional\u0103. \u00cen pu\u0163inele clipe de r\u0103gaz chirurgul Ghidirim \u00ee\u015fi aduce aminte de mul\u0163imea de pacien\u0163i, care au trecut prin m\u00e2inile \u015fi inima lui. Multora dintre ei le-a redat ce este mai scump pentru un\u00a0 om \u2013 via\u0163a. Printre miile de pacien\u0163i au fost c\u00e2\u0163iva care i-au fost foarte aproape suflete\u015fte. S-a aflat la c\u0103p\u0103t\u00e2iul marelui poet na\u0163ional Grigore Vieru p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele clipe. La \u00eentrebarea maestrului Ion Ungureanu dac\u0103 dragul poet Grigore Vieru are vre-o \u015fans\u0103 cu lacrimi \u00een ochi a r\u0103spuns: \u201eNumai Bunul Dumnezeu \u00eel mai poate ajuta, Ioane. Am f\u0103cut tot ce e \u00een puterile omene\u015fti. Dac\u0103 nu i-ar fi ciuruit inima tic\u0103lo\u015fii din pres\u0103, crede-m\u0103 moartea s-ar fi retras, am fi silit-o s\u0103 dea \u00eenapoi\u201d.<\/em> Cu regret Creatorul a dorit s\u0103-l aib\u0103 l\u00e2ng\u0103 el al\u0103turi de Eminescu. Un alt poet na\u0163ional \u2013 Nicolae Dabija, aflat \u00eentr-un moment de grea cump\u0103n\u0103 \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, a fost salvat de maestrul Ghidirim \u015fi pus pe picioare.<\/p>\n

\u00a0 Cine dintre feciorii de \u0163\u0103ran, dar dintre ace\u015ftia erau cei mai mul\u0163i reprezentan\u0163i ai intelectualit\u0103\u0163ii na\u0163ionale postbelice, nu-\u015fi amintesc cu pio\u015fie de p\u0103rin\u0163ii lor. \u015ei c\u00e2nd le auzi ast\u0103zi pe unele progenituri ale \u201eeliberatorilor de ieri<\/em>\u201d alung\u00e2ndu-i la \u0163ar\u0103 \u201eBydlo. Ubirajtes\u2019 v svoju derevnyu\u201d<\/em> (o inscrip\u0163ie mural\u0103 g\u0103sit\u0103 pe coridorul unui bloc de studii) te cutremuri la g\u00e2ndul c\u0103 regretatul Nicolae Testemi\u0163eanu, fiu de \u0163\u0103ran, \u00eenzestrat cu acea caracteristic\u0103 \u00een\u0163elepciune \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, cu un pronun\u0163at sim\u0163 al apartenen\u0163ei de Neam, deschiz\u0103tor de drumuri \u00een medicin\u0103, reputat chirurg \u015fi om politic, promotor subtil al rom\u00e2nismului \u00een plin\u0103 epoc\u0103 sovietic\u0103 \u00een Basarabia, ar fi dat ascultare \u015fovinilor care au \u00eenceput s\u0103 simt\u0103 disconfort la apari\u0163ia genera\u0163iei de intelectuali autohtoni. Sau Eugeniu Co\u015feriu, fiu de \u0163\u0103ran care ne-a prosl\u0103vit \u00een \u00eentreaga lume, fiind considerat P\u0103rinte a ceea ce azi se nume\u015fte lingvistic\u0103 integral\u0103, unul dintre cei mai importan\u0163i lingvi\u015fti ai secolului XX. Sau Eugen Doga, fiu de \u0163\u0103ran,\u00a0 cel mai mare compozitor rom\u00e2n \u00een via\u0163\u0103, membru titular al Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei (1992). Sau Ion Ungureanu, fiu de \u0163\u0103ran, mare artist, primul ministru al culturii \u0219i cultelor. Sau Nicolae Dabija, fiu de \u0163\u0103ran, mare poet, care \u00een calitate de redactor \u0219ef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eLiteratura <\/em>\u0219<\/em>i Arta<\/em><\/a>\u201d a avut un rol important \u00een lupta de rena\u015ftere na\u0163ional\u0103 din Republica Moldova. Sau, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Gheorghe Ghidirim, fecior de \u0163\u0103ran, cunoscut medic chirurg, care a readus la via\u0163\u0103 mii de oameni, \u015fi foarte bun fiu al Neamului, ex. ministru al S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, profesor universitar. Auzindu-l interpret\u00e2nd minunatul c\u00e2ntec cu o adev\u0103rat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 filozofic\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 despre \u201e\u2026carul frumos cu patru boi<\/em>\u201d \u00eei sim\u0163i t\u00e2nga dup\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, \u00eei sim\u0163i coarda vibrant\u0103 de \u0163\u0103ran. Dac\u0103 ar fi r\u0103mas \u00een satul de ba\u015ftin\u0103 sunt sigur c\u0103 devenea un bun gospodar, dar Basarabia ar fi pierdut un foarte bun chirurg \u015fi patriot al Neamului.<\/p>\n

Ajuns la aceste formidabile \u00een\u0103l\u0163imi academicianul, chirurgul, omul politic Gheorghe Ghidirim este venerat<\/em> de foarte mult\u0103 lume, c\u0103rora prin iscusin\u0163a sa dumnezeiasc\u0103 le-a prelungit via\u0163a. Este venerat <\/em>de cei, pe care ia ajutat, \u00eendrumat s\u0103-\u015fi preg\u0103teasc\u0103 \u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 doctoratele. Este venerat <\/em>de o \u00eentreag\u0103 pleiad\u0103 de fo\u015fti studen\u0163i, pe care i-a educat pe parcursul celor peste 50 de ani de activitate profesoral\u0103 universitar\u0103. Este venerat de mul\u0163imea de prieteni, care vin s\u0103-l felicite cu ocazia \u00eemplinirii onorabilei v\u00e2rste de 75 de ani. Cei care l-au cunoscut cu ani \u00een urm\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 academicianul Gheorghe Ghidirim a r\u0103mas acela\u015fi: \u00eentotdeauna binevoitor, amabil, cu un sur\u00e2s nelipsit pe buze. \u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, este venerat <\/em>de so\u0163ia sa Veronica (medic \u015fi ea), de fiica Victoria (tot medic), de fiul Patric, de nepo\u0163i, dar \u015fi de str\u0103nepo\u0163ica Delia.<\/p>\n

Ei bine, cu certitudine academicianul Gheorghe Ghidirim este un om \u00eemplinit. \u00cens\u0103 deoarece de la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u00eencepem tot mai mult s\u0103 \u00eenclin\u0103m spre filozofie – filozofia vie\u0163ii s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 nu ocolim \u015fi noi acest viciu, frumos viciu uman. S\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: ce este totu\u015fi o via\u0163\u0103 de om? R\u0103spunsul \u00eencerc s\u0103-l g\u0103sesc acolo unde, vorba rom\u00e2nului, \u201es-a n\u0103scut ve\u015fnicia\u201d<\/em>, adic\u0103 la \u0163ar\u0103 (de unde vine \u015fi stimatul nostru academician). Nimic nu este mai caracteristic unei na\u0163iuni dec\u00e2t ceea ce se p\u0103streaz\u0103 \u015fi d\u0103inuie\u015fte \u00een timp \u2013tradi\u0163iile na\u0163ionale. \u0162in minte spusele p\u0103rin\u0163ilor mei, dar ei le-au preluat de la str\u0103- str\u0103bunii lor, c\u0103 pe parcursul vie\u0163ii Omul trebuie s\u0103 aib\u0103 o familie \u015fi s\u0103 creasc\u0103 copii, s\u0103 s\u0103deasc\u0103 cel pu\u0163in un pom \u015fi s\u0103 sape o f\u00e2nt\u00e2n\u0103. Dac\u0103 e s\u0103 p\u0103trundem \u00een esen\u0163a acestei filozofii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti atunci sensul direct este: s\u0103 cre\u015fti copii ca o condi\u0163ie a perpetu\u0103rii Neamului \u00een timp, a continuit\u0103\u0163ii lui; s\u0103 sapi o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 pentru oameni, pentru drume\u0163ul \u00eensetat. Cu c\u00e2t f\u00e2nt\u00e2na este mai ad\u00e2nc\u0103 cu at\u00e2t apa e mai bun\u0103; s\u0103 s\u0103de\u015fti un pom pentru ca trec\u0103torul obosit s\u0103 se bucure de umbra lui. Academicianul Gheorghe Ghidirim \u00een sensul indirect al acestui \u00een\u0163elept sfat a \u00eendeplinit toate aceste condi\u0163ii. A s\u0103pat o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 foarte ad\u00e2nc\u0103 din care \u00ee\u015fi vor potoli setea de cuno\u015ftin\u0163e \u00eenc\u0103 multe multe genera\u0163ii de tineri seto\u015fi de carte. A s\u0103dit foarte mul\u0163i pomi. Miile de studen\u0163i \u015fi zecile de doctoranzi educa\u0163i aplic\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele implantate de profesor \u00een diverse institu\u0163ii din \u0162ar\u0103 \u015fi departe de hotarele ei. Are o familie model. A crescut doi copii: o frumoas\u0103 salcie \u015fi un brav brad. Este \u00eenconjurat de nepo\u0163i \u015fi de o str\u0103nepo\u0163ic\u0103. Din acest punct de vedere putem spune cu certitudine c\u0103 profesorul, chirurgul, politicianul, fiul Neamului Gheorghe Ghidirim este un om \u00eemplinit.<\/p>\n

\u00cei port o deosebit\u0103 stim\u0103 academicianului Gheorghe Ghidirim\u00a0 pentru profesionalismul de care d\u0103 dovad\u0103, pentru cultura sa, pentru omenia, care-l caracterizeaz\u0103. Dac\u0103 academicianul Gheorghe Ghidirim consider\u0103 c\u0103 poate s\u0103 coboare de pe baricadele \u015ftiin\u0163ei \u015fi s\u0103 se duc\u0103 la odihna binemeritat\u0103 \u00eei voi spune: e \u00eenc\u0103 devreme Maestre.<\/p>\n

La mul\u0163i ani Doctore!!! La mul\u0163i ani, profesore!!!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDaca medicina este ingineria sufletului \u015fi a trupului atunci Gheorghe Ghidirim este un mare inginer\u201d. \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Academicianul Gheorghe Ghidirim, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18191","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18191","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18191"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18191\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18193,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18191\/revisions\/18193"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}