{"id":18250,"date":"2014-04-29T07:48:34","date_gmt":"2014-04-29T07:48:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18250"},"modified":"2014-04-29T07:48:34","modified_gmt":"2014-04-29T07:48:34","slug":"emilia-tutuianu-%e2%80%93-dizertatii-editoriale-cu-scriitorul-gheorghe-a-m-ciobanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/04\/29\/emilia-tutuianu-%e2%80%93-dizertatii-editoriale-cu-scriitorul-gheorghe-a-m-ciobanu\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162u\u0163uianu \u2013 Dizerta\u0163ii editoriale cu scriitorul Gheorghe A.M. Ciobanu"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/dsc_4862aabbb.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-18251 alignleft\" title=\"dsc_4862aabbb\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/dsc_4862aabbb-300x195.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"195\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/dsc_4862aabbb-300x195.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/dsc_4862aabbb-1024x667.jpg 1024w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Cu ocazia <strong>Zilei C\u0103r\u0163ii<\/strong>, Casa Armatei din Ia\u015fi prin col. Tiron \u015fi pictorul ie\u015fean Nelu Gr\u0103deanu, cu participarea Editurii Mu\u015fatinia din Roman, prin editor Emilia \u0162u\u0163uianu, au adus \u00een aten\u0163ia iubitorilor de carte patru volume ap\u0103rute la editurile roma\u015fcane Filocalia \u015fi Mu\u015fatinia: <em><strong>Identit\u0103\u0163i artistice la Roman<\/strong><\/em>, autor <strong>Minodora Ursachi<\/strong>, <em><strong>Cre\u015ftinismul abia \u00eencepe<\/strong><\/em>, autor <strong>Ioachim Giosanu<\/strong>, <em><strong>Miori\u0163a mit triadic<\/strong><\/em> \u015fi <em><strong>Mecena, medic, misionar \u2013 Teodorescu<\/strong><\/em>, autor <strong>Gheorghe A.M Ciobanu<\/strong>.<br \/>\nPrezent la invita\u0163ia organizatorilor \u00een capitala cultural\u0103 a Moldovei, scriitorul \u015fi eseistul roma\u015fcan <strong>Gheorghe A.M. Ciobanu<\/strong> a oferit un regal literar de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103, \u00eentr-o luare de cuv\u00e2nt concretizat\u0103 \u00eentr-un summum de cultur\u0103 roma\u015fcan\u0103, o exegez\u0103 literar-filosofic\u0103 asupra c\u0103r\u0163ilor amintite mai sus. Dorin\u0163a omului de a dep\u0103\u015fi teluricul, de a transcede bioticul \u00eentr-o mai mult ca finit\u0103 existen\u0163\u0103 este g\u00e2ndul c\u0103tre care ne-a purtat discursul eseistului Ciobanu. \u00cen planul religiei, picturii \u015fi mitologiei dorin\u0163a omului de a fi \u015fi dincolo de vie\u0163uirea temporal\u0103 a protoplasmei celulare, este concretizat\u0103 prin credin\u0163a \u00eentr-o ,,lume de apoi\u201d, ce prelunge\u015fte via\u0163a prin duh, prin operele de art\u0103 care transced vie\u0163ii \u015fi poart\u0103 numele creatorilor \u00een nemurirea artistic\u0103\u00a0la fel \u015fi speran\u0163a mioriticului cioban care \u00ee\u015fi dore\u015fte <em>dac-o fi s\u0103 mor<\/em> o nunt\u0103 cu stelele universului.<br \/>\nFragilitatea protoplasmei, determinismul cosmic, existen\u0163ial \u015fi uman este dual\u0103 \u00een concep\u0163ia scriitorului Gheorghe A.M. Ciobanu, care a subliniat rolul ,,universului\u201d cerebral, cu toate componentele sale vizibile \u015fi demiurgice c\u00e2t \u015fi rolul materiei.<br \/>\nPe 25 Martie 1925, de s\u0103rb\u0103toarea cre\u015ftin\u0103 a Buneivestiri, se bun\u0103vestea na\u015fterea la Roman a celui ce avea s\u0103 \u00eencununeze laurii socratici ai culturii urbei mu\u015fatine, viitorul profesor, eseist, prozator, poet, critic de art\u0103, muzicolog, exeget al culturii roma\u015fcane<strong> Gh. A.M. Ciobanu.<\/strong> Dup\u0103 cursurile \u015ecolii primare nr. 4 \u015fi a Liceul Roman-Vod\u0103, \u00een ora\u015ful natal, este admis la mai multe Facult\u0103\u0163i: Medicin\u0103, Agronomie, Filozofie, licen\u0163iat \u00een Drept. Din motive materiale urmeaz\u0103 cariera didactic\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt unde a profesat timp de 50 de ani, pred\u00e2nd discipline diverse ca matematica, filosofia, istoria muzicii, istoria artelor plastice, logica, \u00een diferite institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din ora\u015ful Roman precum Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201c \u015fi Institutul Teologic Franciscan. A desf\u0103\u015furat o larg\u0103 activitate cultural\u0103, concretizat\u0103 \u00een sute de conferin\u0163e, nenum\u0103rate ore de audi\u0163ii muzicale, impresii critice la vernisaje de art\u0103 plastic\u0103. Timp de 26 de ani a sus\u0163inut lunar, la Palatul Culturii din Ia\u015fi, cicluri de audi\u0163ii muzicale. Debuteaz\u0103 literar \u00een anii 1935-1947, cu poezii, apoi, mai t\u00e2rziu, cu nuvele (Deceneu, Egmont), teatru (Valea Uita\u0163ilor), poeme eseistice (Cristal nocturn).<br \/>\nDin anul 1964, cultiv\u0103 mai mult eseuri, ap\u0103rute \u00een peste 60 de publica\u0163ii \u015fi tip\u0103rite \u00een c\u00e2teva volume.<br \/>\nEste coautor al volumelor Pagini din istoria Liceului Roman Vod\u0103 (1992) \u015fi Istoria ora\u015fului Roman 1392-1992 (1992).<br \/>\n\u00cen 1998 \u00eei apare lucrarea Locul \u015fi spiritul \u2013 valori artistice din Roman, iar \u00een 2000, Irimescu \u2013 statornicie \u015fi zbor. Multitudinea vernisajelor, comentariilor \u015fi cronicilor artistice a condus la apari\u0163ia, \u00een toamna lui 2004, la editura bucure\u015ftean\u0103 \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Tehnic\u0103, Bucure\u015fti, a unui grupaj eseistic: Scrieri, alc\u0103tuit din cinci volume \u2013 Muzica, Litera, Plastica (2 c\u0103r\u0163i), Varia. \u00cencerc\u0103rile sale literare juvenile, v\u0103d lumina tiparului \u00een prim\u0103vara anului urm\u0103tor, \u00een volumul Primii fiori, ap\u0103rut la Editura roma\u015fcan\u0103 Mu\u015fatinia. O alt\u0103 osteneal\u0103 livresc\u0103: Mileniul Trei pe portativ, Editura Mu\u015fatinia, 2006, propune o abordare personal\u0103 a fenomenului muzical \u00een trei volume: Ontifonismul, Omnifonismul \u015fi Olnefonismul.<br \/>\n\u00cen 1997 al\u0103turi de alte distinc\u0163ii na\u0163ionale i s-a atribuit titlu de Cet\u0103\u0163ean de Onoare a Municipiului Roman. Alte c\u0103r\u0163i ale celui supranumit pe bun\u0103 dreptate Patriarhul culturii roma\u015fcane sunt Miori\u0163a mit triadic, Portrete printre rame \u015fi Mecena, medic, misionar \u2013 Teodorescu ap\u0103rute la editura ,,de peste drum\u201d Mu\u015fatinia din Roman.<br \/>\nProfesorul Ciobanu este un reper temeinic al literelor roma\u015fcane, unanim apreciat pentru erudi\u0163ia sa, implicat activ \u00een evenimentele culturale ale urbei mu\u015fatine, fiind apreciat \u00een timp de personalit\u0103\u0163i ale lumii culturale astfel:<br \/>\n\u2022<strong><em> \u201eDotat cu o \u00eenalt\u0103 preg\u0103tire intelectual\u0103, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu este capabil s\u0103 \u00eencadreze fenomenul artei, \u00een largi contexte culturale\u201c<\/em><\/strong><em> <\/em>&#8211; acad. prof. dr. <strong>George Pascu<\/strong>,<br \/>\n\u2022 regretatul Iosif Sava se entuziasma de prezen\u0163a profesorului Ciobanu spun\u00e2nd: <em><strong>\u201eDomnule Ciobanu, sunte\u0163i un miracol! \u2026 \u015ei nu v\u0103 \u015ftie \u0163ara?\u201c,<\/strong><\/em><br \/>\n\u2022 <em><strong>\u201eHronicul\u201c<\/strong><\/em> (Locul \u015fi spiritul\u2013 valori artistice din Roman) <em><strong>profesorului Ciobanu are meritul de a fixa definitiv identitatea cultural\u0103 a urbei Roman.<\/strong><\/em> critic <strong>Cristian Livescu.<\/strong><br \/>\n\u2022 \u201e<em><strong>Ciobanu se impune ca un analist riguros al fenomenului spiritual de care dispune arta, ca un factor activ \u015fi inepuizabil, cu \u00eensu\u015firi tainice pentru \u00eennobilarea sufletului omenesc\u201c<\/strong><\/em><strong> <\/strong>pictor Ion Irimescu<br \/>\n\u2022<em><strong> ,,Filosoficul str\u0103bate, omniprezent, toate celelalte coordonate ale crea\u0163iei poetico-rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi se \u00eencununeaz\u0103 definitoriu, \u00een sfera ipoteticului \u015ftiin\u0163ific\u201d<\/strong><\/em> consemneaz\u0103 prof. univ. dr.<strong> Tudor Ghideanu<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Celor 7 c\u0103r\u0163i ale eseistului Gh. A.M. Ciobanu editate la Mu\u015fatinia li se al\u0103tur\u0103 acum \u015fi unul dintre cele mai ample dic\u0163ionare ale artelor plastice publicat p\u00e2n\u0103 acum la Roman \u015fi chiar \u00een Neam\u0163: <strong>Identit\u0103\u0163i artistice la Roman<\/strong>, av\u00e2nd ca autor pe muzeograf <strong>Minodora Ursachi.<\/strong><br \/>\nDorin\u0163a de a cuprinde \u00eentreg domeniul artei roma\u015fcane c\u00e2t \u015fi sinteza elementelor ce \u00eei particularizeaz\u0103 pe arti\u015ftii care au expus la Muzeul de Art\u0103 Roman ne conecteaz\u0103 pe noi to\u0163i, cei care citim aceast\u0103 carte, la marele nucleu al artei rom\u00e2ne\u015fti.<br \/>\nNu este mai mare bucurie dec\u00e2t de a picta \u015fi de a d\u0103rui frumuse\u0163e oamenilor! Zborul unui artist, \u00een permanent\u0103 confruntare cu el \u00eensu\u015fi \u015fi clipa de popas a acestui zbor ne este d\u0103ruit de o distins\u0103 Doamn\u0103 a culturii roma\u015fcane Minodora Ursachi \u2013 care scoate la lumin\u0103 filoanele de aur ascunse de timp \u015fi uitare din istoria arti\u015ftilor plastici care au poposit cu lucr\u0103rile lor pe simezele Muzeului de Art\u0103 roma\u015fcan.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu ocazia Zilei C\u0103r\u0163ii, Casa Armatei din Ia\u015fi prin col. Tiron \u015fi pictorul ie\u015fean Nelu Gr\u0103deanu, cu participarea Editurii Mu\u015fatinia [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18250","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18250","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18250"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18250\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18253,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18250\/revisions\/18253"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18250"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18250"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18250"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}